Sunteți pe pagina 1din 167
--NORA ROBERTS Cand fivom iar, stele, no, Sub fulger,ersnete gin ploi? Cand vnbaua sa sari, Cal invins ca birt William Shakespeare - Macbeth’ "Traducere de fon Vinea, Editura Univers, Bucuresti, 1971 capitolul 1 Jama anului 1263, Inadancul padurii versi, unde castelul fs lasa umbra, Sorcha isi indruma copiii spre cast, prin intunecime. Mecinii stiteau in saua unui ponei 2dravan. Teagan abia ce implinise trei ani, iar capul i se zgalpfia la fiecare tro- pait de copita. E franta dupa Festival, se gindea Sorcha, de la atitea focuri de tabi si bucate. ~Eamon, ai griff la sora La cinci ani, Eamon se ingriji de surioara lui mai mica cu un ghiont sinatos, dupa care continua s8 ron- {ie pita coapta de maicisa in zori. =In curand 0 & fii acasd, in pat, fredon& Sorcha, cand Teagan se smiorcai. In curdnd vom fi acasa. Stituse prea multa vreme in luminis. Desi Imbolg! sarbatorea primele vibratii in pantecul Mumei Pamant, noaptea cobora iute si nemilos peste zilele de iarns: O iarna grea, cu vinturi geroase, viscol si bur’. Negura se furigase pe meleagul lor, acoperind soarele si luna, De multe ori rizbatuse numele acela, prin ceaf’ si vant, gi de fiecare data refuzase chemarea. De multe ori zarise in acea lume alb-cenusie intunericul. Refusase térgul. Barbatul ei se rugase de ea si stea cu copiii sub pro- tectia finului ~ mana Tui dreapta -, cata vreme el purta rizboi, in acea iarna fara sfirgit. Ca nevastt a cenfinului ~ conducatorul gintei -, ar fi primit gizduire oriunde. $i nu numai datorie’ lui. Numele ei deschidea multe port ‘Avea inst nevoie de codrul ei, de casua ei, de locul ei. Avea nevoie de izolare cum avea nevoie si respire. ‘Festival pig cestrbatorea venirea primaveri n.) 8 ‘Nora Roberss vedea mereu de treburile ei, de casa ei, de caminul ei, de indeletnicirea si indatoriile el. Mai inainte de toate insi, trebuia sisi vada de copii ei dragi, ai ei s-ai lui Daithi. Nu se temea de noapte. | ra cunoscuti ca Viajitoarea Intunecata, iar puterle ci erau nemasurate. {nsdn acea clipa se simfea ca orice femeie care duce dorul birbatului ei si einjeste dupa caldura lui, dupa atingerea trupului stu ogelit, in noaptea rece si solitara. Cei psa ei de razboi? De licomia si vanitatea unor regi marunti? [si dorea barbarul acasi intro bucata, ‘Cand avea si se intoarca or si mai fact un copil, iar a va simi viaya pulsind din now inlaunerul ei. Inca plangea dupa viaja pe careo pierduse intro noapre rincena, cind primul viscol de iarna navalise in padu- rea ei ca un cAntec de jale ‘Cagi nu vindecase pana acum? Pe citi nud salvase din ghearele morti? Si totusi, cind singele se scursese, cind acea viata plapanda se prapadise suvoi, nici o vraj, nici Oofranda ginici un edrg cu zei no salvasera dela pieire. Stia prea bine ca e mai usor sti vindeci pe alt decat pe tine insuti, lar zeii erau nestatomnici precum ferele inamorate intro zi de mai. ~ Privigi! Privgi rosti Brannaugh, fiica cea mare care implinise gapte ani, parisind poteca, urmata indea- proape de caine. Infloreste porumbarul. E un semn. Zari si ea acum un crampei de boboc alb in frunzigul intunecat gi se gindi cu amaraciune e, in vreme ce Bri- ghida, zeta feriiagi, binecuvanta pamintul, pantecul ei era pustiu. Se Intoarse catre mandria ei de fata, cu privire ascur fita si obraji imbujoragi, facind piruete in zipada. Fusese binecuviintats, isi reaminti Sorcha, De trei ori binecuvantata. ~E.un semn, mama. Parul negrt ti flucura in vane la fiecare pirueta. Brannaugh isi inalya privirea spre apus. Vine primavara ~Agai. Un semn bun, Magia destinulut 9 Introziintunecats, baba Cailleach nu reugise st giseasct Jemne de foc fara strilucirea soarelui. Legenda spunea ct silele ineunecate prevesteau o primavara timpurie. Porumbarul inflorea in toati puterea cuvantului,ispi- tind gi celelalte flori sti urmeze exemplul. Sorcha 2iri licarul sperangei in ochii copiilor ei, aga cum il sirise in ochii celor adunai in jurul focului, cum Il auzise in glasurile lor. Scotoci in sinea ei dupa acel dram de speranga, dar nu gisi decat spaima. ‘Urma si vind gi la noapte. [i simgea deja apropierea. Statea la panda, agtepta, uneltea. Inauntrul casujei, se indi ea, cu zavorul tras gi farmecele potrivite ca pavacl pentru copiii ei. Pavaza pentru ea. ‘trase un ghiont poneiului, s4 iugeasca pasul, si flu- iera dupa caine. ~Haide Brannaugh, sora-ta doarme pe ea. ~Tata vine acast la primavar’. Cu inima grea, Sorcha zimbi gi o lua pe Brannaugh de mina: Daca se intoarce de Beltine', o st intimpinam cu tun ospat pe cinste Por sd stau cu tine la noapte, sl vad tn flicaci? Asem mule de luc, Tiebule st ne ingeiim de ant male inainte de culcare. ~ Macar o clipa? rosti Brannaugh cu ochi rugatori, ce- rnugii ca fumul. Vreau std vad pentru o clipa si pe urma o.sh visez c& sa tntors acasd. “Asa cum imi dorese gi eu, gandi Sorcha, si zimbi din toata inima. ~ Pentru o clipa, m’inion, fiica mea, dupa ce terminam treaba ~$i dupa cei iei doctoria. Sorcha ridies din sprancene. =Nu ziu! Anat de parca ap avea nevoie de ea? Inca ext palida, mama, rosti Brannaugh Incet. T Veshe eirbaroare de 1 Mai vechilor gall tn timpulciria se reali sau diferite eiualuri de purificae (rte) 10 Nora Roberts ~Doar putin obosits. Nui face grij in privinga mea. Savedem acum... Eamon, tineo bine pe sorta! Alastar simee ca neapropiem de cast si sar putea $0 rastoarne. se jine mai binen ga decat Eamon gi decat mine. TAsei, calul e talismanul ei, dar aproape ch a ador rit pe spinarea lui ‘Cararea coti intro parte. Ropotul entuziast al copite- lor pe pamantul inghetat anunga apropierea cisurei sia sopronuli o*Eamon, Ingrijestete de Alastar, O portie in plus de griunte in seara asta. Baiatul incepu si bombane, “Ce borbini, tu fiai ficut plinul deja, nam dreptate? Eamon ranji, chipes ca o dimineaga de vara, gi fi in tinse brayele, cu toate cé ar fi putuc sari din ga cu iugeala iepurelui "De cnd Il stu se alinta aga“, se gindi Sorcha cind tl Ambratiga gi tl cobort la pamént. ica sa nu avu nevoie de nici un imbold, Brannaugh se ingrijea de casi aproape la fel de bine ca maici-s. Sorcha o lua pe Teagan in braye, murmurand cuvinte Iinigtitoare, si o duse in cisupa. ~E timpul si visezi, iubito. Sunt un ponei si alerg toatt ziua. “Asad, cel mai frumos si mai iute ponei din lume. Jarul aproape stins dup’ atitea ceasuri abia yinea piepe frigului ce se strecurase inauneru, In drum spre atuf, cu copilul in brage, Sorcha tntinse o mand spre vated Flscirile signiea dintrodaa, deasupra cenusti. ‘© asez’ pe Teagan pe prici, 0 infofoli bine si ti neteat suvitele stralucitoare precum razele soarelui - ca parul fatal‘ ei ~ si agtepta pnd ce ochii ei negei gi adinci - mogtenii de la mama ~ se inchiser "Doar vise frumoase, murmura ea si atinse talis- manul suspendat deasupra patuturilor unde dormeau copiii. SA VA plzeascd pind-n zori. Sa va petreaci prin bezna noprii la lumina. Magia destinult n (O saruti pe obra: gi se indrepta de spate, dar junghitl din pintec fi dadu fiori. Durerile veneau i se duceau, dar se intejeau in miez de iarna. Avea si urmeze sfatul flicei sale 51 sii fiarba 0 potiune. ~Ajutiema, Brighida, in aceasta zi tnchinatl fie, s& ma vindec. Am trei copii care au nevoie de mine. Nu pot sti las de isbeigt. © lst pe Tengan st dorms i mens la ceilalti, st ajute cu muncile. Ta ciderea brusca gi impurie a nopti, Incuie usa si repeta ritualul de culcare cu Eamon. "Nuss obosit, pe cuvant, rosti el, silinduse sii gin ochii deschisi “Vad prea bine. Esti treat gi arzi de nerabdare. O si abori sin noaptea asta, mhic,fiule? “Da, pandin creasta norilor. Ma-nvesi si maine? Pot stl iau pe Roibeard dimineasa? (© aa tenvat si da, port si ie Soimul e al thu, tl vedi il ti iil simgi. Odihneste-te acum. Ti ciufuli paral maroniu gel siruta pe ochii albagtr gi neimblansiq, ca ai lui taicd-stu. ‘Cand cobori din pod, o gisi pe Brannaugh King foc, alicuri de cainele ei. Fiica ei radia de sinatate ~ slava zeitei - emandnd o forta pe care 1ro stapdnea inca si nici n-o ingelegea pe deplin. Mai era vreme, cu voia zeifei. Am pregitit ceaiul, rosti Brannaugh. Aga cum mai Invatat. Cred cf o sa te simi mai bine dupa cel bei “= Acum Imi porti tu de griji, mo chroi, inima mea? Sorcha zimbi, mirosi ceaiul gi incuviing. “Ai talent, fara doar si poate. Arta timaduirit e un dar fara seamin. Dactl stipanesti, vei fi dorita gi bi- nevenita oriunde te poarta destinul. “Nu vreau si merg nicSieri. Vreau s¥ stau aici cu tine sicu tituca, Eamon §i Teagan. Pentru totdeauna “}ntro bund zi o siti arunci privirea mai departe de pidure. Si vei gisi un barbat. ‘Brannaugh pufni, in deradere. Rn ‘Nora Roberts Nam nevoie de un barbat. Ceas putea st fac cu un barbat? = Astai o poveste pentrti mai incolo. Stiteau amandoua in fafa focului, infagurate Intro ‘roboada calduroast, iar ea igi bau ceaiul pe indelete. Cand Brannaugh o atinse pe mana, ea ist intoarse palma si ii inclesta degetele intrale ei “Am infeles, dar numai pentru o clipa. Apoi la cul- care cu tine ~Ma lagi pe mine st conjur visiunea? Vitae. Fa ce vrei. CautM pe barbatul din care te tragi. Dragostea il aduce. Fumul se involbura, iar flacarile se intetia, apoi se domolita, ,Bravo", se gndi ea, plicut surprins’. ,Fata fnvaga repede ‘Viziunea incepea st prinda contur printre limbile de foc. Un foc intrun alt foc. Siluete, migcare gi, pentru 0 clipita, murmur de voci indepartate. Zsri concentrarea tntiparitt pe chipul fiicei sale gi broboanele de sudoare ce i se scurgeau pe frunte. ,Prea mult if 2ise ea, »E prea mult pentru o fata de varsta ei.” ~Agteaptl, rosti ea, cu glas scazut. Hai so facem Impreuna. Slobozi puterle launtrice, care se imbinaracu puterile lui Brannaugh, Urma un vuiet, o tavolburare de fum, tun dans de scintei. Apoi imaginea se limpezi. lati! Barbatul dupa care tanjeau amandous. Stitea in fafa unui foc, inconjurat roata de pietre. Parul lui de culoarea grinelor se revarsa peste mantia cei acoperea umerii vinjosi. Mantia fi eta prins& cu 0 bros, insemnul rangului siu, ce oglindea acum lumina flacirlor. Sorcha ti confectionase bijuteria cu foe si ‘magie. In ea se impleteau cainele, calul si soimul. Pare istovit, spuse Brannaugh, odihnindusi capul pe bratul mamei sale, Dar e atit de chipes. Cel mai chi- pes barbat din lume. ™ Agari. Chipes, puternic gi neinfricat. Cat de dor ii era de el Magia desinult 8 ~Pofi st afli cand se va intoarce acasa? = Unele lucruri ne sunt ascunse. Poate vom primi un. semn, cAnd va fi mai aproape de casd. Acum stim maicar c& c teafir gi deocamdata e suficient. =Se gindeste la tine, Brannaugh o privi pe maictsa in ochi ~Osime in singe. Oare el stie ci ne gindim la el? =Nare darul nostru, dar il ajuta inima gi dragostea pentru noi. Poate stie. Acum la culeare cu tine. Vin gi eu numaidecit =Porumbarul infloreste, si baba na aceasti zi Se va intoarce in curind. Brannatigh se ridict gio strut pe maicisa. Cainele o Insoyi pe scari in sus. Ramasa singura, Sorcha continus sil priveasci pe barbatul ei in flacari gi planse. Pe cind igi gtergea lacrimile, auzi chemarea. Tar alina singuratatea, ar incalzi-o ~ acestea erau min ciunile lui ispititoare. Far da tot ce gear putea dori, ba ‘mai mult chia, daca i sar ofer. =Nu voi finiciodata ata. Vei fi. Esti Frag pt ji ‘puter =Nu vei fi sespanul meu, si nici al puterilor mele, Flicarile dinjuics si din impletirea lor aparu cl Cabhan se numea, iar puterile si intentille ui erat mai intunecate decit noprile de iarna. O dorea, trup, suflet si magie. li simfea rivna atingindwi crupul asemenea tunor mini asudate. Cel mai mult insi jinduia dupa harul ei. Lacomia lui atirna greu in aerul noptii. Zimbi in flacati, chipes si nemilos Vei fia mea, Sorcha cea Intunecata. Tu si tot ceqi apar. fine. E soci sa fim impreund, Suntem la fl. [Nu igi spuse ea, ,nu suntem la fel, ci mai degr ut soarele tn ja. Vino si cunoaste toate placerile,ixbainda. cca tua si noaptea sau lumina si intunericul, care se intdlnesc doar in jocul umbrelor” Simte cdldura. Hei sa aprinder noi aerul. Impreund, com fi ‘tap bam. uw ‘Nora Roberts Deznadejdea o cuprinse, iar dorul dinlauntrul ei se preschimba in durere. Se ridica si last adierea calda svi mangdie parul, Last puterile si lumineze chipul si trupul. Zari in flacari privirile lui lacome, avide, La asta ravnea el. La splen- doarea cei serabitea vinele. Putea sisi puna poftan cui. =Cunoastemi gindul si puterea, pururi ca s-acum mie vrerea. Lacoma sintunecati, rivna ta in foc sea rath. Singe, rod gi sof st lepid, sila tine sa ma repad, defi pun tor la indemand, peste toates eu stapana, Ras punsul meu, de mare gi de vint purtat in grab, veniti fecioara, mam8, baba. Voia mea si semplineascé. igi arunca bratele inainte, slobori furia sa intra totul ferneiasea gi o indrepta spre inima Tui. Apoi Ti auzistri- gitul de manie si durere, ziriturbarea lui printre flacari sh pentru o clipita, simi o desfatare fara seaman, Focul deveni un simplu foc si continua s8 ard moc- nit, sinind piept gerului noptii. Casuta ei era doar 0 cAsuqa, thcuta gi Intuneconst. lar ea era doar o femele, singurd si purtind de grija copiilor ei Se lisa moale in scauin sisi petrecu bragul peste junghiul din pantec. Peneru o vreme, Cabhan o siti dea pace. Dar teama era adic inridacinats, frica faya de el si spaima ca nu cexista leac sau rugiciune care si-i vindece trupul si avea sii lase copiti orfani. Lipsiti de aparare. Se trezi cu mezina cuibarit la pieptul ei si apropierea sa ii aduse alinare. Dadu si se scoale, Mai stai, mami, nu pleca. = Linigtestee, raza mea de soare. Am treburi de facut, Tar tu trebuia sa fii in pacul thu. ~A venir barbarul rau. Mia omorit poneit. Un fior de spaima ti strabatu inima. Cabhan se stre- curase in trupul, in mintea si in sufletul copiilor el? CO spaima gio furie neyarmurite pusera stapinire pe ea. ~A fost doar un vis, puiule. O strinse pe Teagan si o legana la piept. Doar un vis. Dar visele aveau putere si prevesteau rele. Magia destinulat 5 ~Poneii nechezau, dar eu nu iam putut ajuta. Lea dat foc la tofi si et urlau. Alastar La trintit pe barbacul rau la pamant gi am fugit pe spinarea lui, dar n-am putut si salvez poneii, Mic fricd de barbatul rau din vise -No siti fact nici un riu. No sil as st seatinga de tine. Nu erau decat ponei din vis. Cu pleoapele strains lpi, o situts pe pirul et luminos gi ciualt, apot pe obrajori ~O sa visim alti ponei. Verzi si albastri. ~Ponei verzi! =Da, verzi ca dealurile Tinando strains la piept, Sorcha Inslya o mand si descrise cercuri cu degetul in aer, pand ce ponei albay- ti, rosi, vezi gi galbeni dansau deasupra capetelor lor. Teagan chicoti, iar Sorcha hotati sisi ingroape temerile si furia pentru o vreme Neavea si seatingd de copiti ei, Mai bine murea de gat cu el, decat sii permita sa le facd vreun rau, ~La grajd cu poneii. lar noi doua si iuam micul dejun, Aver miere? ~Aver, rosti ea, zimbind la doringa simpla a fetigei sale. Insi doar pentru fetigele cumingi. ~Eu sunt cuminte! ~Ai cea mai curati si mai dulce inimioara din lume. Sorcha o lus pe Teagan in brage. Fetia se lpi strans dde maicisa si gopti in ureche: = Barbatul riu a zis c& mA ia pe mine prima, fiindca suunt.cea mai mica si mai slaba. -Nosiite ia, ro jur pe viata mea. Isiintinse brafele, pentru ca Teagan sii vada hotirarea din privireasa. Tio jur, Ascultt Ia mine, scumpa mea, nu esti gi nut vel fi slaba niciodata ‘Aprinse focul, unse miere pe pane, apoi pregiti cea- iul si fiertura de ovaz, Trebuiau st prinda cu togii putere pentru ce urma sf faca, Pentru ce era nevoiti si faca, Baiatul cobort din pod, cu parul ciufulit gi incalcit de la somn, Se freca la ochi i adulmeca aerul aidoma unui caine. 16 ‘Nora Roberts = Mam luptat cu veijitorul intunecat, Nam fugit. Tnima Sorchei porn a bate vijelios. ~Spunemi ceai visat. ~Acapirut la corul riului, unde ne tinem barca, stam stiut pe data ci un vrajitor negru, finded avea inima heagrs. ~Inima. Lam vizut inima, cu toate c& méa zimbie prietenos si mia oferit niste prajituri cu miete. ,Vite, baietas, un cadou pentru tine” mia zis el, dar prajitura era plina cu viermi si singe negru. Era otrivits. Fai vizut inlaunerul inimii gi in prajicura? Jur ca am vazuc.