TULBURARILE DE

CONDUCERE
 TULBURARILE DE
CONDUCERE
Reprezinta intarzierea in conducerea undei de depolarizare la nivelul
uneia sau mai multor cai de conducere preferentiale.

CLASIFICARE:
1. Blocurile AV (BAV)
BAV gradul 1
Bav gradul 2
Disociatia atrio-ventriculara
2. Blocurile intraventriculare
Blocurile majore:
BRS: blocul major de ramura stg
BRD: blocul major de ramura dr.
Blocurile fasciculare:
BFSA blocul fascicular anterior stg
BFSP blocul fascicular stg posterior
 MODIFICARI ALE INTERVALULUI PR
(normal: 0.12-0.20 s)
PR scurt < 0.12s
Sdr de preexcitatie:
1.Sdr. WPW (Wolff-Parkinson-White) :
cale accesorie (fascicului "Kent)
conecteaza AD de VD sau AS de VS,
determinand activarea precoce a
ventriculilor (unda delta) si scurtarea
intervalului PR.
2.Sdr. GL (Lown-Ganong-Levine): cale
accesorie care ocoleste nAV legand AA
direct de fasciculul Hiss; rezulta o excitare
precoce a VV fara unda (activarea VV se
petrece normal).
Dg diferential PR scurt:
1. Ritmuri jonctionale cu activare AA
retrograda (P inainte de QRS cu PR
scurt, sau P inclus in QRS sau dupa
2. QRS)
3. Ritm ectopic cu focar in apropiere de nAV
4. Varianta normala
PR>20 s
Blocuri atrio-ventriculare:
1.Gradul I (PR constant)
Intarzierea conducerii intra AA (rar)
Conducere prea lenta in nAV (cel
mai frecevnt)
Conducere prea lenta in fasc. His
(rar)
2.Gradul II (PR normal sau prelungit; unele
unde P nu sunt conduse)
Tip I (Wenckebach): crestere
progresiva PR pana cand o unda P
nu mai este condusa (modif can Ca
din nAV
Tip II (Mobitz): Intervale PR fixe si
unde P care nu sunt conduse
(modif can Na din fasc Hiss si rr)
3.Gradul III si Disocierea AV: undele P si
complexele QRS sunt disociate. Unele
intervale PR pot fi prelungite.
 BAV grad 1

Intervalul PR constant dar

PR > 0.20 s
BAV grad I sau unde U
 BAV grad II
In tip 1 primul interval RR de dupa pauza este mai mare decat
BAV gradul III
BAV gradul III: AA si VV sunt controlate de pacemakeri
diferiti (este o forma de disociere AV completa)
QRS inguste sugereaza faptul ca pacemaker-ul
ventricular este situat in jonctiune si ca blocarea
conducerii este proximal de bifurcatia fasciculului
Hiss
QRS largi indica faptul ca focarul ritmului de
scapare este situat in ventriculi.
 DISOCIEREA ATRIO-VENTRICULARA
Disocierea AV poate fi:
Completa identica cu BAV III, AA si VV se
depolarizeaza/repolarizeaza independent
Incompleta exista o captare intermitenta retrograda
(pacemaker in ventricul) si anterograda pacemaker in atriu)
MECANISME DE PRODUCERE:
1.Incetinirea ritmului pacemakerului sinusal si preluarea
automata a functiei de pacemaker de catre un focar ectopic
2.Accelerarea unui pacemaker peste frecventa ritmului
sinusal
3.BAV gradul 2 sau 3 cu ritm de scapare jonctional sau
ventricular
DISOCIEREA AV
Incetinirea ritmului pacemakerului sinusal si
preluarea automata a functiei de pacemaker
de catre un focar ectopic
 DISOCIEREA AV

Accelerarea ritmului unui

pacemaker peste
frecventa ritmului sinusal
Din cand in cand prin
stimularea atat sinusala,
cat si din focarul ectopic
apar ritmuri de fuziune
ANALIZATI MODIFICARILE ECG
BRS
 BRS CRITERII DE Dg.
Durata QRS> 0.12s
Fortele de depolarizare terminale ( a 2-a jumatate de QRS) sunt
orientate spre stg si post datorita faptului ca VS este depolarizat tardiv
fata de VD.
Rezulta:
Unda S tardiv in V1 (semn al fortelor posterioare, tardive)
Unda R tardiv in DI, avL si V6 indicand fortele tardive
ndreptate spre stg
Unde QRS in DI, avL si V6 monofazice (fara unda q initial sau
unda s - terminal). Aspectul este de R sau RR. Prezenta q in
aceste derivatii poate fi semn de necroza.
Tulburari secundare de repolarizare:
T negativ in derivatiile stg
T pozitiv in derivatiile dr
 BRS

OBS. Un bloc incomplet de ram stg poate apare in HVS cu evolutie

indelungata si se caracterizeaza prin durata intre0.11-0.12 s, iar
modificarile de repolarizare pot fi mai putin pregnante.
BRD
 BRD CRITERII DE Dg.
Durata QRS> 0.12s
Fortele de depolarizare terminale ( a 2-a jumatate de QRS) sunt
orientate spre dr si ant datorita faptului ca VD este depolarizat tardiv,
dupa VS.
Rezulta:
RR(de obicei rSR ) in V1 (semn al fortelor tardive orientate spre
anterior)
S terminal in DI, avL si V6 indicand fortele indreptate spre dr
R terminal in aVR indicand fortele indreptate spre dr

Tulburari secundare de repolarizare:

T negativ in derivatiile dr (V1)
T pozitiv in derivatiile stg (DI, avL, V6)

Axul QRS e de obicei in limite normale. O deplasare spre dr sau stg poate
fi semn de blocuri fasciculare
 BRD

Un BRD incomplet are o durata a QRS intre 0.10-0.12s.

De cele mai multe ori este o varianta a normalului, dar poate fi asociat HVD.
 BFSA
Cea mai frecventa forma de tulburare de conducere
Ax QRS deplasat la stg: -45 pn la -90
rS in DII, DIII, aVF
S in DIII > S in DII
R in avL > R in aVR
q mici in DI si aVL
R max in aVL si > 0.04s
QRS < 0.12s
Zona de tranzitie n precordiale deplasata la stg
Poate mima voltajul de HVS in aVL sau masca voltajul de
HVS in V5,6
BFSA
BFSA
 BFSP
Izolat, este o forma foarte rara de tulburare de
conducere
Ax deviat la dr > 110
rS in DI
qR in DII, DIII, aVF
R in DIII > R in DII
QRS< 0.12 s

ESTE OBLIGATORIE EXCLUDEREA INITIALA A ALTOR CAUZE DE

DEVIERE AXIALA DREAPTA:
Cord pulmonar
TEP
HTP
BFSP