Universitatea Liber Internaional din Moldova

Facultatea Biomedicin
Specialitatea Servicii Estetologice

Lucrare de laborator nr. 7

Tema : Morfologia i anatomia florii i inflorescenei

Scop : Studierea particularitilor structurale a florii i
inflorescenei

Efectuat de studenta Brdan Ionela, grupa 172

Controlat de profesorul Gumovschi A.
1. Definiia i funciile florii

Floarea este partea plantei care cuprinde organele de reproducere

sexuat i care are de obicei o corol frumoas i variat colorat. Floarea
reprezinta organul de inmultire al gimnospermelor i angiospermelor.
Una dintre cele mai vechi
definitii cunoscute este aceea a
naturistului Goethe, care
considera floarea: o ramura
(lastar modificat) cu frunze
metamorfozate, adaptata la
vederea inmultirii. Altii
considera floarea ca o ramura
scurta (microblast) care prezinta o crestere limitata, frunze metamorfozate,
care se deosebesc fundamental de cele obisnuite prin aceea ca poarta
gamete, protejeaza fecundarea si chiar elementele formatoare ale unei noi
plante.
Din definitie reiese ca floarea este un organ complex, cu functii
fiziologice bine precizate si cu rol exceptional in inmultirea plantelor
superioare. Ea este un organ aerian si isi are originea in anumiti muguri
(muguri florali sau muguri
micsti).

Fig. 67. Simetria florii (schem): A

actinomorfi; B zigomorf.
 2. Morfologia florii

- Pentru descrierea morfologica a florii vom considera tipul unei flori care sa
cuprinda toate elementele componente ale acestui organ (floarea la
angiosperme)

Elemente componente:

o Pedunculul si pedicelul florii

-sunt elemente prin care floarea se insera pe
ramura plantei fig 1.;
- la plantele la care ramurile se termina cu mai
multe flori, distinctia intre peduncul si pedicel
este neta, pedunculul reprezentand portiunea
terminala a ramurii respective, iar pedicelul
suportul fiecarei flori in parte;
- adeseori delimitarea pedicelelor se poate face
si dupa prezenta uneia sau mai multor frunze
reduse, situate la baza lor si care se numesc
bractee.
 o Receptaculul (axul floral)
- este portiunea terminala a pedicelului;
- este foarte scurt si variaza ca aspect de la forma discoidala (Fragaria),
la forma conica (Ranunculus), forma de cupa (Rosa), forma de taler etc.
(fig.2)
- pe receptorul floral se insera celelalte elemente ale florii si anume
sepalele, petalele, staminele si pistilul; insertia acestor elemente se poate
face de-a lungul unei spirale, cand spunem ca avem o dispozitie
spirociclica a lor, fie sub forma de cercuri concentrice cand spunem ca
avem de-a face cu o dispozitie ciclica.

Fig. 2 Tipuri de receptacul : 1- sferic, 2 disciform; 3- cupuliform; 4- sub

forma de butelie
o Sepalele
- reprezinta invelisul extern al florii si totalitatea lor alcatuieste caliciul
fig. 3
- sepalele sunt frunze mici,
metamorfozate, in general de culoare verde si
indeplinesc un rol protector;
- in cazul in care sepalele sunt verzi
caliciul se numeste sepaloid (foliaceu), iar
atunci cand sunt colorate caliciul se numeste
petaloid;
- ca numar, sepalele variaza de la caz la
caz (2-6); in general sunt dispuse pe un singur ciclu,rar pe doua;
- ca forma, caliciul difera de la o planta la alta; el poate fi tubules, cum
este la garoafa (Dianthus carthusianorum fig.a), in forma de ulcior cum
este la masalarita (Hyoscyamus niger fig.b), forma de clopotel cum este la
ghintura (Gentiana fig.c), globules (Silene fig. d).

a) b)

c) d)
- simetria caliciului variaza, intalnindu-se calici cu simetrie actinomorfa
(boraginacee) si calicii cu simetrie zigomorga (lamiacee);
o caracteristica a caliciului este si aceea ca elementele sale pot fi libere
intre ele si atunci avem un caliciu dialisepal (crucifere) sau aceste
- elemente pot sa fie unite si atunci avem caliciu gamosepal
(solanacee) (fig4);
- la unele flori caliciul apare sub forma de peri (fig4.).

Fig.4 Tipuri de caliciu

Caliciu diasepal 1- sinapis arvensis, 2- caliciu dublu (Fragaria vesca);
Caliciu gamosepal 3- tubules (Dianthus), 4-infundibuliform (Primula veris),
5- inflat (Silene), 6- urceolat (Hyoscyamus niger) 7- campanulat (Gentiana
acaulis) Caliciu format din peri: 8-flori tubuloase de Arnica Montana.

- sepalele pot fi persistente sau caduce (ex: la mac sepalele cad in

timpul infloririi).
o Petalele
- alcatuiesc cel de-al doilea invelis al florii: totalitatea lor poarta
numele de corola.
- sunt frunze metamorfozate, dar, spre deosebire de sepale, sunt de
obice colorate, ceea ce le imprima vizibilitate de la distanta pentru insectele
polenizatoare;
- in cazul florilor cu petalele de culoare verde, corola se numeste
sepaloida;
- forma petalelor poate fi: orbiculara (Anagallis, Ranunculus acris),
ovallanceolata (Nymphaea alba), unguilata (Cheiranthus cheiri), bilobata
(Stellatia media), tetralobata (Lychnis flos-cuculi), emarginata (Rosa).
- la unele specii, petalele sunt transformate in petale nectarifere/
portnectarii ( la Ranunculus fiecare petala este considerate un port-nectariu
deoarece prezinta pe fata superioara, bazal, cate o glanda nectarifera);
cornete nectarifere (Helleborus-spanz); pinten nectarifer provenit din petala
anterioara ( Linaria)
- Caliciul si corola alcatuiesc invelisul floral sau periantul; cand insa
nu se poate distinge caliciul de corolla, sepalele si petalele asemanandu-se
intre ele, atunci invelisul floral se numeste perigon, iar elementele
componente ale lui se numesc tepale;
- perigonul poate fi sepaloid, cand este colorat in verde, ca de exemplu,
la urzica, la canepa, sau este perigon petaloid cand elementele sale sunt
divers colorate asa cum este cazul la majoritatea plantelor din familia
Liliaceae(la crin, la lacramioare, la brandusa de toamna);
- cand invelisul floral lipseste cu totul, florile respective se numesc
achlamidee ca, de exemplu, la salcie, iar can dele au numai unul din
elementele invelisului floral se numesc monochlamidee.
o Staminele
- alcatuiesc, in totalitatea lor, androceul florii (organul mascul al florii);
- o stamina (frunza modificata, fertile) este alcatuita din 3 componente:
filamentul staminal,
conectivul si antera (fig.7);
- Filamentul staminal:
putem avea cazuri de flori in
care filamentele tuturor
staminelor sa fie de aceeasi
lungime, dupa cum sunt
cazuri in care san u fie egale;
filamentele staminale pot fi
simple sau ramificate, de asemenea libere sau concrescute, alcatuit unul,
doua sau mai multe manunchiuri de stamina. Cand staminele sunt unite
toate intr-un singur manunchi, androceul se numeste monadelf, cand exista
doua manunchiuri, androceul se numeste diadelf (ex: leguminoase-lemnul
dulce), cand staminele sunt unite in 3 manunchiuri , androceul se numeste
triadelf (ex:sunatoarea), iar cand sunt grupate in mai multe manunchiuri,
androceul se numeste poliadelf (ex: lamai, portocal);

Fig. 64. Tipuri de androcee:

A tetradinam (6 stamine, patru cu filamente lungi dou cu filamente scurte la
specii din familia Brassicaceae);
B didinam (4 stamine, dou cu filamente lungi dou cu filamente scurte la specii
din familia Lamiaceae, Scropulariaceae);
C gamostemon diadelf (staminele sunt reunite n dou mnunchiuri) la specii din
familia Fabaceae;
D androceu sinanter (anterele concrescute) la specii din familia Asteraceae.

- in general, androceul cu staminele libere intre ele se numeste

dialistemon, iar acela cu staminele unite gamostemon.

- Conectivul este extremitatea superioara a filamentului, avand de o

parte si de alta sacii polinici ai anterei;

- Antera este elemental fertile alcatuit din doua jumatati simetrice

numite loji polinice, separate prin conectiv; fiecare loja este alcatuita din
cate doi saci polinici. Antera se leaga de filamentul staminal prin conectiv
care poate fi situat la baza anterelor sau pe partea lor dorsala.
 - In primul caz anterele sunt
bazifixe (ex: laleaua), in al doilea
caz dorsifixe (ex: crinul).
Anterele pot fi libere sau
concrescute
- Numarul staminelor variaza in
functie de specie, si acesta
constituie unul din criteriile de
clasificare a angiospermelor;
- Dispozitia staminelor pe
receptaculul floral, poate fi
ciclica sau spirociclica.

o Pistilul (gineceul)
- reprezinta partea femeiasca a florii, si este alcatuit din trei parti:
ovarul, stilul si stigmatul;
- Ovarul- este partea bazala a pistilului si provine din metamorfoza
limbului foliar, printr-o indoire pe fata superioara a acestuia; El are forma
unei butelii si inchide un spatiu intern care se numeste camera ovariana in
care sunt adapostite ovulele; Marginile carpelei formeaza placenta, zona de
insertie a ovulelor;

- Stilul reprezinta prelungirea nervurii mediane a limbului carpelar; El

variaza ca lungime de la caz la caz, putand exista flori longistile (u stilul
lung) sau brahistile (cu stilul scurt) ; Ca numar, stilele variaza de la unul la
mai multe;
 Fig. 65. Tipuri de ginecee: sincarpe
(cenocarpe); A la tutun Nicotiana tabacum; B
la salcie Salix sp.; C la mac Papaver sp.; D
apocarp la crinul de balt Butomus sp.: 1 ovar, 2
stil, 3 stigmat.

- Stigmatul este ultima parte a stilului; El

poate avea o forma globoida (solanacee),
foliacee (stanjenel), stelata (mac) si prezinta
o suprafata papiloasa si lipicioasa care
permite aderarea si germinarea polenului

- Si
in cazul cazul gineceului, ca si in cazul
androceului, pot fi situatii de carpele sterile.

Fig. 63. Structura florii la reprezentantii filumului

Magnoliophyta (Angiospermatophyta): A schem grafic;
I sepale;
2 petale;
3 stamine;
4 carpel ,
B o floare n
sectiune
longitudinal.
 3. Tipuri de corolla
- corola este dialipetala cant petalele sunt libere (Rosaceae, Ranunculaceae),si
gamopetala cand petalele sunt concrescute (Solanaceae, Ericaceae)

- simetria corolei poate fi actinomorfa sau zigomorfa;

Fig. 5 Corola gamopetala cu simetrie actinomorfa:

1,2 tubuloasa (
Nicotiana tabacum, Arctium
lappa), 3- hipocrateriforma
(Syrringa vulgaris), 4-
infundibuliforma (Calystegia
sepium), 5- globuloasa
(Vaccinium myrtillus), 6-
campanulata (Campanula
rotundifolia).

Fig. 6 Corola gamopetala cu simetrie zigomorfa:

1- personata (Linaria
vulgaris), 1a- floare vazuta in
profil, 2,3- bilabiata (Salvia
pratensis, Pedicularis), 4- capitalul
(Leucanthemum vulgare), 4a-
floare tubuloasa cu simetrie
actinomorfa, 4bfloare ligulata cu
simetrie zigomorfa, 5- floare
ligulata (Taraxucum officinale), C
corola, K- caliciu, lgc-ligula
corolei, lbi- labium inferior, lbs-
labium superior, ovr- ovar, pin-
pinten, sta- stamina, stg- stigmat, sti- stil.
- Corola gamopetala cu simetrie actinomorfa poate fi: tubuloasa-
petalele concresc sub forma unui tub lung; hipocrateriforma tubul corolei
se largeste treptat spre varf ca o palnie; campanulata- sub forma de clopotel;
globuloasa- aproape sferica; urceolata- tubul corolei se lateste spre baza
asemenea unui ulcior.
Fig. 68. Tipuri de corole gamopetale actinomorfe:
A corol stelat la specii
din Solanaceae,
B corol tubuloas
(petalele concrescute pe toat
lungimea) la tutun Nicotiana
tabacum;
C corol infundibuliform
la volbur Convolvulus arvense;
D corol tubuloas la florile
de pe disc la floarea-soarelui
Helianthus annuus,
E corol hipocrateriform
(petalele concrescute la baz, iar
vrfurile libere) la liliac Syringa
sp.:
I baza corolei, 2 partea
apical a petalei, 3 partea median.

- Corola gamopetala cu simetrie zigomorfa poate fi: personata-

corola asemanatoare cu cea bilabiata dar care are aspectul unei masti;
bilabiataformeaza la baza un tub scurt care se continua cu doua labii
(buze): labium superior, alcatuit din
doua petale posterioare concrescute
si labium inferior, alcatuit din
petala anterioara concrescuta cu
cele doua petale laterale;

Fig. 69. Tipuri de corole gamopetale

zigomorfe: A bilabiat la salvie Salvia
officinalis, B personat cu pinten la
Iinrit Linaria vulgaris; C ligulat la
ppdie Taraxacum officinale.
- cat priveste durata si chiar prezenta corolei putem avea cazuri cand
corolla sa dureze un timp mai indelungat, sau chiar un timp foarte scurt asa
cum este, de exemplu, la florile de in sau cele de la mac, care se scutura
foarte repede.
- de asemenea, pot fi cazuri in care florile sa fie lipsite de corolla, in care
caz se numesc apetale, ca la curpenul de padure.

Corola actinomorfa, dupa raportul de concrestere ntre petale poate

fi: gamopetala si dialipetala, cum si corolele zigomorfe pot fi gamopetale si
dialipetale.

Numarul petalelor din floare este variat la diferitele specii de plante,

dar, n general este un caracter constant la aceeasi specie. Numarul mare de
petale din flori se explica prin transformarea unor stamine sau carpele n
petale.

Petalele au o structura asemanatoare cu cea a frunzelor, avnd n plus

proprietatea de a secreta unele sucuri dulci care formeaza nectarul.

4. Inflorescena definitie, funcii

Inflorescena este un ansamblu de flori dispuse grupat la extremitatea

tulpinii sau pe mai multe axe secundare, ntr-o anumit ordine
Florile pot fi aezate cte una sau reunite mai multe, formnd o
grupare numit inflorescen. La aceasta deosebim una sau mai multe
axe, simple sau ramificate, pe care se prind florile cu ajutorul pedicelilor,
iar ntreaga inflorescen este purtat de un peduncul. Acetia pot fi
prevzui la baz cu bractei, care uneori sunt aezate la acelai nivel,
formnd un involucru.
5. Clasificarea inflorescenei

Ca tipuri de inflorescene distingem inflorescene

a) monopodiale, la care axul principal are cretere continu, iar axele
laterale se termin cu o
floare
b) inflorescene simpodiale, la care axul principal are o cretere
definit terminndu-se cu o floare, la fel i cele secundare.

Fig. 70. Tipuri de inflorescente: A

racemoase simple:
I racem, 2 spic, 3 spadice, 4
umbel, 5 capitul, 6 calatidiu
(antodiu), 7 corimb;
B racemoase compuse homotactice:
13 raceme compuse; 45 corimbe
compuse; 6 spic compus; 7
umbel compus.

Fig. 73. Inflorescente cimoase cu

scheme:

A monocaziu (cincin) la ttneas

Symphytum oficinale;

B dicaziu la struna Cerastium sp.,

C pleiocazii la laptele cnelui

Euphorbia sp.
 Tipurile de inflorescene ntlnite la plantele lemnoase sunt:
- spicul,
- amentul (miorul) ntlnit la genurile Salix, Populus, Alnus,
Corylus, Quercus etc.,
- racemul de la Prunus padus, Robinia pseudacacia,
- paniculul la Sophora japonica, Ailanthus altissima, Rhus typhina,
- corimbul la Acer platanoides, Sorbus aria,
- umbela la Cornus mas, Spiraea ulmifolia,
- fasciculul la Prunus avium,
- capitulul la Fagus sylvatica (flori mascule),
- cima la Euonymus europaeus

6. Polenizare

Fecundarea nu poate avea loc fr polenizare, proces prin care

grunciorii de polen ajung de pe anterele staminelor, pe stigmatele
pistilelor.

Polenizarea natural
nmulirea sexuat a plantelor spontane se realizeaz graie
polenizrii, proces complex, prin care se
asigur perpetuarea speciilor.
La multe plante hermafrodite, polenizarea
se face n mod direct, n cadrul aceleiai
flori, aa cum se ntmpl, spre exemplu,
la cicoare i la in.
Plantele al cror flori prezint
capacitatea de autofecundare, se
numesc autogame. n natur, la cele
mai multe plante, polenizarea este
indirect, att n cazul florilor
unisexuate ct i al celor hermafrodite,
cea ce nsemn c polenul care
aparine unei flori, n scopul realizrii
 fecundrii, trebuie s ajung pe stigmatul altei flori.
Polenul trece de la o floare la alta, cu ajutorul vntului - n cazul
plantelor anemofile, cu ajutorul
insectelor (albine, bondari, fluturi,
furnici, etc.) - la plantele entomofile,
prin intermediul psrilor (pasrea
colibri) - n cazul plantelor ornitofile
sau prin curenii de ap - la plantele
acvatice hidrofile. Mai pot realiza
polenizarea i alte animale, ca melcii
sau liliecii.

Polenizarea artificial
n cazul plantelor de cultur sau a unor
specii slbatice cu caractere care pot fi
"mprumutate" vegetalelor cultivate, se
practic de ctre om, o polenizare dirijat,
numit polenizare
artificial.
Polenizarea
artificial nu este o
descoperire recent, ea fiind executat nc din
antichitate (curmal, smochin). Polenizarea
artificial st la baza obinerii unor recolte mai
mari, dar i la crearea de soiuri noi, obinute prin
hibridri sexuate.
 7. Floarea i inflorescena ca surs de medicament
Florile sunt utilizate de mult vreme ca remedii tradiionale pentru boli
comune, ns de ceva vreme sunt utilizate i pentru maladii mai grave, de la
Alzheimer la cancer.

Ghioceii
Delicatele flori albe care apar la sfritul iernii
sunt utilizate n mod tradiional ca remediu n cazul
durerilor de cap, ca analgezic i antidot n cazuri de
otrvire. n epoca modern au devenit ns i remediu
contra formelor uoare spre
moderate de demen.
Bulbul ghiocelului conine
galantamin, care contribuie la creterea nivelului de
acetilcolin, o substan din creier implicat n
transmiterea mesajelor de la celulele nervoase.

ofrnelul/ brndua
Membru al familiei iriilor, ofrnelul - rud i cu ofranul - este utilizat de
mult timp n medicina tradiional, contra indigestiei, scderii libidoului, ca
analgezic, contra lipsei de concentrare, depresiei, astmului i reumatismului.
ns, n timpurile
moderne, acesta este
utilizat i ca tratament
mpotriva durerilor de
dini i a degenerrii
maculare provocate de
mbtrnire.
Mai precis, ofrnelul
influeneaz nivelul de
grsime stocat n ochi, fortificnd celulele, spun specialitii de la Universitatea
din Sydney.
De asemenea, ntr-un studiu pe bolnavi de Alzheimer, s-a descoperit c
extractul de ofrnel mbuntete capacitile mintale ale acestora.
Extractul de ofran poate reduce i efectele depresiei uoare, mbuntete
memoria (potrivit unui studiu realizat de cercettorii Universitii din Tokyo),
crete libidoul (potrivit unui studiu realizat n Iran), are efect inflamator (soiul
de toamn, care conine colchicin, potrivit unui studiu realizat la clinica Mayo
din SUA) i efecte anticancer.

Lavanda
n mod tradiional, lavanda combate insomnia, alopecia, anxietatea i
stresul, fiind sedativ, relaxant i antidepresiv.
n timpurile moderne s-a descoperit c uleiurile coninute de lavand au
caliti analgezice, fiind utilizate contra durerilor de dup intervenii
chirurgicale, potrivit unui studiu al
cercettorilor de la Universitatea din
Maryland.
Lavanda, administrat n cazuri de
anxietate, a avut aceeai eficacitate ca
medicamentul lorazepam, potrivit unui
studiu german publicat n
Phytomedicine.
Uleiul de lavand reduce gradul de
agresivitate i anxietate n cazul
pacienilor cu demen, potrivit unui
studiu realizat de cercettorii de la
Universitatea Oodate din Japan, i are
proprieti antibacteriene i antivirale.
 Amreala (Polygala vulgaris)
n folclor se spune c planta era dat vacilor pentru ca acestea s produc
mult lapte, dar i mamelor care i alptau bebeluii, din acelai motiv.
Planta este ns folosit i n tratarea
anxietii, insomniei, nelinitii i contra
problemelor de memorie.
n timpurile moderne, planta este folosit
pentru efectul protector asupra celulelor
nervoase, potrivit unui studiu realizat de o
echip de cercettori din Seul.

Narcisa
n mod tradiional este utilizat ca vomitiv, dar i n comprese peste arsuri sau
rni.
n timpurile moderne este folosit mpotriva maladiei Alzheimer, bulbul
florii coninnd aceeai substan
galantamin.
De asemenea, substanele din narcis
sunt utilizate ca vehicul pentru
medicamentele antidepresive, pentru a
le face mai eficiente n creier.
Un studiu realizat n China a stabilit
c unii compui din narcis pot
distruge unele tipuri de celule
canceroase (leucemie).

8. Concluzie
Floarea reprezint organul de nmulire al gimnospermelor i angiospermelor.
Florile au fost mult timp admirate i folosite de
oameni pentru a nfrumusea mediul lor, dar, de
asemenea, ca obiecte
de romantism, ritual, religie, medicin i ca o surs de
hran.