Eva- Boris Pasternak

Se rnduiesc, abrupt, copacii,

Iar, de pe mal, amiaza-nfige,
n iazuri, norii, ca momeala
Ce-o pun pescarii n crlige.
Chiar bolta cade ca nvodul.
i-n plasa asta, -n fundul ei,
Mulimea celor ce se scald,
Brbai, copii, femei, femei.
Ies ntr-un plc de lozii fete,
Cinci-ase, iroind ca-n ploaie,
i, -ngenuncheate pe nisip,
i storc costumele de baie.
Muncit i rsucit, tricotul,
Parc un arpe-ntr-nsul are
Ce vru s duc n ispit
i ne-a tot dus ntru eroare.
Ivirea, chipul tu, femeie,
Nu m-ncurc deloc, nicicnd.
Tu toat eti ca acea stare
Cnd simi un nod n gt urcnd.
Eti parc-n ciorn, rnd eti parc,
Vers ditnr-un ciclu ne-nceput,
Visam i-ai aprut din coast-mi,
Din coasta mea ai aprut.
i mi te-ai smuls din mini deodat,
mbriat te-ai smucit,
Spimoas, tu, ce faci brbaii
S simt-n piept un ticit.