Sunteți pe pagina 1din 4

94.

Boala diareica acuta: etiopatogenie


Etiologie bacterii-shigella,salmonella,e.coli,vibrio cholerae,staphylococcus
aureus,yersinia enterocolitica
-virusuri-enterovirusuri,rotavirus,adenovirusuri
-paraziti-entamoeba histolitica,giardia lamblia
-fungi candida albicans
Patogenie 4 faze:- ingestia ag patogen
-depasirea barierei gastrice
-multiplicare in intetin si elib de toxine
-atasare la enterocite si invadare
Mecanisme de producere a BDA: -enterotoxina hipersecretie de apa si electroliti
diaree apoasa,fara pmn,cu muc intest normala( E .coli enterotoxigen,stafilococ,v.holeric)
-invazia mucoasei si multiplicarea in cel
epitelialedistrugerea celulelor si ulcerarea mucoaseidiaree cu mucus,puroi,pmn
(E.coli enteroinvaziv,campylobacter,yersinia)
-invazia cu proliferare in lamina propria,cu
bacteriemiediaree apoasa,mucus,pmn,macrofage(salmonella,E.coli enteropatogen)
Factori care se opun infectiei intestinale:-aciditatea gastrica
- Motilitatea intestinala
- Secretia de mucus
- Flora intestinala normala
- Imunitatea intestinala
- Igiena personala

95.Diareea acuta virala: diagnostic si tratament


ETIOLOGIE =rotavirusurile
TAB.CLINIC= incubatie ~ 36 ore
-debut brusc,varsaturi,greturi,dureri abdominale
-perioada de stare:diaree alba cu mucus,5-10 scaune/24h ,catar respirator
,febra
Se vindeca spontan in 7 zile
DIAG LABORATOR evidentierea virusului in scaun( M.E) Elisa,serologic-RFC
TRAT: simptomatic,igieno-dietetic

96.Dizenteria cu Shigella :etiopatogenie.


ETIOLOGIE-Shigella, 4 grupuri A->D
SHIGELLA are un antigen somatic termostabil care lezeaza endoteliul
intestinalinvadeaza mucoasa colonuluimultiplicare intracelulara in submucoasa si gg
mezentericiinflamatie,trombozediaree cu mucus,puroi si sange

97.Tabloul clinic al dizenteriei bacteriene.


Incubatie 1-7 zile
Debut brusc,febra,d.abdominale,diaree
Perioada de stare d abdominale,tenesme,inapetenta,greturi,varsaturi, diaree muco-pio-
sanguinolenta ,in cant redusa,fetide
Spt generale febra,cefalee,colaps,tulb neurologice
Forme clinice:-forme fruste
-forme medii 5-10 scaune/zi 7-10 zile
-forme grave < 10 scaune/zi colaps hipovolemic cu dez hidroelectrolitice

98.Diagnosticul dizenteriei cu Shigella.


Diagnostic pozitiv: epidemiologie - context epidemiologie;
clinic debut brusc, tenesme, scaune muco-pio-sanguinolente;
laborator (izolarea b.dizenteric din fecale prin inoculare pe medii;
selective, cu bil uscat sau cu dezoxicolat de sodiu (coprocultura); coprocitograma -
predomin polimorfonuclearele: rectosigmoidoscopic - inflamaia mucoasei cu zone de
necroz; testul kerato-conjunctival).

99.Tratamentul dizenteriei bacteriene.


= simptomatic( antiperistaltica si antisecretorie= loperamida)+ regim alim(supe
sarate,banana,orez,mere rase,paine prajita,evitarea prod lactate) + patogenic :
salmonella =-floroquinolone sau trimetoprim-sulfametoxazol sau ceftriaxona
(100 mg/kg/zi); 5-7 zile
shigella =floroqinolone(ciprofloxacin 1 gr/zi) sau trimetoprim-sulfametoxazol
320mg-1600 mg/zi;1-3 zile
E.coli = ,, ,, ,, ,,
stafilococ = nu exista trat etiologic
campylobacter = la imunosupresati eritromicina in primele 4 zile
yersinia =ab nu sunt neaparat necesare;in f severe doxicilina+aminoglicozid
sau floroquinolone sau trimetoprim-sulfametoxazol

106.Toxiinfectii alimentare: etiopatogenie, tablou clinic.

Definiie. Boli acute cu manifestri digestive i uneori neurologice, aprute n epidemii


sau sporadic, dup consum de alimente/contaminate cu germeni sau toxinele lor.
Etiologie. Sunt implicai mai muli germeni, n ordinea frecvenei fiind: Salmonella (70%
cazuri), stafilococul (30% - coagulazopozitiv, tipurile fagice 111, IV i 1, din infecii
cutanate); E.coli (5% - cu trei tipuri: enterotoxigen ETEC, enteroadeziv - EAEC,
enterohemoragic-EHEC); Shigella, Campylobacter spp; Yersinia enterocolitica. Vibrio
parahae- moliticus, B.cereus, Proteus.
Patogenie. Exist 2 mecanisme de producere a toxiinfeciilor: toxic-prin enterotoxina (cel
mai frecvent);
-enterobacterii, V. parahaemoliticus (rar).
Tablou clinic - manifestrile clinice sunt determinate de: tipul i virulena tulpinii
implicate; doza infectanta i rezistena gazdei.
Toxiinfecia alimentar cu Salmonella
Apare dup consum de: ou, came, lapte, legume. Are mecanism patogenie mixt:
toxic(prm enterotoxina) i inflamator (prin mterleukina IL-8, cu infiltrate de
polimorfonucleare in mucoasa intestinului; determinnd diaree apoas cu leucocite.
Unele serotipuri pot determina infecii severe: septicemia, meningite, endocardite, artrite,
abcese hepatice etc.
Tablou clinic: Incubaie scurt (24 ore), debut brusc (cu febr, frisoane, greuri, vrsturi,
cefalee); perioada de stare (febr, diaree muco sanguinlent sau apoas - zeam de
came"', paloare, extremiti reci.
mialgii, hipotensiune arterial, tahicardie, colaps fenomene neurologice.
Formele grave evolueaz cu colaps i deces n primele 48 ore. La sugar, boala
are aspect enterocolitic, dizenteriform, neurotoxic sau septicemie.
Diagnostic pozitiv. Epidemiologie fprezumtiv-consum alimente contaminate); clinic;
laborator (izolarea agentului etiologic din aliment, fecale, snge, urin).
Diagnostic diferenial: intoxicaia cu ciuperci, dizenteria, holera, abdomen acut.
Toxiinfecia alimentar cu stafilococ
Apare dup consum de: brnz, lapte, ou, maionez, carne.
Stafilococul produce 2 tipuri de toxine. Clinic, are incubaie scurt (1-5 ore), debut
brusc (greuri, vrsturi, dureri abdominale), perioada de stare (diaree, n absena febrei).
Durata bolii este de cteva ore pn la o zi.
Diagnostic pozitiv: epidemiologie, clinic, laborator (evidenierea enterotoxinei sau
a agentului etiologic prin examen direct).
Nu are tratament etiologic.
Toxiinfecia alimentar cu Escherichia coli
Apare dup consum de came, hamburgeri.
Din punct de vedere patogenie, exist 3 tipuri de toxine produse de E.coli: ETEC-
enterotoxigen (cel mai frecvent), EATC-enteroaderent (n diareea cltorilor),
EHEC-enterohemoragic (acioneaz prin toxina Shiga-like, diaree cu snge; tulpina
0157-H7
Determin 2 tablouri clinice:
-Diaree apoas, afebril, cu colici abdominale, cu incubaie de 24 ore i evoluie n 48-72
ore (determinata de EATC si ETEC);
- Colita hemoragic cu diaree cu snge i febr; posibil complicate cu sdr. hemolitic-
urcniic i purpur trombocitopenic (determinate de EHEC). Nu are tratament etiologic.
Toxiinfecia alimentar cu Campylobacter
Apare dup consum de came de pui sau lapte de vac crud.
Se produce printr-o enterotoxina holera-like. o toxin Shigella-like i pot fi invazive
ca salmonelele.
Tablou clinic: incubaia 3-5 zile, debut brusc (febr, cefalee, mialgii); perioada de
stare (dureri abdominale, diaree apoasa sau cu snge, cu durata de 1-10 zile).
Complicaii: sdr.Guillain-Barre, artrite reactive.
Tratament: Eritromicin
Toxiinfecia alimentar cu Yersinia enterocolitica Apare dup consum de lapte
crud, mai frecvent la copii. Clinic: incubaia 1 -9 zile, debut brusc (febr, dureri
abdominale, cefalee), perioada de stare (dureri abdominale, diaree). Rar, pot
determina forme septicemice la imunodeprimai (diabetici, neoplazici, cirotici,
vrstnici).
Toxiinfecia alimentar cu Vibrio paraltaemoliticus
Apare dup consum de crustacee i alte fructe de mare". Enterotoxina determin:
febr, vrsturi, dureri abdominale i diaree sanguinolent. de tip jurista".
Toxiinfecia alimentar cu Clostridium perfringens
Apare dup ingestie de carne contaminat. Clostridium are 2 tipuri de
enterotoxine: A (determin fenomene uoare) i C (determin fenomene
severe). Clinic, debutul este brusc cu: grea, vrsturi, dureri abdominale colicative,
diaree sanguinolent, necroz i perforaie intestinal.
Toxiinfecia alimentar cu Bacillus cereus
Apare dup consum de alimente vegetale (mai ales orez).
Bacillus cereus are 2 tipuri de enterotoxine:
-Toxina care determin fenomene de tip stafilococic are incubaie scurt (1-6 ore) i
determin vrsturi i diaree.
-Toxina care determin fenomene de tip Clostridium perfringens are incubaie lung (8-
18 ore) determinnd dureri abdominale i diaree.

107.Diagnosticul si evaluarea sindromului de deshidratare acuta.


Semne clinice:pierdere lichidepliu cutanat,somnolenta,oliurie-anurie
Deshidratarea poate fi: -usoara
-Medie
-severa
Tratament. epaus la pat, reechilibrare hidroelectrolitic - funcie de gradul deshidratrii.
Reechilibrarea electrolitic i acidobazic reprezint baza terapiei i se realizeaz n dou
faze: dc rehidratare (primele 2-4 ore) i dle susinere a rehidratrii (pn la dispariia sau
scderea diareei).
-deshidratarea uoar i medie: reechilibrare pe cale oral cu soluii de rehidratare
oral (Gesol - 50 ml/kgc n primele 4 ore, i anume: 60% din cantitate n primele 2 ore i
40 % n urmtoarele);
-deshidratare sever i n intolerana digestiv: rehidratare pe cale parenteral (i.v.) cu
soluie Ringer-lactat sau soluie Dhaka - 100 ml/kgc n timp de 2-4 ore cu ritm de: 40%
din cantitate n primele 30 min i 60% n urmtoarele 30 min.
Reechilibrarea hidroelectrolitic se apreciaz prin: normalizarea pulsului i
tensiunii arteriale; normalizarea turgorului cutanat i reluarea diurezei (dup 6-10 ore); iar
dup, se menine echilibrul hidroelectrolitic i acidobazic prin administrare oral de
Gesol.