6 ani

poate arunca si poate prinde cu succes o minge cu ambele palme;

poate dansa adecvat ritmului melodic;

poate face salturi;

poate merge la galop;

poate inota bine;

poate pedala o bicicleta in conditii de siguranta.

6 ani

se descurca cu inchiderea nasturilor, a fermoarelor si a altor inchizatori;

poate taia cu cutitul alimente fragile in bucati mari;

poate copia cu usurinta forme complexe, litere si numere;

isi poate scrie intregul nume;

da cu matura;

sterge praful;

isi face patul singur.

Motricitate generala

aruncarea unei mingi;

prinderea unei mingi n miscare;

daca si cat se poate tine pe un picior;

saritul intr-un picior,

mersul pe calcaie sau pe varfuri inainte si inapoi;

urcatul si coboratul scarilor etc.;

Motricitate fina

realizarea unui turn din 8 cuburi,

construirea unui pod din 3 cuburi,

trasarea de linii de diverse forme;

copierea unui cerc sau a unei cruci;

copiaza un patrat;

desenarea unui omulet din 3 parti;

desenarea unui omulet din 6 parti,

spalatul pe dinti,

turnatul apei intr-un pahar.

https://www.copilul.ro/copii-3-6-ani/dezvoltare/Abilitatile-motorii-ale-
prescolarului-a121.html

n perioada de vrsta cuprinsa ntre 6 si 10 ani, cresterea si dezvoltarea

morfofunctionala este mai rapida si mai uniforma dect pna la aceasta vrsta.
Caracteristica principala a acestei vrste este aceea ca ritmul de crestere somatic
este mai accentuat dect ritmul de crestere vegetativ. O alta caracteristica este
aceea ca ritmul de crestere somatica nu este uniform. Astfel, la nceputul
perioadei,
la 6 ani, ritmul de crestere este mai accelerat dect pna acum, pentru ca n
perioada 8 11 ani, acest ritm sa scada progresiv.
Copiii cuprinsi n aceasta categorie nu prezinta diferente esentiale n functie
de sex n ceea ce priveste talia, greutatea, dezvoltarea sistemului nervos si
neuromuscular
si a sferei vegetative.
Pna la nceputul pubertatii, baietii si fetele au masa musculara aproximativ
asemanatoare. Talia creste cu aproximativ 5 cm anual, iar greutatea cu 2,3 3,5
kg.
n ceea ce priveste musculatura, structura fibrei musculare este similara
adultului,
diferind nsa proportia fibrelor musculare (proportional sunt mai multe fibre lente
dect rapide). La aceasta vrsta musculatura dispune de enzime oxidative necesare
care permit oxidarea acizilor grasi liberi, mai rapid dect la adult, economisind
rezervele de glucoza.
Comparativ cu sistemul osos, musculatura este slab dezvoltata. Muschii
flexori sunt mai bine reprezentati dect extensorii. Tonusul muscular este scazut,
ceea ce permite efectuarea miscarilor ample, dar este defavorabil miscarilor fine
si
precise.
Creierul copiilor atinge la vrsta de 8 ani dimensiunile adultului. Din punct
de vedere functional, fenomenul esential este predominanta excitatiei si slaba
dezvoltare a inhibitiei de diferentiere, fapt ce determina instabilitatea relativa
a
concentrarii si dificultatea mentinerii atentiei timp mai ndelungat.
Plasticitatea deosebita a sistemului nervos favorizeaza receptionarea unui
numar crescut de informatii, dar slaba dezvoltare a inhibitiei de diferentiere
ngreuneaza fixarea notiunilor noi.
4
La aceasta vrsta, caracteristicile sistemului nervos sunt favorabile largirii
repertoriului motric si ameliorarii capacitatilor coordinative.
2.1. Dezvoltarea calitatilor motrice la vrsta scolara timpurie
Dintre parametrii efortului, accentul este pus pe volum, intensitatea avnd o
importanta redusa. Fixarea deprinderilor si stereotipurilor dinamice depinde de
repetarea multipla a unor deprinderi motrice de baza, mai putine la numar, pentru a
nu suprasolicita capacitatea de inhibitie interna.
Dintre calitatile motrice care se dezvolta n aceasta perioada este viteza, sub
toate formele ei de manifestare: de reactie, de repetitie si de executie. n acest
scop,
este recomandabil ca parametrii durata, volum si intensitate sa fie ct mai redusi.
Suportul functional al dezvoltarii vitezei este reprezentat de plasticitatea mare a
scoartei cerebrale. Se vor evita eforturile care duc la suprasolicitarea aparatelor
cardio-vascular si respirator si eforturile bazate pe forta.
Tot n aceasta perioada se pot dezvolta capacitatile coordinative, dezvoltarea
acestora fiind mai pregnanta spre sfrsitul perioadei prepubertare, atunci cnd
procesele corticale fundamentale prezinta o tendinta de echilibrare.
PARTICULARITATI FIZIOLOGICE DE VRSTA SI
OGLINDIREA LOR N DEZVOLTAREA CALITATILOR
MOTRICE LA COPII SI JUNIORI
Conf. univ. dr. Hantau Cezar
U.N.E.F.S. Bucuresti

PARTICULARITATI MOTRICE:

FORTA

creste moderat la toate grupele musculare si in special la extensorii membrelor

inferioare, flexorilor plantari si redresorilor trunchiului;
forta dinamica creste de la an la an.
VITEZA

perioada latenta a reactiei motrice se imbunatateste;

viteza miscarilor singulare se imbunatateste;
capacitatea de a efectua miscari de viteza in regim de forta creste treptat.
REZISTENTA

este crescuta;
pot alerga 10-15 minute continuu;
rezistenta statica.
PARTICULARITATI SOMATICE:

se intensifica procesul de osificare, dar exista inca mult tesut cartilaginos si

risc crescut de deformari;
sistemul articular se intareste dar prezinta totusi aspecte de instabilitate;
sistemul muscular ajunge spre 28% din greutatea corporala;
cresterea in inaltime se face prioritar pe baza membrelor inferioare.

PARTICULARITATI FUNCTIONALE:

capacitate de adaptare la efort din ce in ce mai buna;

biochimismul intern se activeaza;
apar primele modificari in sistemul endocrin;
procesele de excitatie predomina fata de cele de inhibitie => receptivitate in
formarea deprinderilor motrice;
capacitatea de efort cardio-vascular este mai crescuta la baieti fata de
fete.

PARTICULARITATI PSIHICE

incepe sa se manifeste imaginatia creatoare;

afectivitatea se maturizeaza;
control asupra emotiilor;
se manifesta curajos, rabdator;
vointa este in continua dezvoltare;
apare elementul constient, intentional;
interesele se coreleaza cu capacitatile si aptitudinile.
Cojocaru, V., (2002), Fotbal de la 6 la 18 ani. Metodica pregatirii, Editura AXIS
MUNDI, Bucuresti