Drept International privat

Curs - 5.10.2017

Def. Este acea ramura de drept (intern) care cuprinde totalitatea

normelor juridice ce reglementeaza solutionarea conflictelor de legi, a
conflictelor de jurisdictie si situatia juridica a strainilor din
Romania.

Normele. de drept international privat reglementeaza doar o parte din

raporturile juridice cu element strain (EXTRANEITATE)

Elementul de EXTRANEITATE este acea imprejurare de fapt datorita

careia raporturile juridice prezinta legaturi cu doua sau mai multe tari si prin
acesta au mai multe sisteme de drept.

Totodata, acesta poate avea legatura cu oricare din elementele de continut

ale raportului juridic:

1. Subiectul rap. jur.: cetatenia, resedinta, domiciliul, sediul,

nationalitate, fond de comert, religie;

2. Obiectul rap. jur.: locul situarii bunului imobil, locul unde se afla
bunul mobil;

3. Continutul rap. jur.: locul executarii obligatiei, locul preducerii

prejudiciului deluctului, locul executarii prestatiei caracteristice, locul
producerii unui eveniment (nastere, deces, casatorie etc.)

Trasaturile elementului de EXTRANEITATE

- nu este un element de structura al raspunderii juridice de drept

international public
 - este un ELEMENT DE FAPT care se grefeaza (are legatura / se
introduce) pe unul sau mai multe din elementele de structura de raporturi
juridice.

- este calificat ca fiind strain prin raportare la un anumit sistem de

drept (sistemul de dret al FORULUI "LEX FORI [legea forului]"; legea
forului pentru noi este legea romana.

- determinarea elementelor de extraneitate si efectele produse de

acestea difera de la un sistem de drept la altul;

- nu constituie in toate cazurile un element international in sensul

dreptului international privat;

- constituie premiza aplicarii unor norme juridice diferite (ca regula

acest element strain determina conflictul de legi, insa in unele situatii,
elementul de extraneitateatrage doar aplicarea unor norme materiale in
categoria carora intra inclusiv normele cu aplicatie imediata);

- este cel care distinge raportul juridic de drept international privat de

raportul juridic de drept intern.

Metoda de reglementare

1. Metoda conflictualista:

- raportul juridic cu element strain este reglementat de legea

determinata cu ajutorul normei conflictuale

- norma conflictuala este cea care ne ajuta sa determinam legea

competenta. Aceasta lege poate fi: Legea locala (romana), Legea straina ori
chiar ambele.

Caracteristici:

- judecatorul forului aplica propria norma conflictuala, legea

desemnata este fie Legea forului, Legea straina ori ambele.
2. Metoda utilizarii normelor de aplicatie imediata:

- este o particularitate a metodei conflictuale care presupune existenta

unei categorii sociale de legi, aplicarea normei conflictuale fiind conditionale
in acest caz de imprejurare ca in materia respectuva sa nu existe norme de
aplicare imediata. Aceste norme de prezinta o importanta deosebita intrucat
au un grad mare de imperativitate ce exclude de la aplicare legea straina,
inlaturand in acelasi timp si metoda conflictionista.

- ridica o problema determinare a aplictiei lor in spatiu, in sensul ca in

timp ce metoda conflictualista porneste de la sistemul juridic concret pentru
a determina legea aplicabila, in sensul utilizarii normaleor de aplicare
imediata se pleaca de la aceste norme pentru a se stabili daca se aplica sau
nu raportul juridic concret.

- au character unililateral spre deosebire de norma conflictualista care

de regula sunt bilaterale.

- ambele tipuri de norme se aseamana in sesnul ca au un uct de legatura

cu tara forului. Diferenta dintre ele este urmatoarea: in timp ce norma
conflictuala are rolul de a determina legea aplicabila raportului juridic,
metoda aplicarii immediate se aplica si rezolva in mod nemijlocit un element
strain

3. Metoda normelor materiale:

- se caracterizeaza prin aplicarea directa, nemijlocita a normei

materiale.

- norma material presupune, fie a nu cere sa se declare aplicabila, fie o

norma materiala care inlatura posibilitatea conflictelor de legi in masura in
care contine o reglementare comuna pentru doua sau mai multe tari, situatie
pentru care norma materiala se aplica direct.
4. Metoda proper law:

- presupune ca pentru fiecare situatie juridical determinarea legii sa se

realizeze in raport de totalitatea imprejurarilor si a particularitatilor pe care
le reprezinta.