CONCEPTELE SISTEMULUI DISTRIBIUT ADVANT P

ADVANT P (ABB) este un sistem de conducere distribuit proiectat pentru a raspunde

problemelor specifice conducerii unei centrale electrice. Sistemul se bazeaza pe ADVANT
OCS, sistem distribuit pentru automatizari industriale in general si ofera solutii pentru
majoritatea cerintelor de automatizare a centralelor electrice .

Caracteristicile sistemului

Distribuire - Baza de date este distribuita in timp real intre controlere, permitand ca
logica de control, comanda si protectia sa poata fi efectuate intr-o singura unitate.
Distributia geografica se realizeaza cu ajutorul magistralelor de camp la care se
conecteaza controlerele si modulele I/O distribuite.

Integrabilitate -

Functionala - aceleasi produse si concepte sunt utilizate pentru toate

functiile de automatizare incluzand logica de comanda, controlul,
protectia si supravegherea.

structurala - presupune ca toate statiile, de la controlere pana la statii de

operare avansate sa fie parti ale unui sistem care este expandabil de la
scara mica la intreaga centrala.

informationala presupune ca subsistemul de automatizare sa fie vazut ca

o parte integranta din sistemul informational al centralei.

Deschidere - se realizeaza prin utilizarea conceptului de sistem deschis (Open System),

incluzand SQL, DDE, etc.

Toleranta la defect - se asigura prin redundanta in controlere la nivel de CPU (unitate

centrala de prelucrare), memorie, module de I/O, statii de operare/configurare,
redundanta la nivel de magistrala de comunicatie.
Sistemul permite realizarea unei structuri de conducere ierarhizate cuprinzand functii de
conducere complexe, avand in componenta unitati de procesare, statii de operare si statii de
configurare/proiectare, cu facilitati de comunicatie intre ele, putand fi utilizat intr-o gama
larga de aplicatii, de la aplicatii de mici dimensiuni pana la automatizarea completa a
centralei.

Control de proces

Se realizeaza cu o gama variata de controlere, de la unitati PLC de mici dimensiuni, cu

maxim 64 I/O la controlere avansate cu peste 5000 I/O pe statie acoperind toate aspectele
de control ale centralei, incluzand controlul turbinei si comanda arzatoarelor.

Functii de control sistemul cuprinde intregul pachet de functii necesar in controlul

unei centrale electrice: operatii logice, control (autoacordare, control adaptiv,
planificarea parametrilor (gain scheduling) , control fuzzy), corectii, etc.

Toleranta la defect: este necesara in cazul sistemelor pentru controlul turbinei,

comanda arzatoarelor. Se realizeaza prin: redundanta pentru toate componentele
centrale, configuratie failsafe.

Interfata operator

Statia de operare asigura posibilitatea controlului si supravegherii proceselor energetice

prin furnizarea unui set complet de informatii cum ar fi: ecrane de proces, diagnoza
sistemului si informatii de stare, alarme, secvente de evenimente, tendinte, caracteristici,
suport pentru operator in cazul unei situatii de avarie. Sistemul include functii in timp real
precum si functii de arhivare.

Configurare/Proiectare

Se realizeaza prin statia de configurare/proiectare (engineering station) si pachetele

software dedicate pentru proiectare, configurare, documentare, diagnoza. Statia de
proiectare/configurare a sistemului este optimizata pentru controlul cetralelor electrice,
incluzand o serie de instrumente si biblioteci pentru aplicatii tipice centralelor. Statia este
destinata pentru proiectarea si configurarea aplicatiilor, acoperind intreg ciclul de realizare
de la proiectare la mentenanta.

Comunicatie

Sistemul de comunicatie cuprinde facilitati de fieldbus, LAN si WAN, interfete de

comunicatie cu retele de calculatoare externe.

fig 5.2 Arhitectura sistemului ADVANT P

Facilitati Software

Functiile de control sunt structurate ierarhic pe trei nivele de control: obiect, grupa
functionala, centrala. Configurarea acestora se realizeaza cu ajutorul unui limbaj cu
blocuri functionale cu reprezentare grafica (AMPL). Conceptul de sistem ADVANT P se
bazeaza pe un pachet de functii standardizate incluzand: elemente de control care
realizeaza operatii simple cum ar fi: operatii logice, filtrare, control, corectii, si functii de
control care completeaza elementele de control cu functii de control complexe.
Software de interfata cu operatorul Permite configurarea statiei de operare in vederea
asigurarii controlului si supravegherii procesului. Se asigura suportul operatorului in cazul
conditiilor anormale de functionare printr-un set de evenimente, alarme, acces rapid la
ecranele relevante si navigare intre ecrane, diagnoza, informatii asupra starii
echipamentelor. Ecranele de proces pot fi concepute intr-o forma ierarhizata (de la schema
de ansamblu la scheme de detaliu).

fig 5.3 Ecran de proces

Ecranele de proces sunt definite integral de utilizator. Valorile si starile obiectelor ca:
puncte de masura, controlere, actionari, sunt prezentate dinamic. Sistemul cuprinde functii
de ghid operator in tratarea alarmelor si evenimentelor, diagnoza, analiza post avarie.

Software de configurare/proiectare Asigura platforma pentru proiectare, punere in

functiune si mentenanta pentru aplicatii bazate pe sistemul ADVANT P. Statia este un
mediu de configurare ce integreaza FCB (Function Chart Builder) si Edb (Engineering
data base). Baza de date poate stoca mai multe proiecte, fiecare proiect detinand
configuratia completa a controlerelor si a statiei de operare. Optional se ofera suportul de
configurare dintre sistem si echipamentele din camp. Cu ajutorul acestor instrumente se pot
realiza proiecte de diferite dimensiuni, de la sisteme de control turbina, pana la
automatizarea unei zone largi a centralei. Functiile de control sunt realizate pentru a
asigura un grad mai mare de reutilizare decat programarea clasica in FCB. Ele furnizeaza
blocuri software independente pentru control.
 fig 5.4 Instrumente de proiectare

Prin Edb se defineste structura sistemului distribuit, se asigneaza functii catre modulele
hardware ale sistemului de control, se aloca canale pentru modulele I/O, se dispun
elementele sistemului in module hardware standardizate.

Facilitati hardware

Module I/OSistemul cupride module I/O cu 16 sau 32 de canale. Modulele I/O pot fi
conectate direct la controlere sau distribuite utilizand magistrala de camp AF 100.
Controler Sistemul cuprinde o gama variata de controlere care au in componenta
urmatoarele module: unitate centrala de prelucrare, modul de comunicatie, module I/O,
conectori, sursa de alimentare.

Statia de operare/Statie de proiectare PC industrial.

Comunicatie Magistrala de camp (fieldbus - AF 100), magistrala de proces (Masterbus

300), reteaua centralei (TCP/IP), interfete de comunicatie cu retelele externe.
5 METODOLOGIE DE REALIZARE A APLICATIEI

Arhitectura aplicatiei

Aplicatia are o structura ierarhizata cuprinzand mai multe nivele (achizitie, control,
supraveghere). In figura 5.5 se prezinta structura sistemului de conducere. Pentru
gestionarea resurselor de comunicatie se adopta o magistrala de comunicatie de tip
redundant. Structura retelei este prezentata in fig. 5.6.

fig. 5.5 Structura sistem

 fig. 5.6 Structura retea

In cadrul aplicatiei se considera buclele de control aferente unui cazan de tip Benson cu
functionare pe gaz si pacura in cadrul unui bloc energetic de 210 MW .

Aplicatia presupune schimbarea subsistemului de control al centralei, executat in

tehnologie conventionala, cu un subsistem bazat pe tehnologie de sistem distribuit de
conducere, pastrand nemodificata interfata cu celelalte subsisteme de automatizare si
pastrand partial posibilitatea de folosire a pupitrelor clasice. Se prezinta arhitectura
aplicatiei realizate utilizand cadrul de proiectare oferit de sistemul distribuit ADVANT P.
Metodologia de realizare a aplicatiei se poate generaliza si pentru alte tipuri de sisteme
distribuite sau automate programabile, tinand cont de instrumentele specifice fiecarui
sistem.

Etapele necesare pentru realizarea aplicatiei

1. Dimensionarea aplicatiei - consta in determinarea numarului de intrari / iesiri (I/O)

necesar (se evalueaza numarul de semnale I/O necesar la nivelul fiecarei actionari,
numarul de semnale I/O prevazut la nivelul unei actionari pentru manevre de pe
pupitru si de la nivelul statiei de operare) si a numarului de bucle de control.

2. Gestionarea alocarii semnalelor pe module.

3. Realizarea diagramelor de conexiuni ce au stat la baza realizarii repartitorului si a
celor pentru montaj. Conexiunea dintre camp si unitatile terminale de I/O se va face
prin repartitor. Conexiunea dintre statia de operare, statia de proiectare si controlerul
AC 450 se va face printr-o magistrala redundanta (MB 300).

4. Realizarea schemelor de control de principiu.

5. Alcatuirea unei baze de date cuprinzand intregul volum de semnale prelucrate de

controlerul AC 450 incluzand dispunerea semnalelor pe placi, configurarea de
evenimente, alarme, etc.

6. Realizarea programelor de control conform schemelor de principiu.

7. Generarea codului sursa.

8. Proiectarea schemelor sinoptice ale procesului. Se realizeaza o structura ierarhica

pornind de la o schema sinoptica de ansamblu a procesului.

9. Configurarea de alarme si evenimente.

Elemente de configurare

Element de control de proces - Element PC (operatii logice, control, corectii, filtre, etc).

Element al bazei de date - Element DB (configurarea elementelor de control de proces si

a elementelor corespunzatoare de vizualizare, creaza interfata dintre controler si statia de
operare precum si baza de date distribuita intre elementele sistemului).

Program de control - PC program cuprinde interfata cu elementele din camp, interfata

cu statia de operare, algoritmul de control.
 fig. 5.7 Configurare aplicatie

Instrumente de control

Consideratii cu privire la proiectarea solutiilor de control conventional

Algoritmul de control PID este implementat in elementul PIDCONA. In functie de modul

de control selectat, semnalul de iesire este determinat printr-un algoritm de control sau
manual de catre operator. Sistemul permite definirea a trei moduri de lucru automate
(AUTO, E1, E2) si a doua moduri de lucru manuale (MAN, E3). In cadrul acestor moduri
de control se pot defini diferite surse de generare a referintei in operatiile automate, si
diferite surse de generare a comenzii in operatiile in bucla deschisa. Alegerea modurilor
cu care se opereaza intr-o anumita situatie se face in functie de gradul de automatizare.
 fig. 5.8 Exemplu de configurare a modurilor de control

Activarea modurilor de operare printr-o secventa de evenimente sau de catre operator, se

executa dupa un mecanism de prioritati. Se permite astfel implementarea in cadrul
programelor a secventelor de start sau stop sau secvente de interblocare intre moduri.
Comutarea de la un mod de lucru la altul se realizeaza fara socuri (bumpless), regimul
tranzitoriu la schimbarea modului de lucru este redus. Exista de asemenea diferite optiuni
de urmarire (tracking) aplicate referintei la trecerea de la un mod manual la un mod
automat. Trecerea de la o referinta la alta in urma schimbarii modului de operare se face cu
un gradient functie de modul de operare activat (SPEEDE1, SPEEDA, etc).

fig. 5.9 Modificarea referintei la schimbarea modului de lucru in succesiunea: manual

(MAN), automat (E1), automat (AUTO). a) cu socuri, b) fara socuri
 Fig. 5.10 Tranzitie manual-automat cu socuri (WSP referinta (%), MV masura (%),
OUT comanda (%))

fig. 5.11 Tranzitie manualautomat fara socuri

In cazul in care comportamentul procesului depinde de anumite conditii de operare

predictabile, se utilizeaza planificarea paramerilor (gain scheduling). Se definesc cinci
seturi de parametri care corespund celor cinci domenii de definitie ale variabilei de
selectie. Atunci cand functia de gain scheduling este activata, variabila de selectie
traverseaza cele cinci zone si setul de parametri acordat pentru zona curenta devine activ.
 fig. 5.12 Planificarea parametrilor controlerului (gain scheduling)

Strategie de dezvoltare a aplicatiei

Procesul de proiectare a modulelor functionale se bazeaza pe o dezvoltare prin crestere.

Se dezvolta initial nucleul functional compus din functii atomice (functii de baza).
Utilizand aceste functii atom ca suport, se dezvolta - prin mostenire functii de
complexitate din ce in ce mai mare. Datorita faptului ca se pastreaza pupitrele clasice, este
necesara definirea modurilor de lucru manual si automat de la nivelul statiei de operare si
de pe pupitru cu posibilitatea trecerii controlului de pe statia de operare pe pupitru.
Aplicatia se dezvolta gradual de la o functie de control simpla - functie atomica - la
structuri de control complexe.