Dintre parametrii sunetului cel mai important din punct de vedere a poluarii este
intensitatea ,determinata de calitatea de energie transportat de unda sonor care
strbate inrt-o secund o suprafa unitate perpendicular pe direcia de propagare a
sunetului. In domeniul polurii intereseaz intensitatea senzaiei auditive produse de un
sunet denumit tria sunetului ,care nu trebuie confundat cu intensitatea fizic.
Cea mai mare parte din poluarea fonica provine de la automobile, trenuri i
avioane. Echipamentele de constructie i masinariile din fabrici produc sunete care pot
fi asurzitoare. Unele aparate casnice, instrumente muzicale i jucarii pot fi la fel de
zgomotoase ca i pocnitorile i armele de foc.
Muzica atunci cand este ascultata la volum ridicat n casti poate afecta urechea
interna.
1
TRIA N FONI EFECTE PSIHICE
pn la 65 Nu produce suprasolicitare;
Cea mai grava boal produsa de poluare fonica este pierderea auzului.
Expunerea prelungita la sunete de intensitate de numai 85 de decibeli poate afecta
temporar sau chiar definitiv structura fragila a urechii interne. Sunetele putenice cum
ar fi sunetul armelor de foc la un poligon pot duce la pierderea imediata a auzului.
2
Realizari si carente de conceptie tehnica
Cu toate c prin natura lor unele operaii din industrie rmn zgomotoase
(ciocnirea ,gurirea) ,ele tind s fie inlocuite cu altele mai eficiente i mai silenioase
(presare ,sudur) .
3
Un strat fonoabsorbant antiimpact sub pardoseli este cea mai sumar ameliorare
,care rmne deocamdat departe de generalizare ,cu toat simplitatea evident
.Tmplria ,instalaiile sanitare sunt lipsite de caliti fonoizolante sau devin chiar surse
suplimentare de zgomot : robinetele huruie ,conductele uruie ,uile i ferestrele
trosnesc . Conflictele locative sunt deseori generate de zgomote produse neintenionat
,dar incetineala in combaterea tehnic a zgomotului din blocuri persist ,inct este
foarte greu de prevzut cnd se va ameliora aceast component a confortului tot mai
important pentru condiiile actuale de via .
4
Bibliografie