DIAGNOSTICAREA SISTEMELOR

DE ALIMENTARE MAS

Badulescu Stefan Grupa 8402B

Sistemul de alimentare cu combustibil pentru injecie direct

Injecia direct de combustibil n cilindru necesit presiuni relativ ridicate, n jur

de 40 130 bari. Comparativ, la un sistem de injecie indirect presiunile se
situeaz n jurul valorii de 4 bari. Presiunile mari sunt necesare pentru ca jetul de
combustibil s aib penetraia corespunztoare n cilindru i pentru ca
pulverizarea i evaporarea s fie ct mai eficiente. Cu toate acestea nu se poate
crete mai mult presiunea de injecie pentru a avea o pulverizare i mai bun
deoarece crete probabilitatea ca jetul s aib o penetraie foarte mare i s ating
pereii cilindrului sau capul pistonului.
n principiu un sistem de injecie direct de benzin este compus din: rezervor de
combustibil, pomp electric de joasa presiune, filtru de combustibil, pomp de
nalt presiune, ramp comun, regulator de presiune (electro-supapa), senzor de
presiune, injectoare.

Foto: Componentele principale ale unui sistem de injecie direct de benzin

Sursa: Bosch

Combustibilul stocat n rezervor este scos de ctre pompa electric la o presiune

de 4 5 bari i trimis ctre pompa de nalt presiune. Pompa de joas presiune este
localizat de obicei n rezervor sau n vecintatea acestuia. Filtrul are rolul de a
reine impuritile din combustibil pentru a evita ptrunderea acestora n pompa de
nalt presiune, injectoare sau regulator.

Foto: Componentele sistemului de injecie direct de benzin

Sursa: Bosch

Pompa de nalt presiune este antrenat de arborele cu came i trimite

combustibilul ctre ramp la o presiune de maxim 130 bari. Valoarea presiunii din
rampa depinde de punctul de funcionare al motorului (turaie i sarcin) i este
controlat ntre 40 i 130 de bari cu ajutorul regulatorului de presiune.
Informaia presiunii din ramp este citit de calculatorul de injecie prin
intermediul unui senzor de presiune. Injectorul este componenta central a
sistemului de injecie. Acesta preia combustibilul din ramp i-l injecteaz n
cilindru. Comanda injectoarelor este fcut de calculatorul de injecie care, n
funcie de tipul amestecului i de punctul de funcionare al motorului, regleaz
momentul i durata deschiderii injectoarelor.

Viitorul apropiat al sistemelor de propulsie pentru automobile cu carburant fosil

aparine motoarelor pe benzin cu injecie direct. Datorit performanelor acestora
n ceea ce privete consumul i puterea motoarele pe benzin cu injecie direct
ncep s se apropie tot mai mult de motoarele diesel supraalimentate dar la un pre
de cost mai mic. Mai mult, utilizarea supraalimentrii mpreun cu injecia direct
va mpinge performanele motoarelor pe benzin la nivele la care un motor diesel
va ajunge foarte greu i cu costuri semnificativ mai mari.
Diagnosticarea sistemlor de injectie pe benzina:

Pentru efectuarea acestui tip de diagnosticare sunt necesare urmatoarele aparate :

Manometru;
Aparate de masura electrice;
Osciloscop;
Turometru;
Lampa stroboscopica;

Prin intermediul acestor instrumente incluse in aparatura Bosch FSA 740 in cadrul
acestui laborator se vor efectua pe motorul BMW 318 diagnosticarea urmatoarelor:

- Pompa de benzina si a
regulatorului de presiune;
- Injectorul de benzina;
- Traductorului de debit de aer;
- Senzorului de oxygen
( sonda lambda);
- Reactorului catalytic;
- Senzorul de detonatie;

Foto:Bosch FSA 740

Foto : Motorului BMW 318

Modul de lucru:

In sistemul de alimentare exista partea de amonte, numita tur, si partea de aval

numita retur. Valoarea presiunii din amonte este in stransa legatura cu valoarea din
retur.

Masurarea valorii din tur a presiunii si poate face prin 2 metode:

- Montarea unui manometru prin utilizarea unui T la stutul rezervorului de

combustibil;
- Montarea directa a manomentrului la valva de presiune a rampei commune;

Foto: Manometru Bosch folosit pentru masurarea presiunii in tur

Domeniul de masruare al manometrului poate fii mai mic de 5 bari. Cu cat
presiunea este mai mare si depaseste cei 5 bari, precizia de citire este mai mica.

Se pune contactul pe pozitia de aprindere , dar nu se

porneste demarorul. Astfel de deschide manual clapeta
traductorului de aer. In acest fel se inchide contactul
debitmetrului de aer care pune sub tensiune pompa de
alimentare. Presiunea din conducta centrala trebuie sa
creasca, ajungand la valori 2.2-2.7 bari, ( prevazute de
constructor). Dupa actionarea contactului pentru pornirea demarorului. Motorul
porneste, iar presiunea din conducta centrala scade la valoarea de 1.9-2.2. Ca
urmare a mersului in gol.

Se oscileaza clapeta de accelerare pentru a creste turatia motorului la 3000-

3500 rot/min. Putem observa ca turatia manometrului creste de asemenea pana
la valori de 3.5 bari. Aceasta crestere este datorata depresiunii create in clapeta de
acceleratie inaintea acesteia ( 1 bar ) si dupa aceasta ( 0.5 bari) in colectorul de
admisie. Ea forteaza inchiderea regulatorului de presiune, producand o creste a
presiunii in conducta centrala. De asemenea si deconectarea acestuia din circuit
duce la o crestere a presiunii in colectorul central, datorita mutarii acestuia pe
inchis buna metoda de verificare a regulatorului.

Dar ce face defapt regulatorul de presiune? Acesta controleaza debitul pe retur

catre rezervor pentru a obtine o presiunea diferentiala constanta intre amontele si
avalul injectorului, iar el functioneaza pe baza presiunii din colector. Rolul
principal este de adapta presiunea carburantului in functie de presiunea din colectul
de admisie.

Regulatorul de presiune.

Foto: Piesele componente ale unui regulator de presiune;

1. canal de intrare combustibil (din ramp)

2. retur combustibil (ctre rezervor)
3. racord aer admisie

Foto: Regulator de presiune benzina-tip constructiv

Foto: Exemplu de functionarea a reglatorului de presiune in circuit

Presiunea n rampa de injectie este corectata n functie de depresiunea din colectorul de

admisie pentru ca injectoarele sa lucreze la presiune constanta.Camera resortului este
legata printr-o conducta la colectorul de admisie.La toate regimurile presiunea de
refulare a injectoarelor devine astfel constanta.Calculatorul de injectie nu modifica dect
timpul de injectie pentrua varia debitul injectat.
La relanti, avem 0,5 bar de depresiune.Resortul 5 are o presiune de 2,5
bar.Presiunea carburantului este egala cu presiunea exercitata de resort + presiunea
din colector :
Pbenzina = 2,5 + (- 0,5) = 2 bar.
Dar injectoarele lucreaza la : 2 - (-0,5) = 2,5 bar.
 Masurearea debitului :

Prin msurarea debitului: Se deconecteaz furtunul din returul sistemului de

alimentare de la tuul rezervorului, i se introduce ntr-un vas gradat (un bidon de
2l).
Odat cu pornirea motorului i cu momentul de
ncepere a refulrii combustibilului n vasul gradat, se
pornete un cronometru, care se oprete cnd cantitatea
de combustibil refulat ajunge la 2l. Astfel, se
determin debitul pentru 4 situaii:

Cu regulatorul de presiune conectat:

- mers in gol 800rot/min;

- mers n gol accelerat constant la o turaie ntre
3000-3500 min-1 ;

Cu regulatorul de presiune decuplat:

- mers in gol 800rot/min
- mers n gol accelerat la o tur de 3500 min-;

Concluzii: Timpul de umplere al rezervorului de

2 L este vizibil mai mare la decuplarea regulatorului de
presiune. Presiunea din turul sistemului de alimentare
crete, iar debitul din retur scade.

In cazul in care presiunea este mai mica decat cea prescrisa de constructor,
inseamna ca pot aparea ma multe cauze. Se verifica valorile presiunii dintre pompa
si conducta centrala. Daca se depisteaza diferente pot fi din cazua colmatarii
filtrului de benzina.
Diagnosticarea injectoarelor de benzina:

Ce este un injector de benzina?

Injectorul de combustibil este un dispozitiv electromecanic care debiteaz,

pulverizeaz i direcioneaz combustibilul n galeria de admisie, n poarta supapei
de admisie. Injectoarele sunt montate pe galeria de admisie. Acestea sunt instalate
etan pe galerie pentru a preveni scparea de aer admis n motor.

1. injector
2. arbore cu came
3. tachet
4. supap de admisie
5. chiulas
6. galerie de admisie

Foto: Poziia injectorului n galeria de admisie (injecie indirect de benzin)

In partea superioar injectoarele sunt alimentate direct din rampa de combustibil.
Pentru a fi conectate etan, att de ramp ct i de galeria de admisie, acestea sunt
prevzute cu garnituri de cauciuc (O-ring-uri).

Carcasa injectorului, metalic sau din plastic, conine o supap acionat de un

solenoid i dou conexiuni electrice pentru alimentarea cu energie electric. Pentru
a preveni contaminarea cu impuriti, n partea superioar injectorul are prevzut
un filtru.

1. garnituri (O-ring-uri)
2. filtru
3. carcas (prevzut cu conector electric)
4. solenoid
5. arc elicoidal de revenire
6. acul injectorului (armtura mobil)
7. sediul supapei (cu orificii)
8. contacte electrice

Foto: Seciune longitudinal printr-un injector orificii

multiple de injecie
Sursa: Bosch

Calculatorul de injecie, pe baza informaiilor primite de la senzori, controleaz

ordinea injeciilor, momentul i durata deschiderii injectoarelor. Deoarece diferena
de presiune ntre galeria de admisie i rampa de combustibil este meninut tot
timpul constant cu ajutorul regulatorului de presiune, cantitatea total de
combustibil injectat se controleaz doar prin durata de deschidere a injectoarelor.
Diagnosticarea injectoarelor de benzina:

O prima verificare simpla se face prin

ascultarea injectoarelor prin intermediul
unui stetoscop. Daca suntele sunt uniforme,
distincte ca frecventa si tonalitate
injectoarele sunt in stare buna. Daca
prezinta neregularitati in tonalitate si
frecventa, sunete diferite o deformare a
elasticitatii arcului injectorului sau a
bobinei de actionare. Foto : Verificarea cu stetoscopul

O verificare eficient i rapid a injectorului se poate realiza prin analiza curbei

devariaie a tensiunii i intensitii curentului de alimentare a injectorului. Aceasta
se realizeazprin conectarea cletelui inductiv i a cablurilor de tensiune la mufa de
conectarea a unuinjector, astfel cum se prezint n figura de mai jos.

Foto: Conectarea clestelui inductive si a cablurilor de citire a tensiunii la mufa

injectorului.
Durata deschiderii injectorului este comandat de unitatea electronic de control
(ECU), n funcie de valorile semnalelor primite de aceasta de la senzorii montai
pe motor. Durata de deschidere este mrit la pornirea la rece a motorului, pe
parcursul procesului de nclzire a sa i n timpul demarajelor automobilului. Din
punct de vedere electric injectorul este o bobinalimentat cu o tensiune constant
pe durata funcionrii motorului, conectarea la masa realizndu-se de ctre ECU
prin intermediul unui tranzistor.

1. tensiune baterie
2. senzor temperatur motor
3. senzor temperatur aer admisie
4. supap control aer ralanti
5. senzor presiune aer admisie
6. senzor poziie clapet acceleraie
7. senzor turaie motor
8. sond lambda

Cnd conectarea la mas este ntrerupt, la bornele injectorului este indus un vrf
detensiune de pn la 60V (figura de mai jos). Valoarea acestui vrf poate fi
limitat pn la aproximativ. 35V atunci cnd ECU este prevzut cu o diod
Zenner.

Foto : Variatia tensiunii si a curentului la deschiderea injectorului

La o funcionare corect a acestei diode plafonarea vrfului de tensiune este
evideniat printr-o form dreptunghiular asemnalului. Lipsa acestei forme
dreptunghiulare a vrfului semnalului indic existena unei defeciuni la nivelul
bobinei injectorului. Dac ECU nu este prevzut cu o diod Zenner,vrful
semnalului este ascuit i va avea o valoare de minim 60V atunci cnd injectorul
estentr-o stare bun.

Ca o orientare general, durata de excitare a bobinei injectorului cu motorul cald

funcionnd la ralanti este de 2,5 ms n cazul injeciei simultane, respectiv 3,5 ms
la injecia secvenial. Curba intensitii curentului (aceea albastr care pornete de
la 0 n figur) indic dou,zone pe perioada de acionare a injectorului. Prima parte
realizeaz fora electromagnetic de ridicare a acului i dureaz, aa cum reiese din
figur, aproximativ 1,5 ms de la -3,6 pn la - 2,1 ms; aceast etap corespunde
timpului de reacie al bobinei. Celelalte 2 ms reprezint timpul n care injectorul
este deschis.

Timpul de rspuns al injectorului, diferena de timp ntre comanda dat de

calculatorul de injecie i momentul efectiv de ridicare al acului injector, este n jur
de 1.5...18 ms. nlimea de ridicare a acului injectorului este de numai 60...100
m. Frecvena de deschidere a injectoarelor este direct legat de turaia motorului
i are valori de 3...125 Hz.
Defect mecanic al injectoarelor :

Din punct de vedere mecanic, injectoarele se testeaz cu echipamente speciale care

verific n principal etaneitatea acestora precum i forma jetului. Injectoarele
conin de asemenea componente care se pot nlocui: filtrul i garniturile din
cauciuc (O-ring-uri).

Foto: Verificarea formei jetului injectoarelor cu con unitar

Sursa: allstates.com

1. DEFECT - jet corect dar debit insuficient

2. DEFECT jet deviat la dreapta
3. DEFECT jet deviat la stnga
4. DEFECT jet deviat puternic la stnga
5. FR DEFECT jet corect
6. DEFECT jet obturat

n cazul n care se depisteaz neconformiti mecanice ale injectoarelor se recurge

la nlocuirea pieselor defecte (dac este cazul) sau se cur injectoarele cu
ultrasunete sau prin procedee chimice. Dup nlocuirea pieselor defecte i dup
curare injectoarele se verific din nou pentru scurgeri, forma jetului i debitul de
combustibil. Orice defect de natur electric impune schimbarea complet a
injectorului.
Detectarea unor defectiuni si cauzele aparitiei lor.
Defectiune ( manifestare
1. Motorul nu porneste
2. Motorul functioneaza defectuos la
ralenti
3.Motorul nu se accelereaza
corespunzator (progresiv) si eventual
ii lipsesc calitatile dinamice
Cauze
- Lipsa benzina
- Pompa de alimentare defecta sau
nealimentata cu curent (siguranta
arsa, releu defect, motor pompa
ars)
- Senzor turatie defect,
scurtcircuitat
Bobina de inductie defecta,
contact oxidat la montarea pe
chiulasa
- debit de benzina insuficient
(regulator de presiune defect,
tensiune de alimentare a pompei
electrice scazuta)
- injector defect (supapa nu inchide
bine pe scaulnul ei si curge
benzina din injector, rezultind un
amestec bogat)
- motorul trage aer fals pe la o priza
de depresiune prevazuta corpul
clapetei unitatii centrale
- debit de benzina prea mic
- potentiometru defect (perii,
contacte oxidate, eventual pe
anumite portiuni)
- injector defect (etanseitatea
supapei pe scaun compromisa,
orificii calaminate), timp de
injectie ce nu respecta cartograma
(semnalul de la senzorul de turatie
este necorespunzator sau ECU
defect)
Bilbiografie:

http://www.e-automobile.ro/categorie-motor/18-benzina/104-injector-benzina.html

http://www.sculeauto.com/detaliiproduse.php?id=1579

http://www.scritub.com/tehnica-mecanica/INSTALATIA-DE-ALIMENTARE-
CU-IN93238.php

http://www.alimentare.8m.net/

http://www.e-automobile.ro/categorie-motor/18-benzina/14-motoare-benzina-
injectie-directa.html

https://www.boschautoparts.com/en/auto/fuel-injectors/port-fuel-injection

https://en.wikipedia.org/wiki/Fuel_injection

Indrumar de laborator