UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

FACULTATEA DE MECANICA
CATEDRA ORGANE DE MASINI SI TRIBOLOGIE

PROIECT O.M.M.
REDUCTOR DE TURATIE CU ROTI DINTATE
CONICE
CU DINTI DREPTI
 TEMA DE PROIECT

Sa se proiecteze o transmisie mecanica constituita din motorul electric

(ME) ,transmisia prin curele trapezoidale (TCT,lagarul hidrodinamic(LHD),
cuplaj rigid cu flanse (CF) , reductorul de turatie (RT) si cuplajul elastic cu
bolturi (CEB) , pentru urmatoarele date:

-Schema de principiu Varianta nr. 2

-Puterea necesara la iesire P4=7 kW
-Turatia arborelui la iesire n4=253 rot/min
-Raportul de transmitere recomandat iR=3.55
-Coeficientul de serviciu Ks=1.3
-LHD,ungere cu inel din baie proprie
-Raportul latime/diametrul cuzinetului B/D=1
-Ulei pentru LHD TIN 25

Reductorul se va calcula pentru durata nelimitata de functionare a

angrenajului si in ipoteza ca arborele de iesire suporta o sarcina in consola
de marimea
3
2
Q[N]=0.5 Mt4 ( Mt4 se va introduce in N*mm)

actionand intr-un plan paralel cu planul fortei tangentiale a rotii conduse si

avand directia acesteia.
 CUPRINS

MEMORIU DE CALCUL

1. Alegerea motorului electric. Calculul cinematic si energetic

1.1 Alegerea motorului electric
1.2 Calculul cinematic
1.3 Calculul energetic
2. Predimensionarea arborilor
3. Proiectarea transmisiei prin curele trapezoidale
3.1 Alegerea tipului curelei
3.2 Alegerea diametrului primitiv al rotii mici
3.3 Calcularea diametrului primitiv al rotii mari
3.4 Distanta preliminara intre axe
3.5 Unghiul dintre ramurile curelei
3.6 Unghiul de infasurare
3.7 Lungimea primitiva a curelei
3.8 Viteza periferica a curelei
3.9 Numarul de curele (preliminar)
3.10 Frecventa indoirii curelelor
3.11 Forta periferica transmisa
4. Calculul lagarului hidrodinamic
4.1 Stabilirea temperaturilor de echilibru termic
4.2 Calculul parametrilor pentru temperaturile de echilibru
4.3 Alegerea ajustajului si a raportului B/D optim
5. Calculul angrenajului
5.1 Predimensionarea angrenajului
5.1.1 Alegerea materialelor pentru rotile dintate si a tratamentelor
termice sau termochimice
5.1.2 Predimensionarea angrenajului
5.2 Calculul elementelor geometrice ale rotilor dintate
5.3 Calculul fortelor din angrenaj
5.4 Verificarile angrenajului
5.4.1 Verificarea incadrarii in limitele angrenarii si generarii
5.4.2 Verificarea rezistentei danturii rotilor dintate
5.4.3 Verificarea dimensionala a danturii rotilor dintate
6. Calculul reactiunilor. Trasarea diagramelor de momente incovoietoare si
de torsiune
6.1 Arborele pinion
 6.2 Arborele rotii conduse
7. Alegerea si verificarea rulmentilor
8. Alegera si verificarea penelor
9. Alegera si verificarea cuplajelor
9.1 Cuplajul elastic cu bolturi
9.2 Cuplajul cu flanse
10.Verificarea arborilor
10.1 Verificarea la oboseala
10.2 Verificarea la solicitare compusa
10.3 Verificarea deformatiilor arborilor
10.4 Verificarea la vibratii
11.Alegerea lubrifiantului si a sistemului de ungere al angrenajului
12.Calculul termic al reductorului cu roti dintate
12.1 Calculul randamentului total al reductorului
12.2 Calculul temperaturii de functionare a reductorului

MEMORIU DESENAT

1. Desen de subansamblu al LHD (scara 1:1)

2. Desenul de subansamblu al reductorului de turatie (format A1)
4. Desenul de executie al arborelui IV
 1.ALEGEREA MOTORULUI ELECTRIC
CALCULUL CINEMATIC SI ENERGETIC
1.1 Alegerea motorului electric
a) Alegerea randamentelor partiale
rul 0.99
(avem o singura pereche de rulmenti)
LHD 0.985
TCT 0.95
acon 0.96
b)
2
tot rul LHD TCT acon
tot 0.88
c) Puterea necesara la iesire
P4 7
kW
P4
Pnec
tot
Pnec 7.951
kW
d) Alegerea propriu zisa a motorului
-avem turatia de sincronism
n 1500
rot
min
Se alege:
D 42
K6
0.018

0.002
Tip motor
160 M
P nominala
PM 11
kW
Turatia de mers in sarcina
nM 1450
rot
min
1.2 Calculul cinematic
a) Raportul total de transmitere
-turatia arborelui de iesire
n4 253
rot
min
nM
itot
n4
itot 5.731
b) Raportul de reducere prin TCT
iR 3.55
 itot
iTCT
iR
iTCT 1.614
c) Turatiile arborilor
n1 nM
3
n1 1.45 10
rot
min
n1
n2
iTCT
n2 898.15
rot
min
n3 n2
n3 898.15
rot
min
n3
n4
iR
n4 253
rot
min
1.3 Calculul energetic
a)
PnecM 7.95
kW
P1 PnecM
P1 7.95
kW
P2 P1 TCT
P2 7.553
kW
P3 P2 LHD rul
P3 7.365
kW
P4 P3 rul acon
P4 7
kW
b) Momentele nominale necesare transmise la arbori
6 P1
MtI 9.55 10
n1
4
MtI 5.236 10
Nmm
 6 P2
MtII 9.55 10
n2
4
MtII 8.031 10
Nmm
6 P3
MtIII 9.55 10
n3
4
MtIII 7.831 10
Nmm
6 P4
MtIV 9.55 10
n4
5
MtIV 2.642 10
Nmm
c) Momente de calcul
ks 1.3
MtcI ks MtI
4
MtcI 6.807 10
Nmm
MtcII ks MtII
5
MtcII 1.044 10
Nmm
MtcIII ks MtIII
5
MtcIII 1.018 10
Nmm
MtcIV ks MtIV
5
MtcIV 3.435 10
Nmm
2.PREDIMENSIONAREA ARBORILOR
at 12
MPa
3
16 MtcI
d1
at
d1 30.684
mm
Alegem d1=42 mm (impus de STAS-ul motorului)
d1 42
mm
-diametrul capatului de arbore
d1ca 42
mm
k6
0.018

0.002
 3
16 MtcII
d2
at
d2 35.386
mm
d2 36
mm
d2ca 32
mm
H7
Lc2 58
mm
3
16 MtcIII
d3
at
d3 35.09
mm
d3 35
mm
d3ca 32
mm
H7
Lc3 58
mm
3
16 MtcIV
d4
at
d4 52.629
mm
d4 53
mm
d4ca 45
mm
k6
0.018

0.002
3. PROIECTAREA TRANSMISIEI PRIN CURELE TRAPEZOIDALE
3.1 Alegerea tipului curelei
-se alege curea trapezoidala ingusta
Pc 7.95
kW
In functie de aceste date se alege
curea Tip SPZ
Dp1=63....180 mm
3
n1 1.45 10
rot
min
n2 898.15
 rot
min
iTCT 1.614
3.2 Alegerea diametrului primitiv al rotii mici

Se alege
Dp1 112
mm
3.3 Calculul lui Dp2
Dp2 Dp1 iTCT
Dp2 180.816
Dp2 181
mm
3.4 Distanta preliminara dintre axe
-conditie
0.7(Dp1 Dp2) A 2(Dp1 Dp2)
Dp1 Dp2 293
-alegem
A 400
mm
( preliminar)
3.5 Unghiul dintre ramurile curelei
2 asin
Dp2 Dp1

2 A
0.173
180


9.896
grade
3.6 Unghiul de invasurare
-pe roata mica
1 180 9.896
1 170.104
grade
-pe roata mare
2 180 9.896
2 189.896
grade
3.7 Lungimea primitiva a curelei
2
( Dp1 Dp2) ( Dp2 Dp1)
Lp 2 A
2 4A
3
Lp 1.263 10
Alegem
Lp 1600
mm
(din Standard)
Rezulta
A 570
mm
2 asin
68

1140
180


6.839
grade
1 173.17
grade
2 186.83
grade
3.8 Viteza periferica a curelei
Dp1 n1
v
60000
v 8.503
m
s
NOTARE: CUREA SPZ 1600; STAS 7192-83
3.9 Numarul preliminar de curele
cL 1
cf 1
c 0.97
Pc 7.95
kW
P0 3.1
kW
cf Pc
z0
cL c P0
z0 2.644
cz 0.95
z0
z
cz
z 2.783
z 3
curele
3.10 Frecventa indoirii curelelor
x 2
numarul de roti
3 v
f 10 x
Lp
f 10.629
Hz
3.11 Forta periferica transmisa
3 Pc
F 10
v
F 934.937
N
Forta de intindere initiala a curelei (F0) si cea de apasare pe arbori(Fr) sunt:
F0 2 F
3
F0 1.87 10
N
Fr F
Fr 934.937
N

Dimensiunile canalelor de curea

SPZ
lp 8.5
mm
nmin 2.5
mm
mmim 9
mm
f:=8+/-1 mm e=12+/-0.3 mm =38+/-1 sau =34+/-1 grade r =0.5 mm
h=8+/-0.4 mm lp=8.5 mm
Latimea rotii de curea
B 43
mm

CALCULUL LAGARULUI HIDRODINAMIC

Date de proiectare
Forta radiala din lagar este
Fr 936
N
Turatia fusului lagarului
n 901
rot
min

Diametrul cuzinetului
d2 36
mm
D d2 5
mm
D 41.0000
Raportul dintre latimea lagarului si latimea cuzinetului B/D==1
B 41
mm
B=0.041 m

Ulei TIN 25
Marimi calculate
Presiunea medie
936
pm
2
1 0.041
pm 556811.4218
Pa
Viteza medie a fusului
901
vm 0.041
60
vm 1.9342
m
s
Date alese
Se aleg 5 jocuri relative
i 0 4
0.0005
0.001

i 0.0015
0.002

0.0025
Se considera temperaturile tj presupuse de functionare ale lagarului
j 0 4
60
70

tj 80
90

100
Se ia inaltimea minima a filmului de lubrifiant
ha 7
m
Temperatura admisibila de functionare a lagarului
ta 70
C
Aria corpului lagarului fara baza A=(20-35)*D*B
Al 20 0.041 0.041
2
m
Al 0.0336
2
m

Coeficientul de transfer termic

Kc 12
(racire naturala)
t0 20
C
Coeficientul de caldura radiant
Kr 3.9 0.039(ta t0) [0.072 0.0022(ta t0)]t0
Kr 9.4900
W
2
m C
Coeficientul total de transfer termic
Kt Kc Kr
Kt 21.4900
W
2
m C
Emisivitate termica
m 0.7
1.Determinarea temperaturilor de echilibru
a) se calculeaza coeficientii de portanta cpij=j*n/pm*i*
-definim mai intai vascozitatea dinamica a uleiului

j

0.0149
0.01089
0.0082
0.00635
0.00504

s
N
2
m
-
n
n
60
n 15.0167
rot
s
-coeficientii de portanta
n
j
Cp
i j
pm i i
2

1.6074 1.1748 0.8846 0.6850 0.5437

0.4018 0.2937 0.2211 0.1713 0.1359


Cp 0.1786 0.1305 0.0983 0.0761 0.0604
0.1005 0.0734 0.0553 0.0428 0.0340

0.0643 0.0470 0.0354 0.0274 0.0217
b)-se determina grosimea relativa a filmului de lubrifiant ij=f(Cpi,,j;B/D)
0.89 0.87 0.85 0.8 0.735
0.69 0.61 0.55 0.47 0.43


ij 0.46 0.4 0.35 0.3 0.24
0.34 0.27 0.22 0.18 0.15

0.25 0.21 0.16 0.12 0.11
c)-determinarea excentritatilor relative
ij 1 ij
0.1100 0.1300 0.1500 0.2000 0.2650
0.3100 0.3900 0.4500 0.5300 0.5700


ij 0.5400 0.6000 0.6500 0.7000 0.7600
0.6600 0.7300 0.7800 0.8200 0.8500

0.7500 0.7900 0.8400 0.8800 0.8900
d)-se determina grosimea minima a filmului de lubrifiant
3
D 10
hm ij i
i j i j i 2
m
 9.1225 8.9175 8.7125 8.2000 7.5337
14.1450 12.5050 11.2750 9.6350 8.8150


hm 14.1450 12.3000 10.7625 9.2250 7.3800
13.9400 11.0700 9.0200 7.3800 6.1500

12.8125 10.7625 8.2000 6.1500 5.6375
e)-se determina puterea pierduta prin frecare
-introducem coeficientul puterii pierdute prin frecare Cfij=f(Cpij;B/D)
29 23 18 14 10
8 6.5 5

3.9 3.5

Cfij 4.1 3.3 2.9 2.3 2.1
3 2.25 1.9 1.65 1.49

2 1.78 1.5 1.3 1.18
3
Pfij Cfij D n Fr i 10
i j i j i
W
26.2513 20.8200 16.2939 12.6731 9.0522
14.4835 11.7678 9.0522
7.0607 6.3365

Pfij 11.1342 8.9617 7.8754 6.2460 5.7029
10.8626 8.1470 6.8797 5.9744 5.3951

9.0522 8.0564 6.7891 5.8839 5.3408
f)-se calculeaza debitul de scapari
-introducem coeficientul debitului de scapari Cqij=f(Cpij;B/D)
0.11 0.14 0.18 0.22 0.27
0.35 0.44 0.54 0.64 0.71


Cqij 0.62 0.72 0.78 0.855 0.91
0.77 0.86 0.94 0.97 1.2

0.85 0.96 1 1.23 1.6
3
dm
min
2 6
Qsij Cqij B D n i 60 10
i j i j i
0.0034 0.0043 0.0056 0.0068 0.0084
0.0217 0.0273 0.0335 0.0397 0.0441


Qsij 0.0578 0.0671 0.0727 0.0796 0.0848
0.0956 0.1068 0.1167 0.1205 0.1490

0.1320 0.1490 0.1552 0.1910 0.2484
g)-calculul puterii pierdute prin frecare si evacuata prin corpul lagarului
Pcj Kt Al tj t0
j j
W
 28.8998
36.1247

Pcj 43.3496
50.5746

57.7995
h)-se reprezinta grafic Pfij si Pcj in functie de tj
-la intersectia graficelor Pfij cu Pcj se vor determina pe axa abciselor
temperaturile de echilibru te
-temperaturile de echilibru sunt te=41,43,45,48,57 C

kd 23
3
201 0.5 23( 41 20) 10
201 0.9830
3
202 1 23( 43 20) 10
202 1.5290
3
203 1.5 23( 45 20) 10
203 2.0750
3
204 2 23( 48 20) 10
204 2.6440
3
205 2.5 23( 57 20) 10
205 3.3510
Se calculeaza toti parametrii pentru temperaturile de echilibru si apoi toti acestia
se reprezinta grafic in functie de jocul relativ i.Prin intersectia curbelor rezulta
0.77
min
1000
2.25
max
1000
te1 41
C
1 0.0305
1 0.0005
te2 43
C
2 0.0271
2 0.001
te3 45
C
3 0.0250
3 0.0015
te4 48
C
4 0.0211
4 0.002
te5 57
C
5 0.0146
5 0.0025
n
1
Cp1
2
pm ( 1)
2 n
Cp2
2
pm ( 2)
3 n
Cp3
2
pm ( 3)
4 n
Cp4
2
pm ( 4)
5 n
Cp5
2
pm ( 5)
Cp1 1.1748
Cf1 22
Pf1 19.915
1 0.87
Cp2 0.7309
Cf2 15
Pf2 27.15
2 0.81
Cp3 0.2997
Cf3 6
Pf3 16.294
3 0.62
Cp4 0.1423
Cf4 3.6
Pf4 13.035
4 0.44
Cp5 0.0630
Cf5 2
Pf5 9.052
5 0.25
hm1 9
1 0.13
Cq1 0.14
Q1 0.0043
hm2 16
2 0.19
Cq2 0.22
Q2 0.0137
hm3 19
3 0.38
Cq3 0.45
Q3 0.0419
hm4 18
4 0.56
Cq4 0.68
Q4 0.0845
hm5 12
5 0.75
Cq5 0.9
Q5 0.1397
3
20min 0.77 kd ( te1 t0) 10
20min 1.2530
la mie
3
20max 2.25 kd ( te5 t0) 10
20max 3.1010
la mie
J20min 20min D
J20min 51.3730
m
J20max 20max D
J20max 127.1410
m

5.CALCULUL ANGRENAJULUI
5.1 Predimensionarea angrenajului
5.1.1 Alegerea materialelor pentru rotile dintate si a tratamentelor termice sau termochimice
Otelurile folosite pentru constructia rotilor cilindrice sau conice pot fi impartite,functie de tratamentul
termic sau termochimic folosit,in doua grupe:
-oteluri de imbunatatire sau normalizate pentru care duritatea Brinell a flancului dintelui dupa tratament
este sub 3500 MPa
-oteluri pentru durificare care sunt supuse unor tratamente termice(calire cu flacara sau CIF) sau
termochimice(cementare,nitrare) care fac ca duritatea Brinell a flancului dupa tratament sa fie mai mare da
3500 MPa
Alegerea unui otel tratat termic sau termochimic pentru a obtine un reductor mai compact si cu o
cantitate de material mai mica ar duce la cresterea pretului.Solutia moderna consta in utilizarea unor
tratamente ce durifica doar stratul superficial,miezul dintelui ramanand moale.Se imbina astfel avantajele
cresterii duritatii stratului superficial legate de marirea rezistentei la uzare in general si la pitting in
special,cu cele conferite de tenacitatea danturii (ce confera rezistenta la socuri si conformabilitate in cazul
unor contacte defectuoase ale dintilor) asigurata de mentinerea duritatii reduse a miezului dintelui.
Am ales materialul 40 Cr 10 STAS 791-88 cu urmatoarele caracteristici:
-tratament termic sau termochimic- nitrurare

-duritate - miez 240-340 HB

- flanc 50-57 HRC
-rezistenta la rupere
r 1000
N
2
mm
-limita de curgere
c 800
N
2
mm
-rezistenta limita de rupere la oboseala la piciorul dintelui
Flim 280
N
2
mm
-presiunea hertziana limita la oboseala
Hlim 20 57
N
2
mm
5.1.2 Predimensionarea angrenajului
La predimensionarea unui angrenaj conic se determina diametrul de divizare al pinionului si modulul
danturii pe conul frontal exterior (d1,respectiv m) si numerele de dinti ale celor doua roti (z1 si z2) .Se va
aborda doar cazul rotilor conice cu dinti drepti cu dantura nedeplasata.
Se vor parcurge urmatoarele etape:
a) Calculul diametrului de divizare al pinionului conic pe conul frontal exterior d1

Pe baza calculului la solicitare hertziana se dimensioneaza diametrul de divizare al pinionului pe

conul frontal median dm1
Vom defini cate valori de care avem nevoie in calcule:
-Mtpinion -moment e torsiune la arborele pinionului
Mtpinion 101457
N mm
-KA1-factorul sarcinii dinamice exterioare
KA1 1
-KV1-factor dinamic interior
KV1 1.15
-KH-factorul repartitiei longitudinale a sarcinei pentru solicitare hertziana
KH 1.35
-Rm-coeficient de latime
Rm 0.35
-b-latimea rotii conice
-Rm-lungimea medie a generatoarei conului de divizare
-u=Zmare/Zmi- raportul numerelor de dinti u=i
u 3.55
i u
-ZM- factor de material
ZM 271
N
2
mm
-ZH- factorul punctului de rostogolire
ZH 1.77
-SH- factor de solicitare la solicitarea hertziana
SH 1.5
-KHN- factorul numarului de cicluri la solicitare hertziana(functionare nelimitata)
KHN 1
-ZR- factor de rugozitate
ZR 1
-ZW- factorul raportului duritatii flancurilor
ZW 1
KH ZM
ZH
Hlim KHNZRZW

dm1 4Mtpinion KA1 KV1
SH
Rm u
3
dm1 dm1
dm1 68.402
mm
Se calculeaza apoi diametrul de divizare al pinionului pe conul frontal exterior d1
d1 dm1 (1 0.5Rm)
d1 80.372
mm
d1 81
mm
b) Se dimensioneaza modulul pe conul frontal median mm1 pe baza relatiei de calcul al efortului la piciorul
dintelui
Definim mai intai cateva valori:
-KF- factorul repartitiei long. a sarcinei pentru solicitarea la piciorul dintelui
KF 1.35
-K- factorul repartitiei frontale a sarcinii
K 1
-YF- factor de forma
YF 3.65
(z1=12)
-1- semiunghiul la varf al conului de divizare al pinionului
90
sin( )
tan1
i cos ( )
1 15.73
-
Flim
-efortul unitar limita pentru solicitare la piciorul dintelui al materialului pinionului
Flim 280
N
mm
-SF- factor de siguranta pentru solicitare la piciorul dintelui
SF 2
-KFN- factorul numarului de cicluri pentru solicitarea la piciorul dintelui
KFN 1
-YS- factorul concentratorului de eforturi
YS 1
-YFx- factorul dimensional
YFx 1
4 Mtpinion KA1 KV1 KF K YF 0.271
mm1
2 Flim KFN YS YFx
Rm dm1
SF
mm1 2.718
m1 mm1 (1 0.5Rm)
m1 3.194
Alegem
m1 4
mm
conform STAS 822-82
c)Calculul numarului de dinti al pinionului z1
d1
z1max
m1
z1max 20.25
Alegem
z1 18
d) Alegerea finala a modulului si a numarului de dinti

Pentru z1 ales anterior se calculeaza modulul pe conul frontal exterior:

d1
m1
z1
m1 4.5
mm
Alegem
m1 5
mm
conform
STAS
822 82
d1
z1
m1
z1 16.2
Alegem
z1 17
dinti
Calculam
z2 u z1
z2 60.35
Alegem
z2 61
dinti
In final avem
z1 17
dinti
z2 61
dinti
e) Calculam raportul de transmitere efectiv al angrenajului conic
z2
ief
z1
ief 3.588
100
i ( ief i)
i
1
i
100
(verifica)
5.2 Calculul elementelor geometrice ale rotilor dintate
-numarul de dinti
z1 17
dinti
z2 61
dinti
-semiunghiul conului de divizare
-pentru pinion
1 atan
z1
z2
1 15.57
1 15.57deg
-pentru roata
2 74.43deg
-modulul pe conul frontal exterior
m1 5
mm
-pasul pe conul frontal exterior
p m1
p 15.708
-coeficient de latime
Rm 0.35
-modulul pe conul frontal median
m1
mm1
1 0.5Rm
mm1 4.255
mm
-inaltimea capului dintelui ha
-
h0a 1
coeficientul inaltimii capului de referinta
ha h0a m1
ha 5
mm
-inaltimea piciorului dintelui hf
-
h0f 1.2
coeficientul inaltimii piciorului de referinta
hf h0f m1
hf 6
mm
- inaltimea dintelui
h ha hf
h 11
mm
-diametrul de divizare pe conul frontal exterior
d1 m1 z1
d1 85
mm
d2 m1 z2
d2 300
mm
-diametrul de divizare pe conul frontal median
dm1 mm1 z1
dm1 72.34
mm
dm2 mm1 z2
dm2 259.574
mm
-diametrul de cap
da1 d1 2 ha cos ( 1)
da1 94.633
mm
da2 d2 2 ha cos ( 2)
da2 302.684
mm
-diametrul de picior
df1 d1 2 hf cos ( 1)
df1 73.44
mm
df2 d2 2 hf cos ( 2)
df2 296.779
mm
-lungimea exterioara a generatoarei conului de divizare
d1
R1
2 sin( 1)
d2
R2
2 sin( 2)
R1 158.337
mm
R2 155.714
mm
-lungimea medie a generatoarei conului de divizare
 dm1
Rm1
2 sin( 1)
dm2
Rm2
2 sin( 2)
Rm1 134.755
mm
Rm2 134.731
mm
-latimea danturii
b1 Rm Rm1
b2 Rm Rm2
b1 47.164
mm
b2 47.156
mm
-unghiul capului dintelui
a1 atan
ha

R1
a1 1.75
a2 1.83
-unghiul piciorului dintelui
f1 atan
hf

R1
f1 2.1
f2 2.2
-unghiul dintelui
1 a1 f1
2 a2 f2
1 3.85
2 4.03
-semiunghiul la varf al conului de cap
a1 1 a1
a2 2 a2
a1 2.022
a2 3.129
-semiunghiul la varf al conului de picior
180
f1 1 f1

180
f2 2 f2

f1 13.47
f2 72.23
-diametrul de divizare al rotilor cilindrice echivalente (inlocuitoare)
d1
dv1
cos ( 1 )
 d2
dv2
cos ( 2 )
d1
dv1
0.96
d2
dv2
0.26
dv1 88.542
mm
dv 1154
mm
-numarul de dinti al rotilor cilindrice echivalente
z1
zv1
0.96
z2
zv2
0.26
zv1 18
dinti
zv2 235
dinti
-diametrul de cap al rotilor cilindrice echivalente
dav1 dv1 2 ha
dav2 dv2 2 ha
dav1 98.542
mm
dav2 1164
mm
-diametrul de baza al rotilor cilindrice echivalente
20
cos ( ) 0.94
dbv1 dv1 0.94
dbv2 dv2 0.94
dbv1 83.229
mm
dbv2 1044
mm
-distanta dintre axe pentru un angrenaj cilindric echivalent
( dv1 dv2)
av
2
av 621.194
mm
5.3 Calculul fortelor din angrenajul conic cu dinti drepti
-Fortele tangentiale
Mtpinion
Ft1 2
dm1
3
Ft1 2.805 10
N
Mtpinion
Ft2 2
dm1
3
Ft2 2.805 10
N
-Forte radiale
Fr1 Ft1 tan( ) cos ( 1)
Fr1 Ft1 0.364 0.96
Fr1 980.175
N
Fr2 Ft2 tan( ) cos ( 2)
Fr2 Ft2 0.364 0.26
Fr2 265.464
N
-Forte axiale
Fa1 Ft1 tan() sin(1)
Fa1 Ft1 0.364 0.26
Fa1 265.464
N
Fa2 Ft2 tan() sin(2)
Fa2 Ft2 0.364 0.96
Fa2 980.175
N
-Forta normala pe flancul dintelui
2 2 2
Fn Ft1 Fa1 Fr1
Fn 3020
N
5.4 Verificarile angrenajului
5.4.1 Verificarea incadrarii in limitele angrenarii si generarii
a) Verificarea continuitatii angrenarii
20deg
2 2
dav1 dbv1
1
2 m1 0.94
2 2
dav2 dbv2
2
2 m1 0.94
0.34
a av
m1 0.94
1 1.787
2 17.431
a 14.304
Gradul de acoperire al angrenajului cilindric exterior inlocuitor este:
1 2 a
4.913
verifica conditia
 1.3
b) Verificarea interferentei dintilor
0deg
d1 85
d2 300
-deplasarile
x1 0
x2 0
(dantura nedeplesata)
t 20deg
2
dl1 d1 1 tan( t)
2

zv1 sin ( t) cos ( t)
dl1 85.014
2
dl2 d2 1 tan( t)
2

zv2 sin ( t) cos ( t)
dl2 316.625
A1 atan
2 ( a 2 )

z1
E2 atan
2 ( a 1 )

z2
d1
dA1
cos ( A1)
d2
dE2
cos ( E2)
dA1 90.426
dE2 319.149
-este indeplinita conditia
dA1 dl1
si
dA2 dl2
5.4.2 Verificarea danturii rotilor dintate
a) Verificarea solicitarilor la piciorul dintelui F
YF1 2.95
YF2 2.13
Ft1 YF1 KA1 KV1 K KF
F1
b1 mm1
F1 64.009
Mpa
Ft2 YF2 KA1 KV1 K KF
F2
b2 mm1
F2 46.225
MPa
Flim KFN YS YFx
Fp
SF
Fp 140
Relatia de verificare
F1 Fp
si
F2 Fp
Relatia de verificare a efortului unitar la piciorul dintelui F este indeplinita.
b) Verificarea la pitting
ZHv 1.77
zv2
u1
zv1
2
Ft1 u1 1
HC ZM ZHv KA1 KV1 KH
b1 dm1 u1
HC 542.704
MPa
Hlim KHN ZR ZW
Hp
SH
Hp 760
Conditia
HC Hp
este indeplinita
5.4.3 Verificarea dimensionala a danturii rotilor dintate
s1 0.5 m1
s1 7.854
mm
s2 s1
s2 7.854
mm
-s1 si s2 sunt arcele de divizare al dintelui
-coarda nominala de divizare a dintelui cu joc intre flancuri
3
s1 cos ( 1)
s1n s1
2
6d1
s1n 7.843
mm
3
s2 cos ( 2)
s2n s2
2
6d2
s2n 7.853
mm
-inaltimea la coarda de divizare
2
s1 cos ( 1 )
ha1n ha
2
4d1
ha1n 4.998
mm
 2
s2 cos ( 2 )
ha2n ha
2
4d2
ha2n 5
mm

6.CALCULUL REACTIUNILOR.TRASAREA DIAGRAMELOR DE

MOMENTE INCOVOIETOARE SI DE TORSIUNE
Pentru a putea alege rulmentii si pentru a putea verifica arborii este ecesara aflarea reactiunilor in
reazeme si trasarea diagramelor de variatie a momentelor de incovoiere si torsiune
6.1ARBORELE PINION

Aflarea reactiunilor:
Fa1 265.5
N
Fr1 980.175
N
In plan vertical avem urmatoarele forte:
Din conditia de moment nul in punctul 1 avem: Fa1*42.5-V2*110-Fr1*153=0
Fa1 42.5 Fr1 153
V2
110
3
V2 1.261 10
N
V1+V2=-Fr1
V1 Fr1 V2
V1 280.58
N
Diagrama de momente obtinuta este:
Mom in 1
M1 0
Mom in 2
M2( x) V1 x
4
M2( 110) 3.086 10
Mom in 3
M3(x) V1 (110 x) V2 x
4
M3( 43) 1.128 10
x 30
X23 root( M3(x) x)
X23 31.488
Mom in 4
M4( x) Fa1 x
4
M4( 42.5) 1.128 10

In plan orizontal avem urmatoarele forte:

Avem
Fa1 265.5
N
si
Ft1 2805
N
Din ecuatia de momente avem H1*110-Fa1*42.5+Ft1*43=0
Fa1 42.5 Ft1 43
H1
110
H1 993.92
N
H2 Ft1 H1
3
H2 3.799 10
N
Diagrama de momente obtinuta este:
Mom in 1
M1 0
Mom in 2
M2( x) H1 x
5
M2( 110) 1.093 10
Mom in 3
M3(x) H1 (110 x) H2 x
4
M3( 43) 1.128 10
x 30
X23 root( M3(x) x)
X23 38.977
Mom in 4
M4( x) Fa1 x
4
M4( 42.5) 1.128 10
5
Ft1 42.5 1.192 10
 2 2
R1 H1 V1
3
R1 1.033 10
N
2 2
R2 H2 V2
3
R2 4.003 10
N
6.2 ARBORELE ROTII CONDUSE
In plan vertical avem urmatoarea incarcare de forte:
Fa2 980
N
Fr2 266
N
Avem: V2*165+Fa2*150-Fr2*55=0
( Fr2 55 Fa2 150)
V2
165
V2 802.242
N
V1 Fr2 V2
3
V1 1.068 10
N
Diagrama de momente pentru planul vertical este:
Mom in 1
M1 0
Mom in R
MR( x) V1 x Fa2 150
4
MR( 55) 8.825 10
Mom in 3
M3(x) V1 x Fa2 150 Fr2 (x 55)
M3( 165) 0
Pentru planul orizontal avem urmatoarea incarcare:
Ft2 2805
N

H1*165-Fa2*150-Ft2*110=0
Fa2 150 Ft2 110
H1
165
3
H1 2.761 10
N
H2 Ft2 H1
H2 44.091
N
Diagrama de momente pentru planul orizontal este:
Mom in 1
M1 0
Mom in R
MR H1 55 Fa2 150
3
MR 4.85 10
Mom in 3
M3(x) H1 x Fa2 150 Ft2 (x 55)
M3( 165) 0
5
Ft2 150 4.207 10

2 2
R1 H1 V1
3
R1 2.96 10
N
2 2
R2 H2 V2
R2 803.453
N
7.ALEGEREA SI VERIFICAREA RULMENTILOR
Arborii reductoarelor sunt in general arbori scurti ( l/d<10 , unde l este distanta dintre reazeme si
d diametrul mediu al arborelui) si in consecinta au rigiditate flexionala ridicata. Ca urmare unghiurile de
inclinare in reazeme sunt reduse, ceea ce permite folosirea rulmentilor radiali cu bile si a rulmentilor radial-
axiali cu role conice (ce impun conditii restrictive privind inclinarea in reazeme). Uneori se folosesc si
rulmenti cu role cilindrice, rulmenti radial-axiali cu role precum si rulmenti oscilanti cu role butoias.
In cele ce urmeaza ne vom referi la alegerea si verificarea rulmentilor radial-axiali cu role conice.
Rulmentii radial-axiali cu role conice preiau atat sarcini radiale cat si sarcini axiale. Datorita
contactului mai favorabil dintre role si calea de rulare din inele ei au, la aceleasi dimensiuni, capacitati de
incarcare si durabilitati mai mari decat rulmentii cu bile.
a)Vom folosi doua tipuri de montaje pentru rulmentii radial-axiali cu role conice:
-montaj in O;
-montaj in X.
Montajul in O este utilizat in cazul unor distante reduse intre rulmenti (rotile fiind montate in
consola). In cazul acestui montaj se realizeaza o majorare a distantei dintre centrele de presiune ale celor
doi rulmenti in raport cu situatia de la montajul in X. Acest montaj il vom folosi pentru rezemarea
arborelui pinionului.
Reglarea jocului din rulmenti (la montaj) in vederea compensarii diferentelor de dilatare dintre
arbore si carcasa in functionare se face cu ajutorul unei piulite care actioneaza asupra inelului interior al
rulmentului.
Montajul in X se utilizeaza la arbori mai lungi, pe care rotile sunt montate intre lagare. Reglarea
jocului in rulmenti se face cu ajutorul capacelor ce fixeaza inelele exterioare. Acest montaj il vom folosi
pentru rezemarea arborelui rotii conduse.
b)Estimarea diametrului arborelui in dreptul rulmentului se face tinand cont de dimensiunile
arborilor stabilite la predimensionarea acestora. Am stabilit diametrele capetelor de arbore ca fiind:

d3ca 32
mm
d4ca 45
mm
In concordanta cu cele spuse in indrumar alegem uramatoarele:
d3rul 32 8
d3rul 40
mm
d4rul 45 5
d4rul 50
mm
c)Pentru diametrele fusurilor stabilite anterior alegem conform STAS 3920-87 rulmentii radial-axiali
cu role conice:
Pentru arborele III RULMENT 32208 cu urmatoarele caracteristici:
d3rul 40
mm
C03 51
kN
D3 80
mm
e3 0.37
T3 24.75
mm
Y3 1.6
C3 65.5
kN
Pentru arborele IV RULMENT 32210 cu urmatoarele caracteristici:
d4rul 50
mm
C04 58.5
kN
D4 90
mm
e4 0.42
T4 24.75
mm
Y4 1.4
C4 71
kN
d)Rulmentii radiali-axiali cu role conice, datorita constructiei lor, introduc forte axiale suplimentare
(interioare). Un astfel de rulment incarcat cu forta radiala Fr introduce o forta axiala suplimentara data de
relatia:

Fas=0.5*Fr/Y
Pentru arborele III:
-rulmentul din reazemul 1:
Fr31 1033
N
Fr31
Fas31 0.5
Y3
Fas31 322.813
N
-rulmentul din reazemul 2:
Fr32 4003
N
Fr32
Fas32 0.5
Y3
3
Fas32 1.251 10
N
Pentru arborele IV:
-rulmentul din reazemul 1:
Fr41 2960
N
Fr41
Fas41 0.5
Y4
3
Fas41 1.057 10
N
-rulmentul din reazemul 2
Fr42 803
N
Fr42
Fas42 0.5
Y4
Fas42 286.786
N
e)Forta axiala ce incarca fiecare rulment este:

Pentru arborele III:

Fa1 265.5
N
Fa3 Fas31 Fas32 Fa1
Fa3 662.625
N
Fa3 662.625
Pentru arborele IV:
Fa2 980
N
Fa4 Fas41 Fas42 Fa2
Fa4 209.643
N
f)Calcularea raportului Fa/Fr pentru fiecare rulment:
Pentru arborele III:
-rulmentul din reazemul 1
Fa3
k31
Fr31
k31 0.641
-rulmentul din reazemul 2
Fa3
k32
Fr32
k32 0.166
Pentru arborele IV:
-rulmentul din reazemul 1
Fa4
k41
Fr41
k41 0.071
-rulmentul din reazemul 2
Fa4
k42
Fr42
k42 0.261
g) Calculul sarcinii dinamice echivalente P
Pentru arborele III
-rulmentul din reazemul 1
X 0.4
k31 e
P31 X Fr31 Y3 Fa1
P31 838
N
-rulmentul din reazemul 2
k32 e
P32 Fr32
3
P32 4.003 10
N
N
Pentru arborele IV
-rulmentul din reazemul 1
k41 e
P41 Fr41
3
P41 2.96 10
N
-rulmentul din reazemul 2
k42 e
P42 Fr42
P42 803
N
h) Se calculeaza durabilitatea rulmentilor(in milioane de rotatii)
Pentru arborele III
-rulmentul din reazemul 1
10
3
C3 1000
L31
P31
6
L31 2.042 10
mil. rot
-rulmentul din reazemul 2
10
3
C3 1000
L32
P32
4
L32 1.112 10
mil. rot
Pentru arborele IV
-rulmentul din reazemul 1
10
3
C4 1000
L41
P41
4
L41 3.98 10
mil. rot.
-rulmentul din reazemul 2
10
3
C4 1000
L42
P42
 6
L42 3.079 10
mil. rot
i) Se calculeaza durabilitatea rulmentilor in ore:
Pentru arborele III
-rulmentul din reazemul 1
n3 898
rot
min
6
L31 10
Lh31
n3 60
7
Lh31 3.789 10
h
>
Lha=12000...20000 h
-rulmentul din reazemul 2
6
L32 10
Lh32
n3 60
5
Lh32 2.064 10
h > Lha=12000...20000 h
Pentru arborele IV
-rulmentul din reazemul 1
n4 253
rot
min
6
L41 10
Lh41
n4 60
6
Lh41 2.622 10
h> Lha=12000...20000 h
-rulmentul din reazemul 2
6
L42 10
Lh42
n4 60
8
Lh42 2.029 10
h> Lha=12000...20000 h

8.ALEGEREA SI VERIFICAREA PENELOR

Asamblarea rotilor dintate, a rotilor de curea si a cuplajelor pe arbori se realizeaza de obicei cu ajutorul
penelor paralele. Uneori se folosesc si alte tipuri de asamblari (cu strangere proprie, prin caneluri, prin pene
inclinate sau prin strangere pe con).
De obicei, pinioanele au diametre apropiate de cele ale arborilor asa incat ele se executa dintr-o bucata
cu arborele. Se alege aceasta solutie daca diametrul de picior al rotii dintate df satisface conditia:

df<=(1.4..1.5)*da da=diametrul arborelui in dreptul rotii dintate

PENTRU ARBORELE PINIONULUI
d3a 35
mm
-d3a diametrul arborelui 3 in dreptul rotii dintate
d3f 73.44
mm
-d3f diametrul de picior al pinionului
Conditia de mai sus nu este indeplinita asa ca se vor folosi pene.
In functie de d3a alegem din STAS 1004-81 dimensiunile bxh ale sectiunii penei si se determina apoi
lungimea necesara a penei si se verifica pe baza solicitarilor la strivire si forfecare.
Alegem pana cu urmatoarele caracteristici:
-Pana tip B
b 10
mm
h 8
mm
l 22
mm
Pentru b alegem ajustaj P9 presat in arbore si pinion cu valorile:
b 10
0.015

0.051
mm
Se aleg ajustajele:
-pentru pinion
t1 5.0
0.2

0
mm
-pentru arbore
t2 3.3
0.2

0
mm
Verificari:
as 110
MPa
af 70
MPa
5
Mt3 1.018 10
Nmm
-momentul de torsiune al arborelui pinionului
4 Mt3
s
h l d3a
s 66.104
MPa
indeplineste conditia
s as
2 Mt3
f
10 l d3a
f 26.442
MPa
indeplineste conditia
f af
Admitem l=22 mm
PENTRU ARBORELE ROTII MARI
d4a 53
mm
-d4a diametrul arborelui 4 in dreptul rotii dintate
Alegem pana cu urmatoarele caracteristici:
-Pana tip B
b 16
mm
h 10
mm
l 40
mm
Pentru b alegem ajustaj P9 presat in arbore si pinion cu valorile:
b 16
0.018

0.061
Se aleg ajustajele:
-pentru pinion
t1 6.0
0.2

0
mm
-pentru arbore
t2 4.3
0.2

0
mm
Verificari:
as 110
MPa
af 70
MPa
5
Mt4 3.435 10
Nmm
-momentul de torsiune al arborelui pinionului
4 Mt4
s
h l d4a
s 64.811
MPa
indeplineste conditia
s as
2 Mt4
f
16 l d4a
f 20.254
MPa
indeplineste conditia
f af
Admitem l=40 mm

9.ALEGEREA SI VERIFICAREA CUPLAJULUI

CUPLAJ CU FLANSE
Realizeaza transmiterea rigida a momentelor de torsiune.Suruburile ce fixeaza flansele pot fi montate
cu joc sau ajustat in gaurile din flanse.Pentru evitarea aparitiei unei solicitari suplimentare poate exista un
sistem de centrare sub forma unui prag de centrare sau a unui inel de centrare.
Deoarece avem arbori orizontali vom alege varianta constructiva tipul CFO.
Marimea cuplajului se alege in functie de de momentul de torsiune nominal Mtn pe care il poate
transmite cuplajul onform conditiei :

Mtc<Mtn (Mtc- moment de calcul)

Mtc 104000
N mm
(conditia este indeplinita)
Mtn 112
N m
Se alege cuplajul CFO 5-32 STAS 769-73
Alegerea suruburilor si verificarea lor ( se va face montaj ajustaj ).
Tija surubului este supusa la forfecare sub actiunea unei forte tangentiale Ft provenita din momentul
de tosiune transmis:
K 100
mm
is 3
suruburi
d3 10
mm
(-diametrul gaurii in care se va monta
surubul ajustat)
af 70
MPa
2 Mtc
fs
2
d3
K is
4
fs 8.828
fs af
(-conditia este indeplinita)

10.Verificarea arborilor
Alegem pentru arbori ca material OLC45 STAS 880-88 cu urmatoarele caracteristici:
r 620
MPa
c 360
MPa
m1 300
MPa
0 430
MPa
r 360
MPa
c 240
MPa
m1 160
MPa
0 220
MPa
10.1 Verificarea la oboseala
Verificarea la oboseala a arborilor se face in sectiuni ale arborilor care prezinta concentratori de
eforturi (canale de pana, salturi de diametru, degajari, filete etc.).
Considerand cazul general in care intr-o sectiune cu concentratori de tensiuni avem atat efort unitar de
incovoiere, cat si efort de torsiune, ambele variabile in timp, se parcurg urmatoarele etape:
Se calculeaza marimile caracteristice ale ciclului variabil de solicitare la incovoiere. Chiar daca
momentul incovoietor intr-o sectiune oarecare este constant in timp, datorita rotatiei arborelui efortul de
incovoiere intr-o fibra oarecare variaza dupa un ciclu alternant simetric.
Ca urmare putem scrie:
MiV 30860
N mm
MiH 109300
N mm
d3 40
mm
(diametrul arborelui in sectiunea considerata)
2 2
MiV MiH
max
3
d3
32
max 18.076
MPa
min max
min 18.076
MPa
m 0
MPa
efort unitar mediu
v 18.076
MPa
amplitudinea ciclului de solicitare
Se calculeaza coeficientul de siguranta la oboseala pentru solicitarea de incovoiere folosind relatia lui
Serensen:
k 1.8
1
2 m1 0

0
 0.395
0.8
1
c
k v m

m1 m1
c 7.376
k
-coeficient de concentrare a eforturilor unitare

-coeficient dimensional

-coeficient de calitate asuprafetei

Se calculeaza pentru sectiunea considerata elementele ciclului de solicitare variabila la torsiune. De
cele mai multe ori solicitarea la torsiune a arborilor este variabila dupa un ciclu pulsator. In acest caz:
Mt 119200
N mm
Mt
max
3
d3
16
max 9.486
MPa
min 0
MPa
Se calculeaza coeficientul de siguranta la oboseala pentru solicitarea de torsiune folosind relatia lui
Serensen:
k 1.8
1
2 m1 0

0
max
m
2
MPa
v m
1
c
k v m

m1 m1
c 12.474
MPa
Se calculeaza coeficientul de siguranta global pentru sectiunea considerata:
c c
c
2 2
c c
c 6.349
c ca
ca 2.5
-arborele rezista la oboseala
10.2. Verificarea la solicitarea compusa (incovoiere si torsiune)
 Verificarea la solicitare compusa (incovoiere si torsiune) se face pentru sectiunile in care momentul
echivalent este maxim sau pentru cele in care aria este diminuata datorita salturilor de diametru.Intr-o astfel
de sectiune se calculeaza:
-momentul incovoietor rezultant
2 2
Mirez MiV MiH
5
Mirez 1.136 10
Nmm
-momentul echivalent in sectiunea considerata
aiIII 55
MPa
aiII 95
aiIII

aiII
2 2
Mech Mirez ( Mt)
5
Mech 1.329 10
Nmm
Mech
ech
3
d3
32
ech 21.151
MPa
ech aiIII

11.Alegerea lubrifiantului si a sistemului de ungere a angrenajului

Alegerea lubrifiantului pentru angrenaje se face tinand seama de parametrii cinematici si de incarcare
ai angrenajelor, de tipul acestora si de caracteristicile materialelor din care sunt confectionate.
Un parametru important in alegerea tipului lubrifiantului este viteza periferica a rotilor dintate care la
nivelul cercului de divizare are valoarea:
dw1 90
mm
-diametrul cercului de rostogolire al pinionului
n3 898
rot
min
-turatia arborelui pinionului
dw1 n3
v
60000
m
s
v 4.232
m
s
Deoarece viteza este mai mare decat 4 m/s se vor folosi uleiuri minerale sau sintetice aditivate sau
neaditivate
Ft1 2805
N
d1 85
mm
u 3.55
ZH 1.77
Z 1
b 47
mm
Presiunea Stribeck este data de relatia:
Ft1 u 1 2 2
ks ZH Z
b d1 u
MPa
ks 2.819
MPa
Factorul de incarcare-viteza
ks
0.666
v
s
MPa
m
Vascozitatea cinematica la 50 de grade Celsius in raport cu factorul de incarcare-viteza este
85 mm/s.
Conform celor spuse mai sus se alege ulei TIN 82 EP cu urm. caracteristici:

-Indice de vascozitate I V 60
-Punct de congelare -20 grade Celsius
-Inflamabilitate 230 grade Celsius
Viteza calculata fiind v=4,23m/s<12m/s se recomanda ca sistem de ungere barbotarea (ungerea prin
imersiune). In cazul angrenajului conic, dintele trebuie sa patrunda in ulei pe toata latimea lui.
Adancimea de scufundare o stabilim la 1..6 module pentru pinion si la 100 mm pentru roata
condusa.
Cantitatea de ulei din baie se va lua egala cu (0,350,7)litri pentru fiecare kilowatt transmis:

Vulei=7.95*0.4=3.2 litri

Intervalul de schimbare a uleiului este uzual de (25003000) ore de functionare.

12.CALCULUL TERMIC AL REDUCTORULUI CU ROTI DINTATE

12.1 Calculul randamentului total al reductorului
Datorita frecarilor din angrenare, a frecarilor din rulmenti si a celor care apar la antrenarea uleiului din
baie, putere la iesire din reductor, P3 , este mai mica decat cea de la intrare, P2 , diferenta reprezentand-o
puterea pierduta Pp :

Pp=PI-PII=Pa+Pl+Pu Pa- puterea pierduta prin frecarile in angrenaje

Pl -puterea pierduta in lagare
Pu- puterea pierduta prin barbotare

Randamentul total al reductorului este dat de relatia:

R=PII/PI=a*l*l*u a- randamentul angrenajului

l- randamentul lagarului
u- randamentul datorat pierderilor prin barbotare
 Randamentul angrenajelor:
In timpul angrenarii apar pierderi de energie datorate unor cauze multiple: frecarea de alunecare,
frecarea de rostogolire, comprimarea aerului si a uleiului intre dinti etc. Cea mai importanta este frecarea de
alunecare a flancurilor dintilor in contact. Relatia pentru calculul randamentului angrenajelor cilindrice si
conice, tinand seama de pierderile prin frecarea de alunecare este:

0.04
-coeficient de alunecare dintre flancuri
z1 17
dinti
4.93
-grad de acoperire a angranajului
z2 61
dinti
0
-unghi de inclinare a danturii
f 2
-coeficient care se ia egal cu 2 pt. angrenajele cu dinti drepti
1 1
a 1
f z1 z2
a 0.977
Randamentul lagarelor
l 0.99
-pentru o pereche de rulmenti cu role
Randamentul datorat pierderilor prin barbotare
Se calculeaza pentru fiecare roata care intra in uleiul din baie cu relatia:
b 47
mm
h 100
mm
( adancimea de scufundare in ulei)
v 4.23
m
s
P 7
kW
3
2
47 100 v
4
1.3 10
u 1
P
u 0.91
In final randamentul total al reductorului este:
2
R a l u
R 0.871
12.2 Calculul temperaturi de functionare a reductorului
 Folosind ecuatia de echilibru termic, se poate calcula temperatura reductorului in timpul functionarii.
Caldura produsa prin frecari este disipata catre exterior prin carcasa reductorului (prin convectie si
radiatie).
Ecuatia de bilant termic a reductorului poate fi scrisa sub forma:

Pp=Pc Pp-puterea pierduta

Pc- puterea evacuata prin carcasa reductorului
P4 7
kW
-puterea la iesirea din reductor
k 0.018
kW
2
m grd
-coeficient global de schimb de caldura intre carcasa si mediul ambiant
S 1
2
m
-suprafata carcasei
t0 20
grd. C
-temperatura medie a mediului ambiant
-temperatura de functionare va fi:
P4 ( 1 R)
t t0
R k S
t 77.54

BIBLIOGRAFIE

Filipoiu, I. D., Tudor A. Proiectarea transmisiilor mecanice,

BREN., 2003

Pascovici M. D. Lagare hidrodinamice. Indrumar de proiectare

Musat, M ,Stoica G. "Transmisii mecanice cu reductoare intr-o treapta"

Stanciu S., Seiciu L.P. Organe de masini elemente de tribologie si lubrificatie

 ` BREN, 2003

Crudu I. Atlas de reductoare

Popescu N., Duca M. Grafica inginereasca pe calculator

BREN, 2001

*** Cataloage de rulmenti

*** Culegere de standarde. Organe de masini