Sunteți pe pagina 1din 29

CUPRINS

ARGUMENT.........................................................................................................2
CAPITOLUL I: BAILE HERCULANE................................................................4
I.1. ASEZARE GEOGRAFICA. SCURT ISTORIC.............................................4
I.2. TURISMUL IN BAILE HERCULANE.........................................................4
I.2.1. IZVOARELE TERMOMINERALE DE LA BAILE HERCULANE
(DIN AMONTE SPRE AVAL)..............................................................................7
I.2.2. TRASEE TURISTICE..................................................................................9
I.2.3. TRATAMENT............................................................................................11
I.2.4. SPORTURI PRACTICABILE PE VALEA CERNEI.............................12
I.3. ACTIVITATEA ECONOMICA IN STATIUNEA BAILE
HERCULANE.................................................................................................................13
CAPITOLUL II: ELEMENTE DE STRATEGIE PREZENTE N TURISMUL
AFERENT STAIUNII "BILE HERCULANE"..........................................................14
II.1. OPTIUNI STRATEGICE IN CEEA CE PRIVESTE POTENIALUL I
RESURSELE EXISTENTE N STAIUNEA "BILE HERCULANE"......................15
II.2. STAREA ACTUAL A TURISMULUI LA NIVELUL STAIUNII SI OPTIUNI
STRATEGICE DE MODERNIZARE.............................................................................19
II.2.1. OFERTA TURISTIC EXISTENT N CADRUL STAIUNII "BILE
HERCULANE "..............................................................................................................20
II.2.2. CEREREA TURISTIC SPECIFIC STAIUNII BILE
HERCULANE.................................................................................................................22
II.3. OPTIUINI STRATEGICE DE PROMOVARE...........................................23
II.4. PROGRAM DE DEZVOLTARE I PROMOVARE A STAIUNII BAILE
HERCULANE.................................................................................................................24
BIBLIOGRAFIE.................................................................................................27

1
ARGUMENT

Bile Herculane este parte a familiei Europene de staiuni balneare, oferind faciliti
.de tratament de sntate i frumusee ntr-un cadru natural i un patrimoniu cultural unic

Statiunea Baile Herculane este situata la doar 168m altitudine, dar (prim lucru care
izbeste) intr-un magnific decor montan, pe cursul mijlociu al Valiea Cernei care este
indiscutabil una din cele mai serioase candidate la titlul de "cea mai frumoasa vale a
Carpatilor"; Herculanele, plasate intr-o ingusta depresiune, sunt indeaproape incinse de
Muntii Cernei (Culmea Mehadiei sau a Seseminului) pe dreapta vaii, de cei ai Mehedintilor pe
stanga; in special acestia din urma ii creeaza un falnic meterez, abruptul de calcare mezozoice
al muntilor Domogled, Suscu si Hurcu ridicandu-se dintr-o data cu 800-1000 m deasupra
fundului vaii si nefiind taiat decat de foarte inguste despicaturi; tancurile calcaroase salbatice
incununate de podoaba negrelor siluete "in umbrela" ale pinului banatean si padurea densa de
fag cu luxuriant dezvoltatele parame ale iederei si curpenului, padure ce imbraca poalele
muntilor calcarosi (acoperind in intregime spinarile mai domoale cu substrat de roca eruptiva
sau metamorfica), te fac sa uiti cu desavarsire altitudinea mai mult decat modesta la care te
afli. Climatul cu puternice nuante meridionale e un element esential in intelegerea
fenomenului de concentrare in muntii din imediata apropiere aHerculanelor (si mai ales
in Domogled) a celui mai mare numar de specii de palnte si animale meridionale din tot
ansamblul muntilor Banatului (Herculanele se inscriu printre cele mai "calde" puncte ale
Romaniei).
Un alt element natural ce concura la originalitatea Baile Herculane, constituind chiar
ratiunea principala de a fi a statiunii, este termalismul. Conform unei iopteze cunoscute, apele
de suprafata se infiltreaza la jonctiunea intre marea si profunda falie longitudinala a Cernei si
o serie de falii (fracturi) transversale, ce caracterizeaza aceasta zona de o mare complexitate
tectonica si litologica; patrunzand la foarte mari adancimi, aceste ape se incalzesc considerabil
si tasnesc la suprafata pe o linie de cca 5 km, adica intre punctul "Porumbu" (7 izvoare
calde) in amont si "Izvorul de ochi" in aval sub aspectul unor izvoare mai puternice sau mai
slabe, cu apa putand atinge in unele cazuri si 55C, dar de obicei inregistrand temperaturi cam

2
intre 35-45C, cu un inalt grad de mineralizare rezultat al actiunii dizolvante a apelor
fierbinti asupra rocilor pe care le strabat in drumul lor spre suprafata si mai ales asupra
argilelor din asa numitele "strate de luta" iar in unele cazuri chiar radioactive, fenomen legat
de prezenta in zona a granitelor. Compozitia chimica a apelor termale variaza de la izvor la
izvor. Un element important il constituie sulful, mirosul caracteristic al emanatiilor sulfuroase
te insoteste peste tot; observatorului atent nu-i scapa coloritul albastru-intens sau alb-laptos al
substratului pe care se scurge apa termala (fie acolo unde gurile de canalizare o arunca
in Cerna, fie acolo unde mai sunt izvoare necaptate sau foraje), colorit datorat in primul caz
algelor cianoficee, in al doilea sulfobacteriilor Beggiatoa.
Pe cartea de vizita a Baile Herculane se inscrie aspectul arhitectonic, caci rareori in
muntii nostri mana omului a lucrat in asemenea armonie cu cadrul natural si utilizand atat de
judicios spatiul distribuit cu zgarcenie. Din pacate, din epoca romana n-a mai ramas aici
aproape nimic (cateva tabule votive sunt adapostite de micul muzeu de istorie; cateva alte
piese, de muzeele din Lugoj sau Caransebes; tot ce a fost mai remarcabil se pastreaza in
colectii vieneze, sau zace in fundul Dunarii, in dreptul Budapestei). Dar miezul statiunii mai
precis toata partea cuprinsa intre bisericuta catolica si cea ortodoxa, pe ambele maluri
ale Cernei, incluzand si podurile peste aceasta reprezinta un complex de arhitectura balneara
demn de admirat care are statut de monument de arhitectura si da Baile Herculane un
accentuat aer de "Kurort" central-european, unic la noi. Acest complex de cladiri este in mod
esential opera secolului al XIX-lea si a inceputului sec. al XX-lea (din nefericire, ce s-a
construit in sec. al XVIII-lea a fost nimicit in cursul razboiului turco-austriac din 1788-89).
Atrag atentia in special trei grupuri arhitectonice: Baia Neptun (Horia), de pe malul drept
(inceputul sec. al XIX-lea); intregul complex de cladiri ce inconjoara Piata Hercule tot pe
dreapta Cernei (realizare din sec. al XIX-lea, ca si statuia de la 1847 a lui Heracles); in fine,
ansamblul celor 3 mari cladiri ce inconjoara parcul central si care dateaza din primii ani ai
sec. XX (in acest parc: atentie deosebita nu atat la prea mult-pomenitul exemplar de sequoia,
cat la superbul exemplar de tisa). Ansamblul amintit e fericit intregit de cele 2 bisericute si de
podurile Cernei. Se incadreaza bine pe langa aceste ansambluri arhitectonice, si unele realizari
ale perioadei interbelice (Hotel Cerna), si ale timpurilor noastre (Hotel Hercules, complexul
balnear din extremitatea de nord a statiunii, adica de pe teritoriul Baii Romane).

CAPITOLUL 1

3
BAILE HERCULANE

1.1 ASEZARE GEOGRAFICA. SCURT ISTORIC

Situata in partea de sud-est a judetului


Caras-Severin, pe ambele maluri ale rului
Cerna. Orasul este situat la 5 km de drumul
national DN 60 si de calea ferata
internationala Viena-Budapesta-Belgrad-
Orsova. Aeroporturile cele mai apropiate se
afla la Caransebes (70 km), Craiova (160 km) si
Timisoara (17 km)
Statiunea balneoclimaterica Bile Herculane este cea mai veche din tara si una dintre
cele mai vechi din lume datand de pe vremea razboaielor romanilor cu dacii. In urma
cercetarilor arheologice, imparatul roman Traian este considerat ctitorul acestor bai romane.
Din timpul romanilor au ramas numeroase vestigii: apeducte, bai, tabule votive ridicate ca
semne de multumire aduse zeilor pentru vindecare, in special lui Hercules, considerat
protectorul statiunii. Incepand cu anul 1718, austriecii au reconstruit si modernizat baile din
statiune, precum si baile de acces, edificiile primind amprenta unui stil baroc.

1.2 TURISMUL IN BAILE HERCULANE


Ca oras din regiunea de vest a tarii noastre, Baile Herculane (jud.Caras-Severin) face
parte din grupa oraselor cu resurse curative alturi de Lipova (jud.Arad), Geoagiu (jud.
Hunedoara) si Buzias (jud.Timis).
Statiunea balneara Baile Herculane este unica localitate turistica din Romania care
dispune de 5 patrimonii: natural, istoric, turistic, cultural si balnear.
Statiunea dispune de locuri de cazare (peste 4000 de locuri) n marile si modernele
hoteluri sanatorial-balneare, moteluri, pensiuni turistice, camere la localnici ntr-un cadru
agreabil, de asemenea camping n interiorul sau exteriorul orasului. Multiplele mijloace de
recreere si divertisment restaurant, baruri, terase de vara, bazine de not cu apa termala,
sauna, masaj, biliard, etc. precum si posibilitatile de drumetie si excursii n statiune si pe
valea Cernei, constituie o atractie n plus pentru vizitatorii orasului statiune balneara Baile-
Herculane.

4
Obiective turistice din Baile
Herculane:
Muzeul Nicolae Cena. Sint expuse
relicve din perioada romana descoperite
intimplator sau prin sapaturi in zona
Podul Rosu unde se gasea o parte a
castrului roman. Obiecte sau podoabe
arheologice descoperite in Pestera
Hotilor sau Valea Cernei.
Parcul Szelecs - cel mai frumos parc natural in perioada austro-ungara.
Statuile din centrul istoric al statiunii
Strandul termal Hercules din Parcul Vicol
Strada Zavoiului pentru plimbari .
Arborele Seqoia din Parcul Central
Zona Roman - Cascada
Pestera Hotilor
Gradina botanica din Parcul Central unde de remarcat sint arborele Seqoia adus din
Canada 1825, dudul pletos originar din China, magnoliile, arborele de Tisa.
Izvorul de apa plata - pentru aductiune si captare izvorului , austriecii au sapat un
tunel pina in peretele Crucea Alba din Domogled.
Biserica Catolica
Biserica Ortodoxa
Chioscul Apolo de linga podul din centru facut pentru regina Maria.
Satul Pecinisca aflat pe partea dreapta a riului Cerna chiar la intrarea in statiune.
Monumente arheologice din Baile Herculane
Baile romane, cu basorileful lui Hercules, pe malul Cernei la cca 400 m mai sus de
Biserica romano-catolica. Pe stinga drumului se vad resturile unui apeduct roman, iar mai sus
bazinele romane; ruinele statiunii termale romane; tabule votive; podul de piatra de pe raul
Cerna din centrul istoric al statiunii; pestera Hotilor, cu urme de cultura materiala din
Paleolitic, Neolitic, Epoca Bromzului si a Fierului.
Monumente arhitectonice din Baile Herculane
Gara CFR Baile Herculane (cladirea) construita de austrieci in stil baroc (1866)

5
Complexul balnear din Sec. XVIII - XIX cuprinzind : Baia Horia, Pavilionul cu baile
Crisan.
Podul cel mare peste Cerna.
Biserica Catolica 1838
Biserica Ortodoxa din secolul al XIX-lea
Statuia lui Hercules.
Bustul Generalului Dr. Vicol, opera sculptorului Dumitriu Birlad din fata parcului.
Basorelieful lui Hercules de pe malul Cernei.
Statuia lui hercules turnata in bronz, datand din 1847
Cladirea Cazinoului 1862, azi muzeu al statiunii
Intreaga portiune de cladiri cuprinsa intre Biserica romana-catolica din capatul de sus
al Pietii Hercules pina la Biserica Ortodoxa din capatul de jos al Parcului Central ( Parcul
Szelecs ) pe ambele maluri ale Cernei si podurile din aceasta zona sint declarate Rezervatie de
Arhitectura UNESCO . Aceasta zona face parte din patrimoniul istoric al statiunii si nu numai.
Pentru agrement sint localizate in Baile Herculane :
30 de restaurante
40 de baruri
2 discoteci
18 terase de vara
7 Nightclub
4 stranduri termale in aer liber
Pensiuni turistice
Hoteluri
Case de vacanta
Campinguri
Magazine

Manifestari anuale:
Pe parcursul unui an calendaristic, in statiunea Baile Herculane au loc mai multe
evenimente cultural-artistice, avand semnificatie nationala, regionala sau locala. Vara sint
organizate evenimente culturale la care participa artisti din Serbia, Ungaria, Bulgaria, Polonia,
etc. In functie de data desfasurarii lor amintim:
Ziua "Eminescu" (15 ianuarie),

6
Unirea Principatelor Romane (24 ianuarie),
Sarbatoarea Martisorului (1 martie),
Ziua Internationala a Femeii (8 martie),
Festivalul "Pinul Negru de Banat" (1 iunie),
Colocviile Nationale "Reflex" (7-9 iulie),
Festivalul International de Folclor "Hercules" (11-15 iulie),
Zilele orasului Baile Herculane (8-10 septembrie).
Congresul Spiritualitatii romanesti
Festivalul Rachiei din Banat
Nigeea la Bani

1.2.1 IZVOARELE TERMOMINERALE DE LA BAILE HERCULANE


(DIN AMONTE SPRE AVAL):
Izvorul Crucea Ghizelei - a fost forat in anul 1970 pana la o adancime de 1210 m si
este situat la 6 km nord de statiune. Acest izvor alimenteaza strandul termal de la 7 Izvoare.
7 Izvoare Calde - este alcatuit din trei izvoare calde si patru izvoare termo-minerale.
Prima grupare de izvoare nu sunt utilizate in prezent, iar cea de-a doua grupare de izvoare este
situata in aval la cateva sute de metri fata de primele trei izvoare, fiind captate intr-un bazin in
care se fac bai in aer liber.
Izvorul Scorillo - a fost forat in anul 1970. Curiozitatea acestui izvor o reprezinta
faptul ca apa iese din granit. In prezent acest izvor nu este utilizat.
Izvorul Hercules I - se afla in spatele hotelului Roman, iese la suprafata dintr-o
pestera de calcare avand debitul cel mai mare dintre toate izvoarele. El alimenteaza Baile
Romane din hotelul Roman, Baile Neptun si Strandul Termal din centrul statiunii.
Izvorul Hygeea (48C) - se afla mai jos de hotelul Roman intr-o incinta zidita,
impreuna cu izvorul Hercules II. Este utilizat in cura interna pentru afectiuni digestive si
urinare, apa acestui izvor este asemanatoare cu apa de la Olanesti, Slanic Moldova, Karlovy
Vary, etc.
Izvorul Hercules II - partial secat are totusi o captare artificiala care provine din
izvorul Despicatura.
Izvorul Despicatura - se afla la aproximativ 100 m de hotelul Roman, ivindu-se din
doua puncte diferite in pestera de la Despicatura, care au fost captate intr-un baraj de beton in
interiorul pesterei, de unde apa era pompata in conducte.

7
Izvorul Apollo I - este captat din incinta bailor Apollo printr-un put de 7 m adancime
care pana la deschiderea izvorului Apollo II era ca o fantana arteziana.
Izvorul Apollo II - a aparut cu ocazia sapaturilor la fundatia restaurantului Grota
Haiducilor in anul 1972. Acest izvor alimenteaza baia Apollo.
Izvorul Diana I si II - au fost captate intr-un put colector si conduse pe conducte pana
la baile Diana pe care le si alimenteaza.
Izvorul Diana III - a fost forat in anul 1958, are un debit scazut. Se foloseste pentru
tratarea gastritelor hipoacide, colecistite, hepatite, diabet, intoxicatii, constipatii, urticarie,
bronsite, sinuzite, etc.
Izvorul Neptun I - a fost forat la o adancime de 277 m, datorita presiuni a fost
colectat intr-un turn ridicat aproape de hotelul Hercules. Apa sa se utilizeaza la baia Neptun si
hotelul Roman.
Izvorul Neptun II - i se mai spune si izvorul de stomac fiind utilizat in vindecarea
gastritelor, constipatiilor, diabetului, etc. dar este contraindicat in vindecarea ulcerului gastric
si duodenal, stomacul operat, tuberculoze si neoplasm.
Izvorul Neptun III (54C) - i se mai spune si izvorul de ochi se afla situat langa
hotelul Hercules, este folosit pentru tratarea blefaritei alergice, mancarime ale pleoapelor si
diferite afectiuni ale ochiilor.
Izvorul Neptun IV - a fost forat in 1968 si se afla situat langa izvorul Neptun I, iar
apa lui este folosita in cure interne la baile Neptun.
Izvorul Traian - se afla situat in zona Podu Rosu si alimenteaza cu apa termala
hotelurile Diana, Dacia, Afrodita si Domogled.
Izvorul Decebal - este forat in anul 1969 apa acestui izvor nu se utilizeaza in prezent,
constituiind o rezerva pentru viitor la fel ca si izvoarele forate la fabrica de var.
Izvorul Hebe - 41 oC
Izvorul Iosif - 54 oC

1.2.2 TRASEE TURISTICE


TRASEE TURISTICE IN MUNTII CERNEI

8
1. Gara CFR Baile-Herculane Aleea-Simnicea Culmea-Seseminului Poiana-
cu-Peri Culmea-Mohornicului Culmea-mare. Marcaj: banda rosie (partial). Timp: 4
ore. Caracteristica traseului : drum pe creasta, acoprit de paduri pe ultima prtiune. Lipseste
apa dar exista adaposturi.
2. Cartierul-Zavoi Platoul-Coronini Valea-Mare Cracul-Lui-Arendasu
Poiana-Cu-Peri. Marcaj: punct galben si punct rosu (scurtatura). Caracteristica traseului este
in continua ascensiune, recomandat drumetilor antrenati. Timp: 4 ore. Exista surse de apa
(Platoul Coronini) si adaposturi (Poiana Cu Peri).
3. Cartierul-Zavoi Platoul-Coronini Foisorul-Schneler Izvorul-Munk
Grota-Cu-Aburi Piscul-Ciorici ( Belvedere). Marcaj: punct albastru, traseul este relativ
usor, exista apa. Timp: 4 ore.

Poteca Munk Izvorul Munk Grota cu Aburi


4. Izvorul-Diana Izvorul-Munk Piscul-Jubiliar Culmea-Schneler Cracul-
Lui-Arendasu. Marcaj: punct galben si banda galbena. Exista apa dar nu exista adaposturi.
Timp : 2 ore.
5. Izvorul-Diana Izvorul-Munk Piscul-Jubiliar Piscul-Munk Piscul Rosu.
Marcaj: punct galben , banda galbena si triunghi rosu. Traseul este dificil si nu exista
adaposturi. Timp : 2 ore.
6. Capela Catolica Grota Cu Aburi Varful Ciorici Izvorul Elisabeta Poiana
Cu Peri. Marcaj: triunghi albastru. Traseu dificil cu sursa de apa la final. Timp: 3 ore
jumatate.
7. Strandul termal 7 Izvoare Cantonul Rosu Culmea Vaii Slatina Piatra
Banitei Poiana Culmea Mare. Marcaj: triunghi galben. Trasul relativ dificil si fara apa.
Timp: 3 ore si jumatate.

TRASEE TURISTICE IN MUNTII MEHEDINTI


1. Strandul Termal 7 Izvoare Poiana Lui Roseti Izvorul Mosului Balta
Cerbului. Marcaj: triunghi albastru. Traseul este relativ usor si se parcurge in 3 ore.

9
2. Poiana Lui Roseti Cascada Cociu. Marcaj : punct rosu. 2 ore.
3. Uzina Electrica Cheile Saua Padina Valea Saua Padina La Marginea.
Marcaj: banda galbena si punct albastru (prin Chei).
4. Izvorul De Apa Plata Aleea Domogled Soseaua DN 67 Crucea Alba
Izvorul Jelarau La Ciucioare. Marcaj: cruce albastra. Traseul este ascendent si de parcurge
in circa 4 ore. Exista apa si adaposturi.
5. Crucea Alba Grota Lui Serban Cararea Pisicii Varful Domogledul Mare.
Marcaj: banda galbena. Traseu dificil; timp de parcurgere 2-3 ore
6. Izvorul Jelarau Varful Suscu. Marcaj : triunghi albastru. Traseul este relativ
dificil, cu surse de apa si adapost si se parcurge in circa 2 ore.
7. Valea Jelarau Cabana Silvica Musuroane. Marcaj : banda albastra. Traseul este
relativ usor cu adapost si sursa de apa si se parcurge in circa 2 ore.
8. La Ciucioare Varful Sulita Ogasul Poiana Saua Padina Valea Saua Padina
Cantonul Silvic. Marcaj: traseul nu contine marcaj turistic. Traseu usor cu sursa de apa si
se parcurge in circa 2 ore.
9. Cabana Silvica Musuroane Culme Obarsia Vaii Rucar Saua Comoristei.
Marcaj: traseul nu contine marcaj turistic si se face pe un drum forestier. Exista sursa de apa si
este relativ usor de parcurs acest traseu.
10. Cabana Silvica Musuroane Varful Domogledul Mare (1105 m). Marcaj: triunghi
rosu. Traseul este usor in ascensiune prin padure de foioase.
11. Cabana Silvica Musuroane Cracul Radacinii Mari Obarsia Vaii Rucar.
Marcaj: banda albastra si punct rosu . Traseul este relativ usor. Sunt surse de apa si adapost in
Valea Rucar (adapostul Brozba). Se parcurge in circa 1 ora.
12. Liceul Hercules Cheile Prolazului Valea Feregari Valea Rucar. Marcaj:
punct rosu. Traseul este dur pe prima prtiune prin Chei. Exista sursa de apa si adapost la
Brozba (Valea Rucar ). Se parcurge in circa 3 ore.
13. Valea Feregari Varful Cracul Radacinii Mici Varful Domogledul Mare
Marcaj: banda galbena. Traseu se efectueaza in continua ascensiune, cu sursa de apa in Valea
Rucar si dureaza circa 4 ore.
14. Cartierul Pecinisca Valea Satului Pestera Ungurului Valea Selistei
Creasta Cocosului. Marcaj : cruce galbena. Traseul este relativ usor, cu surse de apa si se
efecueza in circa 4 ore .

10
1.2.3 TRATAMENT
Afectiuni si boli tratate la baile herculane:
Considerata un important centru de sanatate, statiunea balneara Baile Herculane
ofera turistilor o moderna si deosebita baza de tratament, principalul factor terapeutic fiind
bogatia izvoarelor sulfuroase, termo-minerale si cloruro-sodice, indicate atat pentru
tratamentele de cura externa cat si pentru cele de cura interna si tratamentul afectiunilor
reumatismale.
Cateva dn bolile ce pot fi tratate in statiunea Baile Herculane:
In cura externa:
boli de piele;

boli ale sistemului nervos periferic;

boli ale aparatului locomotor (afectiuni ale articulatiilor, muschilor, tendoanelor);

intoxicatii cu plumb si alte metale grele;

boli ale aparatului respirator;

afectiuni ginecologice cronice;

afectiuni ale ochilor;

diabet zaharat incipient;

In cura interna:
boli ale tubului digestiv si ale glandelor anexe;

boli de nutritie;

unele boli ale rinichilor si cailor urinare;

afectiuni ale aparatului respirator;

reumatism cronic inflamator si degenerativ.

Compozitia resurselor balneare:


Ape minerale termale clorurosodice, bicarbonatate, usor sulfuroase cu o mineralizare
intre 0.5-2.6 g/l si o temperatura ntre 38.5-53.5oC; ape minerale termale clorurosodice,
bicarbonatate, calcice cu o mineralizare ntre 0.6-3.5 g/l si o temperatura ntre 46-56oC; ape
minerale termale clorurosodice, bromurate, iodate si sulfuroase cu o temperatura ce atinge
62oC si o mineralizare ntre 3,87-7,93 g/l;

11
O caracteristica a apelor minerale este ca ele contin hidrogen sulfurat n mare
concentratie (pna la 60 mg/l);
In prezent, in imprejurimile statiunii Baile Herculane sunt cunoscute 16 izvoare cu apa
termominerala, insirate de-a lungul Cernei pe o lungime de aproape 4 km.
Izvoarele de la Baile Herculane sunt comparabile prin valoare cu cele de la Vichy si
Mont Dore.
Aeroionizare naturala: 2000-2500 ioni negativi/cm3/s
Statiunea este intens scaldata de aeroioni, predominant negativi, care induc o stare de
bine tuturor care viziteaza Baile Herculane. Aeroionizarea negativa este una dintre cele mai
importante surse de incarcare electrica a corpului uman, indiferent de varsta, actionand asupra
sistemului nervos fiind un eficient tratament impotriva stresului. S-au descoperit de-a lungul
Vaii Cernei pana in prezent 18 izvoare cu apa minerala termala, pe o distanta de circa 4 km.
Apele termo-minerale de la Baile Herculane contin cloruri de Sodiu, Potasiu, Magneziu,
Carbonati si Sulfati de Calciu si Magneziu, Brom, Iod, Hidrogen Sulfurat, Ioni de Calciu,
Sodiu, Clor, Litiu, Strontiu, Titan, etc.
Aeroionii pot actiona asupra organismului in doua moduri:
- patrunzand in plamani odata cu aerul inspirat
- prin actiunea directa asupra pielii
In toate cazurile de tratament cu ioni negativi s-a constatat o ameliorare a starii
generale a organismului. Se regleaza hipertensiunea, tulburarile endocrine iar durerile de cap
si insomniile sunt pozitiv influentate de aeroionizarea statiunii.
Tipuri de proceduri: hidroterapie, electroterapie, masaj, recuperare functionala,
cultura fizica medicala, acupunctura. Contraindicatii: Boli acute, tumori, T.B.C., sarcina,
epilepsie, tulburari psihice, sindrom hemoragic.

1.2.4 SPORTURI PRACTICABILE PE VALEA CERNEI


(BAILE HERCULANE)
- Raf ting pe Cerna, pe trasee diferite, n functie de nivelul apei
- Concurs de caiac pe lacul de acumulare de la Herculane
- Canyoning usor n Cheile snei, Priscinei
- Tirolian, rapel n Valea Cernei,
- Tir cu arcul, etc.

12
1.3 ACTIVITATEA ECONOMICA IN STATIUNEA BAILE
HERCULANE
Turismul este in mod evident liantul oricarei activitati economice desfasurate in Baile
Herculane. Ponderea numerica cea mai importanta in economia locala o detin societatile din
domeniul comercial, cu aproximativ 62% din total, urmeaza turismul 18%, serviciile 16,7%,
agricultura-exploatarea lemnului 2,30%, industria si constructiile sub 1%.
Cei mai multi operatori de piata sunt societatile de tipul Asociatiilor Familiale 39,5%
din total, cu obiect preponderent de activitate in sfera comerciala a turismului si serviciilor.
Societatile comerciale cu raspundere limitata au o pondere de 36,5% din total, cea mai
mare parte a acestora activand in comert.
Oferta turistica din statiunea Baile Herculane cuprinde trei componente de baza:
- resursele turistice
- baza tehnico-materiala
- forta de munca ocupata in turism
In cadrul resurselor turistice naturale sunt de mentionat ansamblul elementelor de
relief, izvoarele termale, clima, vegetatia, flora si fauna extrem de bogate si diversificate.
Cateva pesteri celebre - cum ar fi Grota Haiducilor - se gasesc aici. Ca element distinctiv pot
fi amintite alte patru pesteri aflate in apropierea orasului unde, temperatura aerului are valori
intre 25-30 grC, fenomen unic in tara si rar in lume. Potential antropic este reprezentat de
vestigiile arheologice si monumente istorice enumerate mai sus.
Situatia investitiilor si oportunitati pentru investitori
In functie de cifra de afaceri si de numarul de salariati pe care ii au, repartizarea
numerica pe ramuri de activitate a firmelor din localitatea Baile Herculane, se prezinta astfel:
agricultura-6, industrie-2, constructii-1, comert-163, servicii-44, turism-47.
In ceea ce priveste oportunitatile pentru investitori, Primaria Baile Herculane va trebui
sa aibe in vedere cateva actiuni prioritare: Crearea unei viziuni pentru o dezvoltare durabila
printr-un proces participativ care sa implice toate sectoarele comunitatii locale, elaborarea
unui plan strategic si a unui program de masuri care sa aiba la baza utilizarea eficienta a
resurselor locale si atragerea unor resurse externe, masuri active pentru atragerea investitorilor
romani, dar si straini.
CAPITOLUL 2 ELEMENTE DE STRATEGIE PREZENTE N
TURISMUL AFERENT STAIUNII "BILE HERCULANE"

13
Ca n orice strategie, analiza strii de nceput a domeniului de activitate avut n
vedere i obiectivele finale ale schimbrilor proiectate pentru perioada de timp luat n
calcul constituie dou momente eseniale ale strategiei n domeniul turismului.
Aciunile principale ale programelor de dezvoltare a turismului trebuie sa aib in
vedere rezolvarea urmtoarelor probleme:
identificarea i delimitarea zonelor turistice i ealonarea punerii n valoare
a potenialului turistic al staiunii Bile Herculane i calcularea capacitii
de cazare n zile-turist;
elaborarea unor studii privind cererea turistic n rile principale de
povenien a turitilor strini;
pregtirea personalului aferent industriei turistice,
asigurarea echilibrului necesar privind ncasrile i plile valutare n
domeniul turismului,
stabilirea politicilor aferente privind concurena n domeniul preurilor i
tarifelor hoteliere.
Pentru ca un guvern s fac din turism un sector competitiv, trebuie s ia n
considerare urmtoarele aspecte:
- scopul final al politicilor sale n turism trebuie s-l constituie creterea
standardelor i a calitii vieii la nivel naional;
- strategia de dezvoltare pe termen lung trebuie orientat n direcia crerii unui
cadru legislativ, fiscal i de prognoz, care s asigure infrastructura necesar i s protejeze
mediul ambiant, s permit spaiul optim de manevr sectorului privat i s dezvolte un
produs turistic competitiv;
este indicat s existe un organism care s uneasc n mod efectiv
principalele departamente ale guvernului ;
obiectivele programelor de promovare turistic trebuie sa fie bine
definite din start, precum i cile i mijloacele de analiz asupra
eficienei i impactului acestora;
trebuie ncurajate ndeaproape cooperarea ntre sectorul public angajat
n transporturi i turism, asociaiile profesionale i companiile
comerciale;

Obiectivele dezvoltrii turismului n staiunea "Bile Herculane" sunt:

14
- asigurarea unor servicii de calitate pentru a valorifica produsele turistice atractive
i a stimula pieele turistice actuale i poteniale;
- creterea numrului de locuri de munc n turism;
- satisfacerea cererii turistice poteniale i atragerea unui numr sporit de turiti
pentru petrecerea sejururilor;
- sporirea contribuiei turismului la veniturile comunitilor locale prin susinerea
dezvoltrii turismului rural;

Dezvoltarea durabil a turismului trebuie realizat pe baza unor principii,


cum ar fi:
- turismul trebuie vzut ca o activitate pozitiv;
- relaia dintre mediu i turism s se dezvolte astfel nct mediul s susin
activitile turistice pe termen lung;
- dezvoltarea activitii de turism s respecte caracteristicile locului unde se
desfoar;
- scopul dezvoltrii turistice s fie ntotdeauna echilibrarea nevoilor turitilor cu
cele ale destinaiilor i gazdelor acestora;
- industria turistic, guvernele i autoritile trebuie s respecte aceste principii.

2.1 OPTIUNI STRATEGICE IN CEEA CE PRIVESTE POTENIALUL I


RESURSELE EXISTENTE N STAIUNEA "BILE HERCULANE"
Staiunea "Bile Herculane" este considerat ca fiind una dintre cele mai bogate i
variate resurse turistice antropice i naturale, fapt ce i confer un important potenial
pentru turism.
Valorile turistice sunt date de un cadru natural deosebit de bogat i variat, cu o
multitudine de tipuri de relief, elemente de clim, o reea hidrografic reprezentativ, toate
acestea constituind destinaii cu un mare grad de atractivitate.
n ceea ce privete relieful, staiunea "Bile Herculane" este amplasat ntr-un
cadru natural excepional, parte integrant a Parcului Naional Valea Cernei Domogled,
ntre Munii Mehedini la est i Munii Cernei la vest (cu vrful Dobrii de 1.928m, culmile
lor calcaroase se ntind pn lng Bile Herculane). Climatul este de tip depresionar cu
influene vestice i sud-mediteraneene, avnd o temperatur medie anual de 10,5 0 C.

15
Presiunea medie atmosferic este de 750,6 mb. Vnturile dominante sunt cele de sud,
viteza lor medie este redus: 1,6m/s.
Privind flora i fauna ntreg cuprinsul regiunii se constituie ntr-o grdin
impresionant. Un numr mare de genuri i de specii de arbori , plante i flori druite de
natur sau cultivate de oamenii locului se contopesc ntr-un covor de vegetaie multicolor.
Pduri, puni, fnee, livezi i ogoare stau rnduite pe treptele muntelui, prin vi i
depresiuni, pe culmi nalte i plaiuri nsorite, alctuind un vemnt bogat, frumos i
original. Specifice pajitilor montane, diversele graminee, rogozul alpin, piuul rou,
firua sau iarba stanelor sunt completate cu plante cu flori. Coniferele sunt slab reprezentate
n comparaie cu foioasele. Fagul are cea mai mare extindere. Pe lng acesta cresc:
carpenul, paltinul, frasinul, mesteacnul etc. De asemenea gorunul este des ntlnit.
Datorit prezenei calcarelor, se gsesc i elemente termofile: crpinia,
mojdreanul, ararul trilobat, alunul turcesc i liliacul slbatic. n cadrul acestei staiuni
exist un bogat fond cinegetic: urs, mistre, iepure, jder, vulpe, cprior, coco de munte.
Fauna este reprezentat de broasca estoas de uscat, scorpion, oprle, vipera
comun i cea cu corn, ambele ocrotite prin lege.
Fondul piscicol cuprinde: pstrv, lipan, mreana de munte, scobar i clean.
Din punct de vedere hidrografic principalele ruri care scald regiunea
nconjurtoare a staiunii sunt: Cerna i Timi.
O bogie aparte o reprezint apele minerale termale, sulfuroase, sodice, calcice,
magneziene. n prezent la Herculane exist 9 izvoare naturale i 7 foraje, cu temperaturi
ale apei de 47- 62 0C i radioactivitate care le confer efecte biologic-active dintre cele mai
apreciabile.
Principalele rezervaii sunt:
- Rezervaia Natural Coronini- Bebina din Munii Cernei (suprafata de 3.864 ha),
- Valea Mare- rezervaie botanic la nord-est de Moldova Nou, ce adpostete
specii mediteraneene atlantice;
- Petera Popov pe versantul drept al Cheilor Carasului, monument al naturii;
- Cheile Carsului- rezervaie complex (floristic, geologic i speologic);
- Cheile Corcoaia rezervaie geologic (la 40 de km amonte de Bile erculane),pe
cursul superior al Cernei;

16
- Cheile Nerei rezervaie complex. Dintre factorii naturali terapeutici regsim
apele minerale (clorurosodice, bicarbonate, slab sulfuroase, clorurosodice, calcice,
bromoiodurate), bioclimatul sedativ de crutare.
Resursele antropice sunt elemente de cultur specifice, create de om, de-a lungul
timpului, ele existnd pe teritoriul oricrei ri i putnd fi valorificate turistic.
Obiectivele turistice antropice existente au fost construite de om din cele mai
vechi timpuri n alte scopuri, ajungnd n zilele noastre n ipostaza de potenial turistic. Ele
sunt diverse i pot fi grupate n componente cultural-istorice, pe de o parte i etno
-culturale i etno -folclorice, pe de alt parte. Acestea sunt:
monumente i situri arheologice;
monumente i ansambluri de arhitectur i art de factur religioas;
monumente sau ansambluri de arhitectur i art de factur civil;
case memoriale;
monumente tehnice;
locuri istorice;
resurse turistice culturale;
manifestri etno-folclorice.
Cele mai importante obiective antropice prezente n staiunea "Bile Herculane
sunt:
1. Statuia lui Hercules, n ipotez de aprtor al binelui sculptat n anul 1847,
dup modelul unei statui din vremea romanilor descoperit n staiune, a devenit simbolul
staiunii. Aceasta statuie l reprezint pe erou cu pielea leului Nemea i cu mciuca pe
umrul stng.
2. Muzeul staiunii inaugurat n 1924, amenajat n fostul Casino prezint:
- n prima sal sunt expuse obiecte arheologice descoperite n Petera Hoilor;
- n a doua sal (fost sal de Argint destinat jocului de rulet ) sunt prezentate
vestigiile romane i feudale, remarcabile fiind altarele votive i funerare;
- sala a treia nc nefuncional este destinat epocii moderne (litografii, picturi si
fotografii) pentru redarea imaginii de odinioar a Bilor Herculane;
- mai sunt prezentate i documentele referitoare la istoria staiunii, monede antice,
piese de ceramic, podoabe, inscripii etc.
3. Bile Imperiale Austriece construite ntre anii 1883-1886, dup planul
arhitectului Dederer, unde se poate vizita:

17
- aripa stng, destinat bilor termo- sulfuroase unde se pot vizita cabinele
imperiale unde au fcut tratament mpratul Franty Iosif, mprteasa Elisabeta i familia
imperiala;
- aripa dreapt destinat bilor termo- saline;
- cele doua aripi sunt desprite de o maiestoas sal de ateptare n mijlocul
cruia troiaz o fntn majolic refcut n anul 2003.
4. Bile Romane aflate la parterul hotelului Roman, chiar pe locul de origine al
staiunii, acolo unde au fost construite de ctre romani; ofer posibilitatea turitilor de a
beneficia de un pachet de servicii de 90 de minute, constnd din masaj corporal, baie
termomineral, un ceai sudorific i n final mpachetri n cearceafuri i pturi pentru
sudaia organismului; toate aceste proceduri sunt oferite ntr-un decor autentic roman, pe
locul primelor terme romane, cu fete mbrcate n robe romane.
5. Centrul Imperial Istoric al Staiunii construit n stil baroc austriac unde ne
putem arunca privirea pe faada pavilionului 6 n dreapta statuii Hercules, vom descoperii
infantiste scene reprezentative pentru turismul din secolul XIX cum ar fi:
o prim scen o gsim de dou ori infantist, pe prile laterale ale corpului
central ce reprezint principala bogie natural a staiunii, izvoarele
termo- minerale;
a doua scen nfieaz dou femei mbindu-se, simbolul principalei
atracii turistice;
a treia scena nfieaz dou personaje, un brbat si un copil, echipai n
haine de drumeie, reprezentnd a doua atracie, drumeiile pe traseele
turistice din jurul staiunii;
a patra scen nfiseaz o tnr hangi, lng butoiul cu rachiu, invitnd
oaspeii, cu o plosc n mn si cu dou carafe n cealalt, reprezentnd
localurile unde turitii pot bea i mnca.
a cincea scen reprezint bagajistul care ajut turitii la transportul
bagajelor; Cele cinci scene sintetizeaz oferta staiunii la sfritul secolului
XIX.
6. Cldirea Cazinoului monument de arhitectur n stil baroc austriac, construit
n anul 1862, de arhitectul Doder, de unde cei doi ursulei de pe teras reprezint potrivit
unor surse orale, nsemnele arhitectului curii imperiale vieneze.

18
2.2 STAREA ACTUAL A TURISMULUI LA NIVELUL STAIUNII SI
OPTIUNI STRATEGICE DE MODERNIZARE
Fr excepii notabile, att specialitii din Romnia ct i cei din strintate, sunt de
acord cu faptul c potenialul turistic al staiunii "Bile Herculane" ar putea concura cu oferta
turistic ale oricrei alte staiuni contribuind semnificativ la creterea veniturilor obinute din
schimburile interne.
Turismul balnear din staiunea "Bile Herculane" ar putea disprea daca nu se vor
produce schimbri majore la nivelul infrastructurii staiunii balneoclimaterice , au declarat
oficialii Organizaiei Mondiale a Turismului (OMT).
Cele mai multe staiuni balneoclimaterice din Romnia s-au dezvoltat intr-o direcie
greit care nu mai este adecvata cerinelor pieei.
Se consider ca exista o dependenta foarte mare a turitilor romani de sindicatele si
asociaiile patronale deoarece peste 80% dintre vizitatorii centrelor balneoclimaterice vin cu
bilete de tratament si doar 20% vin sa se relaxeze. n schimb, pe plan mondial nu mai exista
o cerin puternic pentru tratamentele medicale. Turitii de azi i doresc mobilitate, relaxare
si locuri pentru distracie.
Turismul balnear trebuie sa se adapteze cerinelor europene pentru a putea ptrunde
pe pieele internaionale. Doar 3% dintre turitii din Romnia sunt venii din alte tari
deoarece "lumea nu ne cunoate". Cu toate acestea potenialul turismului romanesc este
foarte mare, aproximativ 250 de localiti avnd resurse minerale.
Turismul balnear a adus n 2005 venituri de circa 90-100 milioane operatorilor
privai, cifra de afaceri a sectorului urmnd s creasc cu circa 10 % in 2006. Cifra de afaceri
va creste cu circa 5-10 %, nsa dac vom reui sa facem n aa fel nct serviciile de
tratament sa reprezinte circa 60 % din pre, atunci potenialul acestui sector va creste foarte
mult. n momentul de fa ponderea cazrii reprezint circa 50 % din pachetul de servicii,
alimentaia public 40 %, iar serviciile de tratament doar 10 %.
Trebuie nsa statiunea s se ndrepte spre atragerea de fonduri structurale i s
realizeze proiecte care sa pun n valoare calitatea factorilor naturali de cur, valoarea
istoric a staiuni i cea a calitii calificrii personalului medical.
n ultimii ani, investiiile pentru dezvoltarea staiunii s-au cifrat la peste 100
milioane de lei, suma considerat nsa insuficient fat de necesar. "Bile Herculane" este
un ora - staiune i sunt necesare fonduri pentru modernizare, amenajare ora,
infrastructura specific. Se simte tot mai mult nevoia investirii n agrementul din staiune

19
cat si n structurile proprii. In acest sens este nevoie de o concentrare de fore att
financiare ct si logistice.

2.2.1 OFERTA TURISTIC EXISTENT N CADRUL STAIUNII


"BILE HERCULANE "
n cadrul ofertei turistice staiunea " Bile Herculane" prezint o importan
deosebit datorit izvoarelor minerale, lacurilor, nmolurilor terapeutice, mofetele i
microclimatele pe care le deine. Staiune "Bile Herculane" ofer cele mai bune condiii
pentru tratamentul a numeroase afeciuni.
Ea este recomandat pentru tratamentul durerilor reumatismale degenerative, ale
bolilor inflamatorii sau subarticulare, ale bolilor sistemului nervos periferic precum i
pentru tratamentul unor boli ginecologice, respiratorii, ORL, dermatologice, obezitate etc.
Turismul balnear este pe locul doi n oferta romneasc, deinnd 16% din
capacitatea de cazare i care din pcate nu ofer anumite condiii care s se ridice la nivelul
standardelor internaionale pentru a atrage ct mai muli turiti care s caute staiunile din
ara noastr.
Staiunea dispune de locuri de cazare n marile i modernele hoteluri sanatorial-
balneare, moteluri pensiuni turistice, camere la localnici ntr-un cadru agreabil, precum i
camping n interiorul sau n afara staiunii.
Multiplele mijloace de recreere i divertisment, restaurant, baruri, terase de var,
bazine de not cu ap termal, saun, masaj, biliard, etc, precum i posibilitile de
drumeie i excursie n staiune i pe Valea Cernei, constituie o atracie n plus pentru
vizitatorii oraului staiune balnear "Bile Herculane". Capacitatea de cazare a staiunii
este de peste 4.000 de locuri n moderne hoteluri sanatorial-balneare precum: Roman,
Cerna, Afrodita, Diana, Minerva, Domogled, Dacia, Hercules; 800 locuri in pavilioanele
din centrul istoric, recent renovate: Apollo, Decebal.
n majoritatea locaiilor de cazare se gsesc baze proprii de tratament si dotri la
cele mai nalte standarde. Att in staiune ct i pe valea Cernei exista numeroase pensiuni
agroturistice i locuri de camping n interiorul sau exteriorul oraului.
O atracie n plus pentru vizitatorii staiunii o constituie numrul mare de mijloace
de recreere i divertisment restaurante, baruri, terase, bazine de not, biliard dar i
drumeiile i excursiile n staiune i pe Valea Cernei.

20
nnoptri n structurile de primire turistic cu funciuni de cazare turistic , pe tipuri
de structuri de primire turistic
2010 2009 Tipuri de structuri
d n o s d n o s
de primire turistic
ec ov ct ep ec ov ct ep.
5 8 8 5 6 1 9 9 Staiunea
804 783 217 869 165 1470 170 873 "Bile Herculane"
din care:
4 7 7 5 5 1 8 8 Hoteluri
464 510 588 227 211 0207 071 131
4 5 3 3 2 5 4 9 Moteluri
73 90 96 51 99 13 59 41
- - - - - - - - Vile turistice
- - - - - - - - Pensiuni
Sursa: Anuarul statistic al staiunii"Bile Herculane

Indicele de utilizare net a locurilor de cazare


2010 2009
d n o s d n o s
ec. ov. ct. ep. ec. ov. ct. ep.
1 2 2 1 1 3 2 2 Staiunea "Bile
7,6 5,5 7,0 7,4 6,9 5,1 5,6 6,7 Herculane
Sursa: Anuarul statistic al Judetului Mehedini;

Oferta de cazare a staiunii "Bile Herculane"

Categoria Capacitate de Staiunea"Bile


cazare Herculane"
2** 410 locuri Hotel " Afrodita"
2** 373 locuri Hotel "Apollo"

21
2** 112 locuri Hotel" Cerna"
2** 1070 locuri Hotel "Dacia"
2** 100 locuri Hotel "Decebal"
2** 410 locuri Hotel " Diana"
2** 263 locuri Hotel "
Domogled"
2** 520 locuri Hotel " Hercules"
2** 406 locuri Hotel " Minerva"
2** 308 locuri Hotel "Roman"
2** 2217 locuri Vile, popasuri
turistice
4** 410 locuri Hotel "Ferdinand"
- 6599 locuri Total
Sursa: Cazare turistic n anul 2006- reea- capacitaii- utilizate

2.2.2 CEREREA TURISTIC SPECIFIC STAIUNII BILE


HERCULANE

Cererea turistic este puternic influenat de transformrile societii romneti


din ultimii ani. Restructurarea economic, trecerea de la un sistem centralizat la unul bazat
pe regulile economiei de pia, costurile specifice unei asemenea tranziii (inflaia i
omajul fiind n primul plan) au uneori efecte incontrolabile asupra mecanismelor
economice.
Staiunea "Bile Herculane" nu este valorificat pe msura potenialului su
natural i antropic, acest lucru este dovedit nu numai de valoarea modest a chipamentelor
turistice construite, ci de circulaia turistic nregistrat n ultimii ani. Astfel staiunea este
frecventat ndeosebi de turitii veniii la tratament, pe plan local sau regional.

Cererea se manifest mai ales n weekend-uri dar sporadic se nregistreaz i


turiti unguri. Zona mai este solicitat i de turitii aflai n tranzit, precum i de turitii
sosii din motive legate de afaceri. Principalele forme de turism care se desfoar deci n
zon sunt:
turismul balnear;
odihn i recreere;
turism de tranzit si de afaceri
% Nr N % Nr N A
nnoptri r pers r pers nul

22
Herculane nnoptri cazate cazate
Jude Herculane Jude
0 25 49 0 18 2 2
,5 50 9012 ,7 20 40006 004
0 45 54 1 43 2 2
,8 67 9576 ,8 65 38946 005
0 40 56 1 32 2 2
,7 19 5512 ,3 31 45875 006
0 62 63 2 56 2 2
,9 40 2512 ,2 74 53005 007
Sursa: http:// www.anat.ro
Se observ cu uurin ponderea redus a circulaiei turistice din staiune fat de
jude, exprimat cu ajutorul celor doi indicatori, acesta este rezultatul slabei echipri a
staiunii din punct de vedere cantitativ i calitativ, dar i promovrii reduse a acesteia.
Din circulaia turistic total a staiunii turitii strini au nregistrat ponderi reduse
5-6% la persoane cazate i 4-5% la nnoptri, de asemenea durata medie a sejurului are
valori sczute, respectiv 1,04-1,05 zile conform D.J.S. Mehedini, gradul de ocupare a fost
n ultimii 5 ani de 30-33% n Bile Herculane destul de sczut fa de alte staiuni Bile
Felix, Orova etc.

2.3 OPTIUINI STRATEGICE DE PROMOVARE


Potenialul turistic impresionant al staiunii " Bile Herculane", completat cu arta
de a primi oaspei, reprezint motorul relansrii produselor turistice din staiune.
Turismul din Bile Herculane este un sector al economiei n curs de dezvoltare.
Aceast zon dispune de un numr impresionant de resurse turistice, naturale i
antropice, care pot fi valorificate la valoarea lor real. Exist o ntreag serie de proiecte
concepute pentru mbuntirea imaginii zonei, acest lucru fiind primordial in strategia de
promovare a statiunii.
Baza tehnico-material a intrat ntr-un proces de renovare i modernizare, proces
care necesita obiecive bine stabilite.
Construirea unor noi structuri de primire turistic este un alt factor decisiv in
atragerea de noi turisti. n ceea ce privete numrul de turiti sosii n unitile de cazare n
raport cu capacitatea de primire, pot spune c exist o neconcordan, numrul turitilor
fiind mai mic dect oferta de cazare.

23
Unitile de agrement i instalaiile de transport pe cablu au fost reamenajate sau
sunt n curs de reamenajare, totodat existnd i proiecte pentru realizarea unora noi.
Prin investiiile fcute i proiectele derulate se ncearc atragerea turitilor ntr-un
numr mult mai mare n viitorul apropiat. Numrul nnoptrilor n structurile de primire din
staiunea Bile Herculane este relativ redus, fapt ce determin i scderea duratei sejurului.
Din acest motiv, se are n vedere ieftinirea ofertelor turistice i totodat prelungirea duratei
sejururilor.
n ultimii ani, au fost demarate proiecte care vizeaz dezvoltarea agroturismului i
turismului montan i cultural, proiecte care sunt benefice pentru dezvoltarea turistic, dar i
pentru dezvoltarea economic.
Turismul constituie un sector prioritar aflat n interdependen organic cu
celelalte ramuri i sectoare economice. Pentru aceasta sunt necesare att nsuirea
concepiei privind locul i rolul turismului n economia naional, stabilirea unor direcii
clare de valorificare a potenialului turistic naional, ct i aplicarea n cadrul acestora a
unor msuri, soluii bine etapizate i tiinific fundamentate, n toate subsistemele
turismului.

2.4 PROGRAM DE DEZVOLTARE I PROMOVARE A STAIUNII


BAILE HERCULANE
Programul de dezvoltare i promovare trebuie sa aib n vedere urmtoarele aspecte:
- Infrastructura general: modernizarea i echiparea corespunztoare drumului
naional DN 67, alturi de amenajarea i modernizarea reelei stradale n aria balneoturistic,
reamenajarea reelei pietonale i a aleilor pentru cura de teren, amenajarea platformelor de
parcare, mbuntirea sistemelor de alimentare cu ap termal, energie electric,
telecomunicaii, alimentare cu gaze naturale, termificare, ap i canal.
- Structurile de primire turistic: realizarea de lucrri de consolidare,
refuncionalizri i modernizri, alturi de creterea gradului de confort i sporirea
standardului calitativ al fondului construit, mbuntirea managementului la nivelul unitilor
prestatoare de servicii turistice.
- Dotri de agrement, sport i cultur: dotarea Parcului Vicol cu: un centru
multifuncional sli de conferine, spectacole, expoziii, sport, fitness, saun, piscin,
discotec, bibliotec; terenuri de sport la hotelurile din zon; mobilier urban; locuri de joac
pentru copii; reamenajarea teatrului i cinematografului n aer liber; parcare; pentru drumeia

24
montan sunt necesare: amenajarea i remarcarea potecilor turistice din munii limitrofi vii
Cerna i staiunii, amenajarea unor puncte de belvedere cu platforme i balustrade pe cele mai
importante vrfuri montane cu perspective peisagistice; reamenajarea traseelor de cur de
teren i amenajarea unor terenuri de sport lng complexele balneare pentru practicarea
jocurilor sportive dirijate.
Aplicarea principiilor de dezvoltare durabil n domeniul proteciei mediului prin
implementarea unui sistem integrat de gestiune a deeurilor. Intensificarea activitilor de
promovare: crearea imaginii att la nivel intern ct i la nivel extern privind avantajele
staiunii Bile Herculane ca destinaie turistic i imaginea mrcii sale turistice.
Alturi de consolidarea i dezvoltarea balneoturismului i a turismului de odihn i
recreere, forme de turism tradiionale practicate n staiune, se impun a fi promovate cu
insisten i altele:
- turismul de tranzit Valea Cernei aparine de trei judee, avnd legturi rutiere cu
magistrale turistice europene. Prin modernizarea drumului DN 67, Valea Cernei i staiunea
Bile Herculane vor putea intra n circuitul turistic de mare atractivitate al zonei Porile de
Fier;
- turismul de afaceri, reuniuni i congrese prin poziia ntr-o zon pitoreasc i
bogat n vestigii istorice, mediu natural reconfortant, cu posibiliti de recreere, apropiat de
centrele economice i culturale i aeroporturile internaionale din vestul rii.
- turismul ecologic (ecoturismul) Parcul Naional Valea Cernei Domogled poate
constitui baza practicrii unui turism dirijat, nepoluant, prin amenajri speciale, care s
includ: centre de vizitare i informare, trasee i echipamente specifice, i prin o promovare i
publicitate specifice domeniului.
- turismul pentru vntoare i pescuit sportiv are posibiliti mari de extindere n
contextul Regulamentului Parcului
speoturismul i turismul pentru alpinism favorizate de zestrea speologic a Vii
Cernei i de prezena reliefului calcaros.
turismul cultural, de cunoatere se poate amplifica prin punerea n valoare a
vestigiilor arheologice i ansamblurilor urbane balneare ale secolului al XIX-lea.

25
BIBLIOGRAFIE

1. Stancioiu, Aurelia-Felicia. Strategii de marketing in turism.


Bucuresti: Editura Economica, 2004;
2. Stoina, Cristian ; Spanu, Madalina. Turism si marketing
turistic. Bucuresti: Editura Fundatiei "Romania de Maine", 2003;
3. Swarbrooke, John ; Horner, Susan. Consumer behavior in
tourism. Oxford: Butterworth-Heinemann, 1999;

26
4. Asalos, Nicoleta ; Popescu, Constantin, cond. st.
Rentabilitatea firmei de turism: studiu de caz: teza de doctorat.
Bucuresti: A.S.E., 2005;
5. Brindusoiu, Catalina. Optiuni strategice in serviciile de
turism. In: Revista de comert, v. 7, nr. 6, p. 39-41, 2006;
6. Catoiu, Iacob. Comportamentul consumatorului. Bucuresti:
Uranus, 2004;
7. Ianc, Teodor Petre, Strategii de dezvoltare a turismului balnear n Romnia
n perspectiva integr rii europene , Bucureti, 2006
8. Dinu, Vasile. Transparenta agentiilor de turism in relatiile
cu consumatorii. In: Revista de comert, v. 5, nr. 6, p. 41-47, 2004
9. Datculescu, Petre. Cercetarea de marketing: Cum patrunzi
in mintea consumatorului, cum masori si cum analizezi informatia.
Bucuresti: Brandbuilders, 2006;
RESURSE INTERNET
1. http://econ.unitbv.ro/aspeckt/pag/olimpiada_2007/DEZVOLTAREA_DURABIL
%C3
%83_A_TURISMULUI_ROM%C3%82NESC_PRIN_CONCEP_EREA_UNOR_PR
ODUSE_TURISTICE_COMPETITIVE_final.doc ;
2. http://www.amfiteatrueconomic.ase.ro/arhiva/pdf/no18/articol_fulltext_pag48.pdf ;
3. http://www.seap.usv.ro/idd/curs_licenta_ECTS.pdf
4.
http://www.mturism.ro/fileadmin/mturism/studii_nationale/Strategie_ANT_01.08.200
6.pdf ;
5. http://www.mturism.ro/index.php?id=48 ;
6. http://www.mturism.ro/index.php?id=52&art=11 ;
7. http://www.anat.ro/index.php?p=cat&cat=CAT0000147 .
8. http://www.carpati-valea-cernei.com/42454.html
ANEXE

27
Statuia lui Hercules

Vila Hera

28
Cheile Corcoaia

Hotel Saras Sons

29

S-ar putea să vă placă și