In Franta aceasta institutie s-a dezvoltat de-a lungul timpului fiind mult mai complexa decat

contenciosul administrativ fiscal roman care cunoaste o mai accentuata dupa Revolutia din 1989.

Pentru a scote in evidenta aspectul comparativ intre contenciosul admnistrativ fiscal roman si
contenciosul adminstartiv fiscal francez, trebuie sa plecam de la definitia contenciosului
administrativ. Astfel, conteciosul administrativ-fiscal reprezinta activitatea de solutionare a litigiilor
dintre contribuabili si aadministratie fiscala, litigii care au ca obiect anularea in tot sau in parte a unui
act adminsitrativ fiscal, act prin care cotribuabilul se considera vatamat intr-un drept sau interes
legitim recunoscut de lege. In Franta, aceasta institutie s-a dezvolatta de-a lungul timpului fiind mult
mai complexa decat contenciosul administrativ fiscal roman care a cunoscut o dezvoltare mai
accelerata dupa Revolutia din 1989, deoarece in perioada comunista, institutia contenciosului
administrativ-fiscal a fost suspendata, ulterior odata cu aprobarea lCodului de procedura fiscala si
intrarea sa in vigoare la 1 ianuarie 2004, s-a reglementat procedura prealabila a contenciosului
administrativ-fiscal, contestatia fiscala. Codul de procedura fiscala face trimitere la Legea
Contenciosului administrativ in ceea ce priveste faza jurisdictionala a contenciosului administrativ-
fiscal.

Legea contenciosului administratie fiscala 554/2004, face prima data vorbire de institutia
contenciosului administrativfiscl atunci cand reglementeaza competenta materiala a instantelor de
contencios administrativ: actele care privesc impozite, taxe, datorii vamale, precum si accesorii ale
acestora de pana la 500.000 lei se solutioneaza de catre tribunalele administrative-fiscale.

De aici distingem alte elemente de comparatie intre Romania si Franta. Pe cand in Franta litigiile de
contencios administrativ-fiscal sunt solutionate de catre tribunalul administrativ sau tribunalul
judiciar, in Romaniase solutioneaza de catre tribunalele administrativ-fiscale, de catre sectiile de
contencios administrativ-fiscale ale Curtilor de apel si de catre sectia de contencios adm-fiscal a Curtii
de Casatie si Justitie.

Nu ne putem compara cu Franta, unde este o adevarata justitie administrativa cu traditie.

In Franta, in prezent, justitia contenciosului administrativ-fiscal este reglementata de Livre de

procedures fiscales (1), cu modificariel si completarile ulterioare.

1-Modofocari prin legea nr.91-650/1991 privind Reforma procedurala de executie, prin Decret de
aplicare a cesteia nr. 92-775/1991 precum si alte acte normative
Acest act normativ reglementeaza atat procedura prealabila cat si procedura jurisdictionala, fie in
fata jurisdictiei administrative fie in fata jurisdictiei judiciare. Un alt element de comparatie reiese din
procedura contenciosului administrativ-fiscal. In Franta, exista proceduri diferite in functie de tipul de
contenciosul administrativ-fiscal: contenciosul asietei, recuperarii, excesului de putere si a
responsabilitatii, in Romania exista singura procedura unitara pentru contestarea tuturor actelor
adm-fiscale, desi unele forme ale contenciosului adm-fiscal francez (asietei si recuperarii)s-ar regasi
sin in Romania. In ceea ce priveste procedura prealabila, in Franta si Romania este obligatorie.
Diferenta: in Franta din numarul total de recursuri prealabile, ajung ajung in fata instamtei 1%, in
Romnia numarul recursuri prealabile nerezolvate este foarte mare.

Termenul de introducere a procedurii prealabile difera in cele doua tari. In Franta, conform art.196-1
din Cartea procedurilor fiscale, reclamatiile relative la impozite, altele decau impozitele directe
legale, trebuie sa parvina administratiei cel tarziu pana la 31 decembrie al celui de-al doilea an care
urmeaza: fie de la depunerea impozitului contestat, cand acesta nu a existat la stabilirea unui rol sau
a unei notificatii, a unui aviz, pentru percepe, fie de la realizarea unui eveniment care motiveaza
reclamatia. (2) In tara noastra termenul de introducere a plangerii prealabile este de 30 zile de la
data comunicarii actului.

Un element de specificitate intalnimin Franta unde doctrina franceza (3) distinge intre jurisdictia
gratioasa si jurisdictia contencioasa.

Jurusdictia graioasa reprezinta totalitatea actiunilor judiciare in care contribuabilii ce o favoare fara
sa conteste caracterul intemeiat al impunerii scutiri totale sau partiale, de impozite stabilite in mod
legal atunci cand contribuabilul se afla in imposibilitate de plata. Deciziile administrative nu sunt
succeptibile de a fi atacate decat cu unele exceptii, excese de putere.

Jurisdictia contenciosului reprezinta reclamatiile prin care contribuabilul contesta impunerea si

incearca sa obtina repararea erorilor sau beneficiul unui drept care rezulta dintr-o dispozitie
normativa. Desi in Romaniainstitutia contenciosului administrativ fiscal este la inceput, a cunoscut
o rapida dezvoltare, complexa, cu elemente pozitive si de noutate , dar si lipsuri (existenta unor
instante specializate cu magistrati specializati in domeniul fiscal care solutioneaza litigii intre
contribuabili si administratia fiscala).

2-Michael Bouvier, Introduction au droit fiscal et la thorie de l'impt , 3-e edition, L.6.D.
J.Paris, 2000, p,123

3-Louis Trotabas, Jean-Marie Cotteret, Michael Luflandre, Droit fisscal, 8-e editure Dolloz, Paris,
1997, p.259
Evolutie contencios administrativ

Contenciosul administrativ cuprinde ansamblul litigiilor de competenta tribunalelor administrative.

Sistemul francez se bazeaza pe 2 principii fundamentale

-principiul separarii activitatilor administrative de activitatile judiciare

-principiul separarii administratiei active de justitia administrativa care constituie un ordin de

jurisdictie paralel si separat de puterea judiciara.

Specificul sistemului francez consta tocmai in faptul ca justitia administrativa are propriul sau organ
suprem, anume sectia de contencios

A Consiliului de Stat care in ansamblu apare ca o autoritate a puterii executive si si nu a puterii

judiciare. Asa se explica de ce jurisdictiile administrative sunt compuse din consilieri juridici si nu
magistrati.

Sistemul francez al tribunalelor administrative sunt care functioneaza in sistemul administraiei

publice separat de sistemul instantelor judecatoresti de drept comun a fost preluat cu unele
particularizari de majoritatea statelor europene Belgia, Italia, Spania, Finlanda, etc.

Stricto sensu Notiune de contencios administrativ porneste de la faptul ca functionarea celor 3

puteri in stat presupune pe langa separarea lor si o colaborare si control reciproc.

In doctrina fraceza, sintagma contencios administrativ reprezinta ansamblul problemelor legate de

existenta unui litigiu survenit cu ocazia uni activitati administrative, in sensul cel mai larg al
termenului.