Sunteți pe pagina 1din 2

Epoca evului mediu:

Caracteristica generala a ghindirii in evul mediu.


Patristica Aureliu Augistin.
Problema nominalistmului si realismului.
Scolastica Toma Dquino.
Evul mediu incepe in sec. 5 si dureaza 1000 de ani. Inceputul acestei epoci este legata de
caderea imperiului roman de apus in 476. In aceasta perioada are loc o confruntare intre
filozofie si noua invatatura religioasa numite crestinism. Formarea crestinismului are loc in
perioada cand ghindirea filozofia se dezvolta si anume aspectele mistico-religioase. Acest
process este reprezentat de invataturile ca neopitagorismul,neoplatonismul,si invatatura lui
Filon din Alexandria. Crestinismul devine religie oficiala in anul 313. Aceste invataturi filozofice
au fost declarate ca invataturi paghine, inchizinduse ultimele scoli filozofie in anul 529 prin
decretul imparatului Iustnian. Cei care incearca a face o legatura dintre filozofia greaca si
crestinism sunt numiti apologetic (aparatori ai crestinismului). Ei afirmau ca este necesar de a
impaca religia cu filozofia, credinta cu ratiunea. Scopul fiind de a dovedi ca religia crestina nu
este o superstitie ci o invatatura a lui Dumnezeu, adica tiologia. Pe tot parcursul evului mediu
problema centrala este raportul dintre filozofie si religie. Obiectul central fiind Dumnezeu,
capatind un character teocentrist (in centrul atentiei).O caracteristica a filozofiei crestine este
principiul creatiunii sau principiul creationist Dumnezeu a creat lumea, el este creatorul. Un alt
principiu este principiul revelatiei descoperire neasteptata, Dumnezei il ajuta pe om sa
descopere lumea inconjuratoare. Intemeietorul teologiei crestine este considerat o regenie din
Alexandria. El a incercat sa elimine divergentele dintre vechiul testamen si noul testament.
Dumnezeu este unu si acelasi, el a creat lumea din nimic deoarece puterea si vointa lui sunt
nelimitate. Dumnezeu este promotorul de legi conform vechiului testament, dar si tatal lui Isus
Hristos minuitorul conform noului testament. Dumnezeu este spirit si duh fiind maipresus de
existent si intelegerea rationala. Filozofia evului mediu este impartita in 2 perioade:
1 perioada patristica sec 4-8, este perioada parintilor bisericii care au elaborate si a adoptat
principiile dogmatismului crestin. In aceasta perioada filozofia este la acelasi nivel cu teologia.
2 perioada scolastica sec 9-16, in aceasta perioada pe linga biserici si manastiri apar primele
scoli unde se predau dogmele crestine. In aceasta perioada filozofia devine o slusnica a
teologiei.
Perioada patrisica Aureliu Augustin anii de veata 354-430. Lucrarile lui de baza: 1) de civitas
dei (cetatea lui Dumnezeu). Filozofia lui Augustin avea ca scop cunoasterea adevarului absolut
adica pe Dumnezeu. Adevarul absolut intotdeauna presupunea credinta. Motoul sau fiind cred
pentru ca sa inteleg, inteleg pentru ca sa cred. Observam aici indoeala cu scopul de a cunoaste
adevarul absolut. Prin indoeala el stabileste un adevar neindoielic si anume existent sufletului
iar din acesta se deduce adevarul absolut adica existenta lui Dumnezeu. Augustin porning de la
problema lui Dumnezeu afirma ca acesta este de origine immaterial, este spirit dar in acelasi
timp este si personalitate. El exista in 3 ipostaze, acestea fiind esenta lui. Prima Dumnezeu
tatal atotcreator. 2 Dumnezeu Isus Hristos. 3 Dumnezeu sfindul duh (Iubire). Aureliu
Augustin afirma ca in Dumnezeu se gasesg ideile eterne in conformitate cu care a creat lumea.
Aceste idei alcatuiesc logosul adica cuvantul lui Dumnezeu. Aceste idei le gasim in evanghelie
care afirma ca la inceput a fost cuvantul si cuvantul a fost Dumnezeu. Dumnezeu este stilpul
creatiunii divine, este o lume in miniature, un microcosmos in care se reflecta intreaga lume. De
aceea mintea omului semnifica mintea lumii. In lucrarea decivitas dey cetatea terestra in care
traieste omul si cetatea lui Dumnezeu. Biserica este facuta pentru a face legatura intre om si
Dumnezeu. Aureliu Augustin afirma ca Dumnezeu a creat omul si acesta este bun deoarece si
Dumnezeu este bun.
De unde atunci apare raul? Liberul arbitru libertatea de alegere,fiecare allege ce sa faca bine
sau rau. Sufletul lui Augustin este de origine nematerial, el este creat de Dumnezeu la momentul
nasterii trupului. El este nemuritor deoarece se impartaseste din ratiunea divina. Fericirea este o
alta problema pusa de Augustin. Omul nu poate cunoaste pe deplin fericirea, daca nu il
cunoaste pe Dumnezeu, de aceea veata pe pamint este o pregatire care contemplatie si
dragoste nemarginita fata de Dumnezeu. Pentru o trecere ulterioara la Dumnezeu, unde este
adevarata fericire.
Problema nominalismului si realismului/problema universaliilor. In aceasta perioada are loc
reforma scolara intreprinsa de Carol cel Mare. Filozofie incepe in sec al 9-lea si se finiseaza in
sec al 16-lea. Filozofia scolastica este cunoscuta prin problema universaliilor. Ea reprezinta in
sine problema modului de existenta a notiunilor general in raport cu cele singular nominalismul.
Universaliine inseamna idei universal, notiuni care se regasesc in orice cunoastere. Ea se reduce
la urmatoarele intrebari: 1- sunt oare universaliile niste realitati sinestatatoare, independent
cum afirma Platon; 2- exista lucrurile individuale si generale dupa cum considera Aristotel. In
dependent de raspuns la aceste intrebari sau formulat urmatoarele conceptii filozofice: 1-
realism; 2- nominalism; 3 conceptualism.
Realsmul se inspira din filozofia lui Platon si afirma ca notiunile generale reprezinta realitati
idnependente cu character spiritual independent lucrurilor.
Nominalismul considera ca universaliile nu exista nici inainte nici dupa lucruri individuale.
Universaliile nu sunt altceva decat niste termini, niste cuvinte sau nume care se aplica lucrurilor
individuale care cu adevarat si exista.
Conceptualismul considera ca universaliile exista dupa lucrurile individuale si exista doar in
minte sub forma de constructii mentale. Datorita problemei universaliilor sa incercat a se
argumenta cu ajutorul ideilor filozofice dogmele crestine. Totodata marea cearta a universaliilor
a alimentat intreaga filozofie a intregului mediu. Conceptualismul si nominalismul a fost
declarate ca idei filozofice periculoase pentru biserica crestina.
Scolastica