Sunteți pe pagina 1din 37

TEODOR PCFESCL

PLANUL
DE
AN TUIRE

,,Viafa noastrS, este


un tirnp foarte in-
semnat (...) este o
qcoald pentru ves-
nicie. Este o vreme
de har, pe care tte'
buie s-o folosim cdt
rnai intens."

ISBN 973-9174-ll-6
BISERICA EVANGI{ELICA ROMANA

PLANI]L
DE

TEODOR POPESCU

BUCURE$TI, 1997
IUBITE CITITOR,
Iubitecititor. ....5 fn dndurite care utmeazd, weaa sd stau de vorbd
l-Legea ........7 cu tine asupra celui mai insemnat luau pentru
2-IsusCristos ....41 oice
om - deci Si pentru tine _ anume asury
mfuntuirii
3 - Relatia nou[ cu Isus Cristos . . . 59 tale.
Si

. .Te rcg sd citesti cu luarc_aminte aceastd cafie pi,


dacd vei gdsi cd ea cuprinde adeudrul, pnn"grc_i
pdstrcazdJ in inima ta; dacd nu, ld'"i ii
ea ce wei.
Oricum, din citirea ei au vei avea dec6t folos.

M-am hotfuflt sd-li impdrtdsesc, in chip


de scri_
soare,gdndwile care urmeazd, pentru cd ureau
sil stau
de vorbd cu tine de la suflet la-sullet.

. Dumnezeu, care, innemdrginita Sa buntrtatq agd_


sit cu cale sd binecuufunteze jaoe u"u-
aceastd carte
Si sd Se foloseascd de eapenfiu binele a mii de
sulletg
sd facd a;a ca ea sd fie o binecuufuntarc
Si pintra tinel

ISBN973 -9174-74-4 TEODOR POPESCU

Tiparul executat sub comanda w.411997 la Tipografia


STEPHANUS, Str. Bibescu VodI, nr. I Bucureqti
ROMANI,A
LEGEA

De Ia inceput trebuie s[ ne infelegem


asupra urm6_
torului lucru. Crezi tu ht Dumnezeu?-intrebarea
aceasta
nu:rt: delm de prisos, fiindctr sunt mulfi oameni
care
pretind cI au credin$ ?n Dumn
ezfru, dax,cend ii cnrcetezi
mai ateirt, vea 6t d:.ryd" i$i dau p"
f"F necredin{a
lor. Daci rdspunsul tiu hoHret
atunci
stdm pe aceeapi temelie qi putem""t"r',,d4'"rd,j
trece ra'arti intrebare,
tot atAt de lnsemnati: Ce aezi tu
despte Dumnezw?
iti pun aceastd intrebare, fiindci ,ont fourt"
mutli
oameni care, ludndu-se duptr inchipuirea
lor, au ptrreri
grqite despre Dumnezeu. SfAnta Scripturtr
spune ctr
ftcur pe om dupd chiput'gi asemdnarea
?""y".r"I.u
)4 adevarat este; dar, un om Arlelept
_fl a intors aceast?l
v.orb[ li a zis cd gi omul face p"
O*no"zzu Jupa
gi asemdnarea sa, gi n-u gr"git
cAnd a
Da, este adevdrat c[ foarte mulli
.*. * "fripot
oarn* igi plse_
muiesc cu mintea un Dumnezeu
Aupe inclliouirea hr.
Aqa se face ci mulli igi inchipuie
.e mr&rru e${e
uadeva d:fq", departe; ci,
acolo, Se indeletnicepte
cu lucruri inalte, iar de p5ment
nu_Si aminte
"au""
:ltrL;i: nreori: cdnd ii di belEug gi vremuri bune sau Aceste cuvinte ne spun llmurit ci Dumnezeu le ve_
;::"! s; :enorociri. fi prea
Cu alte cuvinte, Dumnezeu ar de pe toate, le aude pe toate, lejudecl pe toate. intr-ade_
sr* sl :ra mare gi de aceea nu Se coboari str vadl tot ce v5r, dac[ omul, care este mdrginit, vede atAt cAt poate
'" :ffirre pe P[mAnt ce face fiecare omfu
parte. Pe de str vadtr, aude atAt cAt poate s[ audi
;i judeci atdt c6t
qi
.l:i pa:le. a iqi mai inchipuie cI, dup[ cum omul nu poate s[ judece, cu atAt mai mult Dumnezeu, care este
;,-Elc \.tr ie vadi gi s[ le qtie pe toate, tot apa gi Dumnezeu nemtrrginit, aude, vede qi judec[ totul.
:" * re :Jde pe toate sau micar nu fine seama de toate. EEti incredinfat ;i tu de aceasta, iubite cititor? Cu
I-;"lindu-se dupd inchipuirea lor, oamenii gregesc. Ca alte cuvinte, spui tu cu toat[ convingerea:
,,Dumnezeu
,,: ::.
tEnti de gre;eal5, se cade sd cdutim cu stdruin{i md vedg md aude, md judecd; nimic din tot ce fag
* :n: tr,irJrm o cunoqtinli mai addncl despre Dumnezeu din tot ce vorbesc Si gilndesc nu este ascuns de El, iar
:; : L,crelinfaremai temeinicl. Pentru aceasta" ne st]l la cAnd md ua judeca, ii voi da socoteald de toate,,!
:n*rflrii.r5- nrai intai, Natura sau firea inconjurfitoare. Te rog sinu treci repede peste acest gAnd. Opreg_
-. ri ne uitlrn bine la toate
lucrurile gi la toate te-Ieasupra lui, ca si-qi fac[ tot mai mult loc in inima
::::rL'c Je pe plmdnt, laintocmirea qi la rostul fieclreia
ta! Daci gi'asupra acestui lucru gAndim la fel, atudci o
'- :'=. si al tuturor laolalt5, vom inlelege c[ Fiinta nou[ intrebare vine de la sine: Cum stai tu in fala ]ui
;.:; -;-: ilcut pe toate qi care le poarttr de grij[ are o Dumnezeu?
-j.--:ri,;Lrrl. o putere qi o bunltate nemtrrginite. intreabX cugetul tdu 9i lasi-l str-fi r5spundtr cinstit.
- .: mult mai bine putem sI cunoa;tgm pe A vlzut Dumnezeulatine numai ce este bine fmmos
;i
'i:.:-zc u din SfAnta Scripturl. Cine are aceasti carte inaintea Lui? A auzit El de la tine numai cuvinte pli-
), : ;-i..teaz6 cu de-amlnuntul, capit[ o cunogtinfd cute gi curate inaintea Lui ?
$i cdnd te vajudeca duptr
:; .:;:i despre Dumnezeu. felul cum ai gAndit, ai vorbit gi ai trdit, vei fi oare fdr6
-::-un loc din aceasti Carte, loc in care se vor- vind inaintea Lui?
-Ed;i :i-lora care pdc[tuiesc, dar se amigesc cu g6ndul Cugetul a fost numit de unii ,,glasul lui Dumnezeu
,. -'-::-nezeu nu-i vede Ei nu ia aminte la ptrcatele lor, in om";insd. in mulfi oameni, acest glas este intunecal
- '::: :,.ste cuvinte: ,,...nebunilor! Cel ce a sddit tocit $i adormit; totuqi, poate fi trezit.
-:Ei:rces-arputea oarc.sd nu audd? Cel ce a intocmit
.. -Deoarece un cuget intunecat, tocit gi adormit poate
-r:- r,r s -ar pu tea oarc s d n u ua dd ? Cel ce pedeps e; te str dea rdspunsuri amdgitoare, vreau s6 ne
folosim de
.\ttt:turile, s-ar putea sd nu pedepseascd, El, utre a un mijloc care s[ ne arate, in mod sigur, adevdrata
:.a: :,niilui pricepere?" Qsalmul 94: 8 - 10). stare pe care o avem inaintea lui Dumnezeu.

;
2 - Planul de m6ntuire
Ca sI Etim dacl suntem curafi pe obraz sau nu, ne I. ,,Eu suntDomnul, Dumnezeul tdu (...). Sd nu
mrtim in oglind6. Ei bine, dacd vrem sd ;tim in ce ai alti dumnezei afard de Mine".
s"ane se g[seqte sufletul nostru, si-l ldsdm sd se pri-
reasci in oglinda lui. Da, da, este o oglindd qi pentru Iatb intAia p orunc[.,,E u s un t Domn u ], Dumn eze ul
ruflt. Aceast[ oglind[ sunt poruncile lui Dumnezeu. /da" inseamn5: Eu. Dumnezeu, sunt StipAnul tlu,
Dumnezeu a vorbit oamenilor, in multe rinduri qi pentru cd de la Mine ai via{a, suflarea qi toate; ;i, pentru
im rnulte chipuri, prin prooroci qi prin Domnul Isus cd sunt St[pAnul t[u, am drept la deplin[ ascultare din
Cnstos. Ce ne-a vorbit Dumnezeu, qi a vrut s[ qtim qi partea ta.
mut. se afl[ scris in Sflnta Scripturl gi numai in ea. in intreabd-te singur, iubite cititor, qi vezi dacb aqa
mstl cafie se glsesc gi poruncile lui Dumnezeu. ai socotit tu pe Dumnezeu, fa.td. de tine, gi daci aga
Aeste porunci sunt multe, gi n-am putea s[ le amintim te-ai socotit tu faf[ de Dumnezeu. Cu alte cuvinte, a
,nci pe toate. fost Dumnezeu pentru tine Stlpdnul de care ai ascultat
Domnul Cristos ne-a spus, ins6, citoate pomncile lotdeauna gi de la a C[rui voie cu nici un chip nu te-ai
Dumnezeu se cuprind in dou[: sd iubesti pe
lhud ab[tut? Cine ar putea sd r[spund5: ,,da'? Nimeni. A
Maezeu mai presus de orice pi pe aproapele ca rlspunde ,,da" at fi acelaEi lucru cu a z'ce cL n-ai nici
ry rine fnsuli (Matei 22:34 - 40). un plcat; iar oameni fdrd,pdcat nu se g[sesc pe plmdnt.
Cine a respectat aceste dou[ porunci a respectat
me poruncile lui Dumnezeu. ,,Eu sun t Domnul, Dumnezeul tdu " muinseamntr
Mintea noastr[ este, instr, prea scurttr gi neinv[fatl ci Dumnezeu, care este nemdrginit de mare ;i atotpu-
rf, gfndeasc[ la lucmrile lui Dumnezeu, a;a cum ar temic, vrea s[ fie Dumnezeul tiu, adic[ vrea s[ aib[
firshd. De aceea, nici nu pricepem pAn[ unde se intind leg[tur[ cu tine gi incd o legdturX atAt de strdns[ cum
r.tst. pomnci gi cit de adfinci sunt ele. Iattr de ce m-am este intre o mamb pi copilul ei, pe care-l duce de mdn[.
gfodit str lu[m a]te poruncr, care sunt oarecum mai Mama zice despre copil: ,,Este copilul meu'f copilul
,ryCIspe de infelegerea noastrd, qi fa1[ de ele s[ ne zice despre mamX: ,,Estemama mea". Ei bine, tot aEa
p*drsfon- Sunt acele porunci care seinvdtau gi in clasele vrea gi Dumnez'eu s[ fie leg[tura dintre El Ei noi, ca sl
nrfumffe gi pe care le-ai invdlat, poate, pi tu, iubite putem spune despre El, cum se spune de atdtea ori in
cmmr. Surfi ,,cele zece porunci" Sn SfAnta ScripturS" Psalmi: ,,Tu eEti DumnezeuJ meu".
cupiind in capitolul 20 din cartea Exod). S[ ne
e{re se MI tem c[ tu n-ai trdit $i nu tr[ieqti in legdturd cu
rprim. deci, asupra lor, ca s[ vedem cum st{m. Dumnezeu. El n-are, in inima Ei in viala ta, locul care

t:, ll
X re cuvine. Tu nu te gAndqti la El 9i nu-ti pasl dacd 2- ,,Sdnu-!i faci chip cioplit, nici weo inlilgiSarc
gfrfuile tale, vorbirea gi purtarea ta ii plac Lui sau a lucrurilor care swt sus 1n ceruri sau jos pe
m" Ti se pare c[ dacd nu-L tlglduieqti pe faf[, aceasta pdmAat, sau in apelemai dejos decetpilmltn-
m o dovad[ c[ qi tu crezi in El; dar te amdgeqti. A tul. Sd nu te ?nchini lnaintea lor gi sil nu Ie
ryma cdreodatd in minte a ta cfexist[ Dumnezeu, dar slujepti..."
a-{- msocoti in via!6, cilcAndu-I voia, inseamntr a
dgfidui pe Dumnezeu. Este bine sI privim lucrurile in Din vremurile deplrtate qi pdnl ln ziua de astlzi,
M fri si le spunem pe adev[ratul lor nume. De ce sl oamenii Ei-au fdcut chipuri de lemn, de fier, de piatr[,
m imdlm singuri? $i dacl a$a stau lucrurile, atunci de argint, de aur; ingenuncheazl inaintea lor, vorbesc
a tesiruri este intre tine qi Dumnezeu? cu ele ca;i cum ar fi vii gi se inchin[ astfel inaintea
llul"ti au ajuns aga de departe cu tlg[duirea lui lucrlrii miinilor lor (Ieremia 1: 16). Aceste chipuri
Mereu incdt se ru;ineaz[ sd mai rosteasci Numele flri via![ se numesc idoli.
h hnnnezeu si-L inlocuiesc cu alte nume. CAt de Vorbind de acest lucm, care este o urAciune ina-
d. sE aud cuvinte ca acestea: ,,Cetul sd se indure de intea lui Dumnezeu, apostolul Pavel spune ci oamenii
M\ -Natura I-a ldcut asa'\ ,,Soarta nemiloasd l-a ,,s-au ldlit cd sunt inlelepfi, pi cAnd colo au lnnebu-
ffi din miy'oc u1 n os tru' l,,h{otoc uI | -a aj u a f '; ii multe nit, pentru cd au schimbat slava Dumnezeului
shc{b'l }{umele acestea le sun[ mai pllcut, fiindc[ de nemuritor intr-o icoand, care seamdad cu omul
W lui Dumnezeu le este ru$ine. muritor" (Romani 1: 23). Idol este orice lucru care i4
Cum stai tu in aceastl privinfl, iubite cititor? in ochii ;i in inima omului, locul Dumnezeului celui
Ce leglturi este intre tine gi Dumnezeu? Este El viu pi nev[rut. $i cdt de mul,ti idoli mai sunt!
Dumnezeul tlu? Are El cel dintii loc in gAndirea ta, Idol este qi banul sau averea, cand tii la ban sau
in inima ti ln viala ta? Te tEmi tu cu adevfuat de El? la avere mai mult ca la orice. Apostolul Pavel scrie
ii esti recunosc[tor? il asculli? li egti supus in totul? in Epistola cltre Efeseni (5: 5): ,,Cdci ptili bine cd
Poate El, care le ;tie pe toate, sll priveasci cu pl[cere nici un curvar, nici un stricat, nici un lacom de ave-
in trecutul tlu, in[untrul inimii tale, in viafa ta de re, care este un inchindtor la idoli, n-are pafie
adrrn? Privirea Lui nu descoperl ea, la tine, nimic de moStenire in impdrdyia lui Cristos Ei a lui
udnic de osdndit? Nu trece mai departe cu citirea Dumtqzep".
Sntr nu te-ai cercetat bine in lumina acestor genduri Idol este qi pAntecele, cand lii la mAncalp $4u la
sr inuebld.
b[uturd mai mult ca la DumnezetJ. ,,Durnnezeul ]ot

r2 t3
esrc penrccele'i scrie apostolul Pavel in Epistola c[tre o persoan[ pe care o respec[i, o iuberti. nurnele ei
Filipeni 3: 19. treze$te in tine simlSminte pllcute: daca- insL nu tii
Idol poate sX-1i fie solul, sofia sau copilul, la care la el, sim![mintele tale vor fi altele. Astfel nuurrle si
lii mai mult ca la Dumnezeu. Domnul Cristos zice: fiinfa cuiva sunt nedespd(ite in mintea noastrt- Cine
,,Cine iube;te pe tatd ori pe marnd, mai mult decfit cinsteqte pe un om cinstegte;i numele acelui orn: cine
pe Mine nu este urednic de Mine; Ei cine iube;te pe iEi bate joc de numele cuiva igi bate joc si dr ci-ne
fiu oi pe fiicd mai mult decAt pe Mine nu este poartd acel nume.
vrednic de Mine" @Iatei 10: 37). Tot a$a este $i cu Dumnezeu: Numele si Flinta
Deci, este cu putintl ca cineva s[ iubeascd cele Lui sunt una. Dacd s-ar fine setuna numai de etit: cA
vdzute mai mult decAt pe Cel-Nevdzut. Lucrul acesta Dumnezeu este nemlrginit de mare gi prezent in orice
se poate observa, cu uqurin![, pretutindeni. CAnd, de loc, ci El le-a fdcut pe toate gi le poarttr de grijI" ce El
pild[, unui om i-a murit copilul qi, in durerea lui, incepe le vede pe toate;i lejudecX pe toate. cd este sfEnt si
si se certe cu Dumnezeu cd i-a luat copilul, aceasta infricoqat, inc[ ar trebui ca Numele Lui sd fie rostit cu
dovedegte c5, pentru acel om, copilul a fost un idol' teamd, cu respect, cu recunogtin!tr gi cu iubire.
Cel mai rlu dintre toli idolii este eul tdu, adic{ tu Unii evrei credincio;i din vremea de demult s
insufi. CAnd nu unnXregti decAt folosul tiu, interesul tiu temeau sI rosteascd Numele lui Dumnezeu. ca Du
sau plicerea ta; cAnd nu trXiqti decAt pentru tine insu{i, curnva si-L necinsteasc[ in vreun fel; iar un credincios
atunci tu singur ifi eqti dumnezeul t6u, adic[ idolul t[u. de mai tArziu. de c6te ori rostea Numele lui Dwnnezeu.
Cerceteazd.-te bine, iubite cititor, qi vezi incotro i;i lua pilIria de pe cap.
se indreapt[ mai mult gAndurile tale, grijile tale, pl6ce- Daci judecim, in lumina acestor fapte, felul cum
rea t4 inima t4 qi vei descoperi imediat cine este idolul rostesc;i folosesc oamenii de azi Numele lui Dumrezeu,
sau idolii tdi. ne vom incredinla cdt de mult il necinstesc Si-L bat-
iocoresc ei.
3. ,,Sd nu iei in de;efi Numele Domnului, ,,Ce mai faci?"intreabl cineva pe un cunoscut.
Dumnereului tdu, dci Domnul nu va ldsa ne- 5I a vd Domn ul ui, bin e ! " rdspunde cel intrebat. cu toate
,,
pdepsit pe cel ce va lu a in de;efi Numele Lui ". c[ nici prin minte nu-i trece s[ sliveascd pe Dumnezeu.
El nce aqa, fiindci aga merge vorba, iar prin aceasta
CAnd auzi rostindu-se numele unui om pe care-l Numele lui Dumnezeu este necinstit. Ce ai zice c6nd
cuno$ti, irnediat ifi vine in minte chipul lui. DacI este cineva ar striga lntruna qi ftr[ nici un rost numele tIu?

t1 l5
Ji-ar pllcea? Cred c[ nu. Mai degrab[ at z)ce: ,,Asta 4. ,,Adu-fi aminte de ziua de odihnd, ca s-o
ipi bate joc de mine!" sfintre;ti. Sd lucrezi ;ase zile Ei sd-li faci lucrul
,,O/) Doamne, Doamne./" sau ,,0f, Doamne, tdu; dar ziua a ;aptea este ziua de odihnd in-
Dumnezeule !" sau ..Pentru Numele lui Dumnezeu !" chinatd Domnului, Dumnezeului tdu: sd nu
zice omul la suplrare, fdrd nici un gAnd la Dumnezeu faci nici o lucrare in ea, nici tu, nici fiul tdu,
gi la ajutorul Lui. Nu face oare s[ ne intreblm: Ce nici fiica ta, nici robul tdu, nici toaba ta, nici
caut[ Numele sfAnt al lui Dumnezeu in toanele vita ta, nici strdinul cate este in casa ta"'
p[cltoase ale omului? Ce are El de-a face cu enervirile
gi suplrfile sale? A sfrnli un lucru inseamn[ a-l deosebi, a-l pune
,,Pe Dumnezeu] meu!" sav ,,Zdu a*sal" (cuvdntul deoparte pentru Dumnezeu. De pild[, cortul fdcut de
,,ztru" este un cuvAnt vechi rom6nesc care inseamnl Moise si toate lucrurile din el se numeau sfinte sau
,,Dumnezeu') sau pi mai greu ,,Sdmd ba6Durnnezeu!" sfin1ite, fiindcd nu se foloseau decdt pentru Dumnezeu.
sau ,,Sd md ttdzneascd Dumnezeu din cer!";i alte jurd- Dintre nlele sdptfundnii, evreii sfinfeau, adicd deo'
minte de felul acestora se rostesc frrd, pic de sfial5 sau sebeau, nuaaEaptea. numitd nuadeSabat. Cei dintAi
te.un* si. astfel, oamenii iaupe Dumnezeuca martorla cregtini au sfinfit, adic6 au deosebit, zruaintdi a strpti-
rrn cu:ile lor, ba chiar la minciunile qi inEeldtoriile 1or. mAnii, n in care a inviat Domnul Cristos 9i in care
.-\'u l-ar mai rdbda Dumnezeu !" ;i alte blesteme S-a pogorAt Duhul SfAnt. Aceast[ zi este duminica,
:e -;- l;..:- dee sla umble din gur[in gurtr, frrd ca oamenii cuvAnt care inseamn| ,,ziua Domnului". Ai sfrnlit tu
s.. sc :indeascd c6t de greu pdcituiesc prin aceasta. aceast| n?
- e sr mai zicem de injur[turile pe care le auzim la Dar, mai intdi, cum s-ar putea ea sfinfi? Iat[ cum:
- ro-rl ,1il gura celor mari, ca gi a celor mici ! EIe sunt cercetdnd atent pi cu mult[ seriozitate Sftnta Scriptur6,
'. {

iv ftr i.nurdare, incAt nu se pot scrie, ;i sunt aga de r{rp6n- ca s[ cape]i din ea lumin[ qi hrand pentru sufletul tdu;
+.; f,r parc-am fi intr-o {ar5, care, rnai mult ca oricare stdruind mai mult in rug6ciune; ascultAnd l[murirea
i*:. l-c ales s6 batjocoreasc[ Numele lui Dumnezeu. cuvintelor lui Dumnezeu, impreunl cu cei ce au aceea,si
lc f..arte multe ori, Numele lui Dumnezeu este dorintl gi cu care te simli una; vizitAnd un bolnav sau
:, s::: 5r ;hemat gi in acele lucruri curat drlcepti, cum un sdrac, clruia s6-i duci mdngAierile cu caretu ?nsufi ai
j r: jcsl-irteeele, vrdjitoria, ghicitul, spiriti;mul
Si fost mAngAiat, precun ;i lumina de sus, de care ai awt
:.-- -- tu insuli parte; vizitAnd pe cineva, o rud[, un prieten,
-.r:r:e c-ititor, n-ai nimicpecuget in aceastiprivin![? sau primind pe cine vine s[ te vinteze; ocupAndu-te,

3 - Planul de mdntuire
l7
mai de aproape, de copii, cirora s[ le faci parte de c[aceastd zi, in loc s[ fie o zi de odihnd trupeasc[ qi
clipe sfinte qi pllcute; gi toate acestea flcute aqa, incdt, de binecuvAntare sufleteascl, este, pentru cei mai
seara, si poli zice: ,,Doamng iyi mulyumesc cd mi-ai mul1i, o zi de pdcat, de ruqine qi de pierzare. In aceastl
dat o astfel de zi. Astdzi am fost mai aproape de Tine zi se fac mai multe picate ca in oricare altd zi din
;i, prin aceasta, ai ldcut mult bine sufletului meu,,, s6ptdmhn[.
Dar cine se mai gAndeqte, astd,zi, la astfel de Acum, rdspunde cinstit, iubite cititor, te-ai gindit
lucruri? Ce au flcut oamenii din ziua Domnului?! tu vreodatd a$a cum se cuvine la aceste lucruri? Ai
Dintr-o zi care ar fi trebuit s[ fie consacrattr in totul sfinlit tu aceast[ zi? HotIrAt c[ nu. Cum aveai s[ sfin-
pentru Dumnezeu, oamenii au ftcut o zi pentru Diavolul
leqti in chip deosebit o d din sdpt[mAn6, cAnd gi in
gi pentru plcat. in adevir, dac[ ar fi zis Dumnezeu:
celelalte nle ale slptdmAnii numai la sfinfenie nu
,,$ase zile s[ lucrezi, iarin a gaptea s[-ti faci de cap,,, tot te-ai gAndit?
n-arfi fost o mai mare bitaie de joc cain ziua de astizi.
Pentru cei mai mul1i, duminicainseamn[ trAndivie 5. ,,CinsteEte pe tatdl tdu pi pe mama ta..."
;i petreceri. $i de ar fi numai atAt! Chefuri, betii, cer-
turi, bltii, omoruri, risip[, jocuri de cirfi, dansuri, sera- A cinsti pe pfuinli inseamn[ a-i respecta, a-i as-
te, baluri, curvii, dezmill gi altele, mai mult duminica cult4 fi supus, a-i ajut4 a le sluji, a-i prelui, a-i iubi'
a le
se fac. Unii muncesc din greu o sdptlmdn[intreagd gi Ai ascultat tu totdeauna pe pXrin{ii tli? Nu i-ai
abia agteapt[ s6-qi iaplata, pentru ca apoi, duminic4 suplrat niciodatS? Niciodat[? Adu-li aminte de c6te
sX intre in cdrciumi Ei sI nu mai iasl de acolo pdn[ nu
ori le-ai fost nesupus, de cdte ori le-ai intors vorb4 de
;i-au biut qi banii gi mintile; iar a doua zi, luni, n-au cite ori i-ai amdrAt cuinc[pdlAnarea;i indlritnicia t4
nici o pldcere de muncd, pentru c[ mintea le este tulbu- de cAte ori i-ai f5cut s[ suspine ;i sd verse lacrimi din
rat6, capul greu Ei trupul otrlvit de b6uturi. Casa Ie pricina ta, de cAte ori i-ai dispreluit in inima ta soco-
este ca vai de ea: certuri s,i neinlelegeri, injurdturi tindu-i ,,invechili" sj frri pricepere; poate cd le-ai dorit
gi bitii, lips[;i amar. Copiii v5d in plrinfi pilde rele
Ei moartea, ca s[ intri mai repede in mogtenire; poate
gi astfel li se preglte$te un viitor nenoro cit. ci ai ridicat m6na asupra lor ca sd-i lovqti, poare ci i-ai
,,Nu pot
sd vdd nelegiuirea unitd cu sdrbdtoarea,,. zic. Eilovit; poate c[ i-ai blestemat in fafd sau dupd ce au
Dumnezeu prin proorocul Isaia (1: 13). murit; poate c[ i-ai llsat s[ duc[ lips[, cAnd ai fi putut
Allii lucreazd duminica, tot aga ca si in celelalte s[ le vii in ajutor; poate c[ i-ai amdrAt pAnI intr-atAl
nle ale sdptdm6nii. De aceea, nu gregim c6nd spunem incAt cu durere le-ai pogorAtin mormAnt perii lor a1bi.

l8 l9
lovi. si fie pedepsit cu rnoartea. (Erod 2l: 15 - 17: D4 se poate, fiindcd" daci,nu s-ar putea, n-ar scrie in
Matei 15:4). Totacolo semai spune: ,.Peochiul carc Scriptur[: ,,Copii, ascultali in Domnu] de pdrinlii
iEi bate joc de tatdl sdu ;i nesocote;te ascultarca de vo;tri" @feseni 6: 1); sau ;i mai tare: ,,Nu ud tuali
mamd, iI vor scobi corbii de Ia pdrdu pi iI vor milnca dupd rAnduielile pdrinlilor vo;tri, au
lineli obice_
puii de wltur' (Proverbe 30: l7). iurile lor ;i nu vd spurcati cu idolii lor. Eu sunt
,,Dar dacd pdrintrii in;ipi se fac neresprctali de copiii Domnul, Dumnezeul v.ostra: umhtai intocmai dupd
lor?", va nce ctneva. Ah, aceasta este o intrebare rdnduielile Mele, pdz-u jaffTlncrlc -\feJe si niA_
dureroas[! Am fi vrut mai bine s-o ocolim, dartrebuie nili-Ie"@zechiel20: i8 - it
sd. spunem adevlrul. Din nenorocire, mulli pirinli se Deci, numai in cazul cimi ,u. rfisr:r':n:rFa tik::-
fac nerespectati de copiii lor. CAnd tatdl este un beliv, tele ar cere copilului ceva impotrirt ,ri:qtr ruu
-ummn:sn-
care de atAtea ori vine acasi pe douX cdrlri Ei incepe copilul nu este dator si asculte; aldel- cmmrrc n irtrffix*
sd vorbeasci prostii, sd injure, s5 se ia la ceartl cu so- tare in toate lucrurile (Coloseni 3: 2Ot.
fia;i s-o bati; sau cAnd este un ho!, ori un usuratic gi CAt deinserruratl esteporunca de acinsi prtrfrem-
un stricat, ori iute Ia mAnie;i ndbddlios, ori un batjoco- tot Sfdnta Scriptur[ ne aratd., cIci, datd in intrqlm-
ritor;i fXr[ temere de Dumnezeu; sau cAnd blesteaml porunca sund a;a: ,,Cinste;tepe tatdl tdu Ei pe nwrp
qi i;i dricuiegte copiii - ce se va alege de cinstirea la ta, penft'u ca sd li se lungeascd zilele in lara pe ane
care are drept din parrea copiilor lui? CAnd copiii nu li-o dd Domnul, Dumnezeul tdu". A;a s-a spus
vdd in casa pirinlilor lor decAt certuri qi neinlelegeri, evreilor, cdrora li s-a dat Legea. in Noul Testament,
cind tatdl zice una qi mama nce alta, cdnd unul caut[ ins[, porunca sunl asa: ,,Sd cinstepti pe tatdl tdu ;i
s6-gi pedepseasci copilul, iar celdlalt ii parte, c6nd pe mama ta - este cea dintAi poruncd insolitd de o
line
plrinlii in9igi ii inval6 pe copii si mintd, sd injure, s6 ftgdduinld - ca sd fii fericit Ei sd trdiepti multd weme
fure - ce respect sd mai aibd copiii fa![ de astfel de pe pdmdnf @feseni 6:2 - 3).
p[rinfi? Vai de copiii care au asrfel de pXrinfi pi vai de Ce ztci de aceasta, iubite cititor? Ai implinit tu
plrinlii care dau astfel de exemple copiilor lor! aceastd poruncdfal|de p[rin{ii tii? Poate ci etti cu ei
Sunt datori copiii sI cinsteascd si sI asculte astfel sau poate c[ eEti departe de ei; poate c6 ei triiesc sau
de p[rinfi? Da. Sfinta Scripturl nu scoate pe copii de poate cI au murit. N-ai nici o pdrere de rdu in inima
sub ascultarea pirinlilor dec6t numai intr-un sinsur ta, din pricina purt[rii tale fa![ de ei? Nu cumva zici

20 2l
citeodatd in gAndul tdu: ,,Dacd aF putea sd mai liu OmoarX femeia inslrcinatd care face ce face ca sl
odatd copil in casa pdrin;ilorme| altfel m-aS purta'? avorteze.
Daci te vei cerceta cum se cuvine, vei vedea ctr nici Dar, omor nu este numai ceea ce se inlelege. de
aceastd porunci n-ai implinit-o. obicei, prin acest cuvint, ci si tot ce poate si duci
la omor sau numai si scurteze viata cui"'a. Cfud cel
6.,,Sdnu ucizi." bolnav de vreo boal6 molipsitoare nu se fereste de
cei din jur care se imbolndvesc 5i mor. oare n-are el
Citind aceasti porunc5" poate cI rdsufli qurat ;i-,ti nici o vini? Sunt bdrbali care isi imbol-nhvesc sotijle
ziciinmintea ta:,,N-am omordt p e nimeni. In pri vin la de boli venerice qi, astfel, unele dintre ele rimin su-
aceasta, nu md simt vinovat cu nimic". Dar nu te grdbi ferinde toat[ viafa. Astfel de bdrbati n-au ei' care. nici
sI zici aqa. Asculti mai intAi ldmuririle care urmeazd o vini?
;i dupb aceea vei vorbi. Omorul se poate sXvirgi ;i cu vorba. .-Voartea si
Mai int6i trebuie s[ recunoagtem, cu durere, cI uiala sunt in puterea limbii", spune Sl-anta Scripturd
crimele se tot inmullesc. Pe z) ce trece, o via![ deom @roverbe 18:.21). Cuvintele grele sunt ca ruste cutlte
parci inseamni tot mai pufin. ascufite, care intrd adAnc in inimi.
Omoard holul care intr[ in casd cu gAnd s[ fure; Cine ponegrqte numele bun al cuira- prir rorbri
cAnd vede cde gata sd fie prins, acesta lovegte qi ucide. der[uin dos, adeseaii sap[groapa. Cine srrie sau spune
Omoard un om pe altul, cIruia de mult[ vreme ii lucruri prin care se nimicqte temerea de Durnnezeu
poart[in suflet ur[ qi gAnd de r[zbunare. deschide, in suflete, drumpentru intrarea rnultlr pica-
Omoar5 mdniosul. care. in furia lui turbat[, e in te, care duc pe oameni lapierzare.
stare s[ facl orice. Un t6n5r a venit, odat5, la un poet si i-a zis: .-\{-am
Omoard be{ivul pe tovartrqul lui de btruturX, cu care Iuat dupd cdrlile dumneavoastrd ;i mi-ant tiat Lriu slo-
se ia la ceartd din te miri ce. bod tuturorpatimilof ca sd ajung Ia feriin:a frSidLria
Omoari chiar tatdl pe feciorul slu, feciorul pe p[- in cd$ile acelea; dar, in loc de fericire. iati-ni ncn,:'to-
rintele sdu, ca sI intre mai curAnd in stlpAnirea averii. cit, cu sdndtateapierdutdpentru totdaun l5ttu -;ldcrit/
Omoari solul pe sotie gi solia pe so!, fie din gelo- chinuit". ,,Ce-mi pasd mie!"i-a rlspuls p,"-etun sl 1-a
zie, fie din pricina neinlelegerilor, fie ca sd se desfactr alungat din fala lui.
legitura cdsniciei qi sX tr[iasc[ cu cine-i place. Te ingroze;ti, cAnd te gAnde;ti la muitinrce :ifiilrrr
Omoar[ doctorul ;i moaqa care se ocupl cu avorturi. rele;i la prlp[dul care se face in sui]ete. pnn ele

22
Nu este nevoie s[ fi ajuns la faptd ca sb {ii socotit Poate chiarin clipa aceasta, ifi aduci aminte de cutare
ucigag; este destul si urdqti pe cineva, gi Dumnezeu te persoan[ cu care nu vorbe;ti de ani de zile. Privitl in
socote$te vinovat de ucidere. Iat[ ce scrie apostolul lumina lui Dumnezeu, aceasta este ucidere, si ;tii, cu
loan: ,,Oricine urdpte pe fratele sdu, este un ucigaE" toate ci fi se pare prea de tot.
(1 Ioan 3: 15). Dupd aceste l[muriri, ai mai putea oare s[ spui,
Ura este slmAn{a dinduntru a uciderii; iar uciderea c[, in ce privegte uciderea, nu te ;tii vinovat cu nimic?
este, de cele mai multe ori, inf[ptuirea unui gdnd de Fii serios gi sincer!
ur6. Dumnezeu Se uit[ la inimd ;i
vede acolo ura,
acea rlddcin[ otr[vit[, din care ies roadele otr6vitoare 7. ,,Sd nu preacurve;ti..."
ale uciderii.
Este locul aici si amintim qi de sinucidere, adic6 Cine nu vede c[ destr[bdlarea merge mereu cres-
fapta cutremurdtoare prin care omul i;i
pune capdt cind? $i nu este de mirare. Cdnd omul ajunge ca nici
zilelor. de Dumnezeu sX nu se mai teaml gi nici de om sd nu
Viala este de la Dumnezeu qi tot El are dreptul s6 se mai rugineze, ce si-l mai opreasci de la picat ?
o ia cAnd vrea. Cine igi ia singur viata p[cituiegte Atdt de jos am cizut incdt ferirea de desfrinare este
groz,av impotriva lui Dumnezeu. $i, totuqi, aproape luat[ in rAs ;i socotitl ca o lipsd de blrbitie. Vorba
nu este zi,in care presa s[ nu ne aduc6 la cuno$tintl care se aude aga de des: ,,este tindr, sd-si pettacd.t"
alte qi alte sinucideri. nu inseamnS. altceva decdt o incuviin{are. dati pe fati
Unul igi pune cap6t nlelor, pentru c[ s-a certat cu pentru sXv6rpireapicatului desfrAndrii. Citi tineri mai
sofia; altul, pentru c[ l-a persecutat seful; gcolarul, pen- intr[ astlzi in c[s[torie, neintinafi in trupurile 5i ln
tru c[ se crede nedrept[,tit de vreun profesor; fata, pen- cugetele lor? C61i ipi mai aduc aminte de vorba
tru cd nu i s-a dat voie sE se mirite cu cine vrea ea: al- apostolului Pavel c[tre Timotei: ,,Fud de poftele
tul,pentru c[ i-a murit solia s,i a r[mas singur pe lume; tinerelii"! CAli mai vor s[ qtie cI ,,tovdri;iile rcle
altul, pentru cilzace de vreo boal[ frrH leac; g.a.m.d. s tri cd o bi cei uri Ie b une "!
SI te mai intreb acum, iubite cititor, dacl nu te-ai $i, dup[ ce c[ omul este pornit spre pical avAnd
ftcut vinovat cu ceva din toate acestea? intreabi-te in el o fire p{cdtoas[ gi stricatd, mai vin si din afad
mai bine singur qi-1i rlspunde. Numai atdt ag vrea sX tot soiul de a{6tlri. C[4ile rele (romane proaste). in
adaug: N-ai urAt, niciodatd, pe nimeni incat sd-i fr dorit care pdcatul desfrAndrii este zugrlvit apnrape fhrd
chiar moartea? Nu te-ai certat niciodatd cu nimeni? perdea;i ftcut atr[gItor, sunt foarte rispandite si fcrarte

24 4 - Planul de mdntuire 5
mult c[utate. Tablouri inf[ligAnd trupuri goale de in ele; qi au rdmas ca pilde, aritAnd c[
se incuibase
femei, se glsesc in foarte multe case, chiar ale unor Dumnezeu pedepseqto cu toat[ asprimea astfel de
oameni care se cred seriogi. CAntecele insuflate de ndcate.
p6catul desfrAnlrii, teatre, cinematografe, moda Chiar numai gAndul p[c6tos este privit ca p5cat.
feminin[, cu bralele goale qi rochii foarte scurte, toate Domnul Isus Cristos nce: ,,Oricine se uid la o feme-
acestea sunt o dovad[ ci ru;inea piere ;i sufletele ajung ie, ca s-o pofteascd, a;i preacuruit cu ea in inima
tot mai neserioase. BltrAnii se iau laintrecere cu tinerii, Iui"(Matei 5:28). Dac[numai privirea 9i g6ndul pic5-
in glume porcoase ;i in vorbe cu dou[ infelesuri; pAnd tos te pdteazl, atunci cine mai poate sd spun[ c5ard,-
gi copiii au ajuns sd vorbeascd intre ei ce nu trebuie s[ mas neintinat de acest plcat?
vorbeascd. Femeile care igi vAnd trupul pe bani pentru inft{iqlm noi lucrurile prea in negnr? Nicidecum.
desfrAnare sunt tot mai multe. B5rbati insurafi, oameni R[ul intrece orice inchipuire.
cu neveste gi copii, tr[iesc in nelegiuire cu alte femei
qi nu le este ruqine. Femei m[ritate iqi inpal[ bXrbatii, 8. ,,Sd nu firi."
gi, totugi, se cred femei cumsecade.
Cdte lucruri scArboase se fac de c[tre tineri in ca- Oricine ;tie cd a furainseamn[ a te face stipAn pe
z[rmi si internate si oriunde sunt mai mulli la un loc! lucrul altuia, fie mare, fie mic. A fura un leu sau a
De asemenea qi de c[tre fete. Pbcatul este grozav de fura o mie de lei. inaintea lui Dumnezeu. tot furt se
molipsitor qi se rXspAnde$te cu iuteal[ mare. Rlul de cheamd.
care vorbim este atdt de sc6rbos, c[ nu se poate spune $i c0t se mai furil Se furd in afaceri. se furd in
in cuvinte. ,,Cdci este ru;ine numai sd spunem ce negustorie, se furd in tren, se furb in cimp. se furi in
fac ei in asctns", scrie apostolul Pavel @feseni 5: I2). p[dure, se furd in pia[[, se furl in cas5" se furI in bucn-
$i totugi, plcatele ascunse nu r{mdn mereu mcunsg tirie, pretutindeni se furd,. ,pe la cel mai mt'cpind la
ctrci daci vei intra intr-un spital de neuropsihiatrie, vei cel mai mare, toli sunt lacomi de cigtig; de la
vedea cu ochii unele din urm5rile acestor plcate ascunse. proorcc pAnd Ia preot, toli inpald", scrie proorocul
C61i copii se nasc in trupurile lor cu suferinle care, pentru Ieremia (6: 13). Silinla ce gi-o dau cei ce furE este
cei ce le cunosc, sunt tot atAtea glasuri carc stig*, ,,Tata numai s[ nu fie prinEi. $i dactr, prin furt si inseltuorie.
a pdcdtuit, iar eu port in trupul meu pdcatul lui!". au izbutit s[-si fac[ avere. oamenii socotesc acasta
Vechile orage Sodoma gi Gomora au pierit intr-un drept o fal[ gi o laudb pentru ei; iar cei ce nu pol sau
chip groaznic, din pricina unui picat scArbos, care nu vor sd faci Ia fel, sunt numili pro$ti. De aici ti

26
vorba neghioabi c[ ,,omul cinstit este un prost". A;z Cine cumpird lucruri de turat x-.rri
am ajuns la starea pe carc proorocul Isaia o pl6n- Ldptarul qi llptdreasa, care pur i:i i-: ..::; ,u-ni
gea cu at6ta durere: ,,Vai de cei ce numesc rdul bi- pentru c[ iau bani pe api, care nu-i ;,_ sil :rr;;
ne pi binele rdu, care spun cd intunericul este lu' Croitorul, care opreste din strir -; : s-: iJii s*,1
mind, ;i lumina intuneric, care dau amdrdciunea in lucreze, fur5.
locdedulcea{d,;i dulceala in loc de amdrdciune!" Funclionarul, care duce aca_sa. de .. :l:: I hi:tr;.
(5: 20). penile, plicuri, creioane, furi.
inclinalia spre acest plcat se arat|la om inci de Lucr[torul, care ia, de unde ]uc:eazi_ ,:..; ;a.l
mic copil. Blietii iqi furd juclriile unii altora, fetile- material, fur5.
le, cArpele de joc ;i p[pugile; din casI, furi dulciuri Omul pldtit cu ziua sau funcriilna:.r. :;re" ;irj
9i bani; la pcoall, furd stilouri, creioane, caiete. ,,Nr'- nu este supravegheat, st5 degeaba. in lln:ul n ;,re ai.
micuri'i va ztce cineva. Da. nimicuri - rlspundem noi trebui sE lucreze, furI.
- dar de la cele mici se ajunge la cele mari. Nu valoarea $colarul, care copiazA la lucrare; sirr.L. i:sal5
lucrului furat, ci furtul insugi, iatd ce este p[cat. S[ ;i fur5.
d[m, ins6, unele exemple de fuituri, peste care oamenii Cine seimprumut5, gi nu mai da in:r--l ;c a. lmFr,j-
trec de obicei. mutat, fur5.
CAnd, din greqeald, !i s-a dat un rest mai mare qi Cine d[ bani cu dob6ndl mare furE.
tu ai b[gat de seam[, dar nu l-ai inapoiat, ai furat. Patronul, care nu pliteste cinstit pc luci-i:rri. sau
Cand ai vdzut c[ vdnrhtorul s-ainpelat la socoteall, opre;te leafa rnuncitorilor, furd.
qi tu ai ticut, ca s[ pldteqti mai pufin, ai furat. Cine trece pe lAngd ogorul sau pnn oerruj E_lruta
CAnd ai cdlftorit in tren sau in tramvai, fhri bilet, pi ia de acolo un porumb, o plstaie de fascle . i:l do-
sau ai plitit mai pulin decdt se cuvenea, ai furat. vleac, un snop de grAu, o furcl de fAn. turi.
Cand ai cump5rat ceva pentru cineva Ei ai spus cl Cine i;i pa;te vitele in iarba altuia. cinc inrri cu
ai pl5tit mai mult decit aipl[tit, ai furat. coasa in cositura altuia, fur[.
Adeseori tutorii fur[ din averea orfanilor; ei se Cine inchide paslrea altuia. si. neauzird rr rum.ar
imboglfesc, iar orfanii sunt l[safi slraci. cd inlreabd dc ea. o opreste pentru sinc. I'urj.
Cine insal[ la cAntar fur[. Ah, despre cAli oameni se poate spune cc scda
Cine amestecd marft sau oferd o marft mai proastd proorocul Osea: ,,Zilnic mdre;te minciuna sj inse-
drept uria bun[ gi incaseazdcAt pentru cea bunI, fur[. ldtoria!" (12: 7).
1.]
28
,,Vai decel ce strAnge cA;tiguri nelegiuitepentru Domnul Cristos spune cd Diavolul este tatil min-
casa lui (...) Cdci piatta din mijlocul zidului sttigd, ciunii (Ioan 8: 44).F,1, Diavolul, a venit cu minciuni
;i lemnul, care leagd grinda, ii rdspunde'i scrie la Adam 9i Eva, cAnd i-a in;elat gi i-a frcut str p6c6tu-
proorocul Habacuc (2: 9, ll). iasci. Toli oamenii sunt nigte mincinoEi, aqa spune
Ce zici tu, iubite cititor, de toate acestea? N-ai ni- SfAnta Scriptur5 (Romani 3: 4); iar cine ar indrimi sX
mic pe cuget? Averea pe care ai strdns-o n-are nimic spund c[ el n-a minlit niciodatd, tocmai atunci spune
necuratin ea? N-ai tu nimic, oblinutprin furt, in curtea cea mai mare minciun[.
ta, in podul casei tale, in grddina ta, in apartamentul Se spun minciuni in politic[, se spun minciuni in
t[u? imbrdc[mintea de pe tine i1i apa4ine cu adevdrat? z)are,in ci4i, in magaztne, in tribunale.
intre banii tXi, nu sunt oare 9i bani de-ai altuia? Dar, unde nu se minte?
Este de prisos sd t[g[duieqti cu uqurltate. T6gidu- PIrinlii mint pe copii cu basme cu Mog Crtrciun,
irea ta nu schimb[ deloc lucrurile. Este mult mai in- care le aduce daruri; cu sperietori, ca s[-i fac6 sd tacd

lelept din partea ta sb te cercetezt' bine ;i si-1i


recu- din gurl cAnd plAng (,,Vine mo;ull'); ii inva![, apoi,
nopti vina. cum sd mintfl c6nd ii trimit la ;coali cu lectiile nOscrise
sau neinv[1ate.
9. ,,Sd nu mdrturise;ti strflmb impotriva aproa' La rindul lor, copiii ii mint ;i ei pe pErinli: ba c6-i
pelui tdu;" doare capul, c6nd nu vor s[ se duci la scoal6; ba ci n-au
luat ei cutare lucru, cAnd ei l-au luat; ba c[ n-au spart
Acesta este acelaqi lucru cu a ztce: sd nu minfi pe ei un vas sau un pahar, c6nd ei l-au spart; ba ci n-au
aproapele t5u. Cine este serios vede cI minciuna este pierdut ei cutare lucru, c6nd ei l-au pierdut,
intre cele dint6i pdcate, care se aratillaom. De la doi- Directorii impun fi.rncfionarilor sd mintd. cAnd le
trei ani, copilul incepe s[ mint[, dAndu-9i seama cd cer sE spund, dacd sunt cduta{i la telefon. ci nu sunt
minte; qi, cu cAt cre$te, cu atat minte mai mult. $i' de- in birou.
oarece to{i oamenii mint, minciuna a ajuns ceva obi;- Lucritorii ii mint;i mai mult pe patronii lor.
nuit, a;a c[ nici nu mai este socotit[ ca p6cat. Ba incl Negustorii mint, fiindci altfel li se p,ue cd ar r5m6-
unii nu se sfiesc si spun6 cd,fardminciun[, nici nu se nea cu marfa nev6ndut[.
poate tr[i. Nu e adev[rat' Dar, chiar dacl at fi aqa, Ca s[ scape din incurclturi, omul ticluieqte rnil-
iceasta nu face din minciunl cevaing[duit; minciuna ciuna qi apoi nce: ,,Ce era sd fac ? N-am avut incotn,
tot minciun[ rimAne, adicd tot p6cat. a trebuit sd mint".

30 JI
Oamenii mint si fiindci s-au obi;nuit si mint5'
planuri nelegiuite, picioarele cate aleargd repede la
Mint apoi, din pricin[ c[ aqa este moda: s5 minti'
rdu, martorul mincinos care spune minciuni Ei cel
,,ini pare bine cd te-am cunoscut!'0, zice cdte cineva
ce stdnefte certwi intte fnli", spune SfAnta Scriptur[
persoanei pe care a cunoscut-o pentru intdia oar6, cu
(Proverbe 6: 16 - 19).
toate cd numai bine nu i-a P6rut.
Mint bogalii care vor s5 par[ siraci ;i mint qi sI- 56 mai adaug alte doud locuri din ultima carte a
racii, care vor si par[ boga{i. Scripturii, din Apocalip s6. ,,CAt despte fricoEi, nffine-
Mint linguqitorii pe aceia de la care aqteaptl ceva' dincio;i, scdrbo;i, ucigaEi, curvari, vriliibri, inchi'
Mint cei ce exagereazS lucrurile. ndtorii la idoli Ei toli mincino;ii, partea lot esto in
A spune lucrurile numai pe jumltate este adesea o iazul care arde cu foc Ei cu pucioasd"(21 8)
minciun[. ,rLfard (din cetatea de sus, deci in osAndd) stul
Unii mint pentru c[ se tem de oameni, al1ii ca sd cdinii (adidoarteni care ,Jatr[" impotriva lui Dumnezeo
facd unora pe plac. ti a credincioqilor Lui), urdjinrii, curvarii, ucigaEii,
Tot aga, unii mint in serios, allii mint in gluml. inchindtorii la idoli pi oricine iubepte minciuna ;i
Mint cei ce nu spun exact cum s-au petrecut trdie;te in minciund" (22: I5).
Sd te mai intreb acum, iubite cititor, dac6 ai minlit
lucrurile qi mint ;i cei ce nu redau exact vorba sau
gAndul altuia. vreodati? Ar fi de prisos, fiindc5 este sigur c[ ai minlit
Mint doctorii ;i cei ai casei pe bolnav, ca sX-l im- de nenumlrate ori. Te indemn, ins[, s[ nu consideri
bdrblteze. minciuna ca o nimica toat[, ci sd o socoteqti aqa cum
Mint cei ce r[spAndesc zvonuri neintemeiate. o socoteqte Dumnezeu in SfAnta Scriptur[. El o pune
Mint adeseori cei ce vorbesc de rIu pe al1ii, in in rAndul celor mai grele pdcate' CAnd eqti in fafa
judec[torului, n-are nici o insemndtate cum socoteqti
dos. Se spune mai ales despre femei, ci vorbesc in-
totdeauna de rdu pe cineva care nu e de fa{[. tu fapta pentru care egti judecat, ci cum o socoteqte el,
judecdtorul. Citeqte gi recitqte locurile din Scriptur[,
Judecata gre;it[ pe care gi-au fdcut-o oamenii des-
minlii lor stricate. Vorba amintite mai sus. Dac[ vei fi sincer, te vei cutremu-
pre minciuni este o dovadd a
este, ce zice Dumnezeu despre minciunl?
ra $i vei zice: ,,Este ingrozitot! Niciodatd n'am vd'
zut lucrurile in felul acesta!".Iar eu adaug: Da, este
,,$ase lucruri urd;te Domnul, ;i chiar ;apte Ii
sunt urite: ochii trufaEi, Iimba mincinoasd, mAini- ingrozitor! Face sd ne cutremurdm pAn6-n addncul
le care varsd silnge neuinovat, inima care urze;te fiinlei noastre. Recunoaqte, deci, c[ai cXlcat qi aceastl
oorunc5.
7)
J-t
5 - Planul de mintuire
I0. ,,Sd nu poftefti casa aproapelui tdu; sd nu Nici nu s-a rdcit bine mortul, si lucrurile din casd
poftepti neuasta aproapelui tdu, nici rcbul lui, incep s[ dispard; Ei nici n-a fost ingropat, cX Ei incep
nici roaba lui, nici bouJ lui, nici mdgarul lui, certurile pentru mogtenire. Iar la implrfirea mogtenirii,
nici ureun alt lucru care este aI apmapelui tdu" fiecare zice despre celilalt: ,,De ce sd ia el asta, pi nu
eu?". Gdlceav5, cearti, procese, care dureazd ani de
Porunca aceasta ne vorbeqte de pofta din[untru, zile, provin adesea de pe urma moqtenirilor.
de pofta picdtoasfl, care ia nagtere iniuntru 9i care, Multora dintre bolnavi le pare rdu cd allii sunt
dacl nu este ucisi acolo, devine pdcatul flptuit. s[nitoqi I

A; vrea acum s[ intreb pe cititorul sincer: N-ai Adeseori, pAnI gi viala altuia este pizmuit[. C[ci
vLzutla altul vreun lucru qi !i-a pIrut rdu cd acela are dacX, de pildd, cuiva i-a murit cineva scump $ drag
acel lucru, gi tu nu-l ai? N-ai zis niciodat[ despre ni- qi, indurerat cum este, i;i arunc[ ochii Ei vede pe un
meni: ,,De ce lui ii merge bine, ;i mienu? De ce el are om sIrac, gol ;i IXr[ nici un c[pdtAi, nu e de mirare si
;i eu nu?". TrecAnd pe lAng5 vreo casX, nu !i-ai zis zicS atunci: ,,Uite, p-dsta nu-l ia Dumnezeu, darpe al
cumva in gdnd: ,,O, de-ar fi a mea casa asta!". N-a meu mi l-a Juat!".
fost nimeni de care s6-f fi pdrut bine ci i s-a intAmplal CAli patroni nu pizmuiesc pe al1ii, pentru c[ au
un rIu sau sd-1i fi pIrut rdu cd toate ii merg bine? Nu lucritori mai buni decit ei ! Talente, frumusele, avere,
te grlbi sd zici ,,nu"! vazd., toate acestea sunt pizmuite. Omul este o fiin{X
Si ne inchipuim ci doi prieteni joac[ la loterie. pizmag[, mult mai pizma;[ decdt ne inchipuim noi.
Fiind impreuni, iat[ c[ unuia din ei i se aduce la cu- Dar tu, iubite cititor, n-ai pizmuit niciodatl pe ni-
noEtinld c[ a cdqtigat lozul cel mare. Care este cel dintAi meni, pentru nimic?
gAnd care-i vine celuilalt in minte? Negregit un gAnd IatI oglinda de care-fi vorbeam mai inainte. Ap fi
de pizm5. ,,De ce sd c6;tige el, ;i nu eu, care am at6ta putut sI nu mi opresc asupra acestor lucruri, ci s[ mX
nevoie de bani ?". Cu ce ochi se uitX o femeie la alta mullumesc doar sI spun cd orice om este plcitos ;i sd
pe care o vede mai bine imbr5catd decdt ea? CAnd este trec apoi mai departe.
sdrac, omul se uiti cu pizmi la averea bogatului; iar AQa a$ fi procedat, dacd n-aq fi avut a face cu multe
bogatul se uit[ cu jind la pofta de mdncare gi la somnul suflete, care erau gata s[ spun[: ,,Da, suntem cu to[ii
linigtit al sbracului. Ce pizmd, gi ce urd sunt adesea in- ni;tepdcdtopi'f insd cAnd li se cerea s[ ncd: ,,Eu sunt un
tre Ecolari: care sd fie mai int6i! Ce pim.6 gi ce urd sunt pdcdtos' atunci nu le venea bine, intorceau vorba gi spu-
adesea intre frafi ! Iosif a fost pizmuit de frafii sii. neau, culn se spune de obicei: ,Jr{-am omorit pe nimeni,

34 35
n-am spart casa nimdnui, nu m-am bucunt de averca al- Ce rlu mi-ar plrea, ins[, dacd vreunul din cititori
tui a... Fac bin e pe cilt po t, md inchin, pos t es c ad esari... "' ar fi un om uguratic gi nepdsitor, care s[ nu simt[
Cine a citit, insi, cu luare-aminte cele cuprinse in strdqnicia biciului de foc al Legii 9i care s6 zicd me-
rAndurile aceste4 vede, aga cred, ce mincinoas[ qi amd- reu, cum nc atd\iaallii ,,E drept. Pdcdto;i suntem cu
gitoare este aceasti vorbd 9i n-o va mai spune niciodat[ tolii. A;a este omul Si a;a va fr. N-o sd fim noi mai
qi nici de la altul n-o va mai suferi. altfel decdt toatd lumea". Ah, ceinsplimAntitoare este
$i nu uita, iubite cititor, cd l[muririle intrebdrile
gi aceastl nep[sarel CAt de nedrept este omul fa!6 de
de pAn[ aici sunt ale unui om, care spune ;i el atdt cAt sufletul sdu I Dacb ar fi bolnav de cancer sau de pllmdni
se pricepe qi cAt poate si spunlintr-o carte ca aceasta. sau de alt[ boal6 grea, ar mai zice oare cu tot atdta
Ce va fi, insI, cAnd toate plcatele ifi vor fi puse in nep[sare: ,,D4 sunt bolnav de cancet, de pldmdni' A;a
fa![? (Psalmul50: 21). este soarta mea. Ce sd-i faci?" Sau ar spune aceste
TrecAnd de la o porunc[ la alta, ai auzit in tine cuvinte cu amar[ durere ;i ingrijorare? $i bag[ de
glasuri de invinuire: ,,Da, a;a este!A;a ai ldcut tu, aEa seaml c[ atunci cAnd este vorba de p[cat, este vorba
ai vorbit tu, a;a ai gdndit tu ! Acesta e;ti chiar tu !". de ceva mult mai rlu decAt boala de pl[mAni qi decAt
Te-au trecut, poate, sudorile; ai suspinat ;i ai gemut cancerul, pentru c[ aceste boli se sfArqesc odat6, ;i
in[untrul t6u, qi 1i-ai stdpAnit lacrimile, ca s[ nu plAngi. trupul, pe care-l doboar[ ele, merge in pdmAnt, pe cAnd
Poate chiar ai ;i pldns. Un fior a str[bdtut intreaga ta pdcatul are urm[ri veqnice.
fiinp gi te-au cuprins groaza qi dezn[dejdea. Ajunqi aici, e nevoie si clarific6m inc[ dou[
Ai mai auzit, e drept, gi alte glasuri, care i1i spu- lucruri: Ce este pdcatul? Ei cum trebuie privit pdcatul?
neau; ,,Poate cd n-o fi tocmai aEa. E prea de tot sd fie Pdcatul este mai intAi de toate o neascultare fald
chiar a;a". Dar adev[ru] a biruit, cugetul t5u a trecut de voia lui Dumnezeu ;i o rdzurdtirc impotriva lui
de partea^adevdrului qi acum pe drept e;ti ingrozit qi Dumnezeu. Stdruindin rdzvrdtireqi in neascultare fatX
tremuri. in demddejdea ta, ili zici: ,,Apoi dacd a;a de Dumnezeu, omul se instrlineaz| de Ziditorul sdu
stau luuarile, atunci nici un om na este ldrd pdcat; ;i.sfdr;e;te prin a-L t[g[dui.
atunci suntem cu tolii ni;te pdcdto;i pierduli'i Dacd. Lipsind pe om de legltura cu Dumnezeu. plca-
ai ajuns la aceastd incredinfare, ai ajuns unde trebuie. tul ii ia omului tot ce-i este mai de folos gi are ca ur-
Tot aqa spune;i Sfdnta Scriptur[: ,,Toyi au pdcdtuit" mare numai nenorociri. Toate relele cdte sunt pe
(Romani 3:23), ,,Nu este nici un om neprihdnit pImAnt din plcat se trag, iar Iadul, tot pdcatul l-a
(drept), nici unul mdcar"(Romani 3: 10). deschis.

36 -') /
Sufletul s-ar putea asemlna cu o bucatd de mltasd
altul? Starea noastri este cum nu se poate mai rea. Sl
alb5, pe care (i-a dat-o cineva in pbstrare. Dupd un
nu ne amlgim cu inchipuiri deEarte. Suntem niqte picd-
timp, fi-o cere inapoi. Dar tu, in loc sd i-o inapoiezi
toqi pierduli, vrednici sX fim arunca{i in os6nda ladului.
a$a cum ti-a dat-o, alb5 gi curatd, i-o aduci plinX de
Acesta este adevdrul.
pete de gr[sime, de p5cur6 qi de alte murddrii. Ce-!i
Este firesc, aqadar, s[ te intrebi: Ce-i de ldcut?
va ztce atunci cel care !i-a dat-o gi o vede in halul
Daci 1ii la sufletul t6u qi dac[ te gAndeqti la soarta
acesta? ,,Bing aSa li-am dat-o? Cu pete? Ce sd mai
ta veqnicd., trebuie s[ iegi cu orice chip din starea de
fac acum cu ea? Nu-mi mai este de nici un folos!,,.
pdcat in care te g[segti. Dar cum? SI nu mai faci pdca-
Aga este s,i cu sufletul omenesc: ca sd se poat[ apropia
tele pe care le-ai ftcut phnl acum gi s[ te feregti de tot ce
de Dumnezeu Ei s[ aibd parte de leg[tura cu El, ar
ai vdzut c[ este rlu? Fmmos, foarte frumos! Ce te faci
trebui s[ fie fdrd nici o pat5, adicl ftrd nici un ptrcat.
insi cu p[catele pe care le-ai s[vAryit deja p6n[ acum?
Dumnezeu este luminl, este sfinlenie si nimic necurat
C[ci daci te-ai vdzut murdar pe mAini sau pe fa1d, cel
nu se poate apropia de El; deci, orice suflet pitat de
dintAi lucru pe care il faci nu este s[ zici cd n-ai si te mai
pdcate nu se poate apropia de Dumnezeu, ci este
murdlregti, ci si te speli. De aceea, dac[ te-ai vlrut
alungat de la El.
pdc[tos, cel dintAi lucru este s[ scapi de pXcatele pe
Poate te vei intreba: Chiar dacd a ldcut pdcate
care le-ai fdcut, gi dupi aceea str vezi cum ai s[ trdiepti.
puline?
Dacd, pentru acest lucru, te vei indrepta spre oa-
Da, chiar gi atunci. intr-adevIr, dac[ ai vedea pe
meni ca s[ le ceri sfatul, ei te vor invdfa dup[ cum se
un om foarte bine imbrlcat, dar, apropiindu-te de el,
pricep gi cum au apucat. I1i vor spune s[ te rogi, sl
u zdn ceva murdar, umblAndu-i pe guler, spune-mi
mergi la biseric5, s[ dai acolo daruri, si faci milostenii,
ce s-ar mai alege de infXli;area lui? O singurd insecti
s[ postegti, str te spovede;ti, s[ te imp6rt5qegti... $i,
murdarl te-ar face sd-l prive;ti cu scArb[.
dac[ ai intreba pe cineva care a frcut toate acestea:
Un singurpdcatpilteazd,sufletul omului in ata fel,
incdt Dumnezeu nu-$i mai gisqte plicerea in el, ci ,,Ei, actrm ai pdcatele iertab ?" [i-ar rIspunde: ,,.fy'a
igi intoarce fala de la el. Adam ;i Eva cAte pIcate au Etiu. Dumnezeu ;tie!",u\tunci pentru ce ai llicut toate
acatea? Nu ca sd capeli iertare?",,Le-atn frcut, pentru
f[cut? Unul singur, dar cu ce groz.aveurmdri iAlungali
cd aSa am apucat Si aSa mi s-a spus cd este bine sd fac,
de la Fa{a lui Durnnezeu, ei au ajuns pdrinfii neamului
darnu Stiu dacd suntiertat".
omenesc, cdzut ;i p[c5tos. Ce s[ mai zicem noi de
lntr-adevdr, pe calea aceasta (a celor pe care poate
sumedenia de pdcate pe care le-am ftcut unul dupi
si le faci omul) nu este nici o speran![ de iertare. gi
38
39
tot atit de adevdrat este c[, prin puterea sa, omul nu
poate s[ iasi de sub robia p6catului. Cu cAt este mai ISUS CRISTOS
sincer Ei cu cAt se va sili s[ nu mai plcdtuiascd, cu atAt
pdcatul il vainfdqura mai mult.
Negreqit, asta n-o vei crede tu, iubite cititor, acum,
imediat, dar vei ajunge odatl s[ vezi c[ aga este. Deci,
prin ceea ce poli sd faci tu, nu e chip nici sd scapi de
pdcatele din trecut, nici sd trdieEti in totul dupd voia
Iui Dumnezeu. Stii tu bine, iubite cititor, cine este lsus Cristos?
ln indurarea Sa, ins[, Dumnezeu ne-a dat o alti ti s-a vorbit vreodatl llmurit despre El? Ce crezi ut
cale nespus mai buni. Calea aceasta este clar arltat[ despre Domnul Cristos? OpreEte-te I vezi dacl poli
in Evanghelie gi este cuprins[ in Numele de Isus s[ rispunzi mullumitor la aceste intbfti d-ft]e p
Cristos. vezi dup[ aceeadacLrilspunsurile tale se pmitmc cn
ceea ce vei citi mai departe.
Poate c[ furat de valurile lumii $i Fin$ in vllm{-
;agul treburilor;i nevoilorvietii n-ai avr*ldri feice'
nici prilejul Ei, poate, nici dorinta si @i 'nri de
aproape pe Domnul Cristos. De aceee Ebtrc ptrivit
s[-!i spun citeva cuvinte despre El. (Ce lfu r fi drci
ti-ai face rost de o Biblie sau mdcar de t'trnl Tm
- caree oparte din Biblie - gi aiincepesf chf,id
cartel in felul acestq ai putea sI afli rilfc hi fu-
pre Domnul Cristos pi L-ai cunoatt rffi ld tiEI
Domnul lsus Cristos esteFiul luihcm'"---
din dragoste pentru noi, a ptrrdsit shYe c*-'g ri e
venit p^e plmAnt. El qluat trup ca al ffir. Ltr
pdcat. in invlftrtura pe care ne-a dat-o, El nrb
perit intr-un mod luminos voia Tarfhi dr ci *'
4l
in viafa pe care a trlit-o pe pimdnt, a implinit-o in drept ;i s[ pedepseasc[, dar totodati qi bun, ca s[ mAntu-
totul. Dar n-a fost numai atit, frindcl, dac[ era vorba
iasce. A, flcut dinFiul S[u purt[tonrl p[catelor noastre
doar de inv[![tur[, nu era nevoie s[ vin[ la noi insugi
ale tuturor gi, astfel, Domnul Cristos a murit pe cruc
Fiul lui Dumnezeu, ci trimitea pe vreun prooroc, cum
pentru plcatele noastre. Astfel, dreptatea lui Dumnezeu
a gi trimis pe mulli prooroci, prin care ni s-au dat cuvin_
a fost satisftcuti qi a rlmas neqtirbiti; iar bundtatea Lui
tele lui Dumnezeu. $i, iarigi, dac[ ar fi venit numai ca
s-arevXrsatintreag[peste noi, pentru c5' pe temeiul
jatfei
s[ trliasc[ a$a cum a trdit qi si ne dea astfel pilda unei qi pe orice
Domnului Isus Cristos, El iart6 mAntuieste
vieJi de deplin[ sfinlenie, lucrul acesta ar fi fbst pentru
p[citos care sepoc[ieqte qi credein Domnul Isus Cristos'
noi mai degrabl o durere decAt un indemn o mAng6_
;i S[ ne oprim pulin asupra acestui fapt, fiindcd nu
iere. Oricine ar fi putut atunci s[ zic[:
este altul mai minunat ca el,;i sd privim spre Domnul
,,Da, fsus Cristos a putut sd trdiascd a;a cum a trd_
Cristos r6stignit pe cruce' in lumina pe care ne-o dI
it; pentru cd n-a fost numai om, ci Si Dumnezeu; dar
SfAnta Scripturd. Iat[ce ne spune ea despre rlstigffea
noi, ni;te frinle slabe ;i neputincioase, nu putem trdi
Domnului Cristos: ,,EI a purtat suferinlele noastlE
cum a trdit EJ". Judecata aceasta ar fr foit dreapti, noi am ctezut
Si a luat asupra Sa durerile noastre; ;i
dacd ar fi adevlrat cI Domnul Cristos a venit numai
ci este pedepsit, Iovit de Dumnezeu ;i smeit' Dar
ca sE ne dea invdldtura ;i pilda de vie{uire pe care ni
El era strdpuns pentru pdcatele noastre, zdrobit
pentru ftrddeiegile noastre. Pedeapsa catt ne di
le-a dat. Darnu, nu este numai atAt. Rostul venirii Lui
pe pimAnt il aratd El insuEi in cuvintele :
,,FiuJ omului pacea a cdzut peste EI Ei prin rdnile Lui suntm ti-
-mdduiyi.
l venit sd caute ;i sd milntuiascd ce era pierdut,, Noi tdtdceam cu tolii ca niSte oi: frwre
( uca 19: 10). Lumea toati era pierduti in pXcatele s,i i;i vedea de drumul sdu; dat Domnul a ftlr..tt si
frr[delegile ei. Pentru aceasta trebuia ,uu ,[ fie osAn_
cadd asupra Lui nelegiuirea noasui a tufaror" scria
ditd pe veci, sau si fie mAntuitd in vreun fel. in mila gi
prooro"ul Isaia (53: 4'6) cu vreo $apt sule 'Ie ani
iubirea Sanesfd4iti, Dumnezeu aales s-o mdntuiasci.
inainte de Domnul Cristos. Se poate ceva mei -turu'uritr
$i a mAntuit-o; dar nu prin invllitura, nici prin pilda De acee4 citepte qi iar citeqte aceste curinte si 5"!;ndr'xe
unei vieli ftri pdcat, ci prin sdngele care a curs pe
asupra 1or, cici sunt bine incredintat c5- frci*i as;- r
crucea Golgotei pentru noi.
nou6 lumind va r[s[ri in sufletul tiu.
Dumnezeu este drept gi trebuie sI pedepseascl pI_
,,Iatd Mielul lui Dumnezeu care ridisi F'erHIrrJ
catul; dar este Ei bun gi vrea s[ ierte sI mAntuiasci-pe
9i Iumii', a zis loan Botezdtorul, ulItAnd p'ue Dn:rmu-
pdcitos. Ei bine, El a gisit un mijloc prin care sI
fie si Cristos, cdnd venea spre el (Ioan 1: 29t"
42 -1,j
,,El a putatpdcatelenoastrcfit trupul Sdu pe lenn,, Privind spre Domnul Cristos r5stignit pentru plca-
scrie apostolul Petru in cea dintAi epistol[ a
1Z: Z+1. tele noastre, trebuie s5-1i zici: ,,Ce grozav luua este
"i
IEi aratd dragosiea fald de noi prin
^ ,,Dumnezeu
faptul cd, pe cAnd eram noi incd pdcdto;i,
pdcatul, dacd ispdgirea lui nu s-a putut face decit prin
Crisios a moartea pe cruce a Insu;i Fiului lui Dumnezeu; dar,
murit penta noi"scie apostolul pavel
@omani 5: g). Ei ce bun este Dumnezeu, care, prin jertfa Domnu]ui
Din aceste cuvinte, se vede llmurit cd Domnul Cristos, mdntuie;tein darpe pddto;ii carc sepocdiac
Cristos a fost r[stignit pe cruce nu pentru ideile Lui, jertIdl".
cum zic unii, ci pentru plcatele noastre; nu pentru
;i crd in aceastd De la un cap la altul, lucrarea
cd de mAntuire este opera lui Dumnezeu. El, care a rostit
a$a au vrut evreii gi romanii de pe vremea aceea,
ci osdnda: ,,plata pdcatului este moafiea' (Romani 6:
pentru c[ aga s-a slvAr;it mAntuirea noastr[.
23), tot El a ftcut ca aceast[ osAnd[ sd fie luat[ de
Dacd ai cunoa$te;i ai prelui cum se cuvine SfAnta
Domnul Isus Cristos asupra sa, El, purtdtorul gi isp[qi-
Scriptur[, ai pune la inimi aceste cuvinte te_ai con_
si torul plcatelor noastre. O, adAncul inlelepciunii Ei al
vinge cd a;a este, fiindcI a$a spune Dumnezeu in
indurfuii lui Dumnezeul El ;i numai El s[ fie sl[vit,
Cuv6ntul Sdu. Dardin nefericire, Sfhnta Scriptur[ este
pentru cd numai El a lucrat!
incd prea pu{in rispdnditd in
fara noastrd Ei inc[;i mai O intdmplare petrecut[ intr-o ]ar[ indep[rtatl
pufin cercetati. De aceea, ag vrea sd_!i aduc aminte
de va l6muri, poate, intrucdtva acest lucru. Un judec6-
o vorbd, pe care poate ci o cunoqti bine, fiindc5 vei fi
tor din acealard trebuia sljudece pe un bun prieten
spus-o de multe ori. Este o vorb[ din Crez :
,,;i S_a dstignit al siu. Acela slvAr;ise o faptl rea, pe care legea o
penfta noi". N stat vreodati sd te gdndegti la aceste pedepsea aspru. Tofi erau cu luare-aminte s[ vad[
cuvinte? Cine sunt ace;ti ,,noi',!Noi, oamenii,
to1i, deci ce va face judecltorul: Dac[ pedepsea dupd lege pe
gi tu care citeqti
;i eu care scriu aceste r6nduri. Da, pentru prietenul siu, biruia dreptatea, dar suferea bundta-
noi toli S-a rlstignit Domnul Cristos. Evanghilistul
tea; dac[-l ierta, biruia bun[tatea, dar suferea drepta-
Ioan scrie: ,,.81(Isus Cristos) este jefifa de ispdEire
tea. Judecltorul l-a osAndit cu asprime la o amendl
pentru pdcatele noastre;
;i nu numai pentru ale foarte mare; dar, dupd ce a rostit osinda, s-a sculat
noastre, ci pentru ale intregii lumi, (1 Ioan2:2).
de pe scaun Ei a plltit amenda la care osAndise pe
$i o astfel de mdntuire ne trebuia noul: o mdntuire prietenul s[u. in felul acesta, el a dovedit cd este;i
care sd impace in totul cerinlele dreptilii
;i sfinfeniei drept, gi bun.
Iui Dunrns2su, dar, ?n acela;i timp, gi cqriniele
cugeru_ Asa a ftcut ri Dumnezeu. ,,Durnnezeu en in Cristos,
lui si ale sufletului nosrru.
impddnd lumea cu Sine" (2 Corinteni 5: l9).
u 45
Aga qi-a primit picatul osdnda. Aqa s-a arltat minfii mele ;i s[ n-o iei in seam6; dar uite, de veacuri
dreptatea lui Dumnezeu, care pedepsegte p[catul, dar SfAnta Scriptur[ m[rturiseqte faptul acesta cum nu se
gi iubirea Lui, care iart[ ;i mAntuieqte pe pIc[toqii poate mai l[murit; qi de veacuri s-a dovedit cI ce spune
care cred. aceastflcarte este sfdnt qi neclintit. Dac[, stAndin fa{a
'Cum uine asta?" te intrebi tu nedumerit. Foarte oglinzii lui Dumnezeu, te-ai vdzut p6cdtos Ei ai ajuns
simplu. La Duinnezeu toate lucrurile sunt cu putinf[. prin aceasta si-!i schimbi mentalitatea despre tine
El ne-a cunoscut mai inainte de a ne na;te Ei a rAnduit insufi, despre Dumnezeu qi despre ceea ce te a5teapti.
ca Domnul Cristos s[ poarte pe cruce plcatele noastre gi de aceea vrei sd fii mAntuit, alt[ sclpare nu este de-
qi sd moar[ pentru ele. Lucrul acesta este bine adeverit cAt la Domnul Cristos, care a murit si a inviat pentru
in SfAnta Scripturl. $i chiar dacl trece peste priceperea tine. DacI tu crezi cu adevlrat in El, esti scipat. adici
noastrd, noi putem s6-l credem, fiindcl a,a ne spune eqti iertat fXr[ nici o plati gi mAntuit: daci nu crezi,
Dumnezeu in CuvAntul Slu. atunci e;ti qi r5"mAi pierdut.
,,Bing dar eu nici n-am fost in uia[d pe uremea Dar, parc6 te aud zicdndu-mi: ..Cred, cum sd
cdnd a fost rdstignit Domnul Cristos", poate vei zice nu credT! Doar in Numele Lui m-am hotezat, Lui
tu. Astan-are importanfI. Adici ce deosebire esteintre md inchin..." ,,Si ce ai prin aceastd credin:i.1" te
tine, care tr[iegti acum in Rom6nia gi cel ce a tr[it intreb eu. Se prea poate ca aceast5 intrel'arc sE te
atunci, s[ zicem, in Roma, a$a incdt acela si ft crezut incurce de tot qi s[ nu qtii ce s[ r6sprrnzi. De aceea
cI Domnul Cristos S-a rlstignit pentru el, ;i tu nu? s[:ti spun eu ce poli sE ai prin credinta ir D'-"rn-nul
Puterea de mAntuire a jertfei Domnului Cristos nu e Cristos, Fiul lui Dumnezeu, carc a fost r,istlSn-l: pcn-
limitat5 nici de timp, nici de loc. El S-a rdstignit pentru tru p[catele tale qi a inviat, iar acum sl:. ia 'nraep-
cei de atunci, ca gi pentru cei de azi, pentru cei din ta Tatdlui. Pofi sI ai iertare de toate p;lca:eie u1e.
Iudeea, ca gi pentru cei din RomAnia sau din orice alti poli s[ fri mAntuit fXr[ nici o plati 9i pentr.r :;r.det-
!ar[ de pe fala intregului pXmAnt. una. Acestea sunt lucruri care nu se pr--i ic-rpir:
Crezi tu, iubite cititor, ctr Domnul Isus Cristos S-a unul de altul. De aceea Ei intreblrile se instri r:l-
rdstignit pentru p[catele tale? Ai tu vreo piedicd sI fel: ,,Crezi in Domnul Cristos? Ai pdutek,iaacid'
crezi lucrul acesta? O, cum a$ vrea s-o gtiu, ca sd te Epti mintuit?". M6 aqtept ca mirarea ta si f e ma-
ajut s-o dai la o parte! Dacd [i-ag spune de la mine cX re, pentru cd !i se aduc la cunogtinti lucrun 5r 'lc
Domnul Cristos S-a rtrstignit pentru plcatele tale, ai mari, incAt parc[ nu-fi vine s[ le crezi Greu-:ea
avea tot dreptul sd socoteqti aceasta ca o ntrscocire a cea mare st[ in faptul cI cei mai mul{i clE:]rrn- sild:

46
c[ au credinf5, qi nici nu Etiu ce este credinfa. Iatide ce O pildil Un creEtin adevHrat a intrat odatd intr-o
trebuie si ldmurim acest lucru: ,,Ce inseamnd a ctede?" qcoal[, cu gAndul de a-i face pe elevi s[ inleleagd ce
Oamenii gdndesc c[ a crede inseamn5 a avea inseamn[ a crede. Pentru aceasta, a scos din buzunar
anumite pdreri despre unele lucruri care se vld. De un ceas qi, indreptAndu-se spre cel dint6i elev, i-a spus:
aceea gi pun intrebbri ca acestea: Crezi in cruce? Crezi ,,Ia tu ceasul acesk!"E1evul. cdnd a vdzut un ceas, gi-a
in preot? Crezi ln icoanl? Crezi in biseric[ (adicb in zis in sine: ,,Ce sd-| facd pe acest om sd-mi dea un
clldirea numiti aqa)? Aceasta insd nu este uedinld. Iucru a;a de scump, un ceas? Te pomenepti cd urea
Iat[ ce spune Sfdnta Scripturl ctr este credinfa: ,,f,r numai sd md pdcdleascd pi vorrdde mlegii demine".
crediala este o lncredere neclintitd in lucrurile $i, gAndind asa, n-a vrut sd-l primeascd. Atunci, omul
ndddjduite, o puternicd incredinlare despe lucrurile acela s-aindreptat spre un alt elev, intinzAndu-i ceasul.
care nu se vdd" @pistola cXtre Evrei 11: 1). Auzi tu, Dar gi acela qi-a frcut in minte cam aceeagi socoteald
iubite cititor? Credin{a stlin legdtur[ cu cele ce nu se gi qi-a rts: ,,Dacd domnul acesta mi-ar da o jucdrie, ar
vdd gi cu cele ce se ndd[jduiesc, nu cu cele ce se vld" mai merge; dar un ceas este prea muJt". S-a sfiit, deci,
Adevdratul credincios crede in Dumnezeu-Tatdl, in gi el ;i n-a vrut s[-1 primeascl. Atunci, credinciosul
Domnul Cristos ;i in Duhul Sfint, care nu Se vdd; s-a indreptat spre un alt elev, zicdndu-i ;i lui la fel: ,,1a
crede in judecata care va veni, in osAnda ;i ftsplata tu ceasul acesta!". Acela n-a mai stat pe gAnduri, a
vepnicd, in Rai Si in lad; ;i aede in toate acestea, intins mAna, a luat ceasul gi l-a bdgat in buzunar,
fiindcd pe toate le mfuturisepte Sfdnta Scripturd, care mulpmind. Credinciosul care dlduse ceasul a trecut
este Cuvintul Jui Dumnezeu. apoi la catedrd. Dup[ pu{in timp, cel dintAi ;colar, care
Venind la vorba noastr5. te intreb: crczi tu cu adevlrat nu primise ceasul, l-a intrebat: ,,Domnule, i l-ai dat de
in Domnul Cristos? Crezi tu ce spune Scriptura despre tot sau numai ai glunit cu el?" ,,f Lam dat de tot,, a
El: c[ S-a ristignit peirtru pdcatele noastre, deci gi pentru rdspuns credinciosul. Plrere de r[u pentru cei doi
plcatele tale? Daci rbspunsul tiu este: ,,D4 crd lucrul gcolari c[ n-au primit ei ceasul! De ce nu l-au primit?
acesk", atunci teintreb iardqi: ,,f/ce ai prin aceastd ae- Pentru c[ n-au crentt ci li-l dX. $i de ce l-a primit cel
dintrd ?",,Ce sd am?Cepot sd am ?"nc., poate, tu. Uite de-al treilea? Pentru cAacelaacrezutc[iJ dd. A;adar:
ce poli str ai prin credinfa cd Domnul Cristos S-a rdstignit cine crede, ia; cine nu crede, nu ia.
pentru nne: ierArc de toate pdcatele kle, mAntuirc. Cne DacI tu, iubite cititor, ai ajuns sd te vezi astlzi
credg primegte, iri dar, iertarea pdcatelor. Ca s[ te fac ceea ce eqti cu adevtrrat (un pdcdtos pierdut inaintea
s[ infelegi lucrul acesta i{i voi da cdteva pilde. lui Dumnezeu), dar tot astlzi ai aflat cd pentru niqte

48 49
plcdtoqi ca noi a murit Domnul Cristos pe cruce $r dacl te-arintreba cineva ce ai fdcut cu datoria, ai r[s-
crezi din toat[ inima acest lucru, atunci, tu, chiar astlzi, punde c[ ai scdpat de ea; ba chiar i-ai putea dovedi
chiar acum, poli s[ ai iertare pentru toate pflcatele tale' acest lucru cu scrisoarea pe care o ai in mAnX.
Din partea lui Dumnezeu totul este fXcut in chip desd- Ei bine, acelaEi lucru este gi cu pdcatele tale. Ai
vArqit, rlmAne sd-1i faci gi tu partea t4 iar pafiea ta este p[c6tuit - s[ zicem - un an, doi, zece, dou[zeci, cinci-
doar atAt: sd crezi in jertfa de pe auce a Domnului zeci, qi pentru c[, dup[ pirerea ta, n-ai fdcut cine gtie
Cristos pi astfel sd primepti in dat iertarea pi sd fii ce ptrcate mari, Ei, pentru cd Dumnezeu nu te-a pedepsit
mAntuit. dup[ fiecare p[cat, ai ajuns s[ socotqti pdcatul ca o
nimica toat6;i ai ales sd tot p[cdtuieqti. Iat[, ins[, ctr,
AltI pildl. inchipuie-1i cI ai aldturi de tine o pr[v[- intr-o zi ca aceasta, Dumnezeu ifi pune in fa!tr o oglindd
lie de unde incepi s[ cumperi pe datorie. Nu cumperi a Sa, qi-1i aratl pilcatele; iar tu vezi cu uimire cd, dac[
lucruri scumpe qi, din aceast[ pricind, nici nu te gAn- este sd judeci drept, n-ai finut nici una din poruncile
degti s5 pl[teqti curAnd. $i cumperi mereu: o slptd- lui Dumnezeu. Vina ta este grozav de mare. Desco-
mAn[, dou[, nou[, ani. C6teodatlte mai gAndqti ;i la perind lucrul acesta, renunli la plrerea bund pe care o
datorie, dar te mdngAi cu gAndul cd poate n-o fi aqa de aveai despre tine insufi ;i te vezi a$a cum elti; adicl
mare. Iat5, ins[, c5, dupd un numfu de ani, ili soseqte pXcXtos pierdut. Faptul acestaifi aduce durerein inim6,
o hirtie, in care,ti se spune cAt de mare este datoria ta. ba poate ;i lacrimi in ochi. Ce ai str faci acum? Cum ai
in aceastl stare, numai doud lucruri poli si faci; ori s[ scapi de povara care te apas5? Cum s[;tergi trecutul
pldtegti, ori 1i se vinde tot ce ai qi eEti aruncat la inchi- ttru? Cum sI te apropii de Dumnezeu? CAnd, insd,
soare. Abia acum ili dai seama ce rlu ai fdcut c[ ai Dumnezeu te face sd-!i cunoEti plcatele, adicd datoria
l[sat sd se strAngd atdta datorie. S[ pl[teqti, n-ai cu ce; ta inaintea Lui, tot El ingrijeqte sd cunogti qi pe Acela
s[ faci inchisoare, nu-i pldcut. Datoria aceasta !i-a tliat care a pltimit pe cruce pentru pdcate, pe Acela care a
tot curajul qi umbli ingAndurat qi ap[sat. Dar iat[ c[-1i pldtit datoria ta, fiindcX a murit ;i pentru plcatele tal.
sose$te o scrisoare in care !i se spune c[ datoria a fost Ba inc[ i{i trimite Ei o scrisoare, prin care i1i aduce la cu-
pleti6. Cum? Vecinul t6u, om bogat qi milostiv, auzind nogtinlS lucrul acesE. Scrisoarea aceasta este Evanghelia-
de necazul t[u si frindu-i mild de tine, s-a dus qi a pl[- Afld ctr, in romhnegte, cuvdntul ,,evanghelie"inseamnd
tit el in locul t5u gi 1i-a scris apoi acea scrisoare, ca s[ ,,veste bund", adic[ vestea bund a iertdrii ;i a implclrii
afli Si tu vestea aceea bun6 9i s[ te bucuri. Nu este aqa noastre cu Dumnezeu prin sAngele Domnului Cristos,
cd vestea aceea, dacl o crez),te umple de bucurie? Iar sAnge care a curs pe crucea de pe Golgota pentru noi.

50 51
Evanghelia, deci, adevereqte celui credincios cddatoria ,,Totu;i, El a chematpe toli truditii ;i impovdrayii. De
ii este pl[tit[ c[ pdcateleii sunt ispdqite. $i dacdin- ce nu m-arprimi ;i pe mine? Cdci mai truditd Fi mai
treabX cineva pe un adevdrat credincios; ,'Ce faci cu impovdratd ca mine nu cred sd fie alta". $i a inceput
pdcatele tale?", acslardspunde; ,,Pdcatele imi sunt iet- sd caute pe Domnul Isus. MAntuitorul Se glsea in casa
tate. Domnul Cristos a murit pe cruce pentru pdcatele unui fariseu, la mas6. Ea a intrat acolo gi, apropiindu-se
mele ;i le-a ispdEit. Eu am crezut lucrul acesta ;i md pe la spate, s-a a$ezat 16ng[ picioarele Domnului Isus
;tiu iertat. [Jite aici, std scris negru pe alb acest ]ucru". gi a inceput sd plAng6. Lacrimile ei curgeau qiroaie pe
Ai inteles, acum, iubite cititor, c5 pofi sI fii sigur picioarele MAntuitorului Isus, pe care le ;tergea cu
cd plcatele ili sunt iertate, dac[ primegti jertfa Domnului p5rul ei, le sdruta Ei le ungea cu mir, frumos mirositor.
Isus Cristos ca fXcut[ pentru tine? Ai inleles, acum, Domnul Isus S-a uitat bland h ea gi, dupd o stare de
ce inseamn[ a crede qi ce oblii prin credinf[? vorbl cu fariseul, i-a zis: ,,Iertate ili suat pdcatele!"
Q.-uca7;48); apoi a ad[ugat: ,,Crediala ta te-a mdn-
Femeia p[c[toas[. in Evanghelia dupl Luca tuit; du-te in pace!" Q-uca7: 50).
(7:36 - 50) ni se vorbegte despre o femeie, cunoscut6 FIr[ sd ne abatem cu nimic de la Evanghelie, pu-
de cititorii Bibliei sub numele de ,,femeia pdcdtoasd". tem sX ne-o inchipuim pe aceastX femeie ridicindu-se
Negreqit, toate femeile (ca de altfel toli oamenii) sunt de la picioarele Domnului Isus qi plecdnd acasd cu
pdcitoase, dar femeia aceasta va fi dus o astfel de viald bucurie. Dactr ai fi intAlnit-o pe drum, ai fi citit bucuria
incdt toli o vor fi numit ,,pdcdtoasd". Poate ci femeia pe fala ei. $i dacl ai fi intrebat-o: ,,Ce este cu tine de
aceasta se va fi dus vreodatd gi va fi ascultat pe Dot'nnul e;ti aSa de veseld?'i ea !i-ar fi rlspuns: ,,Suat fericitd
Cristos predicAnd. La auzul cuvintelor Lui, cugetul pentru cd astdzi am cdpdtat iertare;i sunt mdntuiti".
i se vafi trezit $i-$i vafi dat seatnadeticllogiain care ,,De undeai scos tu o vorbd ca asta? Tu sd vofuti de
trdia. Tot atunci, va ft auztt, poate, chemarea blAnd[ mAntuire? Asta nu poate s-o spund nici chiar o faneie
a Domnului Isus Cristos: ,,Venili Ia Mine toli cei cumsecade, dar una ca tine, o pdcdtoasd". ,,Si cu toate
trudili fi impovdrali, ;i Eu vd voi da odihnd"$llatei acestea, eu sunt iertatd, sunt mdntuitd". ,, Cum poti si
11: 28). De atunci, eanu vamai fi avut pacein sufletul spui una ca asta? Ce ai ftcut7" ,Jrl-an ldcut ninic".
ei. Mereu se va fi g6ndit la pEcatele ei qi la pedeapsa ,v{tunci cum esti iertatd ti mentuitd?",,Pantua sd a;a
care o aqteapt[. mi-a spus Domnul Cristos, care nu minte. Eu tn-an
lntr-una din zile, s-a hotlrdt s[ mearg[ la Domnul rrcunoscut pdcdtoasd, am urut sd sap de fiarele mek
Isus. ,,Oare md va pimi?"iqi va fi spus ea in gAnd. ;i m-am dus Ia EI. El m-a primit;i mi-a zis: Jatate
52
suntpdcatele!". Pot eu sd spun cd nula ylnt
i[i ierkte' Cdnd a fost mentuit acest t6lhartr Chiar in clipa in
ina eiAo cd sunt? El mi-a mai zis: ,,Crcdinla ta te-a care acrezut in Domnul Isus Cristos. El n-a tlcut alt-
mentuit". Pot eu sd spun cdnu suntmintuitd' cindEl ceva dec6t a crezut in Domnul Isus. Tcr asa iub'ite
zice cd sunt?". cititor, pofi s[ fii mAntuit chiar in ciipa aceasta- daci
Te intreb acum' iubite cititor: pe ce se intemeia Ei tu crezi, chiar acum, in Domnul Isus Cristcs.
iertareaqi mAntuirea acestei femei? Nu este a9a
c[ pe Biblia ne adevereqte cd: mdnnirea este un dar.
ea s[
CuvAntul Domnului Cristos? $i de cAnd putea Apostolul Pavel scria efesenilor care cnezuseri:
spuni cd este iertat[ 9i mAntuit6? Nu este aqa c[ din ,,Cdci prin har ali fost mdntui{i, pria creCintd. $i
in care a crezutin ce i-a spus Domnul Cristos? aceasta nu uine de la voi, ci ate dantl lui Dtmnezeu.
"iipa
foi upu stau lucrurile qi cu noi' $i noi suntem p[clto$i; Nu prin fapte, ca sd nu se laude nimeni" l: 8 - 9 r,
a lucrat
dar qi pentru noi Domnul Cristos lucreazl cum Iar lui Timotei, acelaqi apostol ii scna: .EJ ne -a mdn-
femeie. Cum a clp[tat ea iertare qi mintuire' tuit pi ne-a dat o chemare sfdnti, nu peltnt faptele
"u """u cdp[tlm gi noi. ,,Oricine ctede in EI, capdtd noaste, ci dupd hotfufuea Sa gi dupi ha.n:J u-ra ae^a
tot apa
prin' Numele Lui iertatea pdcatelor" (Faptele fost dat in Cristos fsus" (2 Timotei 1: > Si turt
Apostolilor 10: 43). apostolul Pavel ii scria lui Tit.: ,,El ne-a rndnruit" nu
pen tru fap tel e ft cu te de n oi in n epri h dnirc. i pwn tnt
TAlharul de pe cruce. impreunl cu Domnul Isus indurarea Lui, prin spdlarea nagterii din tau ;i prin
Cristos au fost r6stignili doi tAlhari: unul la dreapta 9i innoirea ftcutd de Duhul SfrnL pe care [,-a v.drsat
altul la stAnga. Poporul, care era acolo de faf5" Ei-a din belEugpestenoi, prin Isus Cristos. 3{intuitontl
bdtut joc de Domnul Cristos Pi odatl cu poporul
qi nosna*ffit3: 5-6).
acegti tAlhari. De la o vreme, ins[, unul dintre ei l-a Cum a fost mdntuit[ femeia pdcitc asl ;"um :: s:
"
rnurt.ut pe celdlalt ;i i-a zis: ,,Nu te temi tu de mAntuit tAlhaml de pe cruce, cum au fost :;::; j '- ir:a
Dumnezeu, tu, care eEti sub aceea;i osAndd? Pentru al1ii, despre care ne vorbegte EvansheLia- s- ,iuli. ei
noi este drept, cdci ptimim rdsplata cuvenitd penttu mri gi mrlioane de suflete, tot a$a este n-1,:-nl:L srlr.
ftirddelegile noastre; dat omul acesta n-a Idcut nici orice p5citos care se pocdie;te si crede irlr':,::ul
un rdu". $i a zis lui Isus: ,,Do^anlne, adu-fi aminte Isus Cristos. Nu este alt chip de iertare s: :mp"a;;":t ;"1:
de mine, cAnd vei veni in Impdrd\ia Ta!" fsus a Dumnezeu. ,,in nimeni altul nu este minrutre. c;in
rdspuns: ,,Adevdnt iSi spun cd astdzi vei fi cu Mine nu este sub cer un alt nume dat oameailor.,i,n cuf,E
in Rai"$'uca23:40 - 43). trebuie sd fim mintui;i " @aptele Apcsm n:: : r -i l l

54
nu mai merg Unul ar putea sI spund: ,Ce nebu:--c r--;: u';;;d,
$tii tu, iubite cititor, d' astiln oamenii unul care a omorfit oameni, daca asti-a -rc .-trrirF"--{d,,ffc
in Iad din pricinaplcatelor lor? Nu; ei merg acolo din
si cread[ in pdcdtos pi credein Domnul Cnslos cu ds,i'-.n'j.:rtr:a
pricind ,t-uu vrut s[ se pocdiascl.gi
"eCristos. De fapt, toli oamenii sunt ptrcito;i' el, astdzi sd fr e iertat ;i mdn tui t ? A tun";r re lxr;'i,ilar :i-r
bomnul
esteaceasta!'i Nuieftin[, dragul mzu - .!trn"n.L cB ,:nnair
qi, totugi, nu tofi merg in acelaqi loc: unii merg in
Cer'
de ieftin este un lucru, tot te costi cr\a - ;r en:uli-
iar allii merg in lad.
a$a cum este aerul, apa gi lumina s,"-r,diriul ,Li: .1,cs 'rc
Ce-i faci pe unii s[ meargd in Cer? Faptul cd au
,,nebunie", iatl ce scrie apostolul Far;l - Du,lmm,ezec'
crezut in Domnul Cristos. Ce-i face pe ceilalli s[ mear-
a gdsit cu cale sd mAntuiascd F ui at ;rml" p,nc
gI in Iad? Faptul c[ r[mAn mai departe in p6catele lor
unneze' nebunia propovdduirii crucii " ( adise r'n: rr:'{"rr:' \ftdiu -
!i nu uot s[ creadlin Domnul Cristos s'i s6-L ireaDomnului Cristos rlstigrut pntnr nl - -- -"nn'ct
Dac[ tu, iubite cititor, inc[ nu te bucuri de iertarea
qtiut ci qi l:21).
plcatelor tale, este poate din pricind cI n-ai Altul s[ zic6:,,Dad es te asa ; :i;-a --i: -tr t'c
ar putea
pentru pdcatele tale a murit pe cruce Domnul Cristos poate spune: Cred in Isus Cristos 5i gara. -i,r:." l;air*""i
in ceea ce
ii, pentru c[ n-ai qtiut, n-ai avut cum si crezi Nu este oare prea upor? MAn twrca t u ci:F r'i-fir ; ii -;.it lr-
ji
nu ,-u vestit. Acunr' insd' qtii; aga c6, dac[ vei merge
in ceea ce
titd pea ieftind tocmai prin aceasta ;l; -;c' --u:r,i;:r"ni
in Iad, va fi numai din pricin[ cd n-ai crezut u;or? N-ar fi mulyi care ar Jua-o in i'lr ;.s-'i t--
'"

De acee4 pune capXt


fi s-a vestit despre Domnul Cristos. Este foarte adevdrat ci mAntur:e. se ;a:".ili ts,':r.
vielii tale picbtoase, ia in dar iertarea prin credinta c[
dartot atAt de adevdrat este cI acolc u":,i; rst :r;'.t-n',i
Domnul Ctittot $i-a vXrsat pe cruce sAngele pentru care trebuie str fie, acolo upuritatea ir-iit ;r ;:i;-;
tine gi pune-fi toatd increderea in aceast[ jeftf1 a Lui' Vorbesc de mdntuire in chip uguratic nr;:lk- !'-r'r,3. ;3:E
Oricet de intunecos qi de pdctrtos ar fi trecutul t[u' nu ;i-au cunoscut p[catele si chinul !esnj; ;i!:t-] L(-
da-
oricAte p6cate ai fi fEcut, po,ti s[ fii iertat, chiar acunL teapti ca urmare a p[catelor 1or. inst cl-*e sl-l ;T.rnr: s,;Ln
murit pe
c[ acum crezi cu adevdrat clDomnul Cristos a
p[catele, acela fuge de mAnia viitoars sl ai -,;i r:;l:.t-
crucepentru p[cateletale. Din partea lui Dumnezeu totul
irea asiguratd in Domnul Cristos cLt t: nl i : l:.'i-;:r ;F-
este gata; rimAne numai sd primeqti, adicl s[ crezi
tu in-
dinfei. Cine se sitnte sInatos, poate si :: :"r ;i::;tici
su1i,-fiindc5 este cu neputinlE s[ cread[ altul in locul t6u'
la doctorie; nu tot aqa face, insi. :- hi.--" ;;i.-s,l
Mi cI am stiruit destul asupra acestui lucnt'
se pare
cunoa$te boala gi doreqte sd se faci s,i::il , s -'- -::=,
Cu toate acestea, tot mai rdmAne si r[spund la unele viata adevdratilor credincio$i arata c:i c'l I1-rlrill - 5;;l3r: ;'1
intrebfi, pe care le-ar putea pune unul sau altul'

56
nu sunt. Ei nu se mai joac[ cu picatul, ci fin sI faci
voia lui Dumnezeu in totul.
$tim cI oamenii se irnpac[ greu cu gdndul c[ min- RELATTA NOUA CU ISUS CISIIX
tuirea se capltd in dar Ei se primegte prin credinfd.
Oamenii ar vrea s[ facd qi ei ceva ca s[-gi isp[Seasci
picatele, bunloar[ str posteascd, sd fac[ mXtlnii, mi-
lostenii, s[ se spovedeascd, sd seimpdrt[geasctr. SfAnta
Scripturd, ins[, spune limurit c[ mdntuirea st[ nu in
ceea ce ar putea s[ facd omul, ci in ceea ce a fdcut
Domnul Cristos r[stignindu-Se pentru noi". $i, dacd Dactr ai primit iertarea erin crfu b ifr
am pdtrunde mai adinc mdcar unele din chinurile pe Domnului Cristos;i te gtii ruI&&efffi*
care le-a suferit Domnul Cristos, ca s[ ne mAntuiascd, qi impicat cu Dumnezeu, atunci o dffsdi
am vedea c[ rnAntuirea este un lucru care L-a costat legteintre tine, care ai qezut si imeEl c-ndi
mult de tot pe El, pentru ca pe noi sd nu ne mai coste PAn[ nu L-ai cunoscut ca r5sigriFttud.Iib
nimic, ci doar s-o primim in dar, prin credin!5- mele Domnului Isus Cristos nu-1i prehr
ci te ldsa nepdsdtor, dac[nu cumrnlrnrbre
ferit; ins[, de cAnd te-ai recunosc ?thFfi
vrednic de osAnda veqnicl a Iadului S &ddFd
jertfaDomnului Cristos ca ftcutiipenrh &rff
Numele Lui ili spune fodrte muft d t bildi
de bucurie ori de cAte ori fl rostegi sl rdlndo-
dincios rostindu-L. gi estb firesc si fic A.eLd
fi-a ficut cineva vreun mare bine, estc r-c"Hqr#
qi s[-i fii recunoscitor.
Apostolul Ioan scrip ?n cea di*f, qaf rs
,,Noi am.cunoscut dragostea Lui phndfi,
$i-a dat uiala pentru noi"(3: 16).
Cu cdt te g6ndegti mai mult la accdfr.; rc
atdt o glseEti mai minunatd; iar de h o w. pd
p
de vreme
!i-e ciudl pe tine insulitd ai trdit atAt amar unde te afli tu. Domnul Isus este infdliEat ca stAnd
fdr[ s[ fi cunoscut aceast[ iubire. Se intimpl[
acelaqi afarl ;i bitAnd la uga inimii tale. Cind citeqti aceste
lucru ca gi cu acel om invdlat care se dusese undeva sE rAnduri, cind osAndegti trecutul tlu pdcltos, cAnd vezi
cerceteze iarba ;i florile. Merg6nd pe o cdrare, ce-i pornirile tale rele de care nu mai vrei s[ asculli, c0nd
veni lui c[ se pleci Ei rupse floricica unei buruieni, pe o dorinf[ noui dupl o viafb pl[cutd lui Dumnezeu se
c:ue o cdlcase de atitea ori in picioare, 9i o cercetl aprinde in tine, toate acestea lnseamnd tot atAtea bltli
mai de aproape. Scof6nd din buzunar lupa, privi floarea la uqa inimii tale: Domnul Isus vrea sd intre in inima
pe toate p[4ile; dar, din ce o privea, mai minunatl o ta. ii deschizi sau nu? Tragi zlvorul sau nu? El nu
g5t"". Uimirea lui a crescut pAn[ acolo c5, luAndu-Ei intrd cu fo4a, ci numai dacl ii deschizi de bunlvoie.
peUtiu de pe cap gi ridicAndu-qi ochii spre cer, a zis: Dacd nu vrei s[-I deschizi, Se indreapt[ spre alt[ inimtr.
,,Doamne, iartd'mi cd n-am Etiut!" Dac[-I deschizi, El intrd in inima ta, iar tu Il primqti
O legltur[ noul se face, prin credinld, ?ntre cre- ca Mdntuitor qi StlpAn. Primirea aceasta se face prin
dincios qi Domnul Isus, 9i, din aceast[ relalie, izvorfute credint5, adictr in chip nevXzut.
o via!6 nou[. CAnd vrei s[-fi intre aer curat in cas[, n-ai decit sX
deCchizi fereastra, ti aerul intr[ fEr[ s[-i faci vAnt cu
Recunoqtinfa qi iubirea fa1[ de acela care (i-a flcut ceva. C0nd vrei s[ intre soarele in camerl dai oblonul
un bine sunt simf[minte lduntrice' ascunse' care totuqi sau perdeaua la o parte, qi soarele a gi intrat prin razele
caut[ si se arate in afar[; Ei se atat[, in adevdr, fie prin sale. Tot a$a, este destul s[ doreqti ca Domnul sl
cuvinte de mullumire, fie prin vreun dar. Fa1[ de intre in inima ta, gi El, care doregte qi mai mult lucrul
Domnul Isus Cristos, mullumirea se arati in rug[ciuni acesta, a qi intrat. El iEi ia locul pe scaunul e domnie
de mullumire. El este ,,Dumnezeu binecuvintat in din inima ta gi ia in mAn[ frAiele vielii tale. in felul
veci", cum spunea apostolul Pavel (Romani 9: 5) 9i acesta El stlpAnepte, iar tu il slujeqti, qi eqti fericit c{
putem sd-I mullumim in rug[ciune; dar El mai vrea 9i slujegti unui astfel de Stlpan.
un dar: inima ta. ,,Fiule, dd-Mi inima /a/"(Proverbe Lucnrl acesta este spus in Evanghelie: ,,Dat tutumr
23.26). ,,fatd, Eu stau la uSd Si bat- Dacd aude cineva celor re L-au primit, adicd reIor ce d ?n Nunele
glasul Meu Ei deschide uSa, voi intta Ia eI, voi cina Lui le-a d4drcptul sA se fad apii ai lui DumDeru"
cu el ;i el cu Minel'(Apocalipsa 3: 20). (Ioan l: l2). ,,Cristos fi{iegtein mine"afirma apostolul
Prin aceste cuvinte, inima ta este asem[pa.t[ cu q Pavel (Galateni 2:20); gi tot el mai ace: ,,Cristos sd lo-
inclpere, caieareo uq[. Ugaeste z[vordtlpe din[untru, cuiasd fu inimile vmstrc pin cradizfl"@feseni 3: 1?1

60
Aceasta este totuna cu a te hot[ri sI urmezr trudi1i mai dezgustali de riat.5* -{-c: u- -"tur n nrx;;:-
Ei
Domnului Cristos sau a te intoarce la Dumnezeu' Lu- fd, pinl s-au pomenitin fata nrcffir si a
/is,rt{Jttr; lfi.r,tr't;
crul acesta se face intr-o zi, intr-un geas din viafa ta, i
le-au venit in minte gAnduri !rl:e-i^e ,l*r ,i;lfr :'-sr.
nu incetul cu incetul, lSsAndu-te de una sau de alta' tArziu. Altii, fiecd.le-a venit sfi-s;: :u rfijrsdtr{rt,ri
Nu e nevoie s[ te lagi intAi de rele, ci intAi sb primqti fie c[ au avut sd sufere durerile 'n'i l; :r,: ;',1 ;fi[cs,r m;
pe Domnul Cristos. Dac[ L-ai primit ca MAntuitor;i s-au trezit, ci au r[mas s[ se trezea-i;;i -: rr,'la*:i ua;n]lLr
Stepan al tXu, de care vrei sd asculli in totul, fii seama de chin, unde au mers. Dar tct: ;:S,: ru il{Tl:ntjl :
de voia Lui in toate. La orice gAnd care te sttrpAneEte, Domnul Isus ca MAntuitor 5i Stapa: .L r;r ri a,r" n*tt
la orice vorb[ pe care eqti gata s[ o rostegti' la orice apoi in ascultare de El spun ci es:r -'I.xni :J. l"lrrrsnu
faptl pe care wei s-o faci, il intrebi pe El: ,,Doamne Isus gi c[ viala pe care o duc cu E] r-ni nrilrur'.fiIr.:le"*l il;;
Iyi place gendul acesta? Asculli Tu cu pldcere votba viafa celui mai bogat;i mai cu vaz,E lq: iffi ru :r?&rl?{ul-
pe arc vlleau s-o tostesc? I;i place fie ce weau sd care ins[ nu urmeazl MAntuitomlui. Trn" ffi #lcrfrilruuu"
'fac?".
lar El i1i rlspunde prin cugetul pe care 1i l-a vor spune c[ viafa pe care au dus-c :llt m"namlr :*-r
trezit $i ti l-a luminat. $i, cAnd qtii c[ un gAnd nu-I fost decAt intuneric, rdtlcire, moane ilfltrHn$,r4- @
place, il alungi; c[ o vorbb nu-[ place, n-o mai nci; cd' se bucur[ cd timpul acela de neptiinii mffiIsdrill[ jr,
I faptX rea n-o incuviinfeaztr, n-o faci' chiar dac[ toatd plcat nu mai este acum inaintea lui Dummurm- :[m
lumia ar gAndi, ar vorbi pi ar lucra altfel. ZcI cine trecutul este qters pentru totdeauna. -\u-:ild rm m
ce-o vrea, tu asculfi de StipAnul tlu. Aceasta e dovada aduce aminte de pdCi{ele lor, nici e -mn*ryrc
c[ ai crezut in El gi L-ai Primit. lor", ne.eDvmnezeufu Cuv6ntul Slu (Stlnmr S,mmmudl-
O, de I-ai deschide chiar astlzi inima ta, de L-ai Prin primirea Domnului Cristos, viata ! r-+ Mwflimxl
primi chiar acum ca St[pAn qi M6ntuitor al t[u! Ai in doul li despX4it[ a r[mas: o parte. n.in,r ou m&r u
iu"" un lucru de care nu !i-ar p[rea r[u niciodatl; lucrul plcat, fdr[Domnul Cristos gi, deci, fdrd D'uummrcusr :l
acesta te-ar umple de pace $i de bucurie; chiar ingerii lume; alttr p-arte, de cAnd au primit peDc"":mlu1. l,num:rmil
din cer s-ar bucura- qi trliesc in legtrturd cu El, prin credinlA tt rmruu. ;u*
Toti citi au trlit dup[ poftele 9i indemnurile ini- tAi le este groaz[.si ruqine, qi seinfioartr ci,m,l ie grs,@Hrrtr
milor lor, ale lumii gi ale Diavolului 1i-at mlrturisi, c[ ar fi putut sd moar[ nemAntuifi; de ci-mi &r lnmmu;
dacl ar vrea gi dacl ar putea" cd s-au iryelat amar Ei n-au ins5, pe Domnul Isus, nu Etiu cum s[-l mal r:rultrr,mnruru-
ajuns s[ aib[ parte de mullumirea pe care au dorit-o qi c[ pentru iubirea gi bun[tatea Lui, precum. s; lnfiufirNt
dupl careau alergat; ba, dimpotrivl, au ajuns tot mai lumina de care le-a ficut parte. Ai tr[it tu. lu:ric ;mlmr

62
aceast[ clipl a desp[rtirii in dou[ a vielii tale? Dacl Primind pe Domnul Isus Cristos, o cale noul s-a
nu, o pofi trli chiar acum, chiar ast[zi. deschis pentru viafa ta. Citeva sfaturi i1i sunt de neapl-
Nu e vorba sd te duci la mtrnlstire gi s[ te c[- rat[ trebuinf[ pe aceast[ cale. Aceste sfaturi ne sunt
luglreqti, s6-fi laEi sofia gi copiii, s[-ti la$i rneseria sau date chiar de Sf6nta Scriptur[. Vorbind despre cei
slujba ci s[ trfliegti cu Domnul Isus, acolo unde te dintAi creqtini, eane spune: ,Ei stdraiau in lnvdfiItun
glseqti. apostolilor, in legdtun fiC;eascC, in ffingerca pAiaii
Iubite cititornemAntuit, dactr as fi in locul tiu, n-ag pi in rugiciuni"(Faptele Apostolilor 2:42).
lisa din mAnd aceastl carte pi nu m-ag indeletnici cu ln aceste lucruri au stlruit intotdeauna tofi ade-
altele pAn[ nu m-aE incredinta pe deplin dacd cele spuse vlrafii credinciogi gi trebuie sd stXruieqti gi tu, iubite
aici sunt adevfuate; Ei, dacl m-ag incredinfa cd sunt cititor, dacl in adevdr ai primit pe Domnul Isus.
adevlrate, n-aq mai ztrbovi gi ag face ceea ce sunt
indemnat si fac: a$ cluta un loc ascuns, unde s[ nu 1 A stIrui in inv[1[tura apostolilor este totuna
md vadl nimeni, qi, ingenunchind acolo, a; mlrturisi cu a citi Sfinta Scriptur[ (Biblia) cu dorinla sd afli
Domnului, in rugdciune, c[ recunosc faptul c[ sunt din ea voia lui Dumnezeu. Dac[ n-ai Scriptura intreag5,
un plc[tos pierdut; I-aq mullumi, insl, c[ m-a oprit gi procurl-1i cel pulin Noul Testament, care este o parte
m-a filcut s[-L cunosc pe El ca pe Acela care a murit din Scripturd, qi citqte in el, la rdnd. Bine ar fi s[ in-
in locul meu gi mi-aisp[pit plcatele; I-a+ rnai mullumi cepi cu Evanghelia dupi Ioan; dup[ ce o cite;ti de
c[ a avut buntrtatea s[ m[ lumineze pi s[-mi arate cI citeva ori, dar pe indelete ;i meditAnd la cele citite,
mAntuirea este in dar pentru oricine crede, c[ mi-a dat poli str iei Noul Testament de la inceput qi s[-l citeEti
qi mie haml s[ cred in jertfa Lui 9i sI m[ gtiu cu plcatele la r6nd. Dup[ ce l-ai citit astfel de cdteva ori, vei putea
iertate; I-ag spune c[-L primesc cu bucurie in inima s[ citesti cu folos si Vechiul Testament, care este partea
mea ca s[-mi fie MAntuitorul gi SttrpAnul meu, gi astfel, intdi a Scripturii. Timpul cel mai nimerit pentru citire
El s[ m[ ducl pe calea Lui pi, prin puterea Lui, s[ ml este diminea{a, cAnd mintea !i-e mai odihnitd. Seara
fereasc[ de orice p[cat... Cu alte cuvinte, I-ag vorbi gi peste zi, incdmai poli citi. Bine este ca, atunci cdnd
a$a cum m-a$ pricepe. Domnul asculttr cu pllcere astfel deschizi Cartea s[ citeqti, sd ceri Domnului sd te ajute
de ruglciuni Ei nu Se uitl la ingirarea aleasl a cuvin- sXinlelegi ce citqti. Jine seama c5, atunci cind citeqti
telor, ci la inimd; gi binecuvAnteazA pe cei sinceri gi Scriptura Dumnezeu insuqi i1i vorbeqte prin ea, pentru
smerili, care se roagl in felul acesta. FlcAnd a$a, aS c[ Scriptura este CuvAntul lui Dumnezeu. Dupd ce ai
gti c[ de acum eu sunt al Lui qi El este al meu. citit c6t ai putut, intreab[-te ce ai inples gi ce !i-a rlmas

& 65
din ce ai citit. Dac61i-a rlmas o vorM, un gAnd, s[ fii 2. A st[rui in rug[ciune nu inseamne I *; Tlrlr:1r
mullumit. Dac[ dai peste cuvinte pe care nu le in{elegi, in gentmchi, ci a stain necurmatileglturd cu D.nrorn:u-
nu te neliniqti de aceasta; citeqte-le, c6ci mai tArziu le aqa incdt, oricdnd sili poli ridica spre El -sl'{"; rr:n:i
vei gi infelege Copilul, cdnd este mic, nu inlelege tot tale. Cine a primit pe Domnul Isus qi a ajuls '.r':: r-
ce-i spune mruna lui, dar, mai tdrziu, infelege. Aga copil al lui Dumnezeu, simte atAta nevoie de r;c,ic ;r
este qi cu omul care, prin primirea Domnului Cristos, cAttr nevoie simte copilul nou nlscut sI respr: :, ii
s-a ftcut copil al lui Dumnezeu: el cregte in toate pri- nu respir[, moare. Dacd atunci cdnd citim [-'*li
vinlele, deci si in cunoqtint[. Iui Dumnezeu, vorbesle Dumnezeu cu noi. -:l-'i --r:
Cuvdntul lui Dumnezeu este hrandpentru sufletul rugdm, vorbim noi cu Dumnezeu. S[ nu te apu 11 -1,,*
credinciosului, ,,lapte duhounicesc Ei curat", cum s[ te rogt dup6 vreo carte de rugtrciuni, sau cu ru5iu::il:
spune apostolul Petru (1 Petru 2: 2). Domnul Cristos inv[{ate pe de rost, ci s[ vorbegti cu Dumnezr- ]';i:
a spus: ,,Otnul nu trdie;te numai cu pdine, ci cu orice vorbeqte un copil cu tat6l sdu. Roag5-te deci. asn r*j:l
cuuAnt carc iese din gun lui Durnnezeu" $llata 4: 4). te pricepi, cici El nu Se uitd atdtlacuvintele Ldr ;,r-
Iar, dactr trece vreo zi in care nu fi-ai hrlnit sufletul mai ales,lainimata. CAndcopilul estemic, doal;= .
cu CuvAntul lui Dumnezeu, ar trebui s[-ti fie rugine vorbe poate s[ spun[, totuEi mama lui il in!ele3; ---
str stai la rnasd pentru a-1i hr[ni trupul, fiindcl sufle- atAt mai mult Dumnezeu. A spune ruglciuru in.'i:-
tul este mai insemnat decAt trupul. S[ doregti duptr te pe de rost este ca gi cum copilul meu, vr6nd ;i-:
Cuv6ntul lui Dumnezeu cum doregte copilul s[ sugl cearl un mdr, ar ?ncepe s[-mi spunl o poezie. Ci:: ::
c6nd ii este foame. Dar s[ te opreqti din citit, cAnd duci la un om, ii spui l[murit ce te aduce la el: tct ..'
ven cd, mintea nu mai poate plstra gAndurile citite. cdnd te duci inaintea lui Dumnezeu, spune-I ce nl Fc
De asemenea, s[ nu citeqti numai din datoria de a citi inimtr, aFa cum te pricepi. Adeseori un suspin de bu:u-
qi str nu-!i faci o regul6: un capitol pe zi, sau str-fi pui rie sau de durere spune mai mult gi mai bine decdt :
ceasul dinainte ncAnd, de pildd - ,,un sfefi de ord pen- mie de cuvinte.
tru citit". Odatd vei citi mai mult, alt[dat6 mai pu-
fin; a citi, insd, in fiecare n este un lucru bun. Cine Din ruglciunile credinciopilor nu lipsesc mu1m:::'
citeEte Biblia cu rug[ciune gi cu st[ruinfd, ajunge sl rile. Dacd am aduna toate binefacerile pe care Dcn::;-
aibl parte de tot mai mult[ lumin[ l[untricd qi sd creas- le revarsl zi de zi qi clipb de clip6 peste noi. n-a"r, :,;
clin cunoaqterea Domnului Cristos, precum gi in via- sfArsi cu multumirile. Putem s[-I aducem la cur - s:;:-
ta crestin[. t[ orice nevoie a noastr[. Domnul Cristos fl Si r;:
66
O credincioasi, adev5ratl creqtin5' de c6nd se
scrrh
,,Cereli Ei ui se va da'\ qi, dac[ noi, oamenii, gtim s[ trezea
ei' CAnd se
ddm daruri bune copiilor noEtri, cu amt mai mult ;i pnn[ se culca, vorbea cu Domnul
din totno, cel dintAi gAnd al ei era: ,,O, Doamne' cum
Domnul ne va da tot ce gtie El cd ne trebuie. Avem
nevoie de putere ca str facem voia Lui; I-o cerem gi El an dormitpdnd aium, in negutanop{ii, ata am dotmit
pilnd m-ai
ne-o dX. frn itntuneriiul neuno;tin;ei gi al necdinlei,

Credinciosul se inarmeaz[ prin rugdciune cu putere trezit m-ai a.dus la lumina Ta minunatd"' CAnd era
fi
s[ se spele p eobraz, Ticr.uti ,,O, Doantne, cum
inuiota-
de sus, a;a cum se inarmeaztr soldaful cu armd si cartu-
Tdu
ge. Datoria lui este sX le foloseasc[ la timpul potrivit. ze api uceista fafa mea, a;a inuioreazd Cuvfintu]
qi
sutietul meu': Cand mdtura prin casd se ridica praf'
DacX nu le folosegte, atunci degeaba le-a mai avut.
Tot aga este qi in viala cregtin[. Prin rug[ciune, cip[tlm eancea; ,,Cum s-a tulbutat, acum' pnful acesta' a;a
putere de sus, dar s-o gi folosim la timpul potrivit. mi s-a tulburat sufletul cilnd am vdzut cilt depdcdtoasi
Rug5ciunea a fost asemdnatd cu vorbirea la telefon. eram".Dup[ ce a;eza lucrurile prin cas6, iar5;i zicea
ai ldcut
Ce este vorbirea la telefon ? Este vorbirea cu o persoan[ ,,Cum s-a ftcut acum rilnduiald in casd, a;a
pe care n-o vezi, dar care, totu;i, este undeva gi-1i rXs- Tu rAnduiald in sufletul Ei in uiala mea"' CAnd mergea
punde. Tot aga qi ruglciunea este vorbirea cu Dumnezeu, la buc[tirie sd aprind[ focul, zicea: ,,Mai rece decdt
care nu Se vede, dar care totugi este gi-ii rdspunde; iar soba aceasta, cAnd n'are foc in ea, eraln eu fa{d de
dacd nu-{i rdspunde, trebuie si te gdndegti dac[ nu Tine, Doamne; dar, cum incdlze;te focul soba aceast4
cumva firul (adic[ legltura cu El) este rupt. Oricepdcat a;a incdlze;te dragostea Ta, inima mea"' CAnd era sd
este o piedicd in calea rugdciunilor. Vrei, deci, str fii spele vasele, tot cu Domnul ei vorbea, spundndu-I:
meu'
mereu ascultat? Ai grijd sX te glsqti intr-o bunfl legd- ,,-Mai murdar decdt vasele acestea era sufletul
tur[ cu Dumnezeu, adictr s[-I fii ascultXtor in tot ce dar Tu, prin sAngele curs pe uucea Golgotei, m'ai
gtii c[ este dupd voia Lui. curdyit de oricepdcaf'i $i, astfel, din fiecare lucru ea
Poate c[, din diferite motive, nu to{i oamenii pot scotea o pricini s[ stea de vorb[ cu St[pdnul ei' Nu
str citeasc[ Cuvdntul lui Dumnezeu; dar s[ se roage mai vorbim de timpul cAnd sta in genunchi la rug[-
poate oricine, fie cI este sXndtos, fie cd este bolnav, ciune. Ea iubea pe Domnul ei qi, c6nd iubqti pe cineva
fie c[ este acasd, fie c[ este pe drum, fie c[ este in nu te mai saturi s6 stai de vorb[ cu el. Din starea aceasta
cAmp, fie oriunde ar fi. Totul este sX fii pe deplin incre- de vorb5, ea sorbea o putere minunati' Aceeagi puterc
dinlat cd Domnul este - cum a spus - in toate zilele cu nou[ laindernfuifi numai s-o cerem in rugdciune'
ne st5 si

noi gi este gata sd ne ajute. s-o lu[m prin credint[ qi s-o folosim in orice cliptr-

68 69
3. A stlmi in legitura fr[feasc[ inseamn6 a chrta Dup6 ce vei avea aceasti leglturd frileasc[, dup[ ce
s[ ai leglturd cu cei ce sunt credinciogi ca gi tine. Este vei incepe s[ cerceteztcu rAvnl Cuventul lui Dumnezeu
o vorbd: ,,Cine se aseamdnd, se adund". Aga este. P[s[- gi dup[ ce vei spori in rug[ciuni 9i in viafa de sfinlenie,
rile de acelagi soi alcltuiesc cdrduri sau stoluri. Tot vei vedea din SfAnta Scriptur[ ce este cu,,frdngerea
aga, cei ce au primit pe Domnul Isus doresc s[ se cu- pAinii " sau,,Cina Domnului "'
noasci intre ei $ se iubesc cu o iubire sfrntd. Ei au str-si MergAnd pe calea Domnului Isus, vei vedea cl
lumea incepe s[ te urasc[, s[ te vorbeascl de riu sI
spun[ unii altora lucruri pe care lumea ori nu le pricepe, qi
ori le dispreluieEte, dar pe care ei intre ei le infeleg spun[ ci te-ai retXcit. S[ nu-!i pese de asta' Tu qtii
bine. Adun6ndu-se impreunl, ei se zidesc sufleteqte bine cd te-ai intors de pe calea pierzdii qi qti acum
qi se indeamnl la o via][ tot mai pl[cut[ Domnului. pe calea adev5rati cu Domnul Cristos' Ura lumii sX-[i
C6nd trebuie s[ se mustre, se mustr[; cdnd trebuie iie dovad[ cI ea nu iubeqte pe Domnul Isus Cristos,
sd se mdngAie. se mAngAie; cAnd trebuie s[ se indem- cu toate c[ se numes,te creqtinl. Tu te-ai hotbret s[
ne, se indeamnd la ce este dupl Cuv6nt qi se sprijinl faci voia Domnului Isus in toate lucrurile 9i, de aceea\
astfel intre ei cum se sprijinl firele de gr6u unele pe nu mai faci voia lumii, ca s[ placi ei. Se poate ca,
altele. DacX un fir de grAu este singur, il poate fr6nge chiar cei din casa ta, s[ te urasc[ din pricinl c[ urmezi
vAntul; fiind, insd, mai multe la un loc, se sprijinl Domnului Isus. Nu-!i pierden[dejdea ci rdmfi neclin-
unele pe altele. tit. Cu vremea, au sd se incredinfeze pi ei de adevfu 9i,
$i dacd acolo unde te g6segti nu mai este nimeni cAnd vor primi pe Domnul Isus ca Mintuitor 9i StIpAn
credincios cu adevtrrat in Domnul Isus, fii tu cel dintAi. al lor, il vor sl6vi gi vor fi bucuroqi c5 ai rlmas statomic
Viafa pe care o duci in temere de Dumnezeu Ei ?n dra- pe cale.
goste fa![ de Domnul Cristos va fi o mirturie pdntnr
cei din jur, iar gura ta va mtrrturisi pe Domnul Cristos Dacd
Ti-um infdfigat pe scurt esenta Evangheliei'
- fiindc[ din prisosul inimii vorbeste gun - pi nu se ai citit cu bdgare de seam[ aceste rAnduri, ai putut str
poate ca Dumnezeu s[ nu-fi dea inc6 un suflet sau mai infelegi care este starea ta inaintea lui Dumnezeu 9i
multe cu care sd mergi impreund pe calea Domriului cum po,ti sX fii mAntuit. Lucrurile cuprinse in aceste
Crisros qi cu care s[ poli avea aceast[ scump[ leglturl rAnduri sunt de cea mai mare insemndtate' Fericirea
fr{easc[. Cdrbunele aprins rlmAne aprins dacl mai vielii tale de aici gi din veqnicie atArn[ de felul cum le
aprinde Ei pe al1ii, qi, astfel, ard impreunl, rdspdndind privegti. Dac[ nu vei lua lucrurile in serios 9i vei
lumin[ qi clldur[. rdmAne mai departe in viafa pe care ai dus-o pdn[ acurn'

70 7l
adicSin pXcat, vei plAnge odat[ cu amar c[ n-ai ascultat
chemarea Domnului Isus, care fi-a fost adresattr prin
rAndurile defaf6. Dac5, ins5, vei face aqacumeEtiindem-
nat aici Ei vei primi pe Domnul Ciistos ca Mdntuitor
qi Stdpan al t[u, vei avea parte de pace qi de luminl,
de putere Ei de nddejde, qi vei mullurni lui Dumnezeu
prin aceastl carte ce a lucrat ca glasul Lui s[ rlsune in
inima ta gi a fdcut, astfel, din tine, o fdptuid nou5" cu
o gAndire nou5, cu o dragoste noud.
,,fatd cd vd pun inainte calea uie{ii Ei calea mor-
fii" nce proorocul Ieremia (21: 8). Dumnezeu str-fi
ajute, iubite cititor, s[ alegi calea vie{ii, primind pe
Domnul Isus caMhntuitoral tXu Ei, astfel, s[-L urmezi,
s[-L cunosti tot mai bine, s[-L iubesti tot mai mult si
s[-I fri tot mai ascult[toC