Metodologia cercetarii stiintifice

Obiectivele cursului

- Familiarizarea cu ceea ce presupune procesul cercetarii stiintifice:

CE, DE CE, PENTRU CE?

- Introducere in metodologia cercetarii stiintifice - teoria privind modul in care cercetarea trebuie
derulata

Bibliografie:

Mark Saunders, Philip Lewis, Adrian Thornhill Research methods for business students, Prentice Hall,
2007

INTRODUCERE

- Metoda de cercetare tehnici si proceduri in vederea obtinerii si analizei datelor

- Metodologia teoria privind modul in care cercetarea trebuie derulata

Ce nu este si ce este cercetarea stiintifica

NU este cercetare stiintifica

- Culegerea de date, fara un scop clar

- Reasamblarea si reordonarea informatiilor fara interpretarea lor

- Folosirea abuziva a termenului pentru a da credibilitate unei idei, a unui produs

ESTE cercetare stiintifica

- Datele sunt culese sistematic

- Datele sunt interpretate

- Scopul este clar

Structura unei lucrari stiintifice

Introducere, unde se prezinta Obiectivele lucrarii ce poveste doreste lucrarea sa spuna si de
ce, caror intrebari de cercetare le raspunde lucrarea si o scurta prezentare a principalelor parti
ale lucrarii (pentru disertatii, de exemplu, cate un paragraf pentru fiecare capitol). OBIECTIVELE
LUCRARII SUNT ESENTIALE
 Analiza critica a literaturii (trecerea in revista a literaturii de specialitate) care este
fundamentul teoretic al lucrarii, ce au spus altii inaintea ta, relevant, despre subiectul investigat,
ce elemente importante s-au folosit din literatura de specialitate pentru a atinge obiectivele
lucrarii, in ce mod analiza critica a literaturii determina obiectivele, metoda de cercetare si
prefigureaza concluziile

Metodologia ce metoda de cercetare s-a folosit, de ce, ce instrumente s-au utilizat, cum s-au
cules datele etc

Analiza datelor, prezentarea rezultatelor, interpretarea lor

Concluziile, care trebuie sa corespunda cu obiectivele, metoda de cercetare si rezultatele

obtinute. Fiecare obiectiv trebuie sa-si regaseasca cel putin o concluzie

Bibliografia, in lucrarile straine se folosesc citarea Harvard, Chicago sau APA

FORMULAREA SI CLARIFICAREA TEMEI DE CERCETARE

Este cea mai importanta parte a oricarui proces de cercetare

Atributele unui teme de cercetare corespunzatoare

- Concordanta cu cerintele beneficiarului

- Concordanta cu capacitatea de realizare din partea cercetatorului

- Capacitatea temei de a starni interesul (realizatorului si beneficiarului)

- Simetrie dpdv al rezultatelor potentiale: indiferent de rezultat, acesta va fi valoros

Etape in formularea si clarificarea temei de cercetare

1. Generarea si finisarea ideilor de cercetare

Generarea ideilor de cercetare - Utilizarea gandirii rationale si a gandirii creative

Cai de urmat: examinarea propriilor interese, Proiecte trecute, Discutii , Cercetarea literaturi, Un
jurnal al ideilor, Explorarea preferintelor personale (proiecte trecute), Mind mapping, Brainstorming,
Finisarea ideilor de cercetare

2. Transformarea ideilor de cercetare in proiecte de cercetare

- Asigurarea concordantei intrebarilor de cercetare cu resursele

- Verificarea capacitatii de a genera noi idei

 - Indeplinesc testul SMART (specificitate, masurabilitate, accesibilitate, realism, timp)

- Converg cu teoria (teoria te informeaza despre validitatea cercetarii)

- Importanta teoriei reflecta relatia cauza-efect

- Teorii fundamentale (grand theories)

- Teorii specifice (middle range theories)

- Teorii punctuale (substantive theories)

Scrierea PROPUNERII de cercetare

Scopul cercetarii

Continutul propunerii de cercetare

1. Titlul

2. Fundamentarea una dintre cele mai lungi sectiuni (nu e acelasi lucru cu analiza critica a
literaturii!!!!)

- De ce cercetarea merita efortul

- Tema se incadreaza in dezbaterile prezente

- Arata ca cercetarea ta este o continuare a cercetarilor existenete

3. Intrebarile de cercetare si obiectivele cercetarii

Fundamentarea converge catre aceste intrebari

Obiectivele sunt precise si conduc catre rezultate masurabile

Deriva din scopul cercetarii

4. Metoda o alta sectiune lunga

Cum intentionezi sa-ti atingi scopul

Justifica alegerea metodei in functie de obiective

Ce colectivitate de cercetare ai ales si de ce

Ce instrumente vei folosi si de ce

Cum se va face colectarea datelor

Cum vor fi respectate aspectele etice

5. Programarea in timp

Demonstreaza viabilitatea proiectului

 Diagrama Gantt

6. Resurse

Aspecte ale viabilitatii

Date

Echipamente

Financiare

Umane

Concluzii
Cercetarea este diferita de obtinerea de informatii. Cercetarea se bazeaza pe teorie

Propunerea de cercetare este ca un contract intre tine si cititor. Continutul propunerii de cercetare
trebuie sa-i spuna cititorului:

- ce vrei sa faci,

- de ce vrei sa faci,

- ce urmaresti sa obtii,

- cum urmaresti sa obtii acel ceva

Analiza critica a literaturii

Importanta si scopul analizei critice a literaturii

Ce trebuie inclus in analiza critica a literaturii

Ierarhizarea surselor primare, secundare si tertiare

Identificarea cuvintelor cheie si scrutarea literaturii utilizand diverse metode

Evaluarea relevantei, valorii si suficientei literaturii

Citarea literaturii

Aplicarea cunostintelor pentru proiectele personale

Analiza critica a literaturii

Analiza critica a literaturii (ACL) presupune gasirea, citirea si evaluarea literaturii astfel incat ea sa
serveasca obiectivelor cercetarii
A fi critic inseama a utiliza un anumit limbaj (expunerea unui rationament logic), incadrarea intr-o
anumita abordare, referire la autoritate si impartialitatea

Scopurile ACL

- Rafinarea intrebarilor de cercetare (obiective)

- Evidentierea posibilitatilor de cercetare in domeniu

- Evitarea simplei repetari a ceea ce s-a facut

- Identificarea unor subiecte de actualitate

- Identificarea unor metode, strategii de cercetare aplicabile diferitelor domenii

Continutul ACL

Conceptele cheie din domeniu

Incadrarea in dezbaterile recente din domeniu

Originalitatea

Evitarea plagiatului

Legatura directa cu obiectivele cercetarii

Respectarea unui anumit format

Analiza critica a literaturii

Surse pentru ACL

Primare (literatura gri): Rapoarte, Teze, Email, Lucrari sustinute in cadrul conferintelor,
Manuscrise, Rapoarte guvernamentale
Secundare: Carti, Reviste, Zire, Publicatii guvernamentale
Tertiare: Indexuri, Cataloage, Abstracte, Enciclopedii, Dictionare, Bibliografii

Citari

Planificarea strategiei de ACL

- Definirea parametrilor cercetarii

- Limba, subiectul, domeniul, aria geografica, perioada de cautare, tipul de literatura

- Generarea cuvintelor cheie

- Raspund obiectivelor de cercetare

- Identifica domenii de legatura cu tema cercetata

Evaluarea relevantei si valorii literaturii cercetate

Relevanta

- Cat de recenta este literatura analizata

- Raspunde obiectivelor cercetarii

- Intruneste criteriile pe care ti le-ai stabilit pentru a sustine argumentatia

Valoarea

- Intruneste criteriul impartialitatii

- Cat de corecte sunt elementele metodologice si ce influenta au asupra rezultatelor obtinute

- Ofera posibilitatea unor cercetari viitoare

Exemple

(1) Sexual harassment has many consequences. Adams, Kottke, and Padgitt (1983) found that some
women students said they avoided taking a class or working with certain professors because of the risk
of harassment.They also found that men and women students reacted differently. Their research was a
survey of 1,000 men and women graduate and undergraduate students. Benson and Thomson's study in
Social Problems (1982) lists many problems created by sexual harassment. In their excellent book, The
Lecherous Professor, Dziech and Weiner (1990) give a long list of difficulties that victims have suffered.

(2) The victims of sexual harassment suffer a range of consequences, from lowered self-esteem and loss
of selfconfidence to withdrawal from social interaction, changed career goals, and depression (Adams,
Kottke, and Padgitt, 1983; Benson and Thomson, 1982; Dziech and Weiner, 1990). For example, Adams,
Kottke, and Padgitt (1983) noted that 13 percent of women students said they avoided taking a class or
working with certain professors because of the risk of harassment.

Concluzii

ACL nu este un rezumat. Ea trebuie sa organizeze informatia in stransa legatura cu obiectivele

studiului, sa sintetizeze rezultatele in ceea ce se stie si ceeea ce nu se stie, sa identifice
controversele si sa dezvolte noi cercetari

Nu este un semn bun atunci cand fiecare paragraf al ACL incepe cu numele autorului unui studiu

Mentineti actualitatea surselor: incepeti cu cele mai recente

Fiti perseverenti, cautati si din alte domenii

Cautati exhaustiv si intensiv, dar fiti atenti la organizarea materialelor

Nu disperati, linia dintre aceasta literatura si cealalta literatura nu este atat de clara

Nu puteti citi totul!

Nu porniti in ACL pana nu aveti o imagine clara a subiectului

Cautati exemple

Formularea planului cercetarii

Filosofia cercetarii

Abordarea cercetarii

Strategia cercetarii

Metoda cercetarii

Orizontul de timp

Tehnici si proceduri de culegere a datelor

Formularea planului cercetarii

Planul cercetarii structurarea modului in care se va raspunde intrebarilor de cercetare

Tipuri de studii (cercetarii) - in conformitate cu scopul cercetarii

Studii exploratorii

Ce se intampla, noi idei, ridicarea de probleme si evaluarea fenomenelor intr-o

noua viziune

Util pentru clarificarea unei probleme, daca nu esti sigur de natura ei

3 metode de realizare a unei cercetarii exploratorii

Analiza literaturii

Intervievarea expertilor din domeniu

Focus-grupuri

Avantaj flexibil si adaptabil

Formularea planului cercetarii

Studii descriptive

Descrirea cu acuratete a unei situatii

Poate fi parte a unei cercetarii exploratorii

Studii explicative (cauzale)

Cele care stabilesc relatii de cauzalitate dintre fenomene

Formularea planului cercetarii

Strategia cercetarii

Nicio strategie nu este superioara alteia

 Experimentul

O forma clasica a cercetarii

Pentru studierea relatiilor cauzale

Cercetarii exploratorii si explicative (cum, de ce)

Formularea planului cercetarii

Un experiment presupune

Definirea unei ipoteze teoretice

Selectionarea grupurilor

Impartirea aleatorie a persoanelor intre cele doua grupuri

Introducerea variabilei manipulabile

Masurarea unui numar redus de variabile

Tinerea sub control a celorlalte variabile

Formularea planului cercetarii

Ancheta

Specifica abordarii deductive

Foarte utilizata in business: cine? Ce? Unde? Cat? Cate?

Pentru studii exploratorii si descriptive

Interpretare statistica, date foarte multe

Poate fi utilizata pentru sugerarea anumitor legaturi intre variabile

Diferite tehnici de colectare a datelor

Formularea planului cercetarii

Studii de caz

- Implica investigarea empirica a unui fenomen prezent intr-un context real, utilizand multiple dovezi

- contextul e foarte important

- Opus experimentului (in SC contextul exista, in experiment contextul e manipulat)

- Opus anchetei (contextul, in ancheta, e limitat la nr. de variabile pt care sunt culese datele)

- De ce? pentru cercetari explicative si exploratorii

- Studiile de caz implica verificare incrucisata (triangulation) utilizarea diferitelor metode de

culegere a datelor pentru a fi siguri ca datele spun ceea ce intelegem
 Formularea planului cercetarii

Studiu de caz singular vs. multiplu

Studiu de caz holistic vs incorporat

- SC singular - unic

- Observa o anumita situatie care nu a fost analizata

Studiu de caz multiplu

Poate conduce la o generalizare

Sunt de preferat

Studiu de caz holistic

Analiza organizatiei ca un tot

Studiu de caz incorporat

Analiza componentelor ca parti ale unui intreg

Studiile de caz pot fi foarte utile in investigarea teoriei existente

Formularea planului cercetarii

Etnografia (ethnography)

Deriva din antropologie si este specifica abordarii inductive

Se descrie si se explica lumea sociala

E mare consumatoare de timp

Implica flexibilitate (contextul se dezvolta in timp), cerceteaza fenomenul in contextul in care

apare si implica mai ales observatia

Formularea planului cercetarii

Cercetarea de arhiva (archival research)

Cercetarea documentelor

Cercetatorul-practician

Cand cercetezi organizatia in care lucrezi

Formularea planului cercetarii

Credibilitatea si validitatea rezultatelor cercetarii

Masurile utilizate vor conduce la aceleasi rezultate

Observari similare pot fi realizate si de catre alti cercetatori

 Exista o transparenta a datelor primare

Formularea planului cercetarii

Surse de erori

Din partea participantilor

din partea cercetatorului

Credibilitatea si validitatea instrumentarii

Relatia cauzala (cine pe cine influenteaza, de fapt)

validitatea externa

Accesul la date si etica cercetarii stiintifice

Accesul la date si etica cercetarii stiintifice

Strategii de obtinere a accesului

Timp suficient

Contacte existente si dezvoltarea de noi contacte

Scopul si tipul de acces cerut

Preintampinarea ingrijorarilor companiei

Evidentierea beneficiilor pentru companie

Limbajul potrivit

Facilitarea raspunsurilor

Dezvoltarea accesului marginal

Credibilitatea

Accesul la date si etica cercetarii stiintifice

Etica = principii morale, norme si standarde de comportament care ghiseaza alegerile morale si
relatiile cu ceilalti

Etica cercetarii = cum formulam si clarificam subiectul cercetarii, planul cercetarii, obtinerea
accesului la date, colectarea datelor, procesarea si stocarea datelor, analiza datelor, finalizarea
cercetarii intr-un mod responsabil si moral

Etica cercetarii presupune rigurozitate metodologica si moralitate pentru toti cei implicati in
procesul de cercetare

Accesul la date si etica cercetarii stiintifice

Abordari ale etici de cercetare

 Deontologia = scopul final al cercetarii nu justifica un comportamnet neetic

Teleologia = scopul final al cercetarii justifica mijloacele (castigurile precumpanesc costurile)

teoria finalitatii

Accesul la date si etica cercetarii stiintifice

Aspecte etice ce trebuie avute in vedere in procesul de cercetare stiintifica

Pastrarea intimitatii tuturor participantilor in procesul de cercetare

Voluntariatul si posibilitatea ca participantii sa se poata retrage oricand din proiectul de

cercetare

Mentinerea confidentialitatii participantilor

Evitarea oricaror forme de constrangere, umilire, ranire, disconfort, durere, traume, in general

Comportament adecvat si obiectivitate din partea cercetatorului

Accesul la date si etica cercetarii stiintifice

Concluzii

Aspectele etice intervin pe tot parcursul procesului de cercetare

Cercetarile calitative implica, de regula, mai multe aspecte etice decat cercetarile cantitative

Cercetarile din anumite domenii (psihologie, medicina, farmacie, biologie) implica mai multe
aspecte etice decat in altele (business)

Respectarea tuturor codurilor de conduita cu care cercetatorul vine in contact in procesul de

cercetare stiintifica

Accesul la date si etica cercetarii stiintifice

Top 10 Unethical Psychological Experiments

http://listverse.com/science/top-10-unethical-psychological-experiments/

Top 10 Evil Human Experiments

http://listverse.com/crime/top-10-evil-human-experiments/

http://www.albionmonitor.com/9710a/hivtests.html

Milgram experiment

Datele secundare

Pot fi atat calitative cat si cantitative

Pot fi atat date brute, cat si prelucrate (compilate)

Tipuri de date secundare

 - Documentare

- Anchete

- Prelucrate din surse multiple

Datele secundare

Date documentare

Scrise si nescrise

Accesul la date

Date din anchete

Recensamant

Anchete periodice

Anchete ad hoc

Date din surse multiple

Combinatii din cele doua tipuri de mai sus

Datele secundare

Localizarea datelor secundare

Stabilirea tipului de date disponibile

ACL

Bibliografia de la materialele studiate

Identificarea datelor (locul precis unde acestea se gasesc)

Datele secundare

Avantaje si dezavantaje

Avantaje

Timp si bani

Calitate

Pot furniza date comparabile si contextuale

Pot conduce la noi descoperiri

Permanenta

Datele secundare

Dezavantaje
 Au o destinatie care nu iti este utila in proiectul de cercetare

Acces dificil si costisitor

Agregarea datelor si definitiile nu sunt potrivite cu studiul nostru

Nu exista control asupra datelor

Scopul proiectului initial influenteaza colectarea si prezentarea datelor

Datele secundare

Evaluarea surselor de date

Sunt capabile sa raspunda intrebarilor de cercetare

Beneficiile asociate folosirii datelor sunt mai mari decat costurile

Ai acces la date

Aspecte generale

Validitatea calcularii datelor

Sfera de acoperire a datelor

Datele neimportante pot fi eliminate

Datele ramase sunt suficiente pentru a putea fi interpretate

Datele secundare

Aspecte specifice

Siguranta si validitatea datelor

Subiectivitatea masurarii

Distorsionarea intentionata si deliberata a datelor

Schimbari in modul in care datele sunt colectate

Costuri si beneficii

Modul in care reusesc sa raspunda intrebarilor si obiectivelor cercetarii

Resurse de timp si bani pentru obtinerea datelor

Obiectivitatea perfecta nu poate fi asigurata. Uneori trebuie asumat un anumit grad de subiectivism in
locul lipsei datelor

Cercetari calitative

Cercetarea calitativa este o metod de cercetare care i propune s ofere o nelegere n

profunzime a comportamentului uman, precum i a motivelor care guverneaz astfel de
comportament.
 cercetarea calitativ investigheaz de ce i cum se iau deciziile, nu doar ce, unde si cnd.

Metodele calitative produc informaii privind cazurile particulare studiate

Abordrile calitative au avantajul de a permite o mai mare diversitate n rspunsuri, precum i

capacitatea de a se adapta la evoluii noi sau probleme n timpul procesului de cercetare n sine.

Cercetari calitative

in cercetarea calitativa, cazurile pot fi selectate intenionat, n funcie de capacitatea acestora

de a personifica anumite caracteristici sau locaii contextuale

rolul cercettorului este mult mai important

analiza datelor poate avea o mare varietate de forme i se concentreaza pe limbaj, semnele i
semnificaii. n plus, analiza in cercetare abordeaza problemele din punct de vedere holistic i
contextual, mai degrab dect reductionist i izolat. Cu toate acestea, abordri sistematice i
transparente pentru analiza sunt aproape ntotdeauna considerate ca fiind eseniale pentru
rigoare. De exemplu, multe metode calitative necesit cercettorilor s codifice cu atenie date
i sa discearna i sa se documenteze consecvent.

Cercetari calitative

Metodele calitative sunt folosite pentru explorare (de exemplu, generatoare de ipoteze) sau
pentru a explica rezultatele cantitative. Metode cantitative, prin contrast, sunt folosite pentru a
testa ipoteze. Acest lucru se datoreaz faptului c validitatea de coninut - se msoara ceea ce
un cercetator crede ca msoar - este vzut ca unul dintre punctele forte ale cercetarii
calitative. Unii prefera metode cantitative pentru a oferi mai multa reprezentativitate, ncredere
i precizie prin ipoteze, instrumente de msurare i matematic aplicat. Prin contrast, datele
calitative sunt dificil de analizat dvdv matematic.

Cercetari calitative

Cercetarea calitativa este adesea folosita pentru evaluarea programelor, deoarece poate
rspunde anumitor ntrebri importante mai eficient dect abordrile cantitative: cum i de ce
anumite rezultate au fost obinute (nu doar ceea ce s-a realizat)? Au fost ateptrile rezonabile?
Au funcionat cum era de asteptat? Au fost actorii-cheie n msur s i ndeplineasc sarcinile?
A cauzat programul efecte nedorite?

Cercetari calitative

Observarea participativa este o strategie de nvare reflexiv, nu o singur metod de observare

Cercettorii de obicei deveni membri ai unei culturi, grup, sau stabilesc roluri pentru a se conforma la
aceast situatie

Observarea neparticipativa sau observarea directa este n cazul n care datele sunt colectate prin
observarea comportamentului, fr a interaciona cu participanii. Un avantaj este c nu exist
probleme de influen a cercetatorului. Un dezavantaj este c cercettorul poate deveni influenat grup
Note de teren permit cercettorului de a accesa un subiect i s nregistreze ceea ce observ ntr-o
manier discret. Un dezavantaj major este ca notele de teren sunt nregistrate de ctre un observator
i sunt supuse (a) memoriei i (b) eventual, prtinire contient sau incontient de catre observator

Jurnal reflexiv, o descriere exact a evenimentelor folosind termeni adecvati pentru a eticheta lucrurile,
concepte, etc
O explicaie a evenimentelor care merge dincolo de tradiia / raiunea de a lua n considerare teorie,
concepte, i context (etice, politice moral), O decizie cu privire la aciunile viitoare.

Cercetari calitative

Interviu structurat. Acest tip de interviuri este cel mai potrivit pentru angajarea n studii focus grup
pentru a compara rspunsurile participantilor, n scopul de a rspunde la o ntrebare de cercetare.
Pentru interviuri structurate calitative, de obicei este necesar a dezvolta un program de interviu care
enumer modul de redactare i succesiunea de ntrebri. Programul de interviu este considerat uneori
un mijloc prin care cercettorii pot crete fiabilitatea i credibilitatea datelor de cercetare

Interviul semistructurat este flexibil, permind ca noi ntrebri s fie aduse n timpul interviului, ca
urmare a ceea ce spune cel intervievat. Intervievatorul intr-un interviu semi-structurat, n general, are
un cadru de teme pentru a fi explorate, un anumit subiect sau subiecte pe care doreste sa le exploreze
in timpul interviului. Ar trebui s fie, de obicei, bine gndit n avans.

Cercetari calitative

Interviu nestructurat: ntrebrie pot fi schimbate sau adaptate pentru a se plia pe inteligena,
nelegerea sau convingerile respondentului. Metoda de a aduna informaii folosind aceasta
tehnica este destul de limitata. n afara de sociologie, utilizarea interviurilor nestructurate este
foarte limitat.

Cercetarea etnografica, folosita pentru cercetari in domeniul cultural, presupune colectarea si

descrierea de date menite a dezvolta o teorie. Aceasta metoda mai este denumita si
ethnomethodology or metodologia pentru oameni". De exemplu, studiul unei anumite culturi
si intelegerea rolului unei anumite boli in contextul lor cultural.

Cercetare istorica, presupune analiza evenimentelor trecute si prezente in contextul conditiilor

actuale, permite reflectarea asupra unor posibile raspunsuri pentru probleme curente.
Cercetarea istorica ofera raspunsuri la intrebari de genul: De unde venim, cine suntem, incotro
ne indreptam?

Cercetari calitative

Critical social research, folosita pentru intelegerea comunicarii intre popoare si semnificatia
simbolurilor.

Cercetarea etica, o analiza intelectuala a problemelor etice. Include studiul eticii, ca obligatie,
drept, datorie, bine/rau, alegere, etc.
 Cercetarea fundamentala, examineaza fundamentele stiintei, analizeaza modalitatile in care
cunostintele pot fi reinterpretate in contextul unor noi informatii.

Scrierea lucrarii de cercetare si prezentarea acesteia

- este unul dintre cele mai fascinante aspecte ale procesului de cercetare

- Este considerat a fi un proces destul de dificil

- Reprezinta rezultatul final al procesului de cercetare

- Cand scrii, e singura adata cand gandesti (Phillips and Pugh, 2005)

Scrierea lucrarii de cercetare si prezentarea acesteia

Pregatirea scrierii lucrarii stiintifice

Rezervarea timpului

Stabilirea unui program si urmarea lui

Crearea conditiilor optime

Recenzia lucrarii

Scrierea lucrarii de cercetare si prezentarea acesteia

Structura proiectului de cercetare

Abstract

Cel mai important

E un sumar complet al cercetarii

Contine

Care sunt intrebarile de cercetare si de ce sunt importante

Cum se raspunde la aceste intrebari

Ce raspuns s-a gasit la intrebarile de cercetare

Ce concluzii se pot desprinde din intrebarile de cercetare

Trebuie sa fie scurt, complet, obiectiv, precis si usor de citit

Introducere

O idee clara despre teza centrala a lucrarii si de ce crezi ca problema respectiva merita
analizata

Care sunt obiectivele si intrebarile de cercetare

O scurta prezentare a fiecarui capitol din lucrare

 Scrierea lucrarii de cercetare si prezentarea acesteia

ACL

Care este locul cercetarii in contextul cercetarilor in domeniu

Demonstreaza contributia la domeniul cercetarii

Demonstreaza valabilitatea si validitatea intrebarilor de cercetare

Metoda

Metoda trebuie sa fie valida

Rezultate

Reliefarea rezultatelor obtinute din cercetare

Se prezinta tabele, grafice, citari din interviuri

Rezultatele prezinta fapte, nu opinii si trebuie sa fie expuse in mod logic, clar si usor de
inteles (fie in ordinea obiectivelor, fie tematic, in ordinea descendenta a importantei, fie
alte modalitati)

Scrierea lucrarii de cercetare si prezentarea acesteia

Concluzii

Pentru fiecare rezultat ar trebui o concluzie

Demonstreaza originalitatea studiului

Pot include si discutii (implicatii ale concluziilor)

Referinte/bibliografie

Odata cu scrierea lucrarii

Diferite stiluri (Harvard, Chicago. APA)

Anexe

Minim

Ceea ce e cu adevarat important trebuie pus in text

Scrierea lucrarii de cercetare si prezentarea acesteia

Organizarea continutului raportului de cercetare

Titlul cat mai putine cuvinte, clar si incitant

povestea trebuie sa fie clara (argumentul central sau teza principlala)

Structura trebuie sa fie clara si sa orienteze usor cititorul

 E important sa stii carei audiente te adresezi

Scrierea lucrarii de cercetare si prezentarea acesteia

Stilul

Clar si simplu

Propozitii simple

Evitarea jargonului (a nu se confunda cu termenii tehnici)

Citarea literaturii

Gramatica

Adresarea impersonala, la trecut, diateza pasiva

Anonimatul

Scrierea lucrarii de cercetare si prezentarea acesteia

Confruntarea cu cerintele evaluatorilor

Cunostinte si intelegere

Aplicare si analiza

Sinteza si evaluare

Scrierea lucrarii de cercetare si prezentarea acesteia

Prezentarea orala

Utilizarea mijloacelor video

Prezentarea nu trebuie sa plictiseasca

Trebuie sa ofere toate informatiile importante

O sursa importanta pt prezentare este abstractul

Tine de abilitatea fiecaruia (aceasta abilitate se poate educa)