Sunteți pe pagina 1din 64

1.

*In clasificarea, descrierea i prepararea cavitilor, termenul de unghi diedru intern se refer la:
A). Jonciunea dintre pereii cavitii i suprafaa extern a dintelui
B). Unghiul al crui vrf se observ
C). Jonciunea a dou linii
D). Unghiul al crui vrf nu se observ
E). Jonciunea a trei suprafee.
2. Tratamentul profilactic, ca indicaie n cadrul planului de tratament, se refer la:
A). Restaurarea leziunilor incipiente
B). Tratamentul hipersensibilitii dentinare
C). Modificarea dietei
D). Terapia intensiv a cariilor acute
E). Tratamentul abraziilor, eroziunilor, atriiilor.
3. Tratamentul odontal finalizat prin obturaie are urmtoarele roluri:
A). Anatomo-clinic
B). Curativ-restaurativ
C). Biologic
D). Morfo-funcional
E). Profilactic.
4. Ameloplastia se poate aplica n urmtoarele cazuri:

A). Fisuri care nu penetreaz mai mult de 2/3 n grosimea smalului


B). Fisuri care se termin la limita smal-dentin
C). anuri suplimentare cu extindere pe pantele cuspidiene
D). Fisuri mai mici de 1/3 din grosimea smalului
E). Fisur ce poate fi transformat n an cu baz plat.
5. Lacurile dentare (varnish-urile) sunt contraindicate:
A). Sub bazele cu efect terapeutic pulpo-dentinar;
B). n protecia bonturilor la dini vitali naintea cimentrii cu ciment fosfat de zinc
C). Sub coafajele indirecte
D). naintea obturaiilor de amalgam
E). Sub bazele cu ciment ionomer de sticl.
6. Linerii cu hidroxid de calciu au urmtoarele avantaje:
A). Manipulare facil a linerilor n suspensii apoase
B). Pstrarea alcalinitii crescute i dup priz
C). Rezisten bun la compresiune
D). Efect bacteriostatic
E). Efect bactericid.
7. Linerii din eugenolat de zinc:
A). Sunt insolubili n lichidele de infiltraie marginal
B). Au pH aproape neutru
C). Au efect uor iritant asupra pulpei dentare
D). Inhib polimerizarea rinilor
E). Ader de dentin.
8. Cimenturile cu eugenolat de zinc armat cu oxid de alumuniu (EBA):

1
A). Nu interfereaz cu polimerizarea materialelor compozite
B). Sunt mai puin rezistente la hidroliz n comparaie cu eugenatul de zinc convenional

2
C). Conin mai mult eugenol rezidual
D). Au rezisten mare la compresiune
E). Coloreaz materialele de obturaie supraiacente.
9. Glazurarea obturaiilor coronare de compozit:
A). Presupune gravarea acid i aplicarea unei rini cu microumplutur
B). Urmrete reducerea uzurii ocluzale prin masticaie
C). Reduce permeabilitatea plgii dentinare
D). Elimin sensibilitatea postoperatorie
E). Asigur meninerea texturii de suprafa a obturaiei.
10. n cadrul tehnicilor de hibridizare cu pstrarea DDR, utilizarea EDTA:
A). Nu asigur o infiltrare omogen a rinii
B). Determin o demineralizare mai profund n comparaie cu acizii
C). Asigur o legtur adeziv mai stabil n timp
D). Evit colabarea fibrelor de colagen
E). Duce la o legtur adeziv instabil n timp.
11. *Secreia salivar are urmtoarea caracteristic:
A). Se intensific n timpul masticaiei pe seama contribuiei glandei sublinguale
B). n timpul somnului aportul glandei parotide este de 3 ori mai mare ca al submandibularei
C). ntre mese sau n timpul somnului, aportul sublingualei este de 3 ori mai mare ca al parotidei
D). Se intensific n masticaie pe baza contribuiei glandei parotide
E). La gravide, ptialismul mpiedic intensificarea activitii cariogene.
12. Staterina este o protein salivar:
A). Prezent n saliva glandei sublinguale
B). Care inhib precipitarea spontan a srurilor de calciu din saliv
C). Care determin precipitarea i creterea cristalelor de fosfai de calciu din saliv
D). Prezent n saliva glandei parotide
E). Care mediaz adsorbia selectiv a unor tulpini de Actynomices viscosus.
13. Mucinele:
A). Sunt glicoproteine cu mas molecular mare
B). Realizeaz aglutinarea microorganismelor
C). Faciliteaz adeziunea microorganismelor la suprafaa dintelui
D). Uureaz fagocitarea microorganismelor de ctre leucocite
E). mpiedic adeziunea microorganismelor la suprafaa dinilor. .
14. Sorbitolul:
A). Face parte din grupa ndulcitorilor necalorici
B). Poate duce la apariia diareei
C). Nu poate fi metabolizat de flora cariogen
D). Este considerat n general lipsit de nocivitate
E). Face parte din grupa ndulcitorilor calorici.
15. n formarea peliculei, mecanismele de adsorbie conform concepiei moderne sunt caracterizate
prin urmtoarele fenomene:
A). Proteinele bazice vin n contact cu ionii ce calciu din stratul cel mai extern al smalului
B). Proteinele acide vin n contact n special cu gruprile fosfat

3
C). Proteinele acide vin n contact n special cu ionii de calciu
D). Fazele precoce sunt caracterizate de existena interaciunilor hidrogenice sau hidrofobe
E). Desfurare rapid i trecere spre stadiul urmtor, de plac bacterian.
16. Lycasinul:
A). Face parte din grupa ndulcitorilor necalorici
B). Este utilizat n produse zaharoase preparate industrial
C). Intr n compoziia pastelor de dini i a substituenilor de saliv
D). Este un amestec de sorbitol, maltitol i polioli
E). Are cariogenicitate redus.
17. *Schimburile ionice dintre smal i mediul bucal:
A). Scad odat cu vrsta
B). Cresc odat cu vrsta
C). Nu sunt influenate de vrst
D). Nu au importan n etiopatogenia cariei dentare
E). Nu implic modificri ale carioactivitii.
18. * Cel mai mare potenial cariogen l are:
A). Glucoza;
B). Zaharoza;
C). Fructoza;
D). Maltoza;
E). Lactoza.
19. * n etipatogenia cariei dentare sunt incriminai:
A). Dou grupe de factori etiologici;
B). Trei grupe de factori etiologici;
C). O grup de factori etiologici;
D). Patru grupe de factori etiologici;
E). Cinci grupe de factori etiologici.
20. * Carena n vitamina D:
A). Duce la structurarea unui smal hipoplazic;
B). Duce la structurarea unui smal hiperplazic;
C). Nu interfer cu mineralizarea smalului;
D). Influeneaz structura dentinei;
E). Influeneaz structura cementului.

101. Hiperestezia dentinar:


A). Se poate instala dup detartraj sau chiuretaj radicular
B). Se poate instala n absena plcii bacteriene
C). Se poate complica cu pulpite acute
D). Ar putea s apar prin stimularea direct a terminaiilor nervoase dentinare
E). n producerea sa placa bacterian este factor esenial.

4
102. Gingivo-stomatita ulcero-necrotic:
A). Apariia sa este favorizat de pericoronarite
B). Este o complicaie a parodontitelor marginale
C). Radiologic se remarc resorbia osului alveolar
D). Apare dup exacerbarea virulenei speciilor de bacili fusiformi
E). Apare dup exacerbarea virulenei spirochetelor
105. n formarea lacunelor cuneiforme au rol:
A). Tulburrile neuro-vegetative
B). Trauma ocluzal
C). Consumul exagerat de buturi carbo-gazoase
D). Regurgitaiile acide
E). Eroziunile chimice acide.
107. Hiperestezia dentinar se instaleaz dup:
A). Retraciile gingivale
B). Interveniile chirurgicale parodontale
C). Periajul profesional
D). Aplicarea acidului n vederea obinerii obturaiei fizionomice
E). Contactul cu alimente acide sau dulci.

*1. Debutul cariilor ocluzale din sanuri si fosete are loc la nivelul:
A. pantelor cuspidiene;
B. bazei sanurilor ocluzale;
C. orificiului si pereilor verticali ai sanurilor ;
D. pereilor vestibulari ai sanurilor;
E. pereilor orali ai sanurilor.
*2. mbuntirea adus materialelor de sigilare pe baz de rsini bis-GMA const n:
A. introducerea de bis fenol A;
B. microgranule de dioxid de siliciu sau cuar;
C. introducerea de metacrilat;
D. gruprilor epoxidice din structur rsinii;
E. folosirea drept catalizator a unui sistem peroxid amin.
B (9 ,pag. 21)
*3. Timpul de aciune al agentului demineralizant pentru dinii permaneni este:
A. 60 secunde;
B. 120 secunde;
C. 15 secunde;
D. 100 secunde;
E. 45 secunde.
A (9 ,pag. 37)
* 4. Timpul de aciune al agentului demineralizant pentru dinii temporari este:
A. 30 secunde;
B. 60 secunde;
C. 100 secunde;
D. 120 secunde;
E. 150 secunde.
D (9 ,pag. 37)

5
*5. Vrst optim indicat pentru efectuarea sigilarilor la dinii temporari este:
A. 2-3 ani;
B. 3-4 ani;
C. 4-5 ani;
D. 5-6 ani;
E. 6 ani.
B (9 ,pag. 58)
*6. Vrst optim indicat pentru efectuarea sigilarilor la molrii de 12 ani si premolari
este:
A. 9-10 ani;
B. 10-11 ani;
C. 11-12 ani;
D. 11-13 ani;
* 13. La indivizii cu carioactivitate sczut, care prezint suprafee ocluzale cu sanuri
lrgi, Scoala Scandinav recomand:
A. Sigilare
B. Sigilare lrgit
C. Expectativ
D. Aplicaii de lacuri fluorate
E. Nici una dintre acestea
D (9 ,pag. 58)
27. Inciden crescut a cariei ocluzale se datoreaz interaciunii mai multor factori:
A. capacitii de retenie a microorganismelor si alimentelor n fosetele si sanurile adnci
B. existena unei cantiti mai mari de smal ntre suprafaa dintelui si jonciunea smal-dentin
la nivelul sanurilor ocluzale
C. imposibilitatea realizrii unei curiri foarte bune
D. existena unor sanuri ocluzale lrgi n form de "V"
E. concentraiei mai mici de fluor n smalul ocluzal dect cel proximal ACE
29. Mecanismul de producere a cariei ocluzale din sanuri fosete
A. iniial debutul leziunii carioase are loc adncimea sanului
B. iniial debutul se produce la orificiul sanului, n smalul pantelor cuspidiene opuse
C. leziunea carioas se produce concomitent la nivelul orificiului smalului, adncimea
acestuia
D. ulterior leziunea carioas cuprinde pereii sanului
E. baza sanului se demineralizeaz dup ce orificiul si pereii acestuia au fost afectate
BDE (9 ,pag. 8)
30. Metodele de prevenire a cariei dentare :
A. fluorizarea
B. obturaii cu galss-ionomeri
C. sigilarea sanurilor fosetelor
D. igiena alimentaiei
E. igiena buco-dentar
ACDE (9 ,pag. 14)
50. Prevalen si inciden crescut a cariei ocluzale se datorez urmtorilor factori:
A. capacitii de reinere a microorganismelor si alimentelor n fosetele sau sanurile adnci ca
ntr-o nis retentiv;
B. concentraiei mai mici a fluorului n smalul ocluzal dect n cel proximal;
10
C. orientrii prismelor de smal la nivelul sanurilor;

6
D. imposibilitii realizrii unei curiri foarte bune indiferent de mijlocul utilizat;
E. concentraiei mai mari a fluorului n smalul ocluzal dect n cel proximal.
ABD (9 ,pag. 5-6)
*93. Debutul cariilor ocluzale din sanuri si fosete are loc la nivelul:
A. pantelor cuspidiene;
B. bazei sanurilor ocluzale;
C. orificiului pereilor verticali ai sanurilor;
D. pereilor vestibulari ai sanurilor;
E. pereilor orali ai sanurilor.
C (9 ,pag. 7-8)
*248. Care din urmatoarele elemente nu stau la baza diagnosticului pozitiv al cariei:
A. sensibilitatea la agentii chimici
B. durere spontana
C. prezenta petelor cretoase si a marmoratiilor
D. sensibilitatea dentinei la palpare cu sonda
E. teste de vitalitate positive.
B (4, pag. 153)
46
*249. n ce situatii caria la nivelul smaltului are diametrul mai mare la jonctiunea smalt
dentina decat la suprafata smaltului?
A. caria radiculara
B. caria suprafetelor netede
C. caria n santuri
D. caria pe varful cuspizilor
E. caria de cement
C(4, pag. 140)
*250. Caria acuta se caracterizeaza prin:
A. Umiditate crescuta
B. Frecventa crescuta la adulti
C. Duritate la palpare
D. Evolutie lenta
E. Dentina alterata de consistenta crescuta
A(4, pag. 143)
*251. Diagnosticul pozitiv al cariei dentare simple se bazeaza pe urmatoarele elemente:
A. Prezenta petelor cretoase si marmoratiilor
B. Teste de vitalitate negative
C. Durere la agenti termici (cald) care persista cateva minute
D. Imagine radiologica cu aspect caracterictic
E. Sensibilitate la percutia transversala
A(4, pag. 150)
*252. La palpare sonda dentara poate agata din urmatoarele motive:
A. Forma fisurilor
B. Sonda foarte ascutita
C. Forta de aplicare asupra sondei
D. Prezenta cariei dentare
E. Toate de mai sus
E(4, pag. 148)
*253. Leziunile incipiente de la nivelul smaltului pot fi:
A. Detectate usor prin palpare cu sonda

7
B. Regresate la stadiile histologice anterioare n prezenta fluorului
C. insotite de dureri acute
D. insotite de dentina alterata
E. Depistate prin aplicarea testelor de vitalitate
B(4,pag. 146)
*254. Radiografia bite-wing este eficienta pentru evaluarea:
A. Suprafetelor ocluzale
B. Suprafetelor vestibulare
C. Suprafetelor netede aproximale
D. Muchiilor incizale
47
E. Zonei cervicale
C(4, pag. 149)
*255. caria acuta
A. durerile intense ce o caracterizeaza duc la mortificarea pulpei
B. apar izolat, la un numar mic de dinti
C. contrar denumirii, au o evolutie lenta insa afecteaza intreaga coroana
D. este mai frecventa la copii si tineri
E. se mai numeste si carie "imploziva"sau "fondanta"
D(4, pag. 143)
*256. Caria incipienta pe suprafetele dentare netede
A. daca este oprita n evolutie se prezinta sub forma unei pete albe cretoase
B. daca este colorata n brun sau negru insemneaza ca este oprita n evolutie
C. poate fi detectata cu sonda deoarece suprafata nu este intacta
D. se prezinta ca o pata cu transparena crescuta datorita reprecipitarii sarurilor minerale
E. poate fi evidentiata mai usor daca umezim smaltul
B(4, pag. 146)
*257. Caria radiculara
A. lipsa smaltului (susceptibil la atacul acid) ii confera o evolutie mai lenta
B. este usor de reconstituit
C. este la distanta mare de pulpa de aceea este, de obicei, asimptomatica
D. n faza iniiala se prezinta ca o pata cretoasa pe suprafaa smalului
E. nu intereseaza cementul, acesta ramanand intact deasupra dentinei cariate
D(4, pag. 140)
*258. Leziuni cu care se face diagnosticul diferential al cariei
A. abfractia este o lipsa de substanta produsa prin frictiunea smaltului cu diferite obiecte externe
B. atritia este o linie de fractura fara dentina alterata
C. eroziunea este o pierdere de substanta ca rezultat al miscarilor functionale mandibulare
D. abrazia este o atriie mai erodata
E. miloliza este o lipsa de substanta aparuta prin microfracturi cervicale ca urmare a flectarii
dintilor sub actiunea unor forte excentrice intense
E(4, pag. 151)
*259. Leziuni cu care se face diagnosticul diferential al cariei
A. amelosinteza perfecta este caracterizata prin geneza deficitara a dentinei
B. ameloforeza indirecta este o afectiune ereditara a smaltului
C. dentinogeneza imperfecta este ereditara si se caracterizeaza prin smalt deficitar ca forma sau
calcefiere
D. hipotrofia amelara cronica dentinara apare cand ameloblastele sunt afectate n timpul formarii
smalului, rezultand un smal deficitar

8
E. Displazia cronica primara se prezinta sub forma de eroziune, gropite n santuri, lipsa de
substanta cu aspect de fagure de miere
E(4, pag. 151)
48
*260. n ce const testul Fosdick de activitate a cariei:
A. Msurarea vitezei de formare a acidului
B. Msurarea capacitii de dizolvare a pulberei de smal
C. Numrarea lactobacililor
D. Screeningul streptococului mutans
E. Msurarea capacitii de tamponare a salivei
B(4, pag. 153)
*261. n ce const testul Rickles de activitate a cariei :
A. Msurarea vitezei de formare a acidului
B. Msurarea capacitii de dizolvare a pulberei de smal
C. Numrarea lactobacililor
D. Screeningul streptococului mutans
E. Msurarea capacitii de tamponare a salivei
A(4, pag. 153)
*262. Radiografia bite-wing este cea mai eficienta metoda de evaluare a cariilor de pe:
A. suprafetele ocluzale
B. suprafetele radiculare
C. suprafetele proximale
D. la nivelul coletului
E. pe suprafetele orale si vestibulare
C(4, pag. 148)
*263. Caria din santuri si gropite "forma necavitara" se caracterizeaza prin:
A. smalt cretos pe perete si la baza gropitelor
B. nu apare radiotransparenta sub smaltul ocluzal
C. radiotransparenta sub smaltul ocluzal
D. sonda nu agata
E. coloratie brun-cenusie sub smaltul subiacent
B(4, pag. 149)
*264. Nivelurile de reactie dentinara la procesul carios sunt:
A. reactia la un atac de intensitate medie
B. reactia pe termen scurt, cu demineralizarea acida crescuta
C. reactia la un atac de intensitate scazuta
D. reactia la un atac de intensitate crescuta
E. reactia la carii oprite n evolutie, caracterizata prin niveluri acide scazute
A(4, pag. 148)
*265. Semnele subiective ale cariei dentinare sunt:
A. consistenta smaltului si dentinei
B. sonda agata
C. aspectul rugos al suprafetei canvitatii carioase
D. sensibilitate la agenti fizici (rece) si chimici (dulce, acru)
49
E. coloratia brun-cenusie
D(4, pag. 145)
*266. Caria radiculara are urmatoarele caracteristici:
A. ncepe la distanta de jonctiunea smalt-cement

9
B. afecteaza mai frecvent suprafetele vestibulare, apoi pe cele proximale
C. de obicei afecteaza smaltul
D. cel mai frecvent afectati sunt molarii maxilari, caninii mandibulari, incisivii maxilari
E. este mai putin frecventa odata cu naintarea n vrsta
B(4, pag. 141)
*267. Abrazia se produce prin:
A. Masticaia de glucide
B. Masticaia proteinelor
C. Depuneri tartrice
D. Periaj impropriu
E. Lucrri protetice incorecte
D(4, pag. 151)
*268. Factorii favorizanti n producerea cariilor dentare la nivelul suprafetelor netede din
zona coletului sunt:
A. Orientarea radiala a prismelor de smalt
B. Deficitul de mineralizare de la acest nivel
C. Grosimea redusa a smaltului de la acest nivel
D. Convexitatiile exagerate care duc la retentia resturilor alimentare
E. Accesul dificil al salivei la acest nivel
D(4, pag. 139)
*269. Diafannoscopia este un examen complementar indicat pentru:
A. Evidentierea cariilor incipiente
B. Evidentierea cariilor secundare marginale
C. Evidentierea cariilor radiculare
D. Evidentierea cariilor de pe fetele proximale ale dintilor frontali n faza incipienta
E. Evidentierea cariilor complicate
D(4, pag. 146)
*270. Diagnosticul pozitiv al carieie dentare simple se bazaeaza pe urmatoarele semne
subiective si obiective:
A. durere pulsatila calmata la rece
B. debut acut cu durere spontana exacerbata de agenti chimici si termici
C. sensibilitate mai mult sau mai putin dureroasa provocata de agenti fizici si chimici
D. deschidere punctiforma a cariei pulpare
E. deschidere punctiforma a cariei pulpare
C(4, pag. 145)
271. Caria primara poate fi localizata la nivelul;
50
A. fisurilor
B. fosetelor
C. fetelor proximale
D. fetelor vestibulara si orala
E. marginii gingivale
A,B,C,D(4, pag. 139)
272. Cariile radiculare prezinta urmatoarele caracteristici:
A. afecteaza smaltul
B. incepe la distanta de jonctiunea smalt-cement
C. afecteaza mai frecvent suprafetele vestibulare
D. afecteaza frecvent molarii mandibulari
E. afecteaza frecvent caninii maxilari

10
C,D,E(4, pag. 142)
273. Caria de suprafata radiculara este denumita
A. "carie de cement"
B. "carie senila"
C. "carie radiculara"
D. "carie n coronara"
E. "carie serpiginoasa"
A,B,C,E(4, pag. 141)
274. Caria n santuri si fosete se caracterizeaza prin;
A. deschidere mica la suprafata
B. progresie n suprafata
C. forma de triunghi cu varful spre suprafata dentara
D. forma de 2 triunghiuri unul cu varful spre suprafata dentara si altul n profunzime cu varful
spre camera pulpara
E. evolutia cariei este asimptomatica clinic
A,D,E(4, pag. 140)
275. Caria suprafetelor netede se caracterizeaza prin;
A. sunt extinse n suprafata
B. au forma de U
C. sunt extinse n profunzime
D. evolueaza paralel cu lamele smaltului din zona
E. au evolutie rapida n dentina
A,B,D,E(4, pag. 140)
276. Cariile cu manifestare clinica"necavitara"se carcterizeaza prin:
A. prezenta de gropite adanci
B. smalt cretos la nivelul gropitelor
C. coloratie brun-cenusie a smaltului subiacent
D. sonda poate agata
E. nu apare radiotransparenta sub smaltul ocluzal
51
A,D,E(4, pag. 149)
277. Cariile radiculare pot fi localizate;
A. pe fetele proximale n 1/3 cervicala
B. vestibular
C. oral
D. pe fetele proximale n 1/3 mijlocie
E. circular
A,B,C,E,(4, pag. 141)
278. Cariile radiculare se caracterizeaza prin
A. au margini bine conturate
B. tind sa aiba forma de U
C. evolueaza rapid
D. sunt asimptomatice
E. nu sunt aproape de pulpa
B,C,D(4, pag. 140-141)
279. Descrierea leziunilor carioase se face dupa urmatoarele criterii
A. localizarea cariei
B. extinderea cariei
C. afectarea pulpei

11
D. rata de evolutie a cariei
E. viteza de evolutie
A,B,D,E(4, pag. 139)
280. Diagnosticul diferential al carie dentare simple se face cu:
A. gingivita marginala cronica
B. papilita
C. displaziile dentare
D. leziunile cuneiforme
E. caria complicata
C,D,E(4, pag. 151)
281.
282. Diagnosticul diferential al cariei dentare simple se face cu:
A. fracturile
B. atritia
C. abrazia
D. parodontita marginala cronica
E. amelogenaza imperfecta
A,B,C,E(4, pag. 151)
283. Diagnosticul pozitiv al cariei simple se bazeaza pe urmatoarele elemente:
A. sensibilitate la agenti chimici si termici, care inceteaza odata cu indepartarea excitantului
52
B. prezenta petelor cretoase si marmoratiilor smaltului
C. prezenta dentinei alterate
D. integritatea camerei pulpare
E. teste de vitalitate negative
A,B,C,D(4, pag. 150)
284. Microorganismele implicate n caria de radacina sunt:
A. Actinomyces viscosus
B. Streptococus mutans
C. Streptococus viridans
D. Microorganisme difteroide aerobe
E. Lactobacili
A,B,D,E(4, pag. 142-143)
285. Caria acuta (exploziva), se caracterizeaza clinic:
A. Aspect decolorat al smaltului, dentinei sau cementului cu dedurizare progresiva a tesuturilor
afectate
B. Aspect inchis maroniu al cementului
C. Dureri atenuate sau absente
D. Dureri intense cu perioade de remisiune
E. Umiditate scazuta
A,C(4, pag. 144)
286. Caria secundara si recidiva de carie apar:
A. La nivelul cuspizilor vestibulari
B. La nivelul fetelor palatinale ale frontalilor
C. La marginea unei obturatii
D. La obturaiile din compozite
E. La baza obturatiei
C,E(4, pag. 141)
287. Cariile de pe suprafetele dentare proximale sunt mai frecvente la:

12
A. Molari
B. Premolari
C. Frontali
D. Premolari temporari
E. Frontali mandibulari
A,B,C(4, pag. 140)
288. Criteriile suplimentare stabilite de Serviciul de Sanatate Publica din SUA pentru
diagnosticul cariilor din santuri si gropite sunt:
A. Prezenta de tesut moale la baza fisurii si gropitei
B. Prezenta smaltului de consistenta redusa care poate fi indepartat cu sonda
C. Prezenta de dentina moale si smalt de consistenta dura
D. Prezena unei opacitai ce indica demineralizarea
E. Sensibilitate la palpare cu sonda
53
A,B,D(4, pag. 148)
289. Diagnosticul diferential al cariei dentare simple se face cu:
A. Leziuni dentare necarioase
B. Displaziile si distrofiile dentare
C. Necroza pulpara
D. Hiperestezia dentinara
E. Complicatiile cariei dentare
A,B,E(4, pag. 151)
290. Diagnosticul pozitiv al cariei dentare simple se bazeaza pe urmatoarele elemente:
A. Sensibilitate la agenti mecanici si la percutia cu sonda
B. Pierderea de substanta dura dentinara sau prezenta petelor cretoase si marmoratiilor smaltului
C. Sensibilitatea dentinei la palpare cu sonda si integritatea camerei pulpare
D. Teste de vitalitate negative
E. Teste de vitalitate pozitive
B,C,E(4, pag. 150)
291. n cazul existentei unei cavitati palparea cu sonda da o prima orientare asupra:
A. Vitalitatii dentare
B. Inflamatiei pulpare
C. Formei, adancimii si continutului cavitatii
D. Extinderii n suprafaa a cariei
E. Zonelor retentive
C,D(4, pag. 145)
292. Leziunile cavitare de pe suprafetele netede sunt caracterizate prin:
A. Zona opaca n dentina vizibila prin transiluminare
B. Suprafata smaltului intrerupta
C. Separarea temporara a dintelui nu usureaza diagnosticul
D. Separarea temporara a dintelui poate usura diagnosticul
E. Exista radiotransparenta
A,B,D,E(4, pag. 149)
293. Semnele subiective n diagnosticul cariei dentare sunt:
A. Tulburari fizionomice si fonetice
B. Sensibilitate dureroasa la cald cu modificari de culoare a papilelor interdentare
C. Tulburari masticatorii si de deglutitie
D. Sensibilitate mai mult sau mai puin dureroasa la ageni fizici (rece) si chimici (dulce, acru)
E. Modificari de volum si culoare a papilelor interdentare si retentionarea de resturi alimentare

13
D,E(4, pag. 145)
294. Simptomatologia subiectiva si obiectiva a cariei dentare este determinata de unele
aspecte morfoclinice ce sunt n functie numai de:
A. Localizarea cariei
B. Extinderea cariei
54
C. Contactul strans intre dinti
D. Rata si viteza de evolutie a cariei
E. Marimea cariei
A,B,D(4, pag. 139)
295. Caracteristicile cariei acute sunt:
A. frecventa la adulti si varstnici
B. evolutie rapida
C. umiditate crescuta
D. deschisa la culoare
E. dentina alterata de consistenta dura
B,C,D(4, pag. 143-144)
296. Care sunt tipurile morfologice de carie primara ?
A. cariile recidivante
B. cariile de pe suprafetele radiculare
C. cariile de la nivelul fetelor netede
D. cariile secundare marginale
E. cariile de la nivelul fisurilor si fosetelor
B,C,E(4, pag. 139)
297. Caria profunda este:
A. carie reversibila
B. carie ireversibila
C. carie care se intinde pana la jonctiunea smalt-dentina
D. carie ce intenseaza smaltul si dentina aproape n totalitate, ramanand doar un strat de dentina
deasupra camerei pulpare
E. carie n care se realizeaza comunicarea cu camera pulpara
B,D(4, pag. 143)
298. Colorarea cariilor radiculare este:
A. datorata expunerii suprafetelor radiculare la mediui oral
B. asociata cu remineralizarea
C. coloratie mai intensa, remineralizare mai puternica
D. coloraie mai intensa, carie evolutiva
E. indica prezenta de dentina alterata
B,C(4, pag. 150)
299. Metodele ce pot fi folosite pentru a detecta o carie n stadiu incipient sunt:
A. capacitatea de tamponare a salivei
B. palparea
C. inspectie
D. radiografie
E. testari bacteriologice
A,C,D,E(4, pag. 152)
55
300. Mucoasele rosii, uscate, lucioase indica:
A. flux salivar redus

14
B. inflamatie
C. sunt asociate riscului crescut de carie
D. igiena orala necorespunzatoare
E. pacient febril
A,C(4, pag. 153)
301. Pe ce suprafete ale dintelui apare caria dentara?
A. meziale
B. distale
C. ocluzale
D. vestibulare
E. apicale
A,B,C,D(4, pag. 139)
302. Caracteristicile cariei radiculare sunt urmatoarele:
A. Progresie foarte rapida
B. Deschidere limitata
C. Extindere n suprafata
D. Extindere paralela cu lamelele smaltului
E. Sunt asimtomatice
A,C,E(4, pag. 141)
303. Care din urmatorii termeni defineste caria radiculara:
A. Carie serpiginoasa
B. Carie n croset
C. Carie senila
D. Atritie
E. Caria de biberon
A,B,C(4, pag. 141)
304. Caria n dentina prezinta urmatoarele caracteristici:
A. Este asimptomatica
B. Debuteaza cu dureri acute
C. Evolutie mai rapida
D. Produce raspunsuri care includ durerea, demineralizarea si remineralizarea dentinei
E. Are forma de V, cu baza larga la nivelul JAD si varful spre pulpa
C,D,E(4, pag. 147)
305. Caria n santuri si fosete se caracterizeaza prin:
A. Evolutie n adancime
B. Extindere n suprafata
C. Deschidere mare la suprafata
D. Deschidere mica la suprafata
E. Manifestari minime n smalt
56
A,D,E(4, pag. 140)
306. Caria primara este situata la nivelul:
A. Fetelor dentare netede
B. Fisurilor si fosetelor
C. Suprafetelor radiculare
D. Cementului
E. Marginilor incizale
A,B,C(4, pag. 140)
307. Leziunile carioase de pe suprafetele netede se caracterizeaza prin:

15
A. Extindere n suprafata
B. Extindere n adancime
C. Extindere paralela cu lamelele smaltului
D. Evolutie rapida
E. Deschidere mica la suprafata
A,C(4, pag. 140)
308. Caracterele clinice ale cariei dentare:
A. poate sa apara aproape pe orice suprafata a dintelui
B. cel mai des apare pe suprafetele meziale, distale si ocluzale
C. apare pe suprafetele pe care autocuratirea este insuficienta, chiar daca curatirea artificiala este
eficienta
D. apare uneori chiar si pe suprafee netede, aparent usor curaabile (vestibulare si orale)
E. simptomatologia cariei este determinata de localizare, extindere, rata si viteza de evolutie
B,D,E(4, pag. 139)
309. Caria radiculara:
A. are o incidenta crescuta n ultimii ani
B. daca placa este prezenta, caria apare chiar daca radacina nu este expusa mediului bucal
C. au progresie atat de lenta incat ridica probleme de diagnostic diferential
D. poate avea ca punct de plecare suprafaa proximala n 1/3 cervicala, de unde se extinde spre
gingie
E. uneori poate evolua circular
A,D,E(4, pag. 140)
310. Localizarea cariei:
A. din punct de vedere morfologic exista trei localizari: santuri/fosete, suprafete netede si
suprafete radiculare
B. caria din santuri si fosete prezinta de obicei o deschidere mica n suprafata
C. caria din santuri si fosete se caracterizeaza prin progresia n suprafata
D. caria din sanuri si fosete are aspectul a doua triunghiuri suprapuse
E. caria din santuri si fosete are o evolutie asimptomatica
A,B,E(4, pag. 140)
311. Localizarea cariei:
57
A. la nivelul dintilor frontali, cariile proximale sunt situate n centrul si nu la marginea fetei
proximale
B. pe suprafata dintelui, caria din santuri si fosete duce la o modificare de culoare galben-bruna
sau
albicioasa
C. caria suprafetelor netede nu apare n defecte de smalt ci acolo unde conturul dintilor impiedica
autocuratirea sau curatirea artificiala
D. cariile de pe suprafeele proximale situate deasupra punctului de contact nu intrerup niciodata
creasta marginala
E. evolutia cariei pe suprafetele netede este, n mare, paralela cu lamele smaltului din zona
B,C,E(4, pag. 140)
312. Localizarea cariei
A. pe sectiune, cariile de pe fetele netede au forma literei M
B. pe sectiune, cariile de pe fetele netede au forma literei V, cu o zona larga de deschidere si cu
apexul n forma de U
C. dupa depasirea jonctiunii amelo-dentinare, cariei de pe suprafetele netede evolueaza rapid n
dentina, extinzandu-se lateral si pulpar

16
D. cariile vestibulare sau linguale tradeaza o carioactivitate mare
E. cariile proximale apar la molari si premolari, mai rar la frontali
C,D(4, pag. 140)
313. Riscul crescut la carie se pune n evidenta, printre altele, prin:
A. identificarea demineralizarii
B. testari psihologice
C. testul ADN comparat cu al parintilor
D. testari serologice
E. testari bacteriologice
A,E(4, pag. 152)
314. Testele de activitate a cariei pot fi utile pentru:
A. anticiparea aproximativa a dintilor ce vor fi extrasi n cadrul tratamentului ortodontic
B. anticiparea necesitatii masurilor profilactice
C. stabilirea sedintelor de control
D. stabilirea prognosticului
E. stabilirea tipului materialelor si procedeelor folosite
B,C,D,E(4, pag. 153)
315. Care este etiologia atriiei :
A. Miscarea fiziologic a dinilor
B. Uzura funcional masticatorie
C. Uzura parafuncional
D. Idiopatic
E. Aciune chimico-mecanic
A,B,C(4, pag. 151)
58
316. Care este simptomatologia displaziei cronice primare :
A. Leziuni asimetrice
B. Leziuni simetrice
C. Lips de esut dur sub form de fagure de miere
D. Leziune posteruptiv
E. Leziune preeruptiv
B,C,E(4, pag. 151)
317. Care este simptomatologia hipoplaziei amelare neereditare :
A. Pete albe cretoase care dispar prin hidratare
B. Pete albe cretoase care nu dispar prin hidratare
C. Localizare preferenial la frontali
D. Localizare preferenial la molarul de 6 ani
E. Localizare preferenial la molarii de minte
B,C,D(4, pag. 151-152)
318. Cariile n santuri si fosete pot fi ca doua triunghiuri:
A. unul cu baza la nivelul jonctiunii amelo-dentinare si vrful spre camera pulpara
B. unul cu vrful spre suprafata dentara si baza spre camera pulpara
C. unul cu baza la nivelul jonctiunii amelo-dentinare si vrful spre camera pulpara
D. unul cu vrful spre jonctiunea amelo-dentinara si baza spre camera pulpara
E. suprapuse, unul cu vrful spre suprafata dintelui celalalt cu vrful spre camera pulpara
B,C,E(4, pag. 139)
319. Caria radiculara se caracterizeaza prin:
A. margini bine conturate
B. forma de U

17
C. evolutie lenta datorita prezentei smaltului protector
D. forma de V
E. evolutie rapida datorita absentei smaltului protector
B,E(4, pag. 140)
320. Cariile de pe suprafetele aproximale sunt frecvente la nivelul:
A. caninilor
B. frontalilor
C. molari de minte
D. premolarilor
E. molarilor
B,D,E(4, pag. 140)
321. Leziunea carioasa de pe suprafetele netede se caractezeaza prin:
A. extinsa n suprafata
B. apexul n forma de V
C. perpendiculara pe lamelele smaltului
D. cu zona larga de deschidere
E. cu forma de U
59
A,B,D(4, pag. 140)
322. Caria radiculara se mai numeste:
A. carie serpiginoasa
B. carie de colet
C. carie senila
D. carie n croset
E. carie de cement
A,C,D,E(4, pag. 140)
323. Caria radiculara afecteaza cel mai frecvent:
A. caninii mandibulari
B. caninii maxilari
C. molarii mandibulari
D. incisivii maxilari
E. incisivii mandibulari
B,C,E(4, pag. 140)
324. Microorganismele implicate n caria radiculara sunt:
A. Actinomyces viscosus
B. Actinomyces odontolylicus
C. Streptococcus sanguis
D. Nocardia
E. Streptococcus mutans
A,B,D,E(4, pag. 142)
325. Echilibrul ecologic din santul gingival sau de pe suprafetele dentare depinde de:
A. furnizarea locala de hrana
B. cantitatea fluidului gingival
C. calitatea salivei
D. continutul salivei n agenti microbieini
E. adezivitatea bacteriilor n placi sau la celule epiteliale
A,B,E(4, pag. 143)
326. Caria nereversibila poate fi:
A. caria superficiala

18
B. carie nepenetranta
C. carie medie
D. carie profunda
E. carie penetranta
A,C,D,E(4, pag. 143)
327. Semnele subiective ale cariei dentare sunt:
A. sensibilitatea la agenti fizici sau chimici
B. aspectul rugos al suprafetei cavitatii carioase
C. modificari de volum si culoare a papilelor interdentare
60
D. retentionarea de resturi alimentare
E. coloratie brun-maronie
A,C,D(4, pag. 145)
328. La inspectia unei leziuni carioase se urmareste:
A. colaratia brun-maronie
B. consisteta smaltului si dentinei
C. gradul de sensibilitate
D. aspectul rugos al suprafetei cavitatii carioase
E. modificarile de culoare pe suprafetele expuse vaderii
A,D,E(4, pag. 145)
329. Caria din santuri si gropite, forma, "cavitara" se manifesta prin:
A. prezenta de gropite adnci
B. smalt cretos pe pereti si la baza gropitelor
C. nu apare radiotransparenta sub smaltul ocluzal
D. substata dentinara moale la baza gropitelor
E. coloratie brun-cenusie sub smaltul subiacent
B,D,E(4, pag. 148)
330. Diagnosticul diferential al cariei dentare simple se face cu:
A. lacune cuneiforme
B. abrazia
C. hiperplazia
D. eroziunea
E. fracturile
A,B,D,E(4, pag. 151)
331. Activitatea carioasa n stadiul incipient se poate detecta prin:
A. testari bacteriologice
B. identificarea demineralizarii
C. capacitatea de tamponare salivara
D. examen radiografic
E. examen citologic
A,B,C,D(4, pag. 153)
332. Diagnosticul pozitiv al cariei simple se bazeaza pe:
A. integritatea camerei pulpare
B. teste de vitalitate negative
C. pierderea de substanta dura dentinara
D. dentina dura la palpare
E. prezenta petelor cretoase si marmoratiilor
A,C,E(4, pag. 150)
333. Leziunile dentare necarioase sunt:

19
A. Displaziile dentare
61
B. Distrofiile dentare
C. Abrazia dentar
D. Lacunele cuneiforme
E. Atriia
C,D,E(4, pag. 151)
334. Caracteristocile cariilor radiculare sunt:
A. Debuteaza n cementul radicular
B. Afecteaza mai frecvent suprafetele vestibulare si apoi pe cele proximale
C. Cei mai frecventi dinti afectati sunt molarii mandibulari urmati de caninii maxilari si incisivi
mandibulari
D. Cei mai frecventi dinti afectati sunt molarii maxilari, premolari maxilari si incisivi
mandibulari
E. Sunt o consecinta a boli parodontale
A,B,C(4, pag. 142)
335. Caria cronica stationara se caracterizeaza prin:
A. Localizare pe suprafetele libere ale dintilor expuse autocuratiri si curatirii artificiale
B. Se evidentiaza ca si o pata alba opaca atunci cand dintele este uscat
C. Demineralizarea s- a extins pana la jonctiunea amelodentinara
D. Este o carie incipienta oprita n evolutie prin suprimarea zonei de retentie
E. Este specifica persoanelor n varsta
A,D (4, pag. 144)
336. Semnele clinice ale cariei incipiente se prezint astfel:
A. Ca si o pata alba cretoasa pe suprafata neteda a smaltului
B. Ca si o zona de smalt care si-a pierdut transluciditatea din cauza demineralizari
C. Ca si o cavitate cu o cantitate redusa de dentina ramolita
D. Ca si o cavitate cu dentina dura pigmentata
E. Nu poate fi detectata prin palpare cu sonda. ABE
337. Diagnosticul pozitiv al cariei dentare simple se bazeaza pe:
A. Durere provocata care dispare odata cu indepartarea excitantului
B. Durere provocata la rece
C. Durere provocata la cald
D. Durere provocata la dulce
E. Durere provocata la percutie n axul dintelui
A,B,D (4, pag. 150)
338. Diagnosticul diferential n caria simpla se face cu:
A. Displaziile dentare
B. Distrifiile dentare
C. Abrazia dentara
D. Hiperemia preinflamatorie
E. Pulpite cronice dschise
62
A,B,C,D(4, pag. 151)
339. Diafanoscopia evidentiaza
A. procese carioase situate pe fetele proximale ale dintilor frontali
B. procese carioase situate pe oricare dintre fetele dintilor frontali sau laterali
C. nu ajuta la diagnosticarea unei leziuni carioase
D. este utila n fazele incipiente ale procesului carios

20
E. reprezinta un examen complementar n diagnosticul cariei dentare
A,D,E(4, pag. 146)
340 Diagnosticul pozitiv al cariei dentare simple se bazeaza pe urmatoarele elemente
A. prezenta petelor cretoase si a marmoratiilor smaltului
B. teste de vitalitate negative
C. teste de vitalitate pozitive
D. deschiderea camerei pulpare
E. prezenta dentinei alterate
A,C,E(4, pag. 150)
*341. Freza cilindric nr.58 are diametrul de:
A. 0,8 mm
B. 1,2 mm
C. 1 mm
D. 1,5 mm
E. 1,7 mm
B (4 ,pag. 189)
*342. Lungimea rulourilor foloste pentru izolarea vestibulului si a spaiilor paralinguale
este de:
A. 5-6 cm
B. 2-3 cm
C. 3-5 cm
D. 1,5 cm
E. 2,8 cm
C (4 ,pag. 202)
*343. Freza cilindric nr.259 are diametrul de:
A. 1,0 mm
B. 1,2 mm
C. 1,5 mm
D. 0,8 mm
E. 1,7 mm
E (4 ,pag. 184)
*344. Freza cilindroconica nr.1169 este folosit la:
A. accentuarea unghiurilor dintre pereii laterali n cavitile de clas a I-a
B. paralelizarea pereilor laterali ai cavitilor de clas a I-a
63
C. realizarea sanurilor de retenie n cavitile preparate pe dinii laterali
D. bizotarea smalului
E. finisarea amalgamului
C (4 ,pag. 190)
*345. Freza cilindroconica nr.1169 la nivelul vrfului are diametrul de ;
A. 0,8 mm
B. 0,5 mm
C. 0,3 mm
D. 0,7 mm
E. 1,0 mm
B (4 ,pag. 190)
*346. Freza cilindroconica nr.169 L are o nlime a capului de:
A. 4,3 mm
B. 5,2 mm

21
C. 5,6 mm
D. 5,8 mm
E. 6,1 mm
C (4 ,pag. 190)
*347. Freza sferic nr.1/2 are un diametru al capului de:
A. 0,3 mm
B. 0,05 mm
C. 0,5 mm
D. 0,6 mm
E. 0,8 mm
D (4 ,pag. 189)
*348. Ce tip de instrument de man se foloseste pentru clivarea smalului si a dentinei:
A. dalta
B. bizotatorul de prag gingival
C. lingur Black
D. splig
E. excavatorul
A (4 ,pag. 191-192)
*349. Care este numrul minim de lame tietoare ale unei freze sferice?
A. 4
B. 6
C. 8
D. 10
E. 5
B (4 ,pag. 188)
*350. Cum se previne exfolierea mucoasei la ndeprtarea rulourilor de vat care adera?
64
A. utilizarea pensei dentare
B. lubrefierea mucoasei cu vaselin
C. lubrefierea mucoasei cu clorhexidina
D. lubrefierea mucoasei cu clorur de zinc
E. umezirea abunden cu spray-ul de apa
E (4 ,pag. 202)
*351. Dezavantajele folosirii digai sunt:
A. produce retracia prilor moi
B. mpiedic vizibilitatea
C. consuma timp
D. mpiedic conversaia cu pacientul
E. poate favoriza contaminarea operatorului prin contiguitate cu posibile infecii din cavitatea
bucal
C (4 ,pag. 203)
*352. Diametrul capului aspiratorului chirurgical este de:
A. 0.5 mm
B. 1 mm
C. 2 mm
D. 3 mm
E. 10 mm
E (4 ,pag. 201)
*353. Freze cilindro-conice sunt frezele:

22
A. nr. 171
B. nr. 4
C. nr.57
D. nr.258
E. nr. 256
A (4 ,pag. 190)
*354. Frezele sferice se ntrebuineaz la:
A. ndeprtarea esuturilor dure alterate
B. pregtirea reteniei
C. extensia preparaiei
D. atacul primar al dintelui
E. toate cele de mai sus
E (4 ,pag. 189)
*355. Rulourile de vat paralinguale au grosimea de:
A. 0,1 cm
B. 0,9 cm
C. 1 cm
D. 2 cm
65
E. 5 cm
B (4 ,pag. 202)
*356. Care este distan minima admis a stratului de dentin care separ un proces carios
de pulp dentar cu procese inflamatorii cronice?
A. 2 mm
B. 1.5 mm
C. 2.5 mm
D. 1 mm
E. 0.5 mm
B (4 ,pag. 193)
*357. Care freze sferice au diametrul capului 0,5 mm:
A. Nr. 1/4
B. Nr. 1
C. Nr. 2
D. Nr. 3
E. Nr.1/2
A (4 ,pag. 189)
*358. Freza cilindric nr. 56 are diametrul capului de:
A. 0.8 mm
B. 1.0 mm
C. 1.2 mm
D. 1.7 mm
E. 1.3 mm
A (4 ,pag. 189)
*359. Freza pr nr. 330 are diametrul capului de:
A. 0.80 mm
B. 0.70 mm
C. 1.00 mm
D. 1.20 mm
E. 3 mm

23
A (4 ,pag. 189)
*360. Lungimea rulorilor de vat variaz ntre:
A. 1-2 cm
B. 2-3 cm
C. 3-5 cm
D. 3-4 cm
E. 5-6 cm
C (4 ,pag. 202)
*361. Poziia Trendelenburg a pacientului se utilizeaz n:
A. Prepararea cavitilor
66
B. n caz de urgen
C. n manoperele sngernde
D. n manevrele executate la maxilar
E. n manevrele executate la mandibul
B (4 ,pag. 197)
*362. Factori de risc pentru sntatea operatorului n timpul preparrii cavitilor:
A. supranclzirea frezei poate produce arsuri de gradul I pe degetele care in piesa cot
B. din cauza concentrrii intense n cazul unor caviti dificile, operatorul poate scrsni din dini
provocndu si fisuri sau chiar fracturi ale smalului
C. zgomotul produs de compresor poate produce hipoacuzie
D. vibraia produs de pies co poate produce afeciuni profesionale de tipul "cramp
scriitorului"sau sindromul Raynaud
E. aerosolul creat n timpul lucrului este un risc permanent pentru sntate
E (4 ,pag. 194)
*363. Mandrenul instrumentelor rotative
A. poate fi ncadrat n trei clase dup OMS articolul nr.23 (4 ,pies dreapt, cot si turbin)
B. este partea activ a instrumentului
C. este partea pe care se infileteaza capul frezei
D. este mansonul de plastic ce protejeaz capul frezei
E. se adapteaz si fixeaz la pies de mn
E (4 ,pag. 187)
*364. Contaminarea operatorului n timpul preparrii cavitilor
A. desi aparent reduce riscul contaminrii, masca chirurgical este de fapt un focar de infecie
prin faptul c se ncarca cu microorganisme
B. prin clatirea gurii naintea examinrii patogenitatea florei bucale este agravat deoarece sunt
mobilizate si aduse la suprafaa microorganismele ascunse n locurile retentive ale cavitii
bucale
C. bacteriile de pe nclmintea operatorului se gsesc n gur pacientului chiar si dup mai
multe ore de la tratament
D. n cabinetul stomatologic se transmit maladii infecioase precum: boal vacii nebune,
migren, spondiloz
E. la stomatologii care folosesc turbin s-a constatat o crestere a incidenei si gravitii
urmtoarelor afeciuni: sinuzit, angin streptococic, bronsite etc.
E (4 ,pag. 196)
*365. Contaminarea operatorului n timpul preparrii cavitilor
A. contrar unor opinii mai vechi, n cabinetul stomatologic, riscul transmiterii unor infecii este
sczut
B. aplicarea digii nu reduce ariile de contaminare

24
C. bacteriile patogene din gur pacientului nu ajung dect pe nclmintea operatorului deci nui
pericliteaz sntatea
D. contaminarea nu este posibil dect dac pacientul strnuta sau tuseste pe medic
E. folosirea sistemului rapid de evacuare reduce cantitatea de bacterii din mediul nconjurtor
67
E (4 ,pag. 196)
*366. Factori de risc pentru sntatea operatorului n timpul preparrii cavitilor
A. supranclzirea frezei poate produce arsuri de gradul I pe degetele care in pies co
B. din cauza concentrrii intense n cazul unor caviti dificile, operatorul poate scrsni din dini
provocndu si fisuri sau chiar fracturi ale smalului
C. zgomotul produs de compresor poate produce hipoacuzie
D.vibraia produs de pies co poate produce afeciuni profesionale de tipul "cramp
scriitorului"sau sindromul Raynaud
E. aerosolul creat n timpul lucrului este un risc permanent pentru sntate
E (4 ,pag. 194)
*367. Care este numrul minim de lame tietoare al unei freze sferice :
A. 4
B. 6
C. 8
D. 10
E. 5
B (4 ,pag. 189)
*368. n prepararea modern a cavitilor nu se mai foloseste:
A. Freza sferic
B. Freza cilindric
C. Freza cilindro- conic
D. Freza roat
E. Freza par
D (4 ,pag. 188-190)
*369. Pentru clivarea smalului a dentinei se utilizeaz:
A. bizotatorul de prag gingival
B. lingura Black
C. dalta
D. sapaliga
E. excavatorul
C (4 ,pag. 191)
*370. Freza para este utilizata n:
A. prepararea cavitilor de clasa I vederea obturrii cu amalgam
B. prepararea cavitilor de clasa I vederea obturrii cu compozit
C. prepararea cavitilor de clasa V vederea obturrii cu amalgam
D. prepararea cavitilor de clasa V vederea obturrii cu compozit
E. ndeprtarea dentinei infectate
A (4 ,pag. 189)
*371. Lungimea capului frezei nr.245 este de:
A. 2,45 mm
68
B. 2 mm
C. 3 mm
D. 1 mm

25
E. 4 mm
C (4 ,pag. 189)
*372. Freza cilindroconica nr.1169 se foloseste pentru:
A. realizarea sanurilor de retenie n cavitile de clasa IV
B. realizarea sanurilor de retenie n cavitile de clasa V
C. realizarea sanurilor de retenie n cavitile preparate la nivelul grupului lateral
D. realizarea sanurilor de retenie n cavitile de clasa I
E. realizarea sanurilor de retenie n cavitile preparate la nivelul grupului frontal
C (4 ,pag. 190)
*373. La turaii reduse presiunea efectuat pe instrument trebuie s fie:
A. mare
B. continu
C. intermiten
D. inconstan
E. nici unul din rspunsurile de mai sus
C (4 ,pag. 194)
*374. Care dintre urmtoarele avantaje nu caracterizeaz dg dentar:
A. Asigur vizibilitatea
B. Asigur cmp operator cur
C. Asigur cmp operator uscat
D. Nu se poate steriliza
E. Protejeaz mpotriv instrumentelor tioase
D (4 ,pag. 203)
375. Care dintre urmtoarele afirmaii legate de presiunea exercitat asupra
instrumentarului rotativ sunt adevrate:
A. presiunea mare poate s fie continu, atunci cnd lamele tietoare ale frezei sunt ascuite
B. presiunea mare este necesar a fi intermitent pentru a scdea cldur frictionala
C. presiunea produce cldur n mod uniform, la nivelul tuturor pereilor cavitii
D. aciunea presiunii frezei nu are efecte asupra pulpei dentare
E. presiunea aplicat pe peretele pulpar produce mai mult cldur dect dac se direcioneaz
pe pereii laterali ai cavitii
B,E (4 ,pag. 194)
376. Dentin de reparaie:
A. se formeaz c rspuns la un proces carios de intensitate mare
B. se formeaz uniform pe toi pereii camerei pulpare
C. se formeaz pe peretele cavitii pulpare adiacent stimulului
D. se formeaz uniform pe toi pereii camerei pulpare mai accentuat adiacent peretelui pulpar
E. se formeaz c rspuns la un stimul de intensitate medie
69
C,E (4 ,pag. 192)
377. Frezele globulare sunt utilizate pentru;
A. pregtirea reteniei
B. bizotarea marginilor n cavitile de clasa a III-a si a IV-a
C. ndeprtarea esuturilor dure alterate
D. atacul primar al dintelui
E. accentuarea unghiurilor dintre pereii laterali ai cavitilor de clas a I-a
A,C,D (4 ,pag. 188)
378. Grosimea cauciucului (4 ,rubber) digai poate fi;
A. medium 0,23 mm

26
B. gros 0,25 mm
C. subire 0,18 mm
D. medium 0,20 mm
E. subire 0,12 mm
B,D,E (4 ,pag. 203)
379. Odontoblastii nou formai;
A. nu au capacitate secretorie
B. formeaz dentin de reparaie
C. nu exist c si noiune, deoarece odontoblastii nu se regenereaz dup moartea celular
D. se formeaz n cazul aciunii unui stimul iritant de intensitate medie
E. se formeaz indiferent de intensitatea stimulului
B,D (4 ,pag. 193)
380. Orificiul cu diametru 1,5 creat de clestele perforator al digai este pentru:
A. premolari voluminosi
B. molari de dimensiuni mari
C. molari de dimensiuni medii
D. premolari de dimensiuni reduse
E. incisivi superiori
A,C (4 ,pag. 204)
381. Rm digai de tip Young este:
A. are form de"U"
B. un cadru de metal
C. radiotransparent
D. un cadru de plastic
E. radioopac
A,B,E (4 ,pag. 203)
382. Bolile infecioase cu risc de transmitere din cabinetul stomatologic sunt
A. pneumonia
B. SIDA
C. TBC
70
D. hepatit
E. herpesul
B,C,D,E (4 ,pag. 196)
383. Braele clamelor cu care se fixeaza pies de cauciuc a digai au urmatoarele forme:
A. clame circumferentiale
B. clame cu aripioare
C. clame fixare aripioare
D. clame de fixare si retracie
E. clame cu 5 puncte de fixare
A,B,C,D (4 ,pag. 203-204)
384. Care din urmtoarele enunuri reprezint avantajele digi:
A. ofer. o bun. vizibilitate
B. protejeaz. mpotriv medicamentelor iritante
C. protejeaz. pacientul mpotriv aspiraiei sau nghiirii de debriuri sau instrumentar
D. asigur. evacuarea lichidelor
E. izoleaz. pe termen scurt cmpul operator
A,B,C (4 ,pag. 202-203)

27
385. Care din urmtoarele sisteme de rcire sunt indicate
A. aerul
B. aerosolul
C. apa
D. spray-ul
E. para. de cauciuc
A,C,D (4 ,pag. 194)
386. Cauciucul din componena digi are grosimi diferite n funcie de manoper unde se
utilizeaz:
A. 0,10 mm
B. 0,12 mm
C. 0,14 mm
D. 0,20 mm
E. 0,21 mm
B,D (4 ,pag. 203)
387. Dig prezint unele dezavantaje:
A. neacceptata de pacient din motive psihologice
B. consuma mult timp
C. nu se poate aplic pe dinii tineri insufficient erupi
D. asigura retracia ptilor moi
E. pstreaz concentraia optim a medicamentelor
A,B,C (4 ,pag. 203)
388. Din ce este format un instrument de man:
71
A. mnerul
B. gtul
C. lam
D. mandren
E. tij
A,B,C (4 ,pag. 190)
389. n care din urmtoarele cazuri se utilizeaz frezele sferice:
A. atacul primar al dinilor
B. extensia preparrii
C. pregtirea reteniei
D. bizotarea marginilor
E. ndeprtarea esuturilor dure alterate
A,B,C,E (4 ,pag. 188)
390. Reacia pulpei dup indeprtarea structurii dentare este n funcie de:
A. mecanismele de protecie ale pulpei
B. vrst pacientului
C. nu depinde de tipul de instrument rotativ
D. modalitatea de activare (mod aciune)
E. sisteme de rcire
A,B,D,E (4 ,pag. 192)
391. Rulourile de vat se aplic la maxilar n zon:
A. retroincisiv
B. retromolar
C. peste frenul labial superior
D. de o parte si de alt a frenului
28
E. n zon caninului superior
D,E (4 ,pag. 202)
392. Aspirarea esuturilor moi n orificiile canulei ejectorului de saliv provoac:
A. durere
B. obliterarea ejectorului
C. singerare
D. aspiraie ineficiena
E. leziuni ale mucoasei planseului bucal
B,D,E (4 ,pag. 201)
393. Care freze sferice au diametrul capului peste 1mm?
A. nr. 4
B. nr. 3
C. nr. 1
D. nr. 2
E. nr. 5
A,B,E (4 ,pag. 189)
72
394. Care freze sferice au diametrul capului sub 1 mm?
A. nr 1/4
B. nr. 1/2
C. nr. 1
D. nr. 2
E. nr. 5
A,B,C (4 ,pag. 189)
395. Ce freze au diametrul capului de 1 mm ?
A. sferic nr. 1
B. sferic nr. 2
C. cilindric nr. 57
D. cilindric nr. 58
E. cilindro-conic nr. 170
B,C,E (4 ,pag. 189)
396. Ce freze cilindrice au diametrul sub 1 mm?
A. nr. 56
B. nr. 256
C. nr. 57
D. nr. 257
E. nr. 258
A,B (4 ,pag. 189)
397. Dalta:
A. se foloseste pentru planarea smalului si a dentinei
B. se foloseste pentru clivarea smalului si a dentinei
C. marginea tietoare este reprezentat de un bizou pe o singur parte
D. acioneaz printr-o miscare de apsare
E. acioneaz printr-o miscare de raclare
A,B,C,D (4 ,pag. 191)
398. n ce situaii rcirea cu aer este ineficiena?
A. turaii de 5 000 rot/min
B. turaii de 100 000 rot/min
C. turaii de 50 000 rot/min

29
D. podeaua cavitii groas de circa 2 mm
E. podeaua cavitii groas de circa 1 mm
B,E (4 ,pag. 194)
399. n formul instrumentelor de mn
A. prima cifr reprezint lungimea lamei n zecimi de mm
B. a dou cifr reprezint limea lamei n mm
C. a treia cifr reprezint unghiul format de lam cu axul mnerului n sutimi de arc de cerc
D. a treia cifr reprezint unghiul format de lam cu axul mnerului n centigrade (4 ,cg)
73
E. a patra cifr reprezint unghiul dintre margineea tietoare si axul mnerului exprimat n grade
C,D (4 ,pag. 191)
400. Poziia examinatorului de la 'ora 9' este confortabil pentru examinarea:
A. feelor ocluzale ale lateralilor inferiori din dreapta
B. feele ocluzale ale lateralilor inferiori din stnga
C. feele vestibulare ale lateralilor inferiori din dreapta
D. feele vestibulare ale lateralilor inferiori din stnga
E. feele vestibulare ale lateralilor superiori din stnga
A,C (4 ,pag. 198)
401. Rulourile de vat pot fi meninute n poziie la maxilar cu:
A. automatomul
B. mtase dentar
C. clame Harvard
D. pene de lemn
E. clame Haller
C,E (4 ,pag. 202)
402. Cnd se ia n consideraie reacia pulpara la aciunea instrumentelor rotative se va
avea n vedere:
A. Mecanismul de protecie al pulpei
B. Vrst pacientului
C. Sistemele de rcire
D. Tipul de structuri dentare expuse
E. Compoziia esuturilor dentare
A,B,C (4 ,pag. 192)
403. Caracteristicile daltei sunt urmtoarele:
A. Prezint bizou pe o singur parte
B. Miscare de aciune prin apsare
C. Poate fi dreapt
D. Se gseste sub form de pereche
E. Prezint bizou dublu
A,B,C (4 ,pag. 191)
404. Care freze cilindrice au diametrul de 1 mm?
A. Nr. 57
B. Nr. 257
C. Nr. 258
D. Nr. 59
E. Nr. 259
A,B (4 ,pag. 189)
405. Cauciucul (4 ,rubber-ul) digai poate avea urmtoarele dimensiuni:
A. 12.5x12.5 cm

30
74
B. 14.5x14.5 cm
C. 15x15 cm
D. 13x13 cm
E. 10x10 cm
A,C (4 ,pag. 203)
406. Meninerea rulourilor de vat se face prin:
A. Automaton
B. Clamele Harvard
C. Clamele Haller
D. Degetele operatorului
E. Aspiratorul de saliv
A,B,C (4 ,pag. 202)
407. Pentru molrii mandibulari se utilizeaz urmtoarele clame de dig:
A. Ivory 12
B. Ivory 13
C. Ivory 14
D. Ivory 3
E. Ivory 4
A,B,C (4 ,pag. 204)
408. Poziia de lucru n fa pacientului se utilizeaz n urmtoarele situaii
A. La examinarea dinilor mandibulari anteriori
B. La examinarea dinilor maxilari anteriori
C. La examinarea dinilor mandibulari posteriori
D. La examinarea feelor ocluzale ale dinilor posteriori drepi mandibulari
E. La examinarea feelor linguale ale dinilor mandibulari anteriori
A,B,C (4 ,pag. 198)
409. Utilizarea discurilor dentare trebuie nsoit de:
A. Lumina eficient
B. Aplicaie intermiten
C. Precauie extrem
D. Bun izolare a cmpului operator
E. Separatoare cu Ivory
A,B,C (4 ,pag. 195)
410. Diga:
A. elimin conversaia inutil si lavajele bucale frecvene
B. asigur o bun vizibilitate
C. este bine tolerat de ctre pacienii astmatici
D. asigur retracia prilor moi
E. protejeaz mpotriv aspirrii si nghiirii instrumentelor
A,B,D,E (4 ,pag. 203)
75
411. Dig (4 ,rubber-dm):
A. nu este bine acceptat de ctre pacieni
B. nu se poate aplic pe dinii tineri, insuficient erupi
C. se aplic pe rme metalice sau de plastic Optilux, Valsalva sau Brown
D. cauciucul este de culoare alb pentru a nu produce un contrast prea mare cu dinii
E. cauciucul poate avea mai multe grosimi
A,B,E (4 ,pag. 203)

31
412. Frezele sferice:
A. cu ct numrul de identificare atribuit de productor frezei este mai mic, cu att frez are o
dimensiune mai redus
B. se folosesc la ndeprtarea esuturilor dure alterate
C. sunt active numai la miscri laterale si de penetrare
D. se folosesc la bizotarea marginilor cavitilor
E. se folosesc la pregtirea reteniei
A,B,E (4 ,pag. 188)
413. Gtul sau colul instrumentelor rotative:
A. din punct de vedere al operatorului este bine s fie ct mai subire pentru a asigur vizibilitate
asupra prii active a instrumentului si manipulare usoar
B. trebuie s fie suficient de gros pentru a fi rezistent si suficient de subire pentru a asigur
acces si vizibilitate
C. transmite forele ce se exercit asupra capului n sens rotaional si translaional
D. are form conic, cu baz mare la nivelul capului si baz mic spre mandren
E. este partea intermediar ce leag mandrenul de capul activ
A,B,C,E (4 ,pag. 188)
414. Instrumente rotative
A. instrumentele rotative al cror cap prezint lame se numesc freze dentare
B. termenul de "form", aplicat unei freze dentare se refer la conturul si siluet capului
instrumentului
C. frezele sunt acionate cu ajutorul pieselor de mn dar pot fi acionate si manual
D. nainte c frez s acioneze n dentin, capul sau activ trebuie lubrefiat cu vaselin
E. dup natur prii active instrumentele pentru prepararea cavitilor pot fi tietoare sau
abrazive
A,B,E (4 ,pag. 188)
415. Pri componente ale instrumentelor rotative
A. gtul (4 ,colul)
B. braul
C. capul (4 ,partea activ)
D. piciorul (4 ,tij)
E. mandrenul
A,C,E (4 ,pag. 187)
416. Reacia pulpei la instrumentele tietoare rotative
76
A. pulp dinilor tineri este sensibil la injuriile provocate de prepararea cavitii ns are o
putere de recuperare mai mare dect pulp mbtrnit
B. frezele din oel produc mai mult cldur dect cele din carbid
C. frezele care sunt tocite produc mai puin cldur deoarece nu au o aciune att de agresiv
D. n cazul folosirii turaiilor nalte temperatur este controlat prin scderea presiunii, tierea
intermiten si folosirea rcirii
E. dac grosimea dentinei rmase este sub 2 mm, rspunsul pulpar este prompt si intens
A,B,D,E (4 ,pag. 191)
417. Sisteme de rcire a frezelor
A. spray-ul (4 ,apa + aer) este mai avantajos dect rcirea cu apa
B. rcirea cu aer este eficient chiar si n cazul cavitilor n care grosimea stratului de dentin
este mai mic dect 2 mm
C. rcirea cu aer produce aerosol nociv prin ncrctur microbiana
D. rcirea cu apa este eficient ns este necesar un sistem eficient de evacuare

32
E. n cazul rcirii cu spray, este bine c apa s fie nclzit la cca 54sC
A,C,D,E (4 ,pag. 191)
418. Care freze cilindrice au diametrul de minimum 1 mm :
A. Nr. 56
B. Nr. 257
C. Nr. 258
D. Nr. 259
E. Nr. 256
B,C,D (4 ,pag. 189)
419. Care freze sferice au diametrul capului peste 1 mm :
A. Nr. 4
B. Nr. 3
C. Nr. 1
D. Nr. 2
E. Nr. 5
A,B,E (4 ,pag. 189)
420. Care freze sferice au diametrul capului sub 1 mm :
A. Nr. A1
B. Nr. A1
C. Nr.1
D. Nr.2
E. Nr.5
A,B,C (4 ,pag. 189)
421. Frezele sferice se utilizeaz n:
A. ndeprtarea esuturilor dure dentare
B. bizotarea marginilor
C. pregtirea reteniei
77
D. extensia preparrii
E. atacul primar al dinilor
A,C,D,E (4 ,pag. 188)
422. Un instrument de mn este format din:
A. tij
B. mandren
C. mnerul
D. gtul
E. lam
C,D,E (4 ,pag. 190)
423. Care din instrumentele de mn sunt pereche?
A. toporisc
B. bizotatorul de prag gingival
C. splig
D. dalta
E. sond dentar
A,B (4 ,pag. 191-192)
424. Reacia pulpara la instrumentele rotative depinde de:
A. vrst pacientului
B. tipul de instrument activ
C. sistemele de rcire

33
D. evoluia leziunii carioase
E. adncimea leziunii carioase
A,B,C (4 ,pag. 192)
425. n cabinetul stomatologic sunt acceptate urmtoarele poziii operatorii:
A. cu antebraul sprijinit pe umerii pacientului
B. n fa pacientului (4 ,or 6)
C. n dreapt (4 ,or 9)
D. n stnga (4 ,or 9)
E. n spatele pacientului (4 ,or 12)
B,C,E (4 ,pag. 197)
426. n cabinetul stomatologic se pot transmite urmtoarele boli infecioase:
A. herpesul
B. hepatit
C. SIDA
D. TBC
E. pneumonia
A,B,C,D (4 ,pag. 196)
427. Frez par are urmtoarele caracteristici:
A. unghi de ntlnire cu partea lateral rotunjit
78
B. partea frontala plat
C. lungimea capului de dou ori mai mare dect limea
D. lungimea capului de trei ori mai mare dect limea
E. partea frontala convex
A,B,D (4 ,pag. 189)
428. Dup designul capului instrumentele sunt mprite n:
A. instrumente sferice
B. instrumente cilindrice
C. instrumente cilindro-conice
D. instrumente tietoare
E. instrumente abrazive
D,E (4 ,pag. 188)
429. Form prii active se refer la:
A. conturul capului instrumentului
B. silueta capului instrumentului
C. gtul instrumentului
D. colul instrumentului
E. mnerul instrumentului
A,B (4 ,pag. 188)
430. Caracteristicile dlii sunt urmtoarele:
A. bizou pe o singur parte
B. bizou dublu
C. miscare de aciune prin apsare
D. miscare de aciune prin presiune
E. marginea tietoare si lam formeaz un unghi de 90 grade
A,C,E (4 ,pag. 191)
431. Dig are urmtoarele dezavantaje:
A. Neacceptarea de ctre pacient pe motiv psihic
B. Consumator de timp la aplicare

34
C. Nu se poate folosi pe dini cu erupie imcompleta
D. Nu asigur cmp operator cur
E. Nu asigur o bun vizibilitate
A,B,C (4 ,pag. 203)
432. Fiecare instrument rotativ este format din
A. mandrenul
B. colul
C. partea activ
D. trei componente
E. nici un rspuns corect
A,B,C,D (4 ,pag. 187)
79
433. Ce fel de instrumente tietoare cunoastei
A. spi
B. dalta
C. bizotatorul de prag gingival
D. fuloarul de ciment
E. toporisc
A,B,C,E (4 ,pag. 191)
434. Frezele sferice sunt utilizate pentru
A. planarea pereilor axiali
B. atacul primar al dintelui
C. extensia preparrii
D. finisarea marginilor cavitii
E. pregtirea reteniei
B,C,E (4 ,pag. 188)
435. Spi se foloseste
A. printr-o miscare de tragere
B. prin apsare
C. pentru planarea smalului si dentinei
D. toate rspunsurile corecte
E. nici un rspuns corect
A,C (4 ,pag. 191)
436. Bizotatorul de prag gingival are urmtoarele caracteristici
A. este o toporisc
B. este o toporisc modificat
C. ntre marginea tietoare si axul lamei este un unghi altul dect 90 de grade
D. ntre marginea tietoare si axul lamei este un unghi de 90 de grade
E. nici un rspuns corect
B,C (4 ,pag. 191)
*437. Dimensiunea particulelor pulberii cimentului fosfat de zinc de tip I este:
A. de 40m
B. mai mare de 30 m
C. mai mic de 40 m
D. mai mic de 25 m
E. ntre 25-35 m
D (4 ,pag. 303)
*438. Lacul de copal poate reduce permeabilitatea canaliculelor dentinare cu pn:
A. 30%

35
B. 35%
C. 72%
D. 69%
E. 40% A
80
D (4 ,pag. 295)
*439. Linerii din eugenolat de zinc se caracterizeaz prin:
A. PH alcalin si efecte de iritaie pulpara
B. PH aproape neutru si efecte de stimulare pulpara
C. PH aproape neutru si efect sedativ pulpar
D. PH acid si efecte de iritaie pulpara
E. PH cu valori cuprinse ntre 6-9.
C (4 ,pag. 298)
*440. Cavitaiile complexe:
A. implic dou suprafee ale dintelui
B. implic trei sau mai multe suprafee ale dintelui
C. implic o suprafaa a dintelui
D. se refer la adncimea cavitilor
E. se refer la ariile anatomice implicate
B (4 ,pag. 172)
*441. Gravarea acid a dentinei se face timp de:
A. 10 secunde
B. 15 secunde
C. 20 secunde
D. 30 secunde
E. 60 secunde
B (4 ,pag. 328)
*442. Gravarea acid a smalului se face timp de:
A. 10 secunde
B. 15 secunde
C. 20 secunde
D. 30 secunde
E. 60 secunde
D (4 ,pag. 328)
*443. n ce clas sunt incluse cavitile atipice de genul MOD?
A. clasa I
B. clasa a I-a
C. clasa a V-a
D. clasa a VI-a
E. clasa a III-a
D (4 ,pag. 174)
*444. Prin demineralizare, porozitatea plgii dentinare creste:
A. de la 1% la 13,4%
B. de la 1% la 1,9%
C. de la 1% la 28,6%
81
D. de la 1% la 6,8%
E. de la 2% la 13,4%
A (4 ,pag. 326)

36
*445. Cavitile compuse implic afectarea a:
A. Trei suprafee dentare
B. Mai multe suprafee dentare
C. Dou suprafee dentare
D. O singur suprafeta dentar
E. Patru suprafee dentare
C (4 ,pag. 172)
*446. Conform datelor actuale care este dimensiunea peretelui de dentina care asigur
protecia pulpara chimic si termic?
A. 1.5-2 mm
B. 2 mm
C. 2-3 mm
D. 0.5-1 mm
E. 2.5-3 mm
B (4 ,pag. 301)
*447. Primerii autogravanti ai compomerilor demineralizeaz dentin pe o adncime de:
A. 0.5 micrometri
B. 0.2 micrometri
C. 0.7 micrometri
D. 0.8 micrometri
E. 0.3 micrometri
B (4 ,pag. 346)
*448. Stabilirea conturului marginal pentru cavitile preparate pe feele proximale
trebuie s respecte urmtoarele reguli:
A. Plasarea marginilor cavitii pn n esuturi sntoase
B. Extinderea marginilor pentru un acces suficient manoperelor terapeutice
C. Extinderea mrginii gingivale apical fa de punctul de contact
D. Extinderea marginilor vestibulare si orale n interiorul ambrazurilor respective
E. Toate de mai sus
E (4 ,pag. 176)
*449. Tratamentul profilactic al cariei dentare se refer la:.
A. Remineraliyarea leziunilor incipiente
B. Sigilarea sanurilor, fisurilor si fosetelor
C. Modificarea dietei
D. Folosirea fluorurilor
E. Toate de mai sus
E (4 ,pag. 168)
82
*450. Hibridizarea plgii dentinare
A. sistemele adezive de primeri cu aceton sunt eficiente doar pe dentin excesiv de umed
B. rsin adeziva se polimerizeaz concomitent cu primul strat de compozit
C. gravarea acid global se realizeaz cu acid fosforic 30-40% timp de 15 secunde
D. dentin opac (4 ,zon reaciei vitale) necesit o gravare prelungit (4 ,peste 15 secunde)
E. obiceiul de a frec primerul cu ajutorul buretelui este duntor deoarece, la nivel microscopic,
reeaua de colagen se prbuseste
C (4 ,pag. 346)
*451. Pereii unei caviti:
A. peretele despritor este situat ntre pulp si cavitate
B. peretele dublu se ntlneste n cazul cavitilor MOD

37
C. peretele de rezistent asigur rezistent cavitii
D. peretele glisant este un perete fracturat, care nu mai este meninut dect de ctre gingie
E. peretele axial este paralel cu axul lung al dintelui
E (4 ,pag. 167)
*452. Planul de tratament n caria simpl:
A. nu este nevoie de un de tratament, pur simplu se cavitile se obtureaz
B. planuri de tratament: idealist realist
C. un plan solid de tratament depinde de prerea aparintorilor pacientului
D. secvena planului de tratament: faz de cunoastere, faz de diagnosticare, faz de obturare,
faz de ntreinere si faz de recuperare
E. tratamentele complexe vor fi esalonate pe faze
E (4 ,pag. 167)
453. Care este principiul dup care se stabileste conturul marginal al unei caviti :
A. ndeprtarea complet a smalului subminat
B. ndeprtarea complet a dentinei ramolite
C. ndeprtarea complet a smalului cariat
D. Respectarea regulilor de rezistent
E. Respectarea regulilor de retenie
A (4 ,pag. 175)
*454. Conturul marginal al unei caviti ocluzale la primul premolar superior seamn cu
un:
A. Ptrat
B. Cerc
C. Fluture
D. Coad de rndunica
E. Romb
C (4 ,pag. 175)
*455. Linerii din eugenolat de zinc prezint urmtoarele caracteristici:
A. PH cu valori cuprinse ntre 6-9.
B. PH acid si efecte de iritaie pulpara
83
C. PH aproape neutru si efect sedativ pulpar
D. PH aproape neutru si efecte de stimulare pulpara
E. PH alcalin si efecte de iritaie pulpara
C (4 ,pag. 298)
*451. Deteriorarea adeziunii provoac consecine clinice grave atunci cnd adeziunea se
compromite:
A. ntre detritusul remanent hibridizat si dentin sntoas subiacenta
B. ntre baz stratului hibrid si dentin sntoas subiacent
C. n mas stratului hibrid
D. ntre adeziv si poriunea superficial a stratului hibrid
E. ntre compozit si adeziv
B (4 ,pag. 339)
*452. Legtur adeziv poate ced prin compromiterea:
A. coeziunii la jonciunea rsin adeziva/strat hibrid
B. coeziunii la jonciunea rsin adeziva/rsin compozit
C. coeziunii la jonciunea smal/rsin compozit
D. coeziunii la jonciunea rsin adeziva/canalicule dentinare
E. coeziunii la jonciunea strat hibrid/canalicule dentinare

38
A (4 ,pag. 338)
*453. Zonele de minima rezistent mecanic sunt situate:
A. ntre adeziv si limit superficial a stratului hibrid
B. ntre adeziv si limit profund a stratului hibrid
C. ntre adeziv si rsin compozit
D. ntre stratul hibrid si canaliculele dentinare
E. ntre rsin compozit si stratul hibrid
A (4 ,pag. 338 )
*454. Profunzimea impregnrii dentinei demineralizate cu monomer adeziv depinde de:
A. afinitatea pentru substratul tisular
B. gradul de deshidratare dentinara
C. tipul de monomer adeziv
D. tipul leziunii carioase
E. localizarea leziunii carioase
A (4 ,pag. 332)
*455. Cavitile de clasa a II-a se pregtesc la nivelul cariilor care evolueaz pe
suprafeele:
A. Proximale ale premolarilor
B. Proximale ale caninilor
C. Proximale ale incisivilor laterali
D. Proximale ale incisivilor centrali
E. Vestibulare ale molarilor
A (4, pag. 173)
84
*456. Conform clasificrii anatomo-topografice, cavitatea de clas I se defineste:
A. rezult n urm tratamentului cariilor care evolueaz pe suprafeele proximale la incisivilor si
caninilor cu pstrarea unghiului incizal
B. rezult n urm tratamentului cariilor care evolueaz n toate fosele si fisurile de pe suprafaa
ocluzala a molarilor si premolarilor
C. rezult n urm tratamentului cariilor ce evolueaz n cele dou treimi ocluzale vestibulare si
palatinale ale frontalilor maxilari
D. rspunsuri corecte a,b,c.
E. rapunsuri corecte b, c
E (4 ,pag. 173)
457. Care dintre urmtoarele preparate comerciale sunt sisteme adezive
monocomponente:
A. Opti Bond
B. One Coat Bond
C. Clearfil Liner Bond2
D. Syntac Sprint
E. Tenure
B,D (4 ,pag. 328,343,341)
458. Dintre dezavantajele linerilor fac parte urmtoarele:
A. izolare termic necorespunztoare
B. protecie chimic prin sigilarea canaliculelor dentinare
C. lips rezistenei mecanice semnificative
D. desprinderea de pe suprafaa plgii dentinare n timpul contraciei de priz a compozitelor
E. alcalinitatea crescut
A,C,D (4 ,pag. 296)

39
459. Factorul C:
A. are o valoare ct mai aproape de 1, pentru cavitatea de clas a I-a, unde fotopolimerizarea se
face n straturi succesive ct mai mici
B. este cu att mai mare cu ct o cavitate are mai muli perei
C. este cu att mai mare cu ct o cavitate are mai puini perei
D. exprim raportul ntre numrul de perei ai cavitii de care se cupleaz compozitul si for
adeziunii de un perete dentar
E. exprim raportul ntre numrul de perei ai cavitii de care se cupleaz compozitul si
numrul de suprafee libere ale obturaiei
A,B,E (4 ,pag. 323)
460. Lacurile dentare (4 ,varnish-urile) conin rsini naturale de tipul;
A. benzen
B. sandarac
C. copal
D. clorbutanol
E. colofoniu
85
B,C,E (4 ,pag. 294)
461. Primerii au rolul de:
A. nlturare a stratului de detritus dentinar remanent
B. umectare intim a fibrelor de colagen
C. colabare a fibrelor de colagen,blocnd permeabilitatea dentinei
D. nlocuirea mansonului de apa din jurul fibrelor de colagen
E. amortizare a solicitrilor ocluzale masticatorii
B,D (4 ,pag. 332)
462. Prin demineralizare, porozitatea plgii dentinare:
A. nu se modific dect cu 1-2%
B. creste la valoarea de 8,2%
C. creste la valoarea de 13,4%
D. se mreste calibrul canaliculelor dentinare
E. nu sunt demineralizate canaliculele dentinare
C,D (4 ,pag. 326)
463. Rezistent la compresiune a cimentului fosfat de zinc poate fi compromis prin;
A. ncorporarea iniial a unei cantiti prea mari de pulbere
B. raport mrit pulbere/lichid
C. raport sczut pulbere/lichid
D. nclzirea plcuei de sticl pe care se spatuleaza
E. contact prematur cu lichidele bucale
A,C,E (4 ,pag. 304)
464. Avantajele linerilor din cimenturi cu ionomeri de sticl
A. Biocompatibilitatea
B. Adezivitatea la dentin
C. Rezistent la compresiune masticatorie superioar rsinilor compozite
D. Reducerea microinfiltratiei marginale
E. Rezistent la compresiune masticatorie superioar celorlali lineri
A,B,D,E (4 ,pag. 299)
465. Concepia terapeutic contemporan privind atitudinea fa de plag dentinara
recomand
A. Obturaia de baz pentru protejarea plgii dentinare doar n scopul izolrii mecanice a pulpei

40
dentare
B. Obturaia de baz pentru protejarea plgii dnetinare doar n scopul izolrii chimice a pulpei
dentare
C. Obturaia de baz pentru protejarea plgii dentinare n scopul izolrii termice a pulpei dentare
D. Obturaia de baz pentru protejarea plgii dentinare n scopul izolrii electrice a pulpei
dentare
E. Izolarea termic fa de obturaiile metalice atunci cnd grosimea plgii dentinare care
acoper pulpa scade sub 1mm
C,D,E (4 ,pag. 301)
86
466. Etapele n prepararea unui liner din ciment ionomere de sticl includ:
A. Spatularea unei jumti din cantitatea de pulbere timp de 15 secunde pn la obinerea unei
consistente vscoase omogene
B. Spatularea unei jumti din cantitatea de pulbere timp de 15 secunde pn la obinerea unei
consistente cremoase omogene
C. ncorporarea celeilalte jumti de pulbere si spatularea timp de nc 10-15 secunde
D. La linerii fotopolimerizabili spatularea dureaz doar 5 secunde
E. La linerii fotopolimerizabili spatularea dureaz doar 15 secunde
B,C,E (4 ,pag. 300)
467. Indicarea adezivilor dentinari n protecia plgii dentinare se datoreaz:
A. Capacitii de sigilare a canaliculelor dentinare superioar lacurilor
B. Biocompatibilitatii pulpare
C. Efectului antibacterian
D. Obligativitii condiionrii plgii dentinare
E. Capacitii de izolare termic
A,B (4 ,pag. 320)
468. Indicaiile hibridizrii plgii dentinare sunt urmtoarele:
A. Obturaii coronare adezive cu compozit
B. Obturaii coronare adezive cu amalgam
C. Obturaii cu cimenturi cu ionomeri de sticl
D. Sigilarea preventiv a plgii dentinare
E. Sigilarea curativa a plgii dentinare
A,B,D,E (4 ,pag. 323,324)
469. Lacurile dentare au urmtoarele indicaii:
A. Protecia chimic a plgii dentinare fa de bazele de ciment fosfat, necesar dac grosimea
dentinei restane este mai mic de 2 mm
B. Protecia chimic a plgii dentinare fa de bazele de ciment fosfat, necesar dac grosimea
dentinei este de 0,5-1 mm
C. Reducerea microinfiltratiei marginale la obturaiile din amalgam de argint, atunci cnd sunt
aplicate pe dentinara
D. Reducerea microinfiltratiei marginale la obturaiile din amalgam de argint, atunci cnd
aplicate pe pereii de smal
E. Reducerea hipersensibilitatii dentinare
B,D,E (4 ,pag. 295)
470. Proprietile cimentului policarboxilic sunt urmtoarele:
A. Biocompatibil prin cresterea PH-ului la 5 dup o 1 h de la spatulare
B. Biocompatibil prin disocierea redus a acidului poliacrilic
C. Rezistent mecanic cea mai mare dintre materialele utilizate c obturaie de baz
D. Adeziune chimic la smal si dentin

41
E. Activitate antibacteriana similar eugenatului de zinc
A,B,D (4 ,pag. 309)
87
471. Regulile generale ale unei hibridizri optime includ
A. Gravarea dentinara cu acid ortofosforic 37% timp de 15-30 secunde
B. Gravarea dentinara cu acid ortofosforic 37% timp de 15 secunde
C. ndeprtarea detritusului remanent dentinar ntr-o singur etap
D. ndeprtarea detritusului remanent dentinar n 3 etape distincte
E. Polimerizarea separat a rsinii adezive naintea obturaiei coronare cu compozit
B,D,E (4 ,pag. 346)
472. Utilizarea compozitelor fluide c obturaii de baz este indicat deoarece
A. Au modul de elasticitate mai sczut fa de compozitele hibride ceea ce confer rezistent
mai mare la fracturare .
B. Au modul de elasticitate mai mare fa de compozitele hibride ceea ce confer rezistent mai
mare la fracturare
C. Au rezistent mai mare la compresiune fa de compozitele hibride
D. Au rezistent mai mare la compresiune fa de valorile altor materiale de obturaie de baz
E. Au contracie mare de priz
A,D (4 ,pag. 313)
473. Avantajele prepararilor multiple sunt:
A. reduce numrul vizitelor pacientului la stomatolog
B. conduce la cstigare de timp
C. necesit un numr redus de instrumente
D. reduc riscul procedurilor restauratoare incorecte
E. scad preul de cost al tratamentului
A,B,C (4 ,pag. 184-185)
474. Cavitaiile de clas I rezult n urm tratamentului leziunilor carioase care evolueaz:
A. n toate fosele si fisurile de pe suprafaa ocluzala a molarilor si premolarilor
B. n 2/3 ocluzale vestibulare si orale ale molarilor
C. suprafaa palatinala a frontalilor maxilari
D. suprafeele proximale ale incisivilor si caninilor cu pastarea unghiului incizal
E. n 1/3incizala a feelor vestibulare si orale ale dinilor
A,B,C (4 ,pag. 173-174)
475. Coafajul indirect este indicat n caviti cu dentin dur si mici zone de dentin
alterat, dac:
A. dentin alterat ocup o suprafaa punctiforma plasat strict n dreptul coarnelor pulpare
B. dini ce au si alte restaurri corecte
C. accesibilitate direct
D. pacient tnr, sntos
E. dentin alterat ocup o suprafaa de pn la 2mm diametru
A,C,D (4 ,pag. 315)
476. n ce situaii ndeprtarea esutului cariat este indicat prima n prepararea cavitii?
A. n caviti profunde
88
B. n caviti orale cu numeroase si extinse procese carioase
C. cnd se doreste realizarea controlului cariei
D. la dini cu leziune carioas minima
E. n caviti punctiforme
B,C (4 ,pag. 178-179)

42
477. Accesul rsinii adezive n profunzimea dentinei este influenat de urmtorii factori:
A. Porozitatea matricei dentare
B. Umiditatea endogena
C. Umiditatea accidental
D. Umiditatea exogena
E. Tipul rsinii adezive
A,B,C,D (4 ,pag. 327)
478. Avantajele linerilor cu hidroxid de calciu :
A. Alcalinitate
B. Alcalinitate
C. Efect bacteriostatic
D. Stimuleaz indirect neodentinogeneza
E. Reduce hipersensibilitatea dentinara dup obturaii coronare recente
A,C,D (4 ,pag. 297)
479. Cavitile de a VI-a - tratamentului leziunilor situate la:
A. Nivelul marginilor incizale ale dinilor anteriori
B. Vrfului cuspizilor dinilor laterali
C. Nivelul treimii cervicale orale a caninilor superiori
D. Nivelul vestibulare
E. Nivelul suprafeelor mezio-ocluzo-distale
A,B,E (4 ,pag. 174)
480. Contraindicaiile lacurilor dentare sunt urmtoarele:
A. Sub coafajele indirecte
B. Sub bazele de ciment cu ionomer de sticl
C. Sigilarea canaliculelor dentinare naintea obturaiilor cu amalgam
D. Protecia uzurii masticatorii a obturaiilor coronare
E. Sub obturaii de rsini acrilice compozite
A,B,E (4 ,pag. 295)
481. Linerii:
A. cazul care conin hidroxid de calciu, se folosesc la coafaj direct indirect
B. nu realizeaz o izolare termic corespunztoare
C. dup cum le spune numele, se folosesc pentru trasarea de linii pe fundul cavitilor
D. un fel de lacuri subiri
E. conin rsini naturale sintetice dizolvate solveni organici
A,B (4 ,pag. 296)
89
482. Ce instrumentar este indicat pentru finisare :
A. Bizotatoare de prag gingival
B. Toporisti de smal
C. Freze fr vrf
D. Freze diamantate
E. Freze cu vrf
A,B,C (4 ,pag. 181-182)
483. Unde converg prismele de smal:
A. fosete
B. sanuri
C. La cuspizi
D. La crestele marginale
E. n fisuri

43
A,B,E (4 ,pag. 181)
484. Indicatiile lacurilor dentare:
A. Reducerea hipersensibilitatii dentinare
B. Reducerea microinfiltratiei marginale la obturaiile din amalgam de argint, atunci cnd sunt
aplicate pe plag dentinara si pe pereii de smal ai cavitii
C. Reducerea microinfiltratiei marginale la obturaiile din amalgam de argint, atunci cnd sunt
aplicate pe plag dentinara
D. Protecia chimic a plgii dentinare fa de bazele de ciment fosfat, necesar dac grosimea
dentinei restane este mai mic de 0,5-1 mm
E. Protecia chimic a plgii dentinare fa de bazele de ciment fosfat, necesar dac grosimea
dentinei restane este mai mic de 2 mm
A,B,D (4 ,pag. 294-295)
485. Linerii cu hidroxid de calciu au urmtoarele proprieti:
A. Efect bacteriostatic
B. Efect de alcalinizare a mediului prin eliberarea ionilor hidroxil
C. Stimularea depunerii de dentin secundar datorit efectului usor iritant asupra pulpei
D. Stimularea depunerii de dentin secundar datorit efectelor sedative asupra pulpei
E. Alcalinitate crescut care se pstreaz si dup priz prin eliberarea ionilor de hidrogen
A,B,C,D (4 ,pag. 297)
486. Linerii din cimenturi cu ionomeri de sticl prezint urmtoarele avantaje:
A. rezistent la compresiune masticatorie superioar celorlali lineri
B. Reducerea microinfiltratiei marginale
C. Rezistent la compresiune masticatorie superioar rsinilor compozite
D. Adezivitatea la dentin
E. Biocompatibilitatea
A,B,D,E (4 ,pag. 299)
487. Prepararea unui liner din ciment ionomer de sticl prezint urmtoarele etape:
90
A. Spatularea unei jumti din cantitatea de pulbere timp de 15 secunde pn la obinerea unei
consistente vscoase omogene
B. Spatularea unei jumti din cantitatea de pulbere timp de 15 secunde pn la obinerea unei
consistente cremoase omogene
C. ncorporarea celeilalte jumti de pulbere si spatularea timp de nc 10-15 secunde
D. La linerii fotopolimerizabili spatularea dureaz doar 5 secunde
E. La linerii fotopolimerizabili spatularea dureaz doar 15 secunde
B,C,E (4 ,pag. 300)
488. Atitudinea fa de plag dentinara n concepia terapeutic contemporan:
A. Obturaia de baz pentru protejarea plgii dentinare n scopul izolrii termice a pulpei dentare
B. Obturaia de baz pentru protejarea plgii dnetinare n scopul izolrii chimice a pulpei
dentare
C. Obturaia de baz pentru protejarea plgii dentinare n scopul izolrii electrice a pulpei
dentare
D. Izolarea termic fa de obturaiile metalice atunci cnd grosimea plgii dentinare care
acoper pulp scade sub 1mm
E. Obturaia de baz pentru protejarea plgii dentinare doar n scopul izolrii mecanice a pulpei
dentare
A,C,D (4 ,pag. 290)
489. Bazele trebuie s prezinte urmtoarele proprieti fundamentale:
A. Difuzivitatea termic

44
B. Conductivitatea termic
C. Biocompatibilitatea
D. Modulul de elasticitate
E. Rezistent mecanic
A,B,D,E (4 ,pag. 302-303)
490. Cimentul fosfat de zinc prezint urmtoarele proprieti:
A. Aderen la plag dentinara prin adeziune chimic
B. Aderen la plag dentinara prin retenie micromecanic
C. PH 6 dup 48 de ore
D. Modul de elasticitate crescut
E. Rezistent mecanic mare
B,E (4 ,pag. 304)
491. Proprietile cimentului policarboxilic sunt urmtoarele:
A. Activitate antibacteriana similar eugenatului de zinc
B. Adeziune chimic la smal si dentin
C. Rezistent mecanic cea mai mare dintre materialele utilizate c obturaie de baz
D. Biocompatibil prin disocierea redus a acidului poliacrilic
E. Biocompatibil prin cresterea PH-ului la 5 dup o 1 or de la spatulare
B,D,E (4 ,pag. 309)
492. Adezivii dentinari sunt indicai n protecia plgii dentinare datorit:
91
A. Capacitii de izolare termic
B. Obligativitii condiionrii plgii dentinare
C. Efectului antibacterian
D. Biocompatibilitatii pulpare
E. Capacitii de sigilare a canaliculelor dentinare superioar lacurilor
D,E (4 ,pag. 320)
493. Indicaiile hibridizrii plgii dentinare sunt urmtoarele:
A. Sigilarea curativ a plgii dentinare
B. Sigilarea preventiv a plgii dentinare
C. Obturaii cu cimenturi cu ionomeri de sticl
D. Obturaii coronare adezive cu amalgam
E. Obturaii coronare adezive cu compozit
A,B,D,E (4 ,pag. 323-324)
494. Pentru o hibridizare optim sunt necesare:
A. Polimerizarea separat a rsinii adezive naintea obturaiei coronare cu compozit
B. ndeprtarea detritusului remanent dentinar n 3 etape distincte
C. ndeprtarea detritusului remanent dentinar ntr-o singur etap
D. Gravarea dentinara cu acid ortofosforic 37% timp de 15 secunde
E. Gravarea dentinara cu acid ortofosforic 37% timp de 15-30 secunde
A,B,D (4 ,pag. 327)
495. Tehnicile de hibridizare includ:
A. Hibridizarea pe smal
B. Hibridizarea fr pstrarea detritusului dentinar remanent
C. Hibridizarea cu pstrarea detritusului dentinar remanent
D. Hibridizarea cu timpi de lucru efectuai simultan
E. Hibridizarea cu timpi de lucru efectuai succesiv
B,C,D,E (4 ,pag. 340-345)
496. Fenomenele care apr n deteriorarea grav a adeziunii sunt generate de:

45
A. microinfiltratie
B. percolare
C. nanoinfiltratie
D. infiltraii marginale extinse
E. niciunul din rspunsurile de mai sus
A,C (4 ,pag. 339)
497. Cavitile de clas a VI-a rezult n urm tratamentului leziunilor carioase de la
nivelul:
A. Marginilor incizale
B. Vrfului cuspizilor
C. Suprafeelor mezio-ocluzo-distale
D. Suprafeelor vestibulare
92
E. Suprafeelor orale
A,B,C (4 ,pag. 174)
498. Stabilirea conturului marginal reprezint:
A. plasarea marginilor cavitii ntr-o poziie ce va ocup n final reparaia
B. presupune nlturarea smalului subminat n totalitate
C. se realizeaz cu freze cilindrice la turaie convenional
D. se realizeaz cu instrumente de mn
E. marginile cavitii vor fi plasate astfel nct s permit o bun finisare a marginilor viitoarei
restauraii
A,B,E (4 ,pag. 173)
499. Metod ideal pentru ndeprtarea materialului carios presupune:
A. presiune minima
B. rapiditate
C. cldur frictionala aproape zero
D. control complet al instrumentului folosit
E. nici un rspuns corect
A,C,D (4 ,pag. 180)
500. Lacurile dentare au urmtoarele contraindicaii:
A. sigilarea canaliculelor dentinare naintea obturrii cu amalgam
B. sub coafajele indirecte
C. sub bazele cu CIS
D. protecia bonturilor coronare la dini vitali n vederea cimentrii cu ciment fosfat de ZN
E. sub obturaiile din rsini acrilice sau compozite
B,C,E (4 ,pag. 295)
*510. Grosimea ideal a hidroxidului de calciu aplicat n cazul cavitilor avansate si
extinse este de:
A. 1 mm
B. 1,5-2 mm
C. 0,5-0,75 mm
D. 2 mm
E. peste 2 mm
C (4,pag. 211)
*515. Toaleta cavitilor superficiale se face cu:
A. Apa oxigenat
B. Alcool
C. Substane anti-microbiene

46
D. Spray-ul de ap
E. Perhidrol
D (4,pag. 211)
*585. Aportul sczut de calciu perturba formarea matricei smalului prin:
A. Reducerea cantitativ a esuturilor dure n formare
B. Reducerea coninutului mineral total
109
C. Reducerea calitativ a esuturilor dentare
D. Modificri morfologice
E. Cresterea coninutului mineral
A (4,pag. 34)
*586. Calciul neionizat din compoziia lichidului bucal se gseste sub urmtoarele forme:
A. Fosfai si bicarbonai
B. Legat de compusi organici cu masa molecular mic
C. Legat de proteinele bogate n prolina
D. Legat de amilaz salivar
E. Toate de mai sus
E (4,pag. 37)
*587. Funciile salivei sunt urmtoarele:
A. Regleaz ph-ul bucal
B. Meninerea echilibrului ecologic bucal
C. Digestiv
D. Excretorie
E. Toate de mai sus
E (4,pag. 35)
*588. Volumul zilnic al secreiei salivare este de:
A. 1,5-2 l
B. 0,5-1,5 l
C. 0,5-1 l
D. 0,5-2 l
E. 1-2 l
B (4,pag. 36)
*589. Funciile salivei:
A. ofensiv (4,anihilarea florei patogene)
B. absorbtiv (4,absorbia ctorva substane sau medicamente cum ar fi nitroglicerin)
C. secretorie (4,diverse substane organice precum mucin sau hormoni precum amilaz)
D. favorizarea percepiei senzoriale prin receptorii tactili de pe limb
E. digestiv (4,prin amilaz salivar)
E (4,pag. 35)
*590. Perturbarea formrii matricei organice a smalului:
A. apare n caren grav de vitamin PP la aduli
B. apare n caren de vitamin C, dar numai cnd produce microchisturi cerebrale care la rndul
lor, prin modificarea metabolismului neurotransmitorilor va produce tulburri pulpare
C. prezena n dieta a magneziului, clorului, sulfului, seleniului, fierului si aluminiului previne
apariia acestor perturbri
D. poate fi cauzat alimentaia srac n hidroxiapatit
E. dietele bogate n zahr produc o matrice a smalului neomogen, n "fagure de miere"
E (4,pag. 33)
110

47
*591. Saliva:
A. vscozitatea salivei este dat de coninutul de vsc
B. conine calciu atomizat, ionizat si liofilizat
C. conine lipide: mucin, staterina
D. conine sisteme tampon precum esteraze nespecifice si peroxidaz
E. conine sistemul tampon fosfat anorganic
E (4,pag. 40)
*592. Care este concentraia fluorului salivar fa de nivelul sau plasmatic:
A. 10-20 %
B. 20-30%
C. 30-50%
D. 50-60%
E. 60-70%
E (4,pag. 38)
*593. Valoarea normal a sialometriei la secreia de repaos este:
A. 0,15-0,20 ml/minut
B. 0,25-0,35 ml/minut
C. 0,35-0,45 ml/minut
D. 0,45-0,55 ml/minut
E. 0,55-0,65 ml/minut
B (4,pag. 36)
*594. Teoriile mecanismelor externe n geneza cariei dentare cuprind:
A. teoria chelatiunii
B. teoria chimic
C. teoria parazitar
D. teoria enzimatic
E. teoria proteolizei-chelatiunii
E (4,pag. 71)
*595. Teoriile mecanismelor interne n geneza cariei dentare cuprind:
A. teoria proteolitic
B. teoria chimico-parazitar
C. teoria neurodistrofica
D. teoria proteolizei-chelatiunii
E. teoria enzimatic-reflex
C (4,pag. 73)
*596. Teoria biochimic consider c elementul esenial este reprezentat de deficitul de:
A. fosfor dentinar
B. fosfai de calciu
C. hidroxilapatita
D. vitamin B1
111
E. vitamin B6
D (4,pag. 74)
*597. Teoria enzimatica consider c anumite excitaii patologice pot produce modificri
biochimice n:
A. compoziia limfei dentinare
B. gradul de mineralizare dentinara
C. gradul de permeabilitate dentinara
D. stratul odontoblastic

48
E. compoziia fluidului gingival
A (4,pag. 73)
*598. Perturbarea formrii matricei organice a smalului are printre cauze si caren n
vitamin:
A. C
B. B1
C. E
D. D
E. PP
A (4,pag. 33)
*599. Calciul neionizat din lichidul bucal se gseste sub form de fosfai si bicarbonai n
urmtoarele proporii:
A. 10-20%
B. 20-30%
C. 25-35%
D. 30-40%
E. peste 50%
A (4,pag. 37)
*600. Triad incriminata n etiopatogenia cariei dentare este:
A. terenul, flor microbian, alimentaia
B. saliv, raportul substane organice/anorganice din esuturile dure dentare
C. igiena bucal, alimentaia
D. toate rspunsurile sunt corecte
E. nici un rspuns corect
A (4,pag. 33)
601. Care dintre urmtoarele afirmaii legate de sistemul tampon salivar fosfat anorganic
sunt adevrate:
A. este principalul sistem tampon salivar n saliva stimulat
B. este principalul sistem tampon salivar de repaus
C. este cel mai puternic sistem tampon salivar
D. are o eficient maxim la un ph de 5,5-6,8
E. are o eficient maxim la un ph 6,8-7,2
B,E (4,pag. 40)
112
602. Care dintre afirmaiile care se refer la pelicul sunt adevrate:
A. un strat organic ce conine bacterii
B. este format din proteine si glicoproteine
C. este format din aglomerri ale primelor bacterii colonizatoare
D. este primul strat al plcii
E. se suprapune c si noiune peste cea de materia alb
B,D (4,pag. 53)
603. Care dintre afirmaiile referitoare la Streptococul mutans sunt adevrate:
A. produce glicoziltransferaza si fructoz/transferaz, care sunt polizaharide extracelulare
B. este la fel de cariogen c si celelalte specii de Streptococi orali
C. este cel mai cariogen streptococ oral
D. produce glicoziltransferaza si fructoziltransferaza cu rol n sintez de polizaharizi
extracelulari
E. nu sintetizeaz polizaharide extracelulare dect n cantiti reduse
C,D (4,pag. 57)

49
604. Care dintre urmtoarele afirmaii legate de calciul care intr n compoziia salivei
sunt adevrate:
A. calciul neionizat are rolul funcional cel mai important
B. concentraia calciului ionizat creste odat cu scderea ph-ului bucal
C. calciul din saliv parotidian este n concentraie de 3 ori mai mare dect n saliva
submandibular
D. calciul neionizat se gseste n proporie de 10-20% n fosfai si bicarbonai
E. calciul din saliv submandibulara este n concentraie de 2 ori mai mare dect n saliv
parotidian
B,D,E (4,pag. 37)
605. n categoria ndulcitorilor calorici fac parte:
A. aspartamul
B. xilitolul
C. zaharin
D. sorbitolul
E. palatinaza
B,D (4,pag. 51)
606. Leucotoxin salivar este:
A. o glicoprotein salivara ce se gseste si n substan fundamental a esutului conjunctiv
B. un polipeptid ce creste diapedez polimorfonuclearelor neutrofile
C. un polipeptid ce se gseste n concentraie mai mare n plac dect n saliv
D. un polipeptid ce se gseste n concentraie mai mare n saliv dect n plac
E. un polipeptid ce creste permeabilitatea capilarelor
B,C,E (4,pag. 42)
607. Lichidul bucal este alctuit din:
113
A. numai din saliv
B. transudat al mucoasei bucale si sanului gingival
C. saliv
D. secreii gastrice si regurgitatoare
E. mucus nasofaringian
B,C,D,E (4,pag. 35)
608. Prelungirea timpului de clearance salivar al glucidelor se poate datora:
A. factorilor retentivi bucali
B. vscozitatea crescut a salivei
C. consumului de alune si brnzeturi la sfrsitul mesei
D. ritmului sczut al secreiei salivare
E. consumului asociat de zaharoz, fructoz si lactoz
A,B,D (4,pag. 46)
609. Secreia salivara:
A. este constant pe tot parcursul zilei
B n repaus reprezint aportul majoritar al glandei submandibulare care secret de 3 ori mai
mult saliv dect parotida
C.n repaus reprezint aportul majoritar al glandei parotide care secret de 3 ori mai mult saliv
dect gland submandibulara
D. n timpul masticaiei se intensific pe seam secreiei glandei parotide
E. n timpul masticaiei se intensific pe seam secreiei glandei submandibulare
B,D (4,pag. 36)
610. Staterina este:

50
A. o form specific de cristalizare a fosfatului de calciu
B. favorizeaz precipitarea srurilor de calciu din saliv si recaptarea lor n smal
C. inhiba precipitarea spontan a srurilor de calciu din saliv
D. o protein prezena numai n saliv parotidian
E. o protein ce favorizeaz formarea n jurul dinilor a unui filtru suprasaturat de fosfat de
calciu cu rol remineralizant
C,E (4,pag. 39)
611. Volumul zilnic al secreiei salivare globale:
A. este de 0,3-0,5 l/zi
B. este de 0,5-1,5 l/zi
C. este de 0,5-0,8 l/zi
D. este reprezentat n proporie de 10% din secreia glandelor salivare accesorii
E. este reprezentat n proporie de 10% din secreia glandelor sublinguale
B,D (4,pag. 36)
612. Capacitatea tampon a lichidului bucal depinde de
A. variaiile ph-ului
B. ritmul secreiei salivare
C. valoarea iniial a ph-ului bucal
114
D. consumul de alimente acide
E. vscozitatea salivei
A,B,C (4,pag. 40)
613. Ecosistemul microbian al plcii bacteriene este format din
A. Streptococi
B. Lactobacili
C. Nocardia
D. Candida albicans
E. Treponem pallidum.
A,B,C (4,pag. 57)
614. Funciile salivei sunt
A. reglarea ph-ului bucal
B. clearance
C. lubrefianta
D. stimularea neodentinogenezei
E. excretorie
A,B,C,E (4,pag. 36)
615. Lichidul bucal conine
A. saliv
B. transudat al mucoasei bucale si gingivale
C. exudat din pungi parodontale
D. limf dentinara
E. mucus nazofaringian
A,B,C,E (4,pag. 35)
616. Perturbarea formrii matricei organice a smalului este influenat de
A. carena n vitamina A
B. carena n vitamina C
C. prezena oligoelementelor n diet
D. principiile nutritive
E. dereglri hormonale

51
A,B,C,D (4,pag. 33)
617. Perturbarea maturrii preeruptive a smalului este influenat de urmtoarele
dereglri hormonale
A. hipofizectomia experimental
B. nanismul hipofizar
C. insuficiena tiroidian
D. insuficiena paratiroidiana
E. hormonii sexuali
A,B,E (4,pag. 35)
618. Perturbarea mineralizrii matricei smalului este influenat de
115
A. caren n calciu si fosfor
B. prezena fluorului
C. boli infecto-contagioase
D. caren n vitamin D
E. dereglri hormonale.
A,B,D,E (4,pag. 34)
619. Prelungirea timpului de clearance salivar al hidrocarbonatelor poate fi cauzat de:
A. ritmul sczut al secreiei salivare
B. vscozitatea crescut a salivei
C. factori retentivi bucali
D. concentraia mic a fluorului salivar
E. concentraia mic a Ig A salivar
A,B,C (4,pag. 46)
620. Prezena n diet a urmtoarelor oligoelemente n perioad de formare a dinilor
reduc frecven cariei dentare la sobolani
A. fluor
B. bor
C. cupru
D. seleniu
E. molibden
A,B,C,E (4,pag. 33)
621. Urmtoarele alimente reduc riscul cariogen al hidrocarbonatelor
A. lapte
B. brnzeturi
C. grsimi
D. ceaiuri
E. cafea
A,B,C (4,pag. 50)
622. Capacitatea de tamponare a lichidului bucal depinde de urmtorii factori:
A. Ritmul secreiei salivare
B. Contraceptivele orale
C. Reologia bucal
D. Asigurarea mediului nutritiv pentru desfsurarea bacteriolozei bacteriene
E. Valoarea iniial a ph-ului bucal
A,B,C,E (4,pag. 40)
623. Care din urmtoarele substane reprezint ndulcitori calorici:
A. Ciclamatul
B. Sorbitolul

52
C. Aspartamul
D. Xilitolul
E. Lycasinul
116
B,D,E (4,pag. 51)
624. Dintre enzimele ce intr n compoziia salivei fac parte:
A. Fosfataz acid
B. Alfa amilaz
C. Hialuronidaza
D. Proteinaze
E. Kalicreina
A,B,E (4,pag. 39)
625. n lichidul bucal se gsesc o serie de enzime produse de microflor sau esuturile moi
ale cavitii bucale din care fac parte:
A. Succindehidrogenaza
B. Aldolaz
C. Fosfataz alcalin
D. Hialuronidaza
E. Fosfataz acid
C,D (4,pag. 40)
626. Materializarea semnificaiei biologice a fosfailor salivari se face prin:
A. Asigurarea mediului nutritiv pentru glicoliz bacterian
B. Participarea n componena sistemelor tampon salivare
C. Pstrarea stabilitii coninutului mineral al dinilor
D. Blocheaz ionii bivaleni de calciu si magneziu
E. Inhib aderena bacteriilor la hidroxiapatit
A,B,C (4,pag. 38)
627. Rolul cariopreventiv al lichidului bucal se realizeaz prin:
A. Scurtarea timpului de clearance salivar al alimentelor fermentabile
B. Inhibarea adeziunii microbiene
C. Pstrarea contactului direct al zaharozei cu plac bacterian
D. Vscozitatea si adeziunea unor produse
E. Sturarea plcii bacteriene n substane remineralizante
A,B,E (4,pag. 43)
628. Saliva conine o serie de factori antimicrobieni capabili s modeleze colonizarea
cavitii bucale de ctre microorganisme din care fac parte:
A. Lactoferina
B. Mucinele
C. 2 - microglobulina
D. Opsoninele
E. Staterina
A,B,C,D (4,pag. 41)
629. Scurtarea timpului de clearance al glucidelor se bazeaz pe:
A. Inducerea unei secreii salivare rapide si masive
117
B. Utilizarea unor alimente de tipul fructelor si legumelor
C. Ritmul sczut al secreiei salivare
D. Vscozitate crescut a salivei
E. Periajul dentar la sfrsitul mesei

53
A,B,E (4,pag. 46)
630. Etiopatogenia cariei:
A. este acceptat triad etiologica teren, flor microbiana si alimentaie
B. aciunea alimentelor se manifest att prezumtiv ct si postprocesiv
C. alimentele moi si lipicioase favorizeaz hipofuncia, diminuarea debitului salivar si
exacerbarea florei microbiene
D. prin teren nelegem calitatea smalului dentar si a lichidului bucal
E. alimentele dure cresc nevoia ingestiei de lichide si favorizeaz producerea unor sunete
dizgraioase n timpul masticaie dar nu previn caria
A,C,D (4,pag. 31)
631. Etiopatogenia cariei: calitatea smalului dentar
A. displaziile constituie modificri ale arhitecturii normale a smalului
B. hipoplaziile constituie cresteri ale coninutului mineral care ns este organizat ntr o reea
cristalin necorespunztoare
C. distrofiile dentare se ncadreaz n categoria milolizelor
D. gravitatea distrofiilor este cu att mai mare cu ct tulburrile metabolice care le cauzeaz
apr mai precoce
E. displaziile si hipoplaziile nu favorizeaz apariia procesului carios dect n sezonul rece
A,D (4,pag. 32)
632. Lichidul bucal:
A. pe lng saliv mai conine transudat al mucoasei bucale si sanurilor gingival, exudat din
pungile parodontale, mucus nazofaringian etc
B. exudatul pungilor parodontale creste proporional cu starea de stres
C. exudatul pungilor parodontale creste proporional cu intensitatea inflamaiei
D. n hiposialii, exudatul parodontal poate s ajung la 2% din volumul salivei de repaus
E. poate s conin secreie gastric regurgitat
A,C,E (4,pag. 35)
633. Perturbarea mineralizrii matricei smalului:
A. ncorporarea preferenial a carbonailor n smal i confer o cristalinitate deficitara
B. insuficien parotidian duce si la ntrzieri n erupia dinilor
C. fluorul reduce solubilitatea smalului n soluie acid
D. aportul foarte sczut de calciu nu afecteaz coninutul mineral total
E. vitamin D este indispensabil unei mineralizri normale
A,C,D,E (4,pag. 34)
634. Proprieti antimicrobiene ale salivei:
A. lizozimul este o lactoferina aglutinizata care atac peretele celular al microorganismelor
B. peroxidazele salivare constituie un sistem enzimatic complex cu rol antibacterian
118
C. aglutininele salivare faciliteaz ndeprtarea bacteriilor din lichidul bucal
D. opsoninele sunt muramidaze care scindeaz peptidoglicanii din constituia peretelui celular al
microorganismelor
E. staterina este o glicoprotein cu activitate antibacterian
B,C (4,pag. 41)
635. Rolul cariogen al hidrocarbonatelor:
A. la populaiile unde alimentaia tradiional conine puin zahr inciden cariei circulare acute
creste
B. consumul de dulciuri ntre mese creste frecven cariei
C. cariogenicitatea alimentelor depinde mai degrab de durat si frecven expunerii la zahr si
mai puin de tipul de preparat culinar care conine zahr

54
D. alimentaia natural conine un factor protector mpotriv cariei care se pierde n cursul
procesului de rafinare
E. programe riguroase de profilaxie pot reduce frecvena cariei chiar si n condiiile pstrrii
consumului ridicat de zahr
B,C,D,E (4,pag. 44)
636. Rolul cariogen al hidrocarbonatelor
A. amidonul crud nu coboar prea mult ph-ul plcii
B. amidonul prelucrat termic si pierde capacitatea acidogena si cariogena
C. combinaia de amidon si zahr are un efect cariogen mult mai puternic dect al zahrului din
cauza timpului de clearance prelungit
D. zaharoz favorizeaz colonizarea microorganismelor odonotopatogene
E. mono si oligozaharidele difuzeaz greu n plac bacterian, de aceea rmn depozitate pe
suprafaa acesteia si blocheaz colonizarea ei
A,C,D (4,pag. 44)
637. Rolul laptelui n etiopatogenia cariei
A. conine fluor provenit din plantele situate n zone poluate
B. laptele de pasre este cariogen datorit faptului c nu este lsat n form natural
C. conine cazein cu efect carioprotector
D. conine lactoz care este fermentata n plac bacterian
E. conine lactoz care ajuta la degradarea a laptelui
C,D (4,pag. 50)
638. Saliva
A. secreia de saliv creste n nopile cu presiune atmosferic crescut
B. n repaus, aportul glandei submandibulare la volumul total de saliv este mai mare dect al
parotidei
C. n timpul masticaiei glanda parotid produce mai mult saliv dect gland submandibulara
D. la gravide secreia de saliv scade, asa se explic incidena crescut a cariilor
E. faptul c molrii de minte superiori se cariaz att de usor, se explic prin cantitatea redus de
saliv care ajunge n acea zon
B,C (4,pag. 36)
119
639. Substitueni ai zahrului
A. siropul de porumbel
B. xilitolul
C. lactoferina
D. lycasinul
E. aspartamul
B,D,E (4,pag. 51)
640. Care oligoelemente devin cariofavorizante n condiiile unui aport exagerat :
A. Seleniu
B. Molibden
C. Fluor
D. Bor
E. Litiu
B,D (4,pag. 33)
641. ndulcitorii necalorici sunt:
A. Zaharin
B. Sorbitolul
C. Xilitolul

55
D. Ciclamatul
E. Aspartamul
A,D,E (4,pag. 51)
642. Substanele cu aciune antimicrobian din lichidul bucal sunt :
A. Aglutininele
B. Kalicreina
C. Anhidraza carbonic
D. Opsoninele
E. Peroxidaz
A,D,E (4,pag. 41-43)
643. Remineralizarea smalului este favorizat de:
A. suprasaturarea salivei n fosfai de calciu
B. PH alcalin salivar
C. suprasaturarea salivei n minerale
D. hipersalivatie
E. concentraii salivare mari de fluor
A,B,E (4,pag. 38)
644. Fosfaii salivari au rol carioprotector prin:
A. participarea la sistemele tampon salivare
B. pstrarea stabilitii coninutului mineral al dinilor
C. remineralizare direct a cariilor incipiente
D. blocarea glicolizei
E. inhibarea plcii bacteriene
120
A,B (4,pag. 38)
645. Sistemele tampon salivare include
A. sistemul fosfat organic
B. sistemul fosfat anorganic
C. sistemul acid carbonic/bicarbonat
D. sistemul macromolecular proetinic
E. sistemul acid carbonic
B,C,D (4,pag. 40)
646. Capacitatea de tamponare a lichidului bucal depinde de:
A. variaiile PH-ului atins
B. ritmul secreiei salivare
C. valoarea iniial a PH-ului bucal
D. concentraia de imunoglobuline salivare
E. vscozitatea salivar
A,B,C (4,pag. 40)
647. Factorii antimicrobieni salivari include
A. lizozimul
B. lactoferina
C. peroxidazele salivare
D. IgG secretorie
E. complexe alctuite din Ig A, Ig G si Ig M denumite opsonine
A,B,C (4,pag. 41)
648. Prelungirea timpului de clearance salivar poate fi cauzat de:
A. vscozitatea sczut a salivei
B. coninutul sczut de mucin al salivei

56
C. ritmul sczut al secreiei salivare
D. factori retentivi bucali
E. tipul de hidrocarbonate
C,D (4,pag. 46)
649. Alimentele cu rol cariprotector includ:
A. fina din cerealele nerafinate
B. fina din cerealele rafinate
C. grsimile
D. cacao
E. brnzeturi
A,C,D,E (4,pag. 50)
650. Hidrocarbonatele cu cariogenicitate redus include
A. xilitolul
B. sorbitolul
C. siropul de porumb
121
D. zahrul de cuplare
E. aspartamul
C,D (4,pag. 51)
651. Placa este constituit din:
A. proteine
B. glicoproteine anionice
C. glicoproteine cationice
D. lipide
E. amilaz
A,B,C,E (4,pag. 53)
652. Constituienti ai plcii sunt:
A. celule epiteliale
B. leucocite
C. eritrocite
D. particule alimentare
E. lipide
A,B,C (4,pag. 55)
653. Factorii imuni nespecifici include
A. lizozimul
B. lactoperoxidazele
C. lactoferinele
D. Ig A salivare
E. glicoproteine cu greutate molecular mic
A,B,C (4,pag. 61)
654. Aprarea specific depinde n principal de:
A. anticorpii salivari
B. imunoglobulina A
C. imunoglobulina G
D. imunoglobulina M
E. opsonine
A,B (4,pag. 62)
655. Triad Keyes cuprinde urmtorii factori:
A. terenul

57
B. flor microbiana
C. alimentaia
D. factori locali
E. factori morfologici
A,B,C (4,pag. 31)
656. Apr perturbri n formarea matricei organice a smalului n urmtoarele situaii:
A. carene n vitamin A n forme usoare
122
B. carene n vitamin C la copii
C. carene n seleniu
D. carene n vitamin A n forme grave
E. carene n vitamin C la aduli
B,D (4,pag. 33)
657. Perturbri n mineralizarea matricei smalului apr n:
A. carene n calciu
B. carene n fosfor
C. raport calciu/fosfat 2/1
D. raport calciu/fosfat 3/1
E. insuficiente tiroidiene
A,B,C,E (4,pag. 34)
658. Perturbarea mineralizrii matricei smalului are drept cauze:
A. Caren n calciu si fosfor
B. Caren n fluor
C. Caren n vitamin D
D. Caren n vitamin E
E. Dereglrile hormonale
A,B,C,E (4,pag. 34)
659. Carena vitaminei A poate genera leziuni al incisivilor temporari astfel:
A. Atrofierea organului smaltilui
B. Displazii n smal sub form unor pete albicioase
C. Mineralizare defectuasa a dentinei
D. Microchisturi n organul smalului
E. Modificri ale coroanei dentare constnd n rotunjirea vrfurilor cuspizilor
A,C (4,pag. 33)
670. Fluxul slivar mrit poate contribui la prevenirea cariilor dentare prin:
A. Splarea de pe suprafeele dentare a resturilor alimentare aderene
B. Aport sporit de IgG si IgM cu rol protector
C. mpiedic concentrarea florei microbiene numai pe anumite zone
D. Disperseaz activitatea enzimatic n toat cavitatea oral
E. Aport sporit de fosfai salivari
A,C,D (4,pag. 36)
671. Clearence-ul salivar, este un proces fiziologic de diluare a substantelur introduse n
cavitatea bucal, se caracterizeaz prin:
A. Are o valoare sczut n cazul unui risc sczut la carii
B. Este invers proprtional cu ritmul secreiei salivare
C. Are valoare constant atta timp ct glandele salivare funcioneaz normal
D. Are rolul de a ndeprta bacteriile de pe suprafeele dentare
E. Are rolul de a ndeprta resturile alimentare aderene de suprafeele dinilor
B,C (4,pag. 36-37)

58
123
672. Calciul salivar prezent sub form ionizat are urmtoarele caracteristici:
A. Concentraia s scade odat cu cresterea secreiei salivare
B. Concentraia s creste odat cu cresterea secreiei salivare
C. Are valoare constana atta timp ct glandele salivare funcioneaz normal
D. Concentraia s creste odat cu scderea ph-ului salivar
E. La ph-ul neutru calciul salivar ionizat reprezint 50% din calciul total salivar
D,E (4,pag. 37)
673. Concentraia calciului salivar poate fi influentatade:
A. Regimul alimentar
B. Ponderea secreiei glandelor salivare
C. Ritmul circadian
D. Antagonisti calciului
E. Fibroz chistic a glandelor salivare
B,C,D,E (4,pag. 37)
674. Efectele carioprofilactice ale fluorului se bazeaz pe urmtoarele:
A. Fluorur de calciu este insolubil la un ph neutral
B. Fluorur de magneziu inhiba agregarea bacterian
C. Fluorur de magneziu inhiba enolaz microbiana
D. Administrarea s topic prelungeste timpul de clearence
E. Administrarea s topic scade timpul de clearence
A,C,D (4,pag. 39)
675. Zaharoz este hodrocarbonatol cu cel mai mare porential cariogen deoarece:
A. Este principalul polizaharid din alimente
B. Este cel mai frecvent utilizat n diet uman
C. Este utilizat preferenial de ctre micro organisme
D. Este un substrat esenial pentru sintez polizaharidelor extracelulare de depozit
E. Creste aderen plci bacteriene la esuturile dure dentare
B,C,D,E (4,pag. 47)
676. Rolul carioprotector al lipidelor se bazeaz pe
A. Timpul de clearence prelungit
B. Formarea unei bariere protectoare pentru smal
C. mpiedic degradarea enzimatica a hidrocarbonatelor
D. Modific proprietatiile de membran ale bacteriilor
E. Inhiba glicoliz la nivelul plci bacteriene
B,C,D,E (4,pag. 50)
677. Rolul carioprotector al lipidelor se bazeaz pe
A. Timpul de clearence prelungit
B. Formarea unei bariere protectoare pentru smal
C. mpiedic degradarea enzimatic a hidrocarbonatelor
D. Modific proprietatiile de membran ale bacteriilor
124
E. Inhiba glicoliz la nivelul plci bacteriene
B,C,D,E (4,pag. 50)
678. Aciunea cariostatica a xilitolului se bazeaz pe:
A. Proprietatea s de a fi metabolizat la un ph sub 5,
B. Capacitatea foarte redus de a fi metabolizat
C. Stimularea secreiei salivare
D. Reducerea acumulri de plac

59
E. Este un substituent al zahrului din unele produse
B,C,D,E (4,pag. 51)
679. Caria dentar reprezint
A. un proces distructiv cu evoluie ireversibil
B. un proces cronic al esuturilor dure dentare fr caracter inflamator producnd necroza si
distructia acestora
C. proces dinamic desfsurat la interfa dinte-plac bacterian si dinte
D. boal multifactoriala caracterizat printr-o distructie localizat a esuturilor dure dentare sub
aciunea microorganismelor
E. toate rspunsurile corecte
B,C,D (4,pag. 33)
680. Funciile salivei sunt
A. funcie digestiv
B. reglarea PH-ului bucal
C. meninerea echilibrului ecologic bucal
D. funcie lubrifian
E. rapunsuri corecte a si c
A,B,C,D (4,pag. 35)
681. Rolul cario-preventiv al lichidului bucal se realizeaz prin
A. exacerbarea adeziunii microbiene
B. scurtarea timpului de clearance salivar al alimentelor fermentabile
C. efect bactericid
D. remineralizarea cariilor incipiente
E. demineralizarea cariilor necavitare
B,C,D (4,pag. 43)
682. Plac bacterian reprezint
A. un sistem ecologic microbian viguros
B. agregat de microorganisme unite ntre ele si de suprafaa a dintelui
C. conglomerat de microorganisme pe o anumit suprafaa a dintelui
D. este aderen si de alte structuri din cavitatea bucal prin intermediul unei matrici organice
E. nu este obligatoriu s aib aderen
A,B,D (4,pag. 52)
*955. Coafajul direct n doi timpi se recomand n:
A. deschiderile accidentale ale camerei pulpare
B. inflamaia incipient a pulpei dentare
C. pulpit seroas total
D. pulpit purulent parial
E. pulpit cronic nchis
B (5, pag. 140)
*976. Caria radicular:
A. lips smalului (susceptibil la atacul acid) i confer o evoluie mai lent
B. este usor de reconstituit
C. este la distan mare de pulp de aceea este, de obicei, asimptomatica
D. n faz iniial se prezint c o pat cretoas pe suprafaa smalului
E. nu intereseaz cementul, acesta rmnnd intact deasupra dentinei cariate
D (5, pag. 140)
*977. Caria acut:
A. durerile intense ce o caracterizeaz duc la mortificarea pulpei
B. apar izolat, la un numr mic de dini

60
C. contrar denumirii, au o evoluie lent ns afecteaz ntreag coroan
D. este mai frecvent la copii si tineri
E. se mai numeste si carie "imploziva sau "fondanta
D (5, pag. 143)
*978. n funcie de extindere, caria care a produs cavitate poate fi:
A. caria penetrant; se mai numeste si "exploziva datorit sunetului produs la percuie cu sond
B. caria profund; intereseaz dentin n totalitate, de multe ori deschiznd chiar camer pulpara
C. caria superficial; prezint o penetrare bacterian intens datorit vecintii cu plac dentar
D. caria cronic; cea mai frecven form
E. caria medie; se ntinde pn la jonciunea smalt-dentina. E
*980. Leziuni cu care se face diagnosticul diferenial al cariei
A. abfractia este o lips de substan produs prin friciunea smalului cu diverse obiecte externe
B. atritia este o linie de fractur fr dentin alterat
C. eroziunea este o pierdere de substan c rezultat al miscrilor funcionale mandibulare
D. abrazia este o atriie mai erodat
E. miloliza este o lips de substan aprut prin microfracturi cervicale c urmare a flectarii
dinilor sub aciunea unor fore excentrice intense. E
*981. Leziuni cu care se face diagnosticul diferenial al cariei
A. amelosinteza perfect este caracterizat prin geneza deficitar a dentinei
B. ameloforeza indirect este o afeciune ereditar a smalului
C. dentinogenez imperfect este ereditar si se caracterizeaz prin smal deficitar c form sau
calcefiere
D. hipotrofia amelara cronic dentinara apare cnd ameloblastele sunt afectate n timpul formrii
smalului, rezultnd un smal deficitar
E. displazia cronic primar se prezint sub form de eroziune, gropie n sanuri, lips de
substan cu aspect de fagure de miere
E (5, pag. 151)
1053. Caracterele clinice ale cariei dentare:
A. poate s apra pe aproape orice suprafaa a dintelui
B. cel mai des apare pe suprafeele meziale, distale si ocluzale
C. apare pe suprafeele pe care autocurirea este insuficien, chiar dac curirea artificial este
eficient
D. apare uneori chiar si pe suprafee netede, aparent usor curatabile (vestibulare si orale)
E. simptomatologia cariei este determinat de localizare, extindere, rat si vitez de evoluie
B,D,E (5, pag. 139)
1054. Localizarea cariei:
A. din punct de vedere morfologic exist trei localizri: sanuri/fosete, suprafee netede si
suprafee radiculare
B. caria din sanuri si fosete prezint de obicei o deschidere mic n suprafaa
C. caria din sanuri si fosete se caracterizeaz prin progresia n suprafaa
D. caria din sanuri si fosete are aspectul a dou triunghiuri suprapuse
E. caria din sanuri si fosete are o evoluie asimptomatica
A,B,E (5, pag. 140)
1055. Caria radicular
A. are o inciden crescut n ultimii ani
B. dac plac este prezena, caria apare chiar dac rdcin nu este expus mediului bucal
C. au progresie att de lent nct ridic probleme de diagnostic diferenial
D. poate avea c punct de plecare suprafaa proximal n 1/3 cervical, de unde se extinde spre
gingie

61
E. uneori poate evolua circular
A,D,E (5, pag. 140)
1056. Riscul crescut la carie se pune n evidenta, printre altele, prin:
A. identificarea demineralizarii
B. testri psihologice
C. testul ADN comparat cu al prinilor
D. testri serologice
E. testri bacteriologice
A,E (5, pag. 152)
1057. Testele de activitate a cariei pot fi utile pentru:
A. anticiparea aproximativ a dinilor ce vor fi extrasi n cadrul tratamentului ortodontic
B. anticiparea necesitii msurilor profilactice
C. stabilirea sedinelor de control
D. stabilirea prognosticului
E. stabilirea tipului materialelor si procedeelor folosite
B,C,D,E (5, pag. 153)
*1113. Ph-ul hidroxidului de calciu este cuprins ntre:
A. 10-11
B. 11-12
C. 12-13
D. 7-9
E. 8-10
B(5,pag. 198)
1150. Aciunea antiseptic a hidroxidului de calciu se bazeaz pe:
A. ph-ul alcalin, de care este rspunztor ionul OH, cuprins ntre 11-12, n funcie de preparat
B. ph-ul alcalin, de care este rspunztor ionul Ca, cuprins ntre 11-12, n funcie de preparat
C. ph-ul alcalin, de care este rspunztor ionul OH, cuprins ntre 13-14, n funcie de preparat
D.solubilitate foarte redus n ap care determin eliberarea treptat a ionului hidroxil pe
msura contactului hidroxidului de calciu cu apa din umorile tisulare.
E.solubilitate foarte redus n apa care determin eliberarea treptat a ionului de calciu pe
msura contactului hidroxidului de calciu cu apa din umorile tisulare
A,D(5,pag. 19)
*1343. Formarea placii bacteriene incepe dupa periaj la:
A. doua ore;
B. 30 minute;
C. 10 minute;
D. 60 minute;
E. 3 ore.
D(3, pag. 65)
*1344. Nivelul maxim de acumulare a tartrului se obtine la:
A. 1-2 luni de la initierea depunerii;
B. 2-4 luni de la initierea depunerii;
C. 3-4 luni de la initierea depunerii;
D. 4-6 luni de la initierea depunerii. D

62
63
64