Sunteți pe pagina 1din 7

FACULTATEA DE CONSTRUCTII

1. REGULAMENT GENERAL AL JOCULUI


DE BASCHET

2. 10 EXERCITII PENTRU DEZVOLTAREA


FORTEI ABDOMINALE

IOANA UNGUREAN
Anul I, Grupa 3012/ b
Anul universitar 2009-2010
1. Regulamentul general al jocului de baschet
Unul dintre cele mai raspandite jocuri sportive in lume, baschetul, se caracterizeaza prin
finetea, precizia si fantezia exercitiilor tehnice si tactice, prin talia inalta si calitatile fizice
deosebite ale sportivilor, toate acestea implicate intr-o lupta sportiva care pretinde spirit de
echipa si de sacrificiu, inteligenta si rezistenta nervoasa.

REGULI DE JOC

Un joc de baschet are loc intre doua echipe a cate 5 jucatori pe teren fiecare. Scopul urmarit
de fiecare echipa este de a arunca mingea in cosul adversarului si de a-l impiedica pe acesta sa
intre in posesia mingii sau sa inscrie cosuri. Mingea poate fi pasata, aruncata, lovita,
rostogolita, driblata, in orice directie.

Inventatorul unanim recunoscut al jocului de baschet a fost doctorul James Naismith, un


canadian originar din Almonte, Ontario. Aceasta a pus bazele acestui joc in 1891, pe cand
traia in Statele Unite si era profesor de educatie fizica la YMCA, o scoala internationala din
Springfield, Massachusetts. Avand nevoie pentru lectiile sale de o noua activitate sportiva,
care sa se desfasoare in sala, a inventat sportul numit basketball. A scris 13 reguli pe care
jucatorii trebuiau sa le respecte iar un cos din nuiele pentru cules piersicile a devenit primul
cos de baschet din istorie.

Cele 13 reguli originale ale jocului de baschet au fost urmatoarele:

1) Mingea poate fi aruncata in orice directie cu una sau cu ambele maini

2) Mingea poate fi batuta in orice directie cu una sau cu ambele maini

3) Un jucator nu poate alerga cu mingea si trebuie sa o arunce din locul in care o prinde,
exceptie facand jucatorii care prind mingea in miscare la o viteza potrivita.

4) Mingea trebuie tinuta in sau intre palme. Bratele si alte parti ale corpului nu pot fi folosite
pentru a o tine.

5) Nu este permisa sub nici o forma impingerea cu umarul, tinerea, impingerea, lovirea sau
impiedicarea unui jucator advers. Prima abatere de la aceasta regula va fi considerata ca o
greseala, a doua abatere de acest gen aducandu-i jucatorului care a comis-o eliminarea din joc
pana cand urmatorul cos va fi inscris. Daca abaterea se dovedeste cu intentie si risca sa
accidenteze un adversar, cel care a comis-o va fi eliminat pentru tot restul jocului, fara
posibilitatea de a fi inlocuit.

6) O greseala reprezinta lovirea mingii cu pumnul, abaterea de la regulile mentionate la


punctele 3 si 4 precum si cele descrise la punctul 5.

7) Daca una dintre cele doua echipe comite doua greseli consecutive, adversarului ii va fi
trecut in cont un cos.
8) Un cos este valabil atunci cand mingea, aruncata sau ricosata din pamant, ajunge in cos si
ramane acolo, cu mentiunea ca jucatorii din aparare nu au voie sa atinga cosul. Daca mingea
este pe marginea cosului si un jucator din aparare atinge cosul, se va considera cos valabil
pentru cei din atac.

9) Cand mingea iese in afara terenului ea va fi repusa de la linia de margine si va fi jucata de


primul jucator care o atinge. In cazul unei dispute, arbitrul de scaun va fi cel care va arunca
mingea in teren. Jucatorul care repune mingea are la dispozitie 5 secunde pentru a o arunca in
teren. In caz contrar echipa adversa va avea mingea. Daca una dintre cele doua echipe intarzie
intentionat desfasurarea jocului ea va fi pedepsita cu o greseala de catre arbitrul de scaun.

10) Arbitrul de scaun va fi responsabil cu jucatorii, va nota greselile si va informa arbitrul din
teren atunci cand doua faulturi consecutive au fost facute de catre o echipa. Are dreptul de a
elimina jucatorii potrivit regulii de la punctul 5.

11) Arbitrul din teren va fi responsabil cu mingea si va decide cand aceasta e in joc, cand si de
unde trebuie repusa in joc si carei echipe apartine. De asemenea el va fi responsabil cu timpul
de joc, va decide cand un cos este valabil si va tine scorul.

12) Timpul de joc este impartit in doua jumatati a cate 15 minute fiecare, cu o pauza de 5
minute intre ele.

13) Echipa care inscrie cele mai multe cosuri in timpul regulamentar de joc este declarata
invingatoare. In caz de egalitate la sfarsitul timpului regulamentar capitanii celor doua echipe
vor decide daca meciul se va termina la egalitate sau va continua pana cand una dintre echipe
inscrie cosul victoriei.

Baschetul modern se caracterizeaza prin efortul sustinut de jucatori pentru a mentine un ritm
de joc rapid, ceea ce presupune sportivi cu o pregatire fizica, tehnica si tactica superioara;
intr-un meci se inscriu in medie cca 80 de puncte (uneori chiar si peste 100); a crescut
considerabil gabaritul jucatorilor folositi in baschet.

Media de inaltime a echipelor masculine este tn jur de 2 m iar a celor feminine de 1,87 m,
fiecare echipa straduindu-se sa aiba pe teren in timpul unui meci 1-2 jucatori foarte inalti, de
peste 2,06 m la baieti si peste 1,92 m la fete; marea majoritate a jucatorilor au o pregatire
multilaterala, folosesc in joc ambele maini cu usurinta si realizeaza executii tehnice in mare
viteza si derutante. Terenul de joc este o suprafata dreptunghiulara, libera de orice obstacole,
avand dimensiunile de 26 m lungime si 14 m latime. Zona marcata in fata fiecarui cos se
numeste suprafata de aruncari libere.

Panoul de baschet este fabricat din lemn tare, sticla sau plastic, avand grosimea de 3 cm.

Mingea de baschet este confectionata dintr-o camera de cauciuc, acoperita cu o anvelopa de


piele, material plastic sau cauciuc, avand greutatea de 600-650 gr. si circumferinfa de 75- 80
cm. Jocul este condus de 2 arbitri in teren, ajutati de un scorer si un cronometror.
Un meci de baschet se desfasoara in 2 reprize de cate 20 minute fiecare, cu o pauza de 10
minute intre ele. Spre deosebire de alte jocuri, la baschet se cronometreaza timpul efectiv de
joc, cronometrul fiind oprit la toate intreruperile jocului. Cos inscris este valabil numai daca
mingea intra in cos pe deasupra lui si trece prin el.

Mingea este pusa in joc, la inceputul fiecarei reprize, printr-o angajare intre 2 adversari in
cercul de pe linia de centru a terenului. Dupa fiecare cos marcat, mingea se repune de catre
echipa aflata in aparare din orice loc aflat inapoia liniei de fund a propriului teren. Timeout-ul
se poate acorda in ambele reprize de cate 2 ori fiecarei echipe, la cererea antrenorului sau a
jucatorilor.

Mingea este considerata moarta in urmatoarete situatii: cand s-a inscris un cos, cand s-a
comis o abatere sau greseala, cind s-a dictat minge tinuta.

In jocul de baschet sunt sanctionate (prin pierderea mingii), fie abaterile de la regulament, fie
greselile personate (efectuate prin contact direct cu un adversar). Driblingul este actiunea
repetata prin care un jucator ii da mingii o impulsie spre sol, facand-o sa ricoseze in directia
dorita. In timpul driblingului jucatorul se poate deplasa pe teren, dar daca a oprit driblingul,
nu-l poate relua, facandu-se vinovat astfel de dublu dribling.

PivotuI este un post detinut de un jucator inalt, intr-o echipa de baschet, sau mai este si
miscarea unui jucator cu mingea, care mentine cu un picior contactul cu solul, iar cu celalalt
isi schimba directia odata sau de mai multe ori.

Regula pasilor interzice jucatoruiui aflat in posesia mingii sa se deplaseze cu ea in brate.

Regula celor 3 secunde nu permite unui jucator in atac sa stea mai mult de 3 secunde in
suprafata de aruncari libere sau sa tina mai mult de 3 secunde mingea in posesia sa, fara s-o
bata in podea.

Regula celor 10 secunde obliga echipa care are mingea sa treaca in acest interval de timp in
terenul advers (cu mingea).

Regula celor 30 de secunde impune echipei in atac sa arunce la cos in timp de maximum 30
de secunde.

Un jucator care comite 5 greseli personate in timpul jocului este eliminat definitiv de pe teren.
2. 10 Exercitii pentru dezvoltarea forei abdominale

In cadrul orei de educatie fizica, unul din scopuri este solicitarea intr-un mod corect si
eficient a musculaturii abdominale prin efectuarea de exercitii care tonifica
principalele zone ale acestui perete muscular-dreptul abdominal superior si inferior,
oblicul abdominal si transversul. Dupa o incalzire in care intensitatea efortului este
scazuta in debut si creste usor, se trece la exercitii cu grad crescut de dificultate pentru
urmatoarele aproximativ 20 de minute. Finalul clasei consta in exercitii de relaxare
si/sau respiratie tip stretching ce solicita in special musculatura abdominala si
lombara.

1. Ridicarea trunchiului din culcat dorsal timp de 30:

Culcat dorsal cu palmele la ceaf, genunchii ndoii la 90 grade, tlpile fixate pe sol;

La semnal executantul se ridic trunchiul atingnd genunchii cu coatele revenind n


poziia iniial;
Se repeta de 6 ori.

2. Ridicarea picioarelor din culcat dorsal timp de 30:

Culcat dorsal, palmele la ceaf;


La semnal executantul se ridic picioarele ntinse la vertical i se revine n poziia
iniial, fr lovirea solului;
Se repeta de 6 ori.

3. Ridicarea trunchiului din culcat facial, timp de 30:

Culcat facial cu braele ntinse n prelungirea corpului innd un baston apucat de


capete, picioarele fixate pe sol;
Ridicarea i extensia trunchiului, cu capul i braele peste nivelul bncii (scunelului)
de gimnastic;
Se repeta de 6 ori.

4. Ridicarea bazinului din aezat, timp de 30:

Aezat apropiat cu palmele sprijinite pe sol napoia bazinului;


La semnal, bazinul se ridic, corpul extins, capul pe spate (fete);
Aceeai micare, simultan cu ridicarea alternativ a picioarelor (biei);
Se revine n poziia iniial;
Se repeta de 6 ori.

5. Exercitiul bicicletei:

Culcat pe spate pe podea, se indoaie genunchii si se tin talpile ndreptate spre sol.
Mainile se tin sub cap, lipite de sol;
Se aduce cotul drept deasupra genunchiului stng si apoi cotul stng catre genunchiul
drept, combinat cu o miscare asemanatoare pedalarii. Miscarile nu trebuie sa fie
fortate sau iuti, ci ct mai controlate si lente, fara sa se grabeasca respiratia;
Se intinde de fiecare data piciorul la maximum;
Se executa aproximativ 2 minute.

6. Abdomene clasice:

Constau n ridicarea trunchiului din pozitia culcat la orizontala la 70-90 grade, astfel
nct muschii abdominali sa ramna tot timpul ncordati. In timpul exercitiului
picioarele trebuie sa ramna fixate, lipite de sol, iar minile se tin la ceafa. Trunchiul se
coboara apoi ncet, pastrnd abdomenul ncordat.
Se executa in jur de 10 abdomene.

7. Abdomene oblice:

Intins pe o parte, sprijinit in cot, se indoaie usor genunchii si se pune o mana sub cap.
Se incordeaza musculatura abdominala (cel mai bine este sa se concentreze in
exclusivitate asupra muschilor laterali, asupra carora actioneaza exercitiul).
Se ridica incet, tinand mana tot la ceafa, ramanand in aceasta pozitie 2 secunde si apoi
revenind.
Este recomandat sa se efectueze cate 5-10 ridicari de acest gen, dupa care se schimba
bratul.

8. Abdomene incrucisate:

Culcat pe spate, cu mainile la ceafa, se indoaie genunchii si se incruciseaza picioarele.


Se executa abdomene, se inclina corpul oblic si, daca genunchiul pus deasupra este cel
drept, se executa miscarea orientand cotul opus. Genunchiul drept - cotul stang si
viceversa.
Dupa 5 astfel de ridicari, se alterneaza.

9. Abdomene clasice, usor modificate:


Singura diferenta, comparativ cu abdomenele clasice, este ca de data aceasta mainile
vor fi intinse in lateral pe podea. Exercitiul este mai dificil, chiar daca nu da aceasta
impresie, pentru ca, spre deosebire de situatia anterioara, mainile nu mai contribuie la
propulsarea si ridicarea corpului.
Se executa in acelasi numar ca si abdomenele clasice.

10. Intinderi:

Cu picioarele departate, se ridica bratele deasupra capului si se impreuneaza mainile,


meninand umerii in pozitie normala. Se coboara partea de sus a corpului spre stanga, in asa fel
incat bratele sa fie paralele cu podeaua. Se revine apoi in pozitia initiala.
Se repeta exercitiul de 10 pana la 15 ori.
Bibliografie:

Gabriel Iulian Ghitescu , Alina Daniela Moanta : Bazele jocului de baschet,


Editura: MATRIX ROM ( 2008 )

M. Alexei, Atletism Tehnica probelor, Edit. Presa universitar, 2005;

ALEXEI, M., MONEA, G., BOGDAN, V., Curs de atletism, Tehnica probelor, Ed.
U.B.B. Cluj-Napoca, 1996;

http://www.wikipedia.ro