Stiinta si hipnoza

Studiile stiintifice au evidentiat cateva trasaturi importante ale hipnozei. Exista

o corelatie semnificativa intre a fi absorbit intr-o activitate imaginara si
hipnotizare. Subiectii cu imaginatii bogate sunt hipnotizati cel mai usor.
Imaginile vivide maresc sugestibilitatea. Subiectii care nu cred in hipnoza nu pot
fi hipnotizati. Subiectii hipnotizati nu sunt controlati de hipnotizator. Hipnoza nu
mareste acuratetea memoriei. O persoana hipnotizata este usor de influentat iar
golurile din memorie pot fi umplute cu usurinta de imaginatia subiectului si de
sugestiile facute pe durata hipnozei. Multe tari nu accepta marturiile obtinute
sub hipnoza deoarece confabulatia apare foarte des. Cel mai bun indicator al
reactiei subiectului la hipnoza este ceea ce crede acea persoana despre hipnoza.

Pe de alta parte, cei care incearca sa gaseasca studii stiintifice de calitate

superioara despre hipnoza se lovesc de o problema foarte mare. Dupa cum
spune R. Barker Bausell, hipnoza si efectul placebo se bazeaza atat de mult pe
efectele sugestiei si a credintei incat este greu de imaginat felul in care s-ar
putea realiza un control valid al efectului placebo in cadrul unui studiu al
hipnozei. Chiar daca ar putea fi realizat un astfel de studiu, care ar putea izola
efectele sugestiei si a credintei, cum s-ar putea realiza hipnoza falsa a
grupului de control?

Despre hipnoterapie se spune ca este eficienta pentru o multime de lucruri. Dar

majoritatea dovezilor sunt simple anecdote si povesti. Daca ar fi sa comparam
caracteristicile efectului placebo si cele ale hipnozei, ne-ar fi greu sa gasim o
diferenta intre ele. Ambele functioneaza pentru ca participantii se astepta sa
functioneze, sunt puse in practica intr-un decor clinic unde clientii sunt motivati
pentru a face terapia sa functioneze, iar terapeutul intruneste toate conditiile
unui vindecator prin credinta. Sugestia este conditia esentiala a amandurora.
Hipnoza mai adauga cateva conditii in plus: cere clientului sa se relaxeze (altfel
sugestia nu functioneaza) sau sa se concentreze asupra unui lucru.

Este adevarat ca unii hipnoterapeuti pot ajuta oamenii sa slabeasca, sa renunte

la fumat, sa isi invinga teama de inaltime, dar e de asemenea adevarat ca si
terapia cognitiva comportamentala (TCC) face exact acelasi lucru, dar fara sa
apeleze la termeni inutili ca starea de transa sau unde cerebrale. Exista multe
studii despre eficacitatea TCC-ului. De exemplu, intr-unul dintre studii s-a
descoperit ca TCC-ul ajuta sa slabeasca persoanele obeze. Un alt studiu indica
faptul ca TCC-ul este un tratament acceptabil si eficient pentru persoanele ce
sufera de oboseala cronica.

Unii hipnoterapeuti par sa foloseasca TCC-ul in cadrul terapiei lor, de aceea este
foarte probabil ca TCC-ul, efectul placebo si un pacient foarte motivat sa fie
cheia succesului. Dar, de regula, nu avem cum sa stim daca pacientul ar fi putut
slabi sau ar fi putut renunta la fumat in absenta hipnozei, deoarece tot ceea ce
stim cu certitudine e faptul ca in trecut pacientul a incercat sa faca aceste
lucruri, dar nu a reusit. Neavand cu ce sa facem o comparatie, nu putem sti cat
de mult a afectat hipnoza comportamentul pacientului si cat de mult a contat
motivatia si sperantele lui.

Unele persoane ar putea spune ca acest gen de critica e lipsita de importanta,

cata vreme se vad rezultatele pozitive. Problema consta in faptul ca persoane cu
probleme grave fizice sau psihice pot apela la hipnoza ca remediu, ignorand
solutiile medicinii moderne. Prin urmare acesti pacienti pot deveni dependenti
de cei care practica terapii de tip placebo. Ei pot fi convinsi ca sufera de
hipoglicemie reactiva imaginara, de alergii inexistente etc. Terapiile placebo
sunt o poarta catre terapiile false.

Riscurile hipnozei

Inlesnirea accesului la subconstient poate duce la constientizarea emotiilor sau

a amintirilor reprimate (posibil traumatizante). Uneori aceste amintiri si emotii
pot aparea accidental, iar daca hipnotizatorul nu detine cunostintele psihiatrice
necesare, subiectul poate fi expus la efecte psihologice negative pe termen
lung. Un alt aspect problematic e faptul ca nu toate amintirile reprimate sunt
autentice (desi hipnoterapia nu este obligatorie pentru recuperarea amintirilor).
Pot fi create de imaginatia subiectului sau de confabulatie. Uneori subiectul este
ghidat spre anumite tipuri de amintiri de terapeut, prin sugestii.
Hipnoza este o stare de relaxare profund prin care pacientul este ajutat s-i descopere propriile resurse, pe baza
crora i poate rezolva problemele de sntate. Cel mai adesea, prin hipnoz poate fi combtut durerea, cauzat
de bolile cronice, de migren sau de lucrrile stomatologice. De asemenea, cu rezultate foarte bune, mai pot fi tratate
toate tulburrile anxioase, tulburrile depresive reactive, tulburrile de stres posttraumatic, tulburrile sexuale
psihogene, ticurile, blbiala (logonevroza). Totodat, hipnoza i-a dovedit eficiena i n tratarea tulburrilor
psihosomatice. Mai exact, pot fi tratate bolile cu manifestri organice care apar pe fondul stresului, de exemplu
colitele, gastritele, obezitatea i afeciunile dermatologice (psoriazis).

Citeste mai mult: adevarul.ro/sanatate/medicina/hipnoza-utila-bolile-cauzate-stres-

1_50ad4f637c42d5a66392bfd1/index.html