Sunteți pe pagina 1din 17

Pag 2 Hobby ? Nr.

4 --> 2008

Cuprins

Concurs de robotica. pag 3


Robot realizare practica pag 4
Printul Vinh San - radioamator pag 7
Microcontrolere part.I pag 9
Adrese palate si cluburi pag 13
Interviu cu Dumnezeu pag 14
Copiii invata ce traiesc pag 15
Ce este ...STROKE ? pag 16

Colectivul de redacie:
- Toth Erwin - clasa a XII-a
- Florescu Lucian -clasa a-VI-a
- Ursu Vlad
- Voiniciuc Constantin
- Roncea Marian - clasa a- XII-a
Pag 3 Hobby ? Nr.4 --> 2008

CONCURS DE ROBOTICA
LA CLUBUL COPIILOR - ORSOVA

In perioada 31 octombrie 3 noiembrie a avut loc la Clubul Copiilor Orsava


un interesant concurs de robotica, la care au participat echipaje conduse de
profesori de la multe palate si cluburi ale elevilor
dim tara...

Obiectivul concursului a fost acela de a testa


abilitatea in construirea unui robot urmaritor de
linie, de a nu iesi de pe acest contur si de a
parcurge conturul cit mai repede...
Concursul este structurat pe doua categorii
de virsta : gimnazial si liceeal.
Robotul este rezultatul lucrului in echipa
fiecare echipaj va prezenta proproil robot.
Suprafata de concurs va consta dintr-un
contur desenat pe o suprafata plana,ce va putea avea dimensiuni de 200cm
X250cm,dar cu raze de curbura mai mare de 25cm.

Se permite inainte de concurs acomodarea cu pista iar apoi vor fi doua


treceri succesive.Roborul care nu va finaliza traseul sau va iesi de pe linie , de
doua ori consecutiv , va fi descalificat.
Va fi declarat cistigator robotul care va termina traseul in timpul cel mai
scurt.
Pag 4 Hobby ? Nr.4 --> 2008

Schema electric

Robotul se alimenteaz de la trei baterii de R6 de 1,5V legate in serie.


Funcionarea este relativ simpl, n sensul c cele dou motorae se vor roti in
funcie de curentul primit de pe ieirile circuitului integrat 74HC240. Ieirile in
scurt asigur un curent de ieire mai mare, astfel o ieire va fi pe pinii 5, 7, 9, iar
cealalt pe pinii 16, 14, 12.
Fotodiodele D1 i D2 se cupleaz pe intrrile 1 i 2 ale CI. Fotodioda D1(
dreapta) lucreaz cu motoraul M1( stnga), iar fotodioda D2 ( stnga), cu
motoraul M2 ( dreapta). Dac D1( dreapta) primeste mai puin lumin,
adic este deasupra liniei negre, atunci M1( stnga) se va roti mai repede dect
M2 ( dreapta) i va aduce robotul napoi pe traseu. M1 i M2 sunt prinse de un
support sub un unghi de aproximativ 300. Modificarea vitezei de deplasare se
asigur prin modificarea unghiului de cabraj. LED-ul albastru asigur fluxul
luminos pentru necesar fotodiodelor, iar R1 limiteaz curentul prin LED.
Pag 5 Hobby ? Nr.4 --> 2008

Configuraia pinilor si structura interna a circuitului integrat 74HC240

Motorul de curent continuu

Motorul de curent continuu a fost inventat n 1873 de Znobe Gramme prin


conectarea unui generator de curent continuu la un generator asemntor. Astfel,
a putut observa c maina se rotete, realiznd conversia energiei electrice
absorbite de la generator.

Motorul de curent continuu are pe stator polii magnetici i bobinele polare


concentrate care creeaz cmpul magnetic de excitaie. Pe axul motorului este
Pag 6 Hobby ? Nr.4 --> 2008
situat un colector ce schimb sensul curentului prin nfurarea rotoric astfel
nct cmpul magnetic de excitaie s exercite n permanen o for fa de rotor.

n funcie de modul de conectare a nfurrii de excitaie motoarele de curent


continuu pot fi clasificate n:

motor cu excitaie independent - unde nfurarea statoric i nfurarea


rotoric sunt conectate la dou surse separate de tensiune
motor cu excitaie paralel - unde nfurarea statoric i nfurarea
rotoric sunt legate n paralel la aceai surs de tensiune
motor cu excitaie serie - unde nfurarea statoric i nfurarea rotoric
sunt legate n serie
motor cu excitaie mixt - unde nfurarea statoric este divizat n dou
nfurri, una conectat n paralel i una conectat n serie.

nfurarea rotoric parcurs de curent va avea una sau mai multe perechi de poli
magnetici echivaleni. Rotorul se deplaseaz n cmpul magnetic de excitaie pn
cnd polii rotorici se aliniaz n dreptul polilor statorici opui. n acelai moment,
colectorul schimb sensul curenilor rotorici astfel nct polaritatea rotorului se
inverseaz i rotorul va continua deplasarea pn la urmtoarea aliniere a polilor
magnetici.

Pentru acionri electrice de puteri mici i medii, sau pentru acionri ce nu


necesit cmp magnetic de excitaie variabil, n locul nfurrilor statorice se
folosesc magnei permaneni.

Turaia motorului este proporional cu


tensiunea aplicat nfurrii rotorice i
invers proporional cu cmpul magnetic
de excitaie. Turaia se regleaz prin
varierea tensiunii aplicat motorului pn
la valoarea nominal a tensiunii, iar turaii
mai mari se obin prin slbirea cmpului
de excitaie. Ambele metode vizeaz o
tensiune variabil ce poate fi obinut
folosind un generator de curent continuu
(grup Ward-Leonard), prin nserierea unor
rezistoare n circuit sau cu ajutorul
electronicii de putere (redresoare
comandate, choppere)

Autori lucrare : coordonator: prof. Dnu Hil


URSU VLAD Palatul Copiilor - Botoani
VOINICIUC CONSTANTIN
Pag 7 Hobby ? Nr.4 --> 2008

PRINUL VINH SAN,


PRIMUL RADIOAMATOR AL INSULEI RUNION

de Jean-Franois Rodriguez-Nadal, F4FUC

n timpul celui de al doilea Rzboi mondial insula Runion era majoritar ptainist. (Marealul Philippe
Ptain a condus Frana ntre 1940 i 1944, n timpul ocupaiei germane. Datorit aciunilor sale
colaboraioniste ca ef al aa-numitului "regim de la Vichy" a fost condamnat dup ncheierea
rzboiului la moarte pentru trdare, pedeaps comutat de generalul de Gaulle la nchisoare pe via.
Ptainismul s-a ncetenit ca un termen peiorativ folosit pentru definirea unui anumit tip de politic
reacionar - nota mea, YO4PX).

n noiembrie 1942, ca urmare a sosirii la Saint-Denis a vasului "Lopard" aparinnd Forelor navale ale
Franei libere, insula s-a alturat generalului de Gaulle i lumii libere. Aceast raliere nu ar fi fost
posibil fr existena Rezistenei. Ea era format doar din cteva persoane. Printre ele s-a numrat i
prinul Vinh San. El a marcat istoria rii sale, a insulei Runion i a radioamatorismului.

Prinul Vinh San s-a nscut la 3 august 1899 n Vietnam, ca descendent direct al prestigiosului mprat
Gia Long. Nu are dect 8 ani cnd accede la tron. Tatl su, destituit de autoritile coloniale franceze,
este constrns s abdice n favoarea sa. nscunat la tron n 5 septembrie 1907 sub numele dinastic de
Duy Tan, prinul Vinh San a fost un conductor de stat iubit de poporul su. Domnia sa (1907-1916) a
fost marcat de numeroase evenimente legate de emanciparea rii sale Annam, i mai ales de revolta
din 1916 mpotriva Protectoratului francez.

n vrst de 16 ani, fiind conductorul acestei rebeliuni, tnrul mprat este detronat, arestat i deportat
pe insula Runion. Acesta este debutul unui exil forat pentru prin. ncepe o nou via. Acest om
dornic de libertate i-a asumat n totalitate cetenia pmntului care i-a oferit gzduire. Pe aceast insul
pierdut n imensitatea Oceanului Indian mpratul detronat a dus o existen discret, departe de ara sa
natal. Pasionat de vioar, poezie, sport i radioelectricitate, el ntreine n St.Denis un magazin de
Pag 8 Hobby ? Nr.4 --> 2008

reparaii pentru aparatura TFF. Prinul Vinh San devine primul radioamator al insulei cu indicativul
FR8VX. Aceast pasiune pentru radio a contribuit la angajarea sa n forele Franei libere. A fost primul
care a auzit apelul generalului de Gaulle n data de 18 iunie 1940. Datorit recepiilor sale clandestine el
a retransmis pe insul informaiile provenite din exterior i a putut comunica cu aliaii. n ciuda celor 24
ani de exil acest om antifascist s-a raliat generalului de Gaulle nc din iunie 1940.

Datorit aciunilor sale n Rezisten a fost ncarcerat n St.Denis, dar a fost eliberat peste o lun.
Materialul su radio a fost confiscat, dar a reuit s-i reconstruiasc o staie de avarie. Din momentul
ralierii insulei Runion la Frana liber n noiembrie 1942 Vinh San s-a mbarcat ca radiotelegrafist pe
vasul "Lonard".

El a continuat lupta pn n Germania i la sfritul celui de al doilea Rzboi mondial i s-au decernat
numeroase medalii militare. n 16 decembrie 1945 prinul Nguyen Phuoc Vinh San, ultimul mprat
legitim al Annam-ului, dispare ntr-un tragic i misterios accident de avion n Oubangui-Chan (Ciad), n
inima junglei africane. Avea 45 de ani.

n 1987, prin dorina copiilor si i a ajutorului important acordat de preedintele Jacques Chirac
rmiele pmnteti ale mpratului Duy Tan au fost exhumate i transportate n Hue, Vietnam.
Evenimentul a fost marcat printr-o impresionant ceremonie, acum Duy Tan odihnete lng strmoii
si. A fost detronat n 1916, dar nu a abdicat vreodat, astfel c rmne ultimul mprat al Annam-ului.

V invit s consultai saitul dedicat prinului Vinh San. Vei avea ocazia de a face o cltorie n
trecut i vei descoperi destinul extraordinar al acestui prin, primul radioamator al insulei Runion. in
s mulumesc n special domnului Claude Vinh San, fiul prinului Vinh San, pentru permisiunea de a
publica acest articol.

(Traducere de Francisc Grnberg, YO4PX)

(Traducerea are la baz articolul n limba francez publicat n numrul 7 al revistei


electronice HAM-MAG. Mulumiri pentru amabila aprobare a lui Vincent Faucheux,
F5SLD. Detalii privind modalitatea de abonare la aceast publicaie gratuit pot fi gsite
la http://www.radioamator.ro/dxcc/mozaic.php )

Articol preluat din revista :


YO/HD Antena
Pag 9 Hobby ? Nr.4 --> 2008

Sesiunea de comunicri tiinifice


OROVA Iunie 2008

Microcontrolere
Microcontrolere contra Microprocesoare
Microcontrolerul difer de un microprocesor n multe feluri. n primul rnd i cel
mai important este funcionalitatea sa. Pentru a fi folosit, unui microprocesor trebuie s i
se adauge alte componente ca memorie, sau componente pentru primirea i trimiterea
de date. Pe scurt, aceasta nseamn c microprocesorul este inima calculatorului. Pe de
alt parte, microcontrolerul este proiectat s fie toate acestea ntr-unul singur. Nu sunt
necesare alte componente externe pentru aplicarea sa pentru c toate perifericele
necesare sunt deja incluse n el. Astfel, economisim timpul i spaiul necesare pentru
construirea de aparate.

1 Unitatea de memorie

Memoria este o parte a microcontrolerului a crei funcie este de a nmagazina date.


Cel mai uor mod de a explica este de a-l descrie ca un dulap mare cu multe sertare. Dac
presupunem c am marcat sertarele ntr-un asemenea fel nct s nu fie confundate, oricare din
coninutul lor va fi atunci uor accesibil. Este suficient s se tie desemnarea sertarului i astfel
coninutul lui ne va fi cunoscut n mod sigur.
Pag 10 Hobby ? Nr.4 --> 2008

Componentele de memorie sunt exact aa. Pentru o anumit intrare obinem coninutul unei
anumite locaii de memorie adresate i aceasta este totul. Dou noi concepte ne sunt aduse:
adresarea i locaia de memorie. Memoria const din toate locaiile de memorie, i adresarea nu
este altceva dect selectarea uneia din ele. Aceasta nseamn c noi trebuie s selectm locaia de
memorie la un capt, i la cellalt capt trebuie s ateptm coninutul acelei locaii. n afar de
citirea dintr-o locaie de memorie, memoria trebuie de asemenea s permit scrierea n ea. Aceasta
se face prin asigurarea unei linii adiionale numit linie de control. Vom desemna aceast linie ca
R/W (citete /scrie). Linia de control este folosit n urmtorul fel: dac r/w=1, se face citirea, i
dac opusul este adevrat atunci se face scrierea n locaia de memorie. Memoria este primul
element, dar avem nevoie i de altele pentru ca microcontrolerul nostru s funcioneze.

2 Unitatea de procesare central


S adugm alte 3 locaii de memorie pentru un bloc specific ce va avea o capabilitate incorporat
de nmulire, mprire, scdere i s-i mutm coninutul dintr-o locaie de memorie n alta. Partea
pe care tocmai am adugat-o este numit "unitatea de procesare central" (CPU). Locaiile ei de
memorie sunt numite regitri.

Regitrii sunt deci locaii de memorie al cror rol este de a ajuta prin executarea a variate operaii
matematice sau a altor operaii cu date oriunde se vor fi gsit datele. S privim la situaia curent.
Avem dou entiti independente (memoria i CPU) ce sunt interconectate, i astfel orice schimb de
informaii este ascuns, ca i funcionalitatea sa. Dac, de exemplu, dorim s adugm coninutul a
dou locaii de memorie i ntoarcem rezultatul napoi n memorie, vom avea nevoie de o
conexiune ntre memorie i CPU. Mai simplu formulat, trebuie s avem o anumit "cale" prin care
datele circul de la un bloc la altul.

3 Bus-ul
Calea este numit "bus"- magistral. Fizic, el reprezint un grup de 8, 16, sau mai multe fire. Sunt
dou tipuri de bus-uri: bus de adres i bus de date. Primul const din attea linii ct este
cantitatea de memorie ce dorim s o adresm, iar cellalt este att de lat ct sunt datele, n cazul
nostru 8 bii sau linia de conectare. Primul servete la transmiterea adreselor de la CPU la
memorie, iar cel de al doilea la conectarea tuturor blocurilor din interiorul microcontrolerului.
Pag 11 Hobby ? Nr.4 --> 2008

n ceea ce privete funcionalitatea, situaia s-a mbuntit, dar o nou problem a aprut de
asemenea: avem o unitate ce este capabil s lucreze singur, dar ce nu are nici un contact cu
lumea de afar, sau cu noi! Pentru a nltura aceast deficien, s adugm un bloc ce conine
cteva locaii de memorie al cror singur capt este conectat la bus-ul de date, iar cellalt are
conexiune cu liniile de ieire la microcontroler ce pot fi vzute cu ochiul liber ca pini la componenta
electronic.

4 Unitatea intrare-ieire
Aceste locaii ce tocmai le-am adugat sunt numite "porturi". Sunt diferite tipuri de porturi: intrare,
ieire sau porturi pe dou-ci. Cnd se lucreaz cu porturi, mai nti de toate este necesar s se
aleag cu ce port urmeaz s se lucreze, i apoi s se trimit date la, sau s se ia date de la port.

Cnd se lucreaz cu el portul se comport ca o locaie de memorie. Ceva este pur i simplu scris n
sau citit din el, i este posibil de a remarca uor aceasta la pinii microcontrolerului.
Pag 12 Hobby ? Nr.4 --> 2008

5 Comunicaia serial
Cu aceasta am adugat la unitatea deja existent posibilitatea comunicrii cu lumea de afar.
Totui, acest mod de comunicare are neajunsurile lui. Unul din neajunsurile de baz este numrul
de linii ce trebuie s fie folosite pentru a transfera datele. Ce s-ar ntmpla dac acestea ar trebui
transferate la distan de civa kilometri? Numrul de linii nmulit cu numrul de kilometri nu
promite costuri eficiente pentru proiect. Nu ne rmne dect s reducem numrul de linii ntr-un
aa fel nct s nu scdem funcionalitatea. S presupunem c lucrm doar cu 3 linii, i c o linie
este folosit pentru trimiterea de date, alta pentru recepie i a treia este folosit ca o linie de
referin att pentru partea de intrare ct i pentru partea de ieire. Pentru ca aceasta s
funcioneze, trebuie s stabilim regulile de schimb ale datelor. Aceste reguli sunt numite protocol.
Protocolul este de aceea definit n avans ca s nu fie nici o nenelegere ntre prile ce comunic
una cu alta. De exemplu, dac un om vorbete n francez, i altul vorbete n englez, este puin
probabil c ei se vor nelege repede i eficient unul cu altul. S presupunem c avem urmtorul
protocol. Unitatea logic "1" este setat pe linia de transmisie pn ce ncepe transferul. Odat ce
ncepe transferul, coborm linia de transmisie la "0" logic pentru o perioad de timp (pe care o vom
desemna ca T), aa c partea receptoare va ti c sunt date de primit, aa c va activa mecanismul
ei de recepie. S ne ntoarcem acum la partea de transmisie i s ncepem s punem zero-uri i
unu-uri pe linia de transmisie n ordinea de la un bit a celei mai de jos valori la un bit a celei mai de
sus valori. S lsm ca fiecare bit s rmn pe linie pentru o perioad de timp egal cu T, i la
sfrit, sau dup al 8-lea bit, s aducem unitatea logic "1" napoi pe linie ce va marca sfritul
transmisiei unei date. Protocolul ce tocmai l-am descris este numit n literatura profesional NRZ
(Non-Return to Zero).

Unitatea serial folosit pentru a trimite date, dar numai prin trei linii

Pentru c avem linii separate de recepie i de transmitere, este posibil s recepionm i s


transmitem date (informaii) n acelai timp. Blocul aa numit full-duplex mode ce permite acest
mod de comunicare este numit blocul de comunicare serial. Spre deosebire de transmisia paralel,
datele sunt mutate aici bit cu bit, sau ntr-o serie de bii, de unde vine i numele de comunicaie
serial. Dup recepia de date trebuie s le citim din locaia de transmisie i s le nmagazinm n
memorie n mod opus transmiterii unde procesul este invers. Datele circul din memorie prin bus
ctre locaia de trimitere, i de acolo ctre unitatea de recepie conform protocolului.

Va continua Autor : Toth Erwin


cl. a XI a Liceul Teoretic.
Pag 13 Hobby ? Nr.4 --> 2008

ADRESE DE PALATE SI CLUBURI ALE COPIILOR

SATU-MARE

PALATUL COPIILOR SATU MARE Adresa: Bd Traian, Nr. 18-20, SATU MARE 3900, Telefon:
061.768835;061.768290 CLUBUL ELEVILOR CAREI Adresa: 1 Decembrie 1918, Nr. 5,CAREI 3825,
Telefon: 061.861699 CLUBUL ELEVILOR TASNAD Adresa: Lacrimioarelor, Nr. 35, TASNAD 3844,
Telefon: 061.825843
SIBIU

PALATUL COPIILOR SI ELEVILOR Adresa: Constitutiei, Nr. 2, SIBIU 2400, Telefon: 069.217655 CLUBUL
ELEVILOR AVRIG Adresa: Horea, Nr. 18, AVRIG 2417, Telefon: 069.523465 CLUBUL COPIILOR SI
ELEVILOR CISNADIE Adresa: Magurii, Nr. 93, CISNADIE 2437, Telefon: 069.561746 CLUBUL COPIILOR
TALMACIU Adresa: Pietii, Nr. 12, TALMACIU 2418, Telefon: 069.555453 Centrul Local "Hermannstadt" -
Telefoane: 004-0744-875-462 ; 004-0269- 207-069 ; Fax 207-071
SUCEAVA

CLUBUL COPIILOR SI ELEVILOR CIMPULUNG MOLDOVENESC Adresa: 30 Decembrie, Nr. 3,


CIMPULUNG MOLDOVENESC, 5950, Telefon:030.311593 CLUBUL COPIILOR SI ELEVILOR satul de
vacanta CIMPULUNG MOLDOVENESC Adresa: Pta Daciei, Nr. 5,CIMPULUNG MOLDOVENESC, 5950,
Telefon: 030.312196 CLUBUL COPIILOR SI ELEVILOR FALTICENI Adresa: Republicii, Nr. 280,
FALTICENI, 5750, Telefon: 030.542472 CLUBUL COPIILOR SI ELEVILOR GURA HUMORULUI Adresa:
Avram Iancu, Nr. 1, GURA HUMORULUI, 5900, Telefon: 030.230804 CLUBUL COPIILOR SI ELEVILOR
RADAUTI Adresa: Bogdan Voda, Nr. 9, RADAUTI 5875, Telefon: 030.561925

TELEORMAN

CLUBUL SCOLARILOR ALEXANDRIA Adresa: Alexandru Colfescu, Nr. 24, , ALEXANDRIA 700,
Telefon: 047.312633 CLUBUL COPIILOR SI ELEVILOR ROSIORI DE VEDE Adresa: Sfintul Teodor, Nr. 16 ,
ROSIORI DE VEDE 600, Telefon: 047.461430 CLUBUL COPIILOR SI ELEVILOR TURNU MAGURELE
Adresa: Grivitei, Nr. 5, , TURNU MAGURELE 750, Telefon: 047.416440 CLUBUL COPIILOR SI
ELEVILOR ZIMNICEA Adresa: Mihai Viteazul, Nr. 1, ZIMNICEA 783, Telefon: 047.368641

TIMIS

PALATUL COPIILOR TIMISOARA Adresa: Bd Revolutia 1989, Nr. 20, TIMISOARA 1900, Telefon:
056.203744 CLUBUL ELEVILOR SI COPIILOR JIMBOLIA Adresa: Tudor Vladimirescu, Nr. 94, JIMBOLIA
1953, Telefon: 056.360875
TULCEA

PALATUL COPIILOR SI ELEVILOR TULCEA Adresa: Dobrogeanu Gherea, Nr. 4, TULCEA 8800, Telefon:
040.510449; 040.517109; 040.513457 PALATUL COPIILOR SI ELEVILOR gradina botanica Bididia Adresa:
Sos Tulcea Malcoci, Nr. Km 1, TULCEA 8800, Telefon: 040.514146 CLUBUL ELEVLOR BABADAG
Adresa: Mihai Viteazu, Nr. 19, BABADAG 8845, Telefon: 040.561937 CLUBUL ELEVILOR MACIN
Adresa: Republicii, Nr. 6, , MACIN 8885, Telefon: 040.571458
Pag 14 Hobby ? Nr.4 --> 2008

INTERVIU CU DUMNEZEU

-Ai vrea sa-mi iei un interviu, deci zise Dumnezeu.

-Daca ai timp i-am raspuns. Dumnezeu a zambit.

-Timpul meu este eternitatea.Ce intrebari ai vrea sa-mi pui?

-Ce te surprinde cel mai mult la oameni ?

Dumnezeu mi-a raspuns :

- faptul ca se plictisesc din copilarie, se grabesc sa creasca iar apoi tanjesc iar sa fie
copii ;
- ca isi pierd sanatatea pentru a face baniiar apoi isi pierd banii spre a-si recapata
sanatatea ;
- faptul ca se gandesc cu teama la viitor si uita prezentul, iar astfel nu traiesc nici
prezentul nici viitorul ;
- ca traiesc ca si cum nu ar muri niciodata si mor ca si cum nu ar fi trait.

Dumnezeu mi-a luat mana si am stat tacuti un timp. Apoi am intrebat :

Ca parinte,care ar fi cateva dintre lectiile de viata pe care ai dori sa le invete copiii tai ?

Dumnezeu mi-a raspuns :

- sa invete ca dureaza doar cateva secunde sa deschida rani profunde in inima celor pe
care ii iubesc si ca dureaza mai multi ani pentru ca acestea sa se vindece ;

- sa invete ca un om bogat nu este acela care are cel mai mult, ci acela care are nevoie
de cel mai putin ; sa invete ca exista oameni care ii iubesc dar pur si simplu nu stiu
sa-si exprime sentimentele ;

- sa invete ca doi oameni se pot uita la acelasi lucru si ca pot sa-l vada in mod diferit ;

- sa invete ca nu este suficient ca sa ii ierte pe ceilalti si ca, de asemenea, trebuie sa se


ierte pe ei insisi.

- Multumesc, pentru timpul acordat am zis umil.

- Ar mai fi ceva , ce ai dori ca oamenii sa stie ?

Dumnezeu m-a privit zambind si a spus :

- Doar faptul ca sunt aici, intotdeauna

Daniel Cristea-Enache, Convorbiri cu


Octavian Paler, ed. Corint,p.86
Pag 15 Hobby ? Nr.4 --> 2008

Copiii invata ceea ce traiesc !

Dorothy Law Nolte

Daca traiesc in critica si cicaleala, copiii invata sa condamne.

Daca traiesc in ostilitate, copiii invata sa fie agresivi.

Daca traiesc in teama, copiii invata sa fie anxiosi.

Daca traiesc inconjurati de mila, copiii invata autocompatimirea.

Daca traiesc inconjurati de ridicol, copiii invata sa fie timizi.

Daca traiesc in gelozie, copiii invata sa simta invidia.

Daca traiesc in rusine, copiii invata sa se simta vinovati.

Daca traiesc in incurajare, copiii invata sa fie incurajatori.

Daca traiesc in toleranta, copiii invata rabdarea.

Daca traiesc in lauda, copiii invata pretuirea.

Daca traiesc in acceptare, copiii invata sa iubeasca.

Daca traiesc in aprobare, copiii invata sa se pretuiasca pe sine.

Daca traiesc impartind cu ceilalti, copiii invata generozitatea.

Daca traiesc in onestitate, copiii invata respectul pentru adevar.

Daca traiesc in corectitudine, copiii invata sa fie drepti.

Daca traiesc in bunavointa si consideratie, copiii invata respectful.

Daca traiesc in siguranta, copiii invata sa aiba incredere in ei si in ceilalti.

Daca traiesc in prietenie, copiii invata ca e placut sa traiesti pe lume.


Pag 16 Hobby ? Nr.4 --> 2008

Mesajul acesta poate salva viata unei persoane...

O poveste cu folos: In timpul unei petreceri, una dintre invitate se impiedica si cade. Persoana in
cauza ii asigura pe cei din jur ca nu este nici-o problema si ca se simte bine (ceilalti participanti la
petrecere erau gata sa cheme ambulanta) si ca ea doar a alunecat pe o piatra avind pantofi noi.
Prietenii au ajutat-o sa se ridice si i-au oferit o noua portie de mincare ea avea un pic de
ameteala, dar se hotari sa continue ca si cind nu s-ar fi intimplat nimic.
Dupa petrecere suna sotul doamnei si ii anunta ca a fost dusa la spital - (la ora 6:00 era decedata).
In timpul petrecerii avusese o comotie cerebrala!
Daca sotul si prietenii ar fi stiut cum se manifesta o comotie cerebrala, ar mai fost probabil inca
in viata.
Dureaza numai un minut sa citesti urmatoarele si poti salva o viata:

Un neurolog comfirma ca daca este contactat in primele trei ore el poate sa reduca efectul
unei hemoragii cerebrale, sau al unei tromboze, asa numitul stroke
Neurologul sustine ca totul este sa recunosti si sa pui diagnosticul de stroke in primele trei ore.

CUM POATE FI IDENTIFICAT UN STROKE ?

Adesea este foarte greu sa identifici simptomul unei hemoragii, sau a unei tromboze la creier.
Aceasta dificultate poate fi din pacate fatala. Victima poate avea urmari irecuperabile in urma unui
stroke
Doctorii au cazut de acord asupra unei metode de a descoperi un stroke prin a pune trei intrebari
simple:
1. * Roaga bolnavul sa: ZIMBEASCA.
2. * Roaga bolnavul sa : RIDICE AMBELE BRATE.
3. * Roaga bolnavul sa : FORMULEZE O PROPOZITIE SIMPLA, coerenta (de ex Astazi
straluceste soarele).
Daca ii este greu sa raspunda la una din aceste intrebari, cheama de urgenta ambulanta si
descrie simptomele
Doctorii care au gasit aceste metode simple prin care oricine poate constata la un bolnav
probleme cu muschii fetei, ai bratelor si greutati in vorbire, roaga pe toti sa invete aceste amanunte. In
acest fel puteti ajuta in diagnoza si tratamentul de stroke si puteti evita afectiuni ale creierului.

Fii un prieten bun si raspindeste aceste informatii prietenilor tai! Le


poti salva viata!

Dupa un mesaj de la Shalom, 4Z4BS ISRAEL

Articol preluat din revista :


YO/HD Antena
Pag 17 Hobby ? Nr.4 --> 2008

REVIST NOASTR SE DISTRIBUIE DEJA I N JUDEELE :


CLUJ, MEHEDINI, OLT, PRAHOVA, BOTOANI, GALAI, TIMI, CARA-
SEVERIN, SUCEAVA, HARGHITA, GORJ, ALBA , ARAD i BUCURETI

DISPONIBIL I PE INTERNET www.yo2kqk.kovacsfam.ro


www didactic.ro
n numrul urmtor :

Reportaje

Internet

Radioamatorism

Curioziti

Fotografie digitala

Sfaturi practice, reete

i multe articole scrise de elevi..

Pentru abonamente contactai prof. Kovacs Imre YO2LTF de la Clubul


Copiilor Petroani, Str. Timioarei, nr. 6 ,cod postal 332015
SAU
Telefon 0741013296
SAU
Email: yo2kqk2000@yahoo.com
Preul unui abonament [ revista printat color ] pe anul 2008 este de 20 lei,
taxe potale incluse.

GRATIS : www.yo2kqk.kovacsfam.ro in format pdf.