Aproape 85 milioane de tone anual de zahr cristalizat se produc in prezent pe

glob . Aceasta cantitate , raportat la cele peste 4 miliarde de locuitori ai planetei ,

arat c pentru fiecare om se produce in jur de 20 kilograme . Aceast cantitate nu ar
fi asa de mic , numai c in unele tri consumul de zahr pe cap de locuitor trece de
60 kg. pe an , in timp ce in altele consumul este aproape neglijabil . Iar dac facem
comparatie intre consumul de zahr al orsanului si consumul de zahr al populatiei
rurale , constatm c in multe zone pe glob sunt populatii care arareori ajung s guste
din dulceata zahrului .Dar omul nu poate tri far zahr indiferent c acesta este
zaharoz , adic zahrul obisnuit , sau alt zahr mai simplu cum ar fi glucoza sau
fructoza . Gustul si nevoia omului pentru alimente dulci au crescut cu timpul si
necesitatea extragerii din plante a zahrului cristalizat devenea tot mai necesar .
Prima plant care a furnizat omului materia prim pentru zahrul cristalizat a fost
trestia de zahr ,din care , cu mai bine de 1800 de ani in urm , s-a putut obtine de
ctre populatii de pe teritoriul Indiei o substant dulce , pe jumtate ntrit , de
culoare brun . Si astfel apare in scurt timp zahrul cristalizat . Apoi trestia de zahr ,
care se cultiva acolo de veacuri a fost adus de arabi in Egipt , Siria , Sicilia , insulele
Canare , Azore si alte regiuni . In America trestia de zahr a ajuns o dat cu cea de-a
doua cltorie a lui Columb pe insula La Espagnola ( azi insula Haiti ) , de unde
a trecut in America Central si America de Sud . Extragerea zahrului cristalizat s-a
perfectionat foarte repede si trestia de zahar a devenit una din cele mai rentabile
culturi tehnice . Pe intinsele plantatii de trestie de zahr , ca si pe intinsele plantatii de
bumbac , milioane de sclavi isi pierdeau viata in cea mai neagr mizerie , pentru
monopolistii plantatiilor si ai fabricilor de zahr . Dar plantatiile de trestie de zahr
din insula Haiti , care pn in anul 1791 detinea intietate in comertul international al
zahrului , au fost pustiite de rscoalele sclaviilor care nu au mai putut indura
foametea si mizeria . Cu timpul , trestia de zahr s-a extins n cultura in Brazilia si
alte tri din America de Sud si Centrala , in Australia , in Asia ( China , Filipine ,
Indonezia ) si in mai multe tri africane . Aceast plant este peren , o plantatie
putnd fi exploatat 5 7 ani .
In Cuba trestia de zahr a gsit conditii foarte bune de vegetatie si astzi , ca si
cu 150 de ani in urm , aceast tar se situa in anul 1980 pe locurile fruntase in lume
in productia de zahr din trestie . In anul 1970 productia de zahr a acestei tri a fost
de 7,5 milioane de tone , iar anul 1974 de 6 milioane tone , in acel an fiind ntrecut
numai de Brazilia , care a produs aproape 8 milioane tone . In Cuba , 252 fabrici
extrag zahrul din trestie . Productia anuala de zahr pe cap de locuitor a Cubei este
de 660 kg ( anul 1980 ) .
Trestia de zahr constituia cea mai important bogtie a Cubei ( 1980 ) ,
principal surs pentru dezvoltarea economic a trii . Azucar para crecer ( Zahr
pentru dezvoltare ) st scris pe pancarte instalate de-a lungul soselelor , la intrarea in
fabrici . Actualmente Cuba este cea de-a patra fort mondial in producerea de zahr
din trestie de zahr alturi de Brazilia , India , Mexic . Trestia de zahr face parte din
familia Gramineelor , se cheam stiintific Saccharum officinarum , creste inalt de 2
4 m si contine in mduva tulpinii in jur de 14 % zahr . Ocup pe glob circa 11,3
milioane hectare .
Trestia de zahr este o plant a regiunilor calde , tropicale si subtropicale ,
unde nu exist iarn , iar temperatura medie anual nu scade sub 16 ( Tri
favorizate : Mexic , Cuba India , Brazilia ) . Pentru recolte mai este necesar o
cantitate mare de precipitatii . Pe teritoriul Cubei plou anual nsumat circa 750
1900 l pe metru ptrat .
La fel ca si trestia de zahr , sfecla a fost luat n cultur datorit gustului
dulce al frunzelor , petiolilor si rdciniilor si acest lucru s-a intamplat cu 3500
4000 de ani n urm .
Zahrul din sfecl a fost scos n evident cu mult timp naintea erei noastre , sucul
dulce al sfeclei rosii fiind recomandat n medicin in locul mierei de albine . Odat
dezvoltat cultura sfeclei de zahr si industria zahrului din sfecl , a inceput si
concurenta intre cele dou plante. In tabelul urmtor se arat cteva cifre in acest
sens :

Anul 1840 1901 1913 1924 1939 1945 1953 1959

Zahr
din 95,65 32,4 54,0 66,0 63,0 72,7 66,8 59
trestie
pe glob
%
Zahr
din 4,35 67,6 46,0 34,0 37,0 27,3 33,2 41,0
sfecl
pe glob
%

Si in prezent productia de zahr a lumii se realizeaz in proportie de 59 % din trestie

si 41 % din sfecl . In productia mondial de zahr , locul nti ii va reveni
intotdeauna trestiei de zahr , care fat de sfecla de zahr prezint o serie de avantaje
si care are largi posibilitti de extindere in cultura in zonele calde ale globului .
Avantajele culturii de sfecl de zahr sunt att de mari inct un olandez mentiona ca
in Olanda nu se concepe posibilitatea restabilizrii unei exploatri agricole fr
cultura sfeclei de zahr , al crei randament mediu este cel mai ridicat din lume si
care nu poate fi inlocuit mai avantajos cu alte plante . Sfecla de zahr este singura
plant care furnizeaz materia prim pentru producerea zahrului in climatul
continental ; trestia de zahr este singura plant cre furnizeaz materia prim pentru
producerea zahrului in climatul tropical .
Pe glob sfecla de zahr ( Beta vulgaris saccharifera ) se seamn pe circa 8,5
milioane hectare , din care in Rusia , se cultiv circa 3,5 milioane hectare , iar in
restul Europei 3 milioane hectare . Fat de media anilor 1948 1953 , suprafata
cultivat cu sfecl de zahr a Rusiei ( si CSI ) se ridic la aproape 12 milioane tone .
Principalele tri cultivatoare de sfecl de zahr din Europa sunt : Polonia
( 409.000 ha )
Franta ( 409.000 ha ) , Germania ( 423.000 ha ) , Italia ( 281.000 ha ) , Marea
Britanie 187.000 ha , Cehia + Slovacia ( 180.000 ha ) , Spania ( 146.000 ha ) ,
Ungaria ( 121.000 ha ) , Iugoslavia ( 80.000 ha ) , Bulgaria ( 66.000 ha ) , Belgia
( 65.000 ha ) , Romnia ( 240.000 ha ) . In raport cu suprafata arabil , suprafete mari
cu sfecl de zahr se mai cultiv in Danemarca , Olanda si Suedia . In America de
Nord sfecla de zahr se seamn pa circa 600 mii hectare . Un hectar cultivat cu
sfecl de zahr poate s produc peste 50 tone de rdcini . Productiile medii la
hectar , care se obtin pe suprafete mari , sunt ins mai mici de 50 de tone . Astfel in
Belgia se produce circa 50 t , in Franta 44 t , in Germania 55 t , in Italia 37 t , in
S.U.A. 40 t , in Olanda 48 t etc . Dac ne gndim c din 100 kg de rdcini se obtin
circa 14 kg de zahr cristalizat, deducem din productia de rdcini de sfecl de pe un
hectar se obtin 7000 8100 kg zahr . Sunt multe situatii cnd sfecla de zahr a
produs un vagon de zahr cristalizat la hectar .
In Romnia primele incercri pentru cultivarea sfeclei de zahr s-au fcut in
anul 1863 , de ctre cunoscutul agronom si economist P.S. Aurelian ( 1833 1909 ),
la Scoala superioar de agricultur de la Herstru . In anul 1938 , de pild , an de
vrf pentru economia romneasc din acel timp , suprafat semnat cu sfecla de
zahr se ridic la numai 32,6 mii hectare . De pe aceast suprafat se recolta mult
prea putin sfecl de zahr pentru a satisface consumul intern si pentru a exporta . In
plus , nevoia de seminte se asigura numai prin import , iar cultivatorii erau opriti s
ingrase culturile de sfecl pe motiv c s-ar fi inruttit calitatea de fabricatie .
Modificri radicale in cultura sfeclei de zahr in Romnia s-au produs dup
anul 1958 , cnd s-a hotrt ca ntegul necesar de zahr al populatiei trii s se
produc din culturi proprii ( o msur radical ) . In anul 1965 suprafata semnat cu
sfecl de zahr a crescut la 190 mii hectare , apoi la 234,4 mii hectare in anul 1977 .
Iar productia medie la hectar a crescut de la 14 t in anul 1938 la 28 de tone in anul
1972 si la 29,4 in anul 1976 . In prezent functioneaz in tar circa 15 fabrici de
zahr , fat de cteva existente dupa anul 1950 .
Dup cum se stie , zahrul constituie unul din alimentele de baz ale omului .
Valoarea lui alimentar este dat de cantitatea mare de energie pe care o produce in
organism si de rapiditatea si gradul in care se asimileaz . In timp ce 1 kg de pine
neagr asigur organismului 2200 de calorii , iar 1 kg de carne de vac 1500 de
calorii , un kilogram de zahr asigur circa 4000 calorii . In organism zahrul se
asimileaz in numai 15 minute de la consumare , in timp ce la alte alimente
asimilarea se produce dup 60 90 de minute . Acestea sunt motivele pentru cerinta
tot mai mare de zahr . Dar in afar de zahr , sfecla de zahr se poate intrebuinta la
fabricarea spirtului . Din 100 de rdcini , cu 17 % zahr , rezult circa 10 l alcool
absolut , iar de la un hectar cultivat cu sfecla de zahr se por obtine pn la 3000 l de
alcool absolut . O important deosebit au reziduurile industriale rezultate in urma
extragerii zahrului . Astfel melasa , un lichid gros de culoare brun , cara contine 50
% zahr , 20 % zahr substanta organice nezaharate si 20 % ap, se utilizeaz pentru
extragerea mai departe a zahrului , in industria spirtului , industria alimentar si
hrana animalelor .
Zahrul este un produs al procesului de fotosintez si atta timp ct va exista
soare , ap si oxigen , atta timp va exista si materie prim pentru extragerea
zahrului .
Crearea soiurilor romnesti de sfecl de zahr a reprezentat o insemnat
realizare a stiintei agricole , intruct aceste soiuri fiind adaptate la conditiile de clim
si de sol ale trii noastre sunt mai productive . Pentru a fi ct mai apropiate de
procesul de extractie al zahrului in fabrici , in unele laboratoare de cercetare a
soiurilor din fosta Uniune Sovietic analizele de randament se fac in fabrica de
zahr pe mas , adic o instalatie de laborator care reproduce in extragerea
zahrului ntocmit procesele tehnologice din fabricile de zahr . In acest fel se obtin
rezultate de randament foarte exacte .
In conditii de umiditate redus , greutatea unei rdcini de sfecl a fost de 125
g , iar continutul de zahr s-a ridicat la 19,2 % , in total pe rdcin a ajuns la 24 g ;
in conditii de umiditate ridicat , greutatea rdcinii a crescut ns la 192,4 g zahr .
Deci 192,4 g de zahr in rdcin , fat de 24 g .
In Cmpia Brganului sfecla de zahr avea conditii optime de vegetatie din
punctul de vedere al luminii solare ( intensitate , durat ) , al temperaturii aerului si al
solului . Dar nu se putea cultiva din cauza cantittiilor reduse de precipitatii , a
secetelor indelungate din timpul verii . Din aceast cauz radcinile rmneau foarte
mici si cu tot continutul lor de zahr la hectar nu trecea de 2500 3000 Kg . Odat cu
extinderea irigatiilor , zona Brganului a devenit foarte favorabil sfeclei de zahr
din toate punctele de vedere si astfel productia de zahr se ridic la 10 mii kg la
hectar . Sfecla de zahr este una dintre plantele care asigur , n conditii de irigare ,
productii deosebit de ridicate . In anul 1980 , n Romnia pe cap de locuitor revenea
circa 60 kg de zahr pe cap de locuitor .

Autor :
________________