Maduva spinarii: definitie, limite, forma, conformatie exterioara, raporturi,

vascularizatie. Nervii rahidieni. Maduva spinarii: nucleii maduvei, organizare

segmentara, aspectul pe sectiuni.

Maduva spinarii reprezinta portiunea din SNC cuprinsa in canalul vertebral.

Este organizata metameric ,prin suprapunerea mai multor segmente ce inerveaza un
teritoriu cutanat (dermatomer), muscular (miomer) si visceral. Limita macroscopica
este reprezentata de locul de origine a nervilor spinali.

Limita superioara este reprezentata la nivelul decusatiei piramidale, iar pe

schelet se proiecteaza printr-un plan orizontal ce trece prin mijlocul arcului al
atlasului.

Limita inferioara este determinata de un plan orizontal ce trece prin L2 , de

unde se continua cu filum terminale.

Lungimea MS este de 43-45 cm, usor turtita antero-posterior, cu diametrul

transversal de 12 mm, diametrul ant-post de 8-10 mm, si are o greutate de 26-30 g.

Fiind plasata in coloana vertebrala , MS urmeaza curburile acesteia. Daca la

inceput, in primele stadii de dezvoltare maduva spinarii, are aceeasi lungime cu
coloana vertabrala , ulterior datorita cresterii accelerate a coloanei, nu se mai
pastreaza o corespondenta vertebro-medulara. Astfel se deosebeste:

un segment cervical, de 3 cm ce corespunde vertebrelor C1-C3

un segment cervico-toracal sau intumescenta cervicala de 10 cm ce
corespunde C4-D1
un segment toracic de 20 cm, ce corespunde D2-D10
un segment lombar sau intumescenta lombara de 10 cm, intre D10-L1.
Dezvoltarea mai considerabil a mduvei la nivelul acestor umflturi corespunde
funciilor complexe ale membrelor superioare i inferioare.
conul medular sau conus medularis ce se termina la L2

Din varful conului medular se continua filum terminale, de 20 cm ce se insera

pe prima vertebra coccigiana. Datorita cresterii inegale a coloanei vertebrale,
radacinile nervilor spinali au un traiect oblic in jos. Aceasta oblicitate este mai
accentuata la nivelul nervilor sacro-coccigieni. Acestia impreuna cu filum terminale
vor forma coada de cal.
Conformatie externa

MS are forma unui cordon usor turtit antero-posterior caruia i se disting 4 fete:

fata anterioara este parcursa pe linia mediana de santul median ventral de

2-3 mm profunzime, la nivelul caruia se gaseste o substanta alba
transversala care se numeste comisura alba a maduvei la nivelul caruia se
regasesc arterele perforante ce sunt ramuri din artera spinala anterioara.
Lateral de acest sant se regaseste santul colateral ventral ce este locul de
emergenta a radacilor ventrale. Intre cele santuri se gaseste cornul
anterior al MS. In portiunea cervicala intre cele doua santuri se se gaseste
santul paramedian anterior ce divide cordonul anterior in doua cordoane
secundare
fata posterioara este de asemenea strabatuta de un sant longitudinal,
santul median dorsal care este mai putin adanc decat cel anterior, lateral
de aceste se vad santurile colaterale dorsale(locul de emergenta al
 radacinilor posterioare). Intre cele doua santuri exista pana la a 3a
vertebra toracica santul paramedian dorsal ce divide cordonul dorsal al
maduvei in fascicilul Goll si fasciculul Burdach
fetele laterale sunt limitate de originea aparenta a radacinilor ventrale si
intrarea radacinilor dorsale in MS si cuprind cordoanele laterale ale MS.

Conformatie interna

Pe sectiune orizontala se observa urmatoarele elemente:

meningele rahidian
canalul ependimar
substanta cenusie
substanta alba

Meningele rahidian este compus din 3 membrane, pornind de la exterior:

dura mater este separat de peretii ososi ai canalului vertebral prin canalul
epidural. Superior dura mater rahidiana se continua cu cea cerebrala, iar
inferior se termina intr-un fund de sac. Pe toata lungimea ei da prelungiri
tubare ce invelesc radacinile si trunchiurile nervilor spinali
arahnoida este o membrana subtire, separata de dura prin spatiul subdural
si de piamater prin spatiul subarahnoidian in care se gaseste LCR
piamater este o membrana mai groasa , inveleste MS de care adera intim,
patrunde in santuri si fisuri si formeaza teci pentru nervii spinali
 Canalul ependimar este situat in centrul MS, are calibru de 1 mm, cranial
comunica cu ventriculul 3 iar caudal cu ventriculul 4, in interiorul sau se afla LCR.

Substanta cenusie este situata central, se intinde pe toata lungimea MS si este

formata din neuroni si fibre nervoase amielice.Are forma literei H sau de fluture. Un
plan conventional frontal dus prin canalul ependimar, imparte canalul ependimar
intr-o portine proependimara si alta retroependimara. Acelasi plan imparte si bratele
H-ului medular in 2 coarne : cornul ventral ce va determina coloana anterioara si
cornul dorsal ce va determina coloana posterioara

Substana cenuie, (substanta grisea), situat central este format din corpii
neuronilor aezai n grupuri celulare similare funcional, dispuse longitudinal numite
columne cenuii, (columnae griseae), sau nuclei, simetrice, plasate de ambele pri
ale canalului central. Unii din aceti nuclei se ntind de-a lungul mduvei spinale, n
timp ce alii se gsesc numai la anumite niveluri. Spre exemplu, substana
gelatinoas i nucleul propriu senzorial, care au legtur cu impulsurile dureroase
provenite de la toi nervii spinali, se ntind de-a lungul mduvei spinrii, iar ali
nuclei, precum nucleul dorsal i nucleul intermediolateral, se afl numai n anumite
segmente spinale. Dup aezarea lor n raport cu anurile mediane, coloanele
dispuse de o parte i de alta a anului median anterior poart denumirea de coloane
anterioare,( columna anterior), iar cele dispuse de o parte i de alta a anului median
posterior de coloane posterioare, (columna posterior). Coloanele anterioare sunt mai
scurte i mai voluminoase, iar cele posterioare mai ascuite i ajung pn aproape de
suprafaa mduvei. ntre coloanele anterioare i cele posterioare, ncepnd de la C8 i
pn la L2, se afl coloanele intermedio-laterale, columna intermediolateralis.
 In sectiune transversala avem urmatorul aspect:
cornul ventral este mare, cu contur zimtat , si distantat de suprafata
exterioara a maduvei. Descriptiv i se descriu o parte anterioara numita
cap si o parte posterioara denumita baza, unite de un col. Are apect
festonat si reprezinta aria motorie , centrul principal de eferente a MS.
Aria motorie a cornului anterior se imparte in :
1. Aria somato-motorie,dispusa in zona capului si colului cornului anterior
ce inerveaza muschii striati. Aici sunt trei categorii de neuroni: neuroni
motori ce vor forma radacina anterioara a nervilor spinali, neuroni ce se
vor aglomera si vor forma nuclei; neuroni cordonali , ai caror axoni fac
legatura cu diverse etaje ale MS, prelungirile lor trecand in substanta
alba; neuroni intercalari, de asociatie a diverselor etaje medulare , a caror
fibre nu parasesc substanta cenusie.
Neuronii motori sunt de mai multe tipuri dintre care mai importanti sunt alfa si
gama
Neuronii alfa sunt neuroni de talie mare, dendritele lor fac sinapsa cu fibrele
tracturilor cailor motorii piramidale si extrapiramidale, cat si cu axonii neuronilor
senzitivi din ganglionii spinali. Aceste sinapse se efectueaza direct sau prin
intermediul neuronilor de asociatie intercalari. Axonii neuronilor alfa parasesc
maduva prin santurile colaterale ventrale si intra in alcatuirea radacinilor motorii ale
nervilor spinali , si se distribuie muschilor scheletici.
Neuronul somato-motor impreuna cu fibrele musculare pe care il inerveaza
constituie o unitate numita unitate motorie. Neuronii somato-motori alfa sunt unicii
neuroni din SNC care au legatura directa prin axonul lor cu muschii periferici, motiv
pt care se numesc si neuroni mototri periferici.
Principalele lor functii sunt:
motilitatea , reprezentand calea finala comuna, ei primesc influxuri de la
caile motorii centrale, pe care la moduleaza si le transmit apoi
musculaturii striate
tonicitatea , intretin activitatea tonica a musculaturii datorita impulsurilor
proprioceptive pe care le primesc prin fibrele radacinilor radacinilor
senzitive ale neuronilor spinali sau a celor ce provin de la centrii corticali
si subcorticali ai encefalului
reflectivitatea , de la ei porneste bratul centrifug al reflexelor somatice,
segmentare sau plurisegmentare
troficitatea, tin sub dependenta metabolismul celular al musculaturii
striate
De aici reiese si principalele simptome ce traduc afectarea neuronului motor
periferic:paralizia, hipotonia, areflexia, si atrofia
Neuronii gama si ei trimit axoni in radacinile motoriiale nervilor spinali. O data
ajunsi la muschi se distribuie portiunilor periferice contractile ale fuselor
neuromusculare. De aceea excitatia neuronilor gama nu este urmata de o contractie
aparenta a muschiului, au rol important in autoreglarea tonusului muscular. Raportul
numeric intre neuronii alfa si gama este de 3 la 1 in favoarea primilor. Neuronii
motori se grupeaza in zona somato-motorie sub forma de nuclei motorii. Deosebim
doua grupe nucleare: medial si lateral.
Grupul medial este impartit in doua subgrupe:medio-ventral si medio-dorsal ce
se intinde pe toata lungimea maduvei si inerveaza musculatura axiala si
paravertebrala a corpului.
Grupul lateral este divizat in doua grupe latero-ventral si latero-dorsal, el
contoleaza musculatura parietala a trunchiului si cea a partilor distale a membrelor.
Musculatura proximala a membrelor este inervata de nucleul medio-ventral. La nivel
cervical , nucleul latero-ventral da nastere radacinii medulare a nervului accesor.
Zona somato-motorie a MS are o vascularizatie bogata , ceea ce explica
vulnerabilitatea ei pt infectii.
2.Aria viscero-motorie dispusa la baza cornului anterior , cornul lateral si
comisura cenusie preependimara, unde se gasesc neuroni vegetativi motori ce apartin
sistemului nervos simpatic. Axonii lor formeaza fibrele preganglionare care se
alatura radacinii ventrale a nervului spinal, apoi trunchiului comun si se despart de
acesta sub numele de ram comunicant alb si ajung la ggl simpatic latero-vertebral.
Fibrele postggl asigura inervatia viscerelor si a vaselor sanguine.
Cornul posterior este mai alungit pn n apropierea de suprafaa
mduvei. n sens anteroposterior, acestui corn i se descriu urmtoarele poriuni:
- baza, basis, prin care se continu cu substana cenuie intermediar;

- colul, cervix, o parte mai alungit;

- capul, caput, cu dimensiuni transversale mai mari dect ale colului;

- vrful, apex, care este separat de anul posterolateral printr-o lamel

subire de substan alb, numit zona marginal a lui Lissauer
Coarnele posterioare conin neuroni senzitivi cu dimensiuni mai mici ca n
coarnele anterioare, care sunt dispui sub form de grupe, relativ structuralizate,
numite nuclei. Sunt 5 nuclei individualizati la nivelul cornului posterior:
1. nucleul marginal al lui Waldayer
2. substanta gelatinoasa a lui Ronaldo
3. nucleul propriu
4. nucleul toracic al lui Clarke
5. nucleul bazilar
 Cornul posterior reprezinta aria senzitiva , centrul de aferente al MS si care este
impartita in scop didactic in : aria somato-senzitiva si aria viscero-senzitiva.
1. Aria somato-senzitiva determina transportul spre MS a sensibilitatii
proprioceptive si a sensibilitatii cutanate: tactila, termica si dureroasa. Axonii acestor
neuroni vor intra in alcatuirea tracturilor spino-talamice.La nivelul nucleilor mediali
(Clarke ) si laterali ( Bechterew) se gasesc gasesc neuroni somato-senzitivi
proprioceptori, ei primesc fibrele proprioceptive incostiente si isi trimit axonii in
alcatuirea a doua tracturi cerebeloase: direct cu originea in nucleul lui Clarke si
incrucisat cu originea in nucleul Bechterev
2. Aria viscero-senzitiva, cuprinde comisura cenusie retroepindimara si baza
cornului posterior, si aici se termina fibrele ce transporta sensibilitatea viscerala.In
aria viscero-senzitiva se se gasesc neuroni vegetativi ce reprezinta originea fibrelor
motorii ale nervilor simpatici, pentru ca zona viscero-senzitiva este rau delimitata de
zona viscero-motorie, neuronii vegetativi motori sau senzitivi se gasesc intercalati in
ambele zone vegetative
Cornul lateral este o mica proeminenta a substantei cenusii la partea
dorso-laterala a cornului anterior, este mai bine reprezentat in regiunea toracica
superioara. In aceasta zona exista o intrepatrundere a substantei cenusii cu substanta
alba rezultand formatiunea reticulata a lui Deiters.
Neuronii vegetativi se grupeaza de-a lungul coloanei in doua coloane:
coloana interna plasata langa canalul ependimar si este prezenta pe
toata lungimea maduvei
coloana externa si care lipseste in regiunea umflaturilor brahiale si a
partii inferioare a celei lombare. Intre aceste doua coloane exista
numeroase anastomoze transversale in scara.
La nivelul coloanelor descrise si in special la nivelul celei externe se insiruie
centrii vegetativi ai MS care sunt:
centrul irido-dilatator C8-T2
 centrul cardio-accelerator T3-T5
centrul bronho-dilatator T3-T5
centrii abdomino-pelvini T6-L2
centrii vezicali si ano-rectali L2-L4
Substanta cenusie este formata din fibre nervoase mielice si amielice, dendrite si
axoni, majoritatea sunt situati in plan transversal, formand o retea in ochii carora se
gasesc neuroni dispersati sau grupati in nuclei.Neuronii sunt asezati in straturi ce vor
constitui lamele sau laminele lui Rexed, numerotate de la I laX in sens antero-
posterior:
lamina I corespunde nucleului postero-merginal
lamina II substanta gelatinoasa Rolando
lamina III si IV nucleul propriu
lamina V si VI primeste informatii extero si proprioceptive cu rol in
integrarea reflexelor ce dau precizia gesturilor
lamina VII corespunde substantei cenusii intermediare
lamina VIII are rol in modularea activitatii motorii
lamina IX aria motorie
lamina X substanta cenusie ependimara

Subsatanta alba inconjoara la exterior substanta cenusie si se imparte in 3

cordoane de fiecare parte: ventral, lateral si dorsal. Cele doua coloane ventrale
comunica intre ele printr-o banda tranversala de substanta alba plasata la baza
santului median .
In structura tuturor cordoanelor intra cu exclusivitate fibre nervoase mielinizate.
Aceste fibre, majoritatea au originea in afara MS, se grupeaza sub forma de tracturi
sau fascicule si formeaza caile nervoase ascendente si descendente.Sunt reprezentate
de fibre exogene si endogene.
Variatiile regionale ale MS

La nivelul celor doua intumescente substanta cenusie este mai dezvoltata decat
substanta alba, datorita numarului crescut de neuroni si fibre radiculare. Substanta
alba creste volumetric in sens cranial, ajungand la maxim de volum la nivelul
segmentelor cervicale. La nivelul emergentei radacinii L4, ambele substante sunt
sensibil egale. In regiunea lombara coarnele medulare sunt foarte mari iar cornul
lateral nu exista decat in primele doua segmente. In regiunea sacrata substanta
cenusie are forma a doua ovale mari unite printr-o comisura cenusie groasa, iar
substanta alba este redusa.

Vascularizatia MS este asigurata de mai multe surse : ramuri spinale ale

arterelor vertebrale, cervicale ascendente, intercostale si lombare.Acestea vor
constitui arterele segmentare ale maduvei ce se vor diviza in arterele radiculare
anterioare si posterioare..

Arterele radiculare anterioare sunt in numar de 4-10 de calibru diferit, cele mai
voluminoase se vor anastomoza si vor forma artera spinala anterioara, situata in
dreptul fisurii anterioare. Din ramurile radiculare anterioare , la nivelul T8-L3 , ia
nastere artera radiculara mare (a. Adamkievicz) ce se divide intr-o ramura pentru a.
radiculara ant si un ram pentru a. radiculara post.

Artera spinala ant. coboara pana la filum terminale, unde se anastomozeaza cu

artera spinala posterioara.

Arterele radiculare posterioare sunt mai numeroase si mai voluminoase, intaresc

arterele spinale posterioare, ce au originea in arterele vertebrale.

Venele maduveiformeaza la suprafata ei un plex venos pimerian din care se

formeaza 6 canale venoase: un canal in dreptul fisurii mediane, unul in dreptul
santului median posterior, si4 canale venoase, incomplete asezate in perechi in
fiecare jumatate a maduvei.

Nervii spinali sunt nervi pereche, ce se formeaza la nivelul fetelor laterale ale
MS, sunt nervi micsti ce contin fibre somatomotorii, somatosenzitive si vegetative.

Sunt in total 31 perechi de nervi spinali impartiti astfel: 8 cervicali, 12 toracici,

5 lombari, 5 sacrati si nervul coccigian
 Fiecare nerv spinal ia nastere din unirea a doua radacini: radacina anterioara
motorie , care iese din maduva lateral de fisura mediana anterioara si radacina
posterioara sau senzitiva ce patrunde in maduva prin santul lateral posterior. Pe
traiectul radacinii posterioare se gaseste gagl spinal.

Rdcina posterioar, radix posterior, senzitiv, este format de fibre

aferente, care transmit impulsurile de la receptori spre mduva spinrii. Pe traiectul
rdcinii posterioare se afl ganglionul spinal senzitiv, localizat n orificiul
intervertebral. Acest ganglion este format din neuroni somato- i viscerosenzitivi
pseudounipolari, care i trimit dendritele spre periferie receptori, iar axonii spre
mduva spinrii.
Rdcina anterioar, radix anterior, motorie, conine fibre nervoase eferente,
axoni ai neuronilor somatomotori din coarnele anterioare i ai neuronilor
visceromotori din coarnele laterale. Aceste fibre transmit informaii de la mduva
spinrii, prin trunchiul i ramurile nervului spinal, spre muchii striai, muchii netezi
i glandele trunchiului i a membrelor.
Rdcinile anterioar i posterioar se unesc i formeaz trunchiul nervului
spinal, care este mixt.
Un nerv spinal conine dou componente aferente i dou componente eferente:
- fibrele aferente somatice generale;
- fibrele aferente viscerale generale;
- fibrele eferente somatice generale, distribuite n muchii striai;
- fibrele eferente viscerale generale, distribuite musculaturii netede,inimii i
glandelor.
Trunchiul nervului spinal iese la exteriorul canalului vertebral prin orificiul
intervertebral. Dup un scurt traiect, nervul spinal trimite ramurile sale: ventral,
dorsal, meningeal i comunicante alb i cenuie.
Ramurile ventrale i dorsale ale nervilor spinali sunt mixte i au n structura lor
fibre motorii i senzitive. Ramurile ventrale sunt mai groase ca cele dorsale i, cu
excepia celor din regiunea toracal, anastomozeaz i formeaz plexuri.
Ramurile ventrale ale nervilor toracici se numesc nervi intercostali i sunt n
numr de 12 perechi.
Ramura meningeal a nervului spinal conine fibre senzitive i vasomotorii
pentru meninge.
Ramura comunicant alb conine fibre preganglionare mielinice cu originea n
neuronul visceromotor din coarnele laterale ale mduvei spinrii;
Ramura comunicant cenuie este constituit din fibre postganglionare ce
pornesc de la ganglionii lanului simpatic spre nervul spinal