S.C.I.R.I. G.D.E.

S
TEHNICI DE REDACTARE PENTRU TEXTELE ACADEMICE ESEUL ARGUMENTATIV

Structura unui eseu de tip argumentativ

Aproape orice scriere de tip academic este ntr-un sens, argumentativ. Eseul
argumentativ poate fi descris mai bine ca text de tip pedagogic. Cei mai muli dintre noi
trebuie rareori sa scriem un eseu argumentativ pur in viata de zi cu zi. Cu toate acestea,
caracteristicile si componentele unui eseu argumentativ formeaz baza celor mai multe tipuri
de texte academice. Un eseu argumentativ simplu trebuie impartit in segmente clare, dintre
care patru trebuie sa fie ntotdeauna prezente. Aceste patru pri vor fi discutate in cele ce
urmeaz.

1. Introducerea

Cu excepia ctorva specii literare, precum romanele poliiste, este neobinuit ca cititorul
sa fie plasat direct in mijlocul aciunii. In cele mai multe tipuri de scriere, primul lucru pe care
l face autorul este de a introduce subiectul pe care are de gnd sa l prezinte. Scopul primului
paragraf este de a capta atenia cititorului si de a-i da cteva repere referitoare la subiect.
Paragraful iniial urmeaz de obicei o serie de pai, de la situaii mai generale nspre situaia
specifica ce urmeaz sa fie abordata. Dei nu exista nici o formula pentru redactarea
introducerii, urmtoarele elemente apar de cele mai multe ori:

Propoziia de introducere: Prima propoziie a eseului trebuie sa fie suficient de interesanta

pentru a determina cititorul sa citeasc mai departe. Aceasta propoziie ar putea fi una
provocativ sau o ntrebare majora. In oricare dintre cazuri, va trebui ca cititorul sa fie
introdus in subiect si focalizat asupra subiectului ce va fi discutat.

Formularea tezei: E de obicei ultima propoziie a primului paragraf si servete ca linie

directoare a eseului. Ea reprezint ideea care va fi susinuta de-a lungul ntregului eseu. Pentru
muli studeni pare ciudata situarea la bun nceput a concluziei pe care o vor desprinde, ei
prefernd sa lase pentru sfritul eseului exprimarea poziiei lor in argumentare. Cu toate
acestea, e firesc si dezirabil ca cititorul sa fie informat despre teza ce va fi susinuta in eseu.

2. Susinerea tezei

Odat ce in introducere a fost pregtit terenul pentru discuie si a fost prezentata poziia ce
va fi adoptata, urmeaz partea cea mai extinsa a eseului in care se vor prezenta argumentele
menite sa conving cititorul. Un eseu bun va convinge cititorul ca ntruct anumite elemente
sunt adevrate si pentru ca anumite convingeri sunt mprtite de autor si de cititor, citi torul
trebuie prin urmare sa accepte ca valide concluziile autorului.
Modul cel mai obinuit de a susine teza este de a face o aseriune si de a oferi apoi
suporturi, dovezi care sa o confirme. De obicei, dar nu ntotdeauna, susinerea afirmaiei se
face prin exemple. E, de asemenea posibil, sa se nceap cu o rezumare a exemplelor
(dovezile) si apoi sa se extrag concluzia. Urmtorul paragraf dintr-un eseu despre cenzura,
exemplifica modul in care se prezint aseriunea si dovezile.

Cenzura, prin chiar natura ei, este mpotriva principiilor unei societi democratice. [aseriune]
Ea este fundamental antidemocratica pentru ca limiteaz exprimarea si permite ctorva
persoane sa dicteze celor muli ce pot -sau ce nu pot- sa vad, sa citeasc sau sa asculte.
[suport, dovada] De exemplu, retragerea din circulaie a unei cri controversate, priveaz

1
 S.C.I.R.I. G.D.E.S
TEHNICI DE REDACTARE PENTRU TEXTELE ACADEMICE ESEUL ARGUMENTATIV

autorul de un mare numr de cititori. In acelai timp, grupul de indivizi care decid retragerea
crii de pe rafturile librriilor, spune de fapt publicului sa nu mai citeasc acea carte. [aceste
doua exemple dezvolta propoziia suport.] Aceasta aciune, aadar, aparine mai mult dictat-
urii dect democraiei. [Reformularea aseriunii iniiale]

3. Anticiparea obieciilor

O practica obinuita in eseul argumentativ este ca autorul sa i prezinte opiniile si apoi sa

considere critic posibilele preri opuse. E de asemenea posibil sa se nceap cu expunerea
punctelor de vedere cu care autorul nu e de acord, sa le critice cu scopul de a face loc prerii
sale. La prima vedere, expunerea argumentelor opuse ar putea prea contradictorie sau in
detrimentul eseului. Totui, exista mai multe motive ntemeiate care sa susin prezentarea
argumentelor opuse:
Daca obieciile nu sunt prezentate, autorul suprima deliberat existenta
oricrui contraargument. Situaia risca sa fie perceputa ca lipsita de obiectivitate
si autorul poate pierde simpatia cititorului
Argumentul va avea mai multa credibilitate daca este luata in seama si
cealalta latura. Ca in orice alta situaie cnd se vrea convingerea unei persoane,
vor exista si dezacorduri. Prin anticiparea obieciilor si prin demonstrarea
vulnerabilitii lor in fata argumentelor din eseu, opinia autorului poate ctiga
acordul cititorului.
Practica includerii punctelor opuse, cultiva gndirea critica, fornd autorul sa
se situeze pe sine intr-o dezbatere continua si sa constientizeze ca alte puncte de
vedere nu numai ca exista, dar pot sa aib si validitate.

4. Concluziile

In condiiile in care s-a spus deja in introducere ce prere va fi susinuta, muli studeni
sunt nesiguri ce sa scrie in concluzie. Concluzia e o parte foarte importanta a eseului pentru ca
nsumeaz teza si argumentele in favoarea ei, lsnd cititorului o imagine clara asupra poziiei
pe care o adopta autorul. Nu e recomandat ca la acest stadiu sa se introduc idei noi, care nu
au fost abordate in eseu. E de asemenea nenelept a folosi concluziile ca loc de exprimare a
opiniei proprii, ca loc pentru ceea ce cred eu. Fcnd aa, cititorul poate avea impresia ca
oricine poate gndi ce dorete. In principiu, ideea e adevrata. Cu toate acestea, autorul
trebuie sa-si aminteasc scopul pentru care a scris eseul. Acesta e nu doar de a spune
cititorilor care e poziia sa fata de subiect, ce gndete, ci si de a-i convinge de validitatea
argumentelor sale, pe care sa doreasc si ei sa le susin, sau mcar sa le cunoasc. De aceea,
e absolut ineficient a spune ca oricare poziie fata de subiect e in egala msura de ndreptita.

Trasaturile cele mai frecvent intalnite ale concluziei unui eseu argumentativ sunt:

2
 S.C.I.R.I. G.D.E.S
TEHNICI DE REDACTARE PENTRU TEXTELE ACADEMICE ESEUL ARGUMENTATIV

Sinteza argumentului: In concluzie, autorul trebuie sa reformuleze si sa rezume foarte scurt

principalele puncte ale argumentului.
Reformularea tezei: Autorul reformuleaza si susine importanta tezei, ntruct ntregul eseu a
gravitat in jurul demonstrrii sale. Unii considera ca a rescrie teza intocmai este o metoda
retorica foarte eficienta. Alte persoane considera ca este bine a se reformula teza.

Propoziiile de final: Aceasta seciune semnaleaz sfritul eseului si sau o impresie de final
cititorului. Iat cteva posibile moduri de scriere a ultimelor propoziii:
Discuta viitorul subiectului prezentat. Aceasta poate accentua importanta
eseului. De asemenea, aceasta poate ajuta cititorul sa aplice noua informaie sau
sa vad lucrurile global
Da cititorului ceva la care sa se gndeasc, poate un mod de a utiliza eseul in
viata de zi cu zi
Revine la primele propoziii pentru a da o forma circulara eseului
Pune ntrebri, ori cititorului, ori ntrebri generale, care sa ajute cititorul sa
obin o noua perspectiva asupra subiectului

A fost prezentata aici ndeosebi structura unui eseu argumentativ. Totui, aceasta
structura poate fi aplicata si in alte tipuri de scriere academica. Aproape toate lucrrile include
o introducere si o ncheiere. Oricnd trebuie prezentate argumente care sa susin o teza, este
bine a se include si posibilele obiecii alturi de argumente care sa le problematizeze
validitatea. De-a lungul ntregului eseu, autorul trebuie sa aib in minte cititorul cruia I se
adreseaz si care sunt ateptrile acestuia. innd seama de aceste lucruri, elaborarea unui
eseu va fi mai eficienta.

Scrie un text de tip argumentativ, de 15 20 de rnduri, despre ur, pornind de

la ideea exprimat n urmtoarea afirmaie: Pe cnd iubirea, de oriice fel ar fi
ea, lumineaz viaa i-o ndulcete, ura o-ntunec, o umple de amrciune i-o face
nesuferit. (Mihai Eminescu, Opere)

Introducere:
Cine oare nu a incercat macar o data sa inteleaga dedesubturile iubirii si urii?...
M numr printre cei care susin ideea enunat n citatul dat i anume aceea c
iubirea, de orice fel, este sentimentul care lumineaz i face viaa mai frumoas, pe
cnd ura nu face altceva dect s aduc amrciune i frustrare n viaa oamenilor.
(opinie proprie+ipoteza-atentie, relationare cu citatul!!!)
Cuprins
n primul rnd, att iubirea pe care o druim ct i cea pe care o primim, ne face
s privim viaa i din alte puncte de vedere i s uitm de lucrurile materiale. Aa, noi
oamenii, ne dm seama c avnd iubire avem o via frumoas i nvm s
preuim momentele cu adevrat minunate. Acest lucru l poate face orice tip de
3
 S.C.I.R.I. G.D.E.S
TEHNICI DE REDACTARE PENTRU TEXTELE ACADEMICE ESEUL ARGUMENTATIV

iubire, fie ea printeasc, pasional, pentru prieteni sau pentru oricare dintre semenii
notri, dar consider c dac n viaa unui om se regsesc toate acestea, acel om
poate spune c este cu adevrat mplinit. Firete c iubirea aduce i suferin, dar
numai cunoscnd toate tririle pe care iubirea le aduce ne vom da seama c nu
exist sentiment mai nltor ca acesta.(argument 1 cu exemplificare )
n al doilea rand, sunt de parere c ura nu ar trebui s existe n viaa noastr
ntruct ne face s uitm de noi, s nu acordm atenie lucrurilor frumoase din via
i s ne concentrm doar pe a le face ru celor din jurul nostru. Astfel nu vom deveni
dect nite oameni frustrai care i vor da seama n final c viaa a trecut pe lng ei
i nu s-au bucurat de lucrurile cu adevrat importante.(argument 2/contraargument
cu sustinere)
Concluzie
Aadar, fiecare are dreptul de a alege ceea ce face cu viaa lui dar n cele din
urm toi ne vom da seama c, asa cum am sustinut prin cele afirmate anterior, prin
iubire toate lucrurile frumoase sunt posibile, c acest sentiment ne face mereu s
tresrim de emoii i ca nu mai exist vreunul care s dea mai mult frumusee vieii,
pe cnd ura ne va aduce doar o via trist i ntunecat.(reformularea
ipotezei+perspectiva generalizatoare asupra temei eseului)

Va mai aduc in plus o lista utila de conectori(adverbe, locuiuni adverbiale,

conjuncii sau locuiuni conjuncionale, structuri verbale); acestia ajuta la
exprimarea ideilor de:

succesiune, continuitate : n primul rnd, n al doilea rnd, etc, pe de o

parte... pe de alt parte, n plus, de asemenea
contrast: dar, ns, ci, n contrast cu, dimpotriv
ierarhizare: nainte de toate, mai presus de toate, mai important dect
comparaie: la fel cu, tot aa, ca n comparaie cu, n mod asemntor
probabilitate: probabil, posibil, este cu putin, s-ar putea ca
certitudine: cu siguran, desigur, firete, nu este nici o ndoial c
concesie: dei, totui, cu toate acestea, chiar dac
concluzie: deci, aa, prin urmare, n concluzie, n consecin, la
urma urmelor