Reducerea catalitica selectiva a oxizilor de azot

Studenti: Iordan Tiberiu Ionut

Matei Andrei Tiberiu

Severin Mihai

Grupa : 2402 TE

1
 Oxizii de azot sunt combinaii chimice sub form gazoas ale azotului n raporturi diferite
cu oxigenul n funcie de gradul de oxidare. Oxizii de azot sunt combinaii chimice care nu iau
natere spontan ci numai prin absorbie de energie, cu excepia protoxidului de azot care este
folosit ca narcotic n ceilali oxizi formeaz n contact cu apa acizi, liberi n aer sub
aciunea razelor UV elibereaz ozon fiind duntor mediului nconjurtor.

Actiuni ale oxizilor de azot:

produc iritarea, lezarea cilor respiratorii

favorizeaz formarea ploilor acide

(2NO2 + H2O HNO3 + HNO2)

favorizeaz formarea smogului
favorizeaz formarea ozonului sub aciunea razelor ultra violete

Gaze nitrice sunt denumite oxidul (NO) i bioxidul de azot (NO2). Ele iau natere prin
reacia acidului azotic (HNO3) cu metale, substane organice, sau prin arderea crbunilor i
produselor petroliere.

(Bibliografie 1)

Impactul asupra sanatatii si mediului

Sanatatea. Sunt rare cazurile cand studiile epidemiologice au detectat efecte asupra
copiilor si adultilor ca urmare a expunerii la dioxidul de azot din aerul exterior. Un studiu
efectuat la Los Angeles a a constatat o asociere intre expunerea la dioxidul de azot si inflamatii
ale mucoasei respiratorii. Studiile au aratat ca folosirea aparatelor casnice cu gaze pentru gatit
poate avea un efect foarte mic asupra sistemului respirator uman, indeosebi in cazul copiilor mici
si ca efectul (daca exista) dispare pe masura cresterii copiiilor (OMS, 1987).

Datele obtinute prin experimentari toxicologice pe animale indica rareori efecte acute in
urma expunerii la concentratii de dioxid de azot mai mici de cat 1880 g/m3. Asmaticii par a fi
cei mai sensibili la expunerea la dioxid de azot.

Studiile efectuate pe animale au aratat ca expunerea timp de mai multe saptamani sau luni
la concentratii de dioxid de azot sub 1800 g/m3provoaca asupra plamanilor atat efecte
reversibile cat si ireversibile precum si schimbari biochimice. Animalele expuse la nivele de
dioxid de azot de pana la timp de 6 luni, pot prezenta distrugerea cililor, degradarea tesutului
alveolar, obturarea bronhiolelor respiratorii si sussceptibilitatea crescuta la infectii bacteriene ale
plamanilor. Sobolanii si iepurii expusi la nivele mai ridicate prezinta o vatamare mai mare a
tesuturilor asemanatoare cu emfizemul.(OMS, 1987)

2
 Datele disponibile sugereaza ca efectele fiziologice ale dioxidului de azot asupra
oamenilor si animalelor se datoreaza mai ales concentratiilor de varf decat duratei dozei totale.

Materiale. Reactia dioxidului de azot cu colorantii textili poate provoca decolorarea sau
ingalbenirea tesaturilor. Expunerea la dioxid de azot de asemenea poate sa conduca la slabirea
rezistentei tesaturilor sau sa reduca afinitatea acestora pentru anumiti coloranti. Industria a facut
eforturi deosebite pentru crearea de textile si coloranti rezistenti la expunerea la dioxid de azot.

Efecte asupra ecosistemelor. Oxizii de azot sunt precursori atat ai precipitatiilor acide
cat si ai ozonului, fiecare dintere acestea fiind reclamate ca dauneaza plantelor. In timp ce acidul
azotic contribuie doar cu o mica parte la concentratia ionilor de hidrogen (H+) din depunerile
acide, contributia emisiilor de oxid de azot la depunerile acide poate fi mai semniificativa.
Oxidul de azot este cel care absoarbe radiatia solara initiind procesele fotochimice care produc
acid azotic. Aproximativ 90-95% din NOX emis de centralele termice este oxid azotic; acesta se
transforma lent in dioxid de azot in prezenta ozonului.

(Bibliografie 4)

Formarea oxizilor de azot n timpul arderii

are loc, pe baza azotului din aer si a azotului continut n combustibil.

Acest mecanism, spre deosebire de cel al formrii de dioxid de sulf, poate fi controlat si
"stapnit", prin msuri primare adecvate procesului de ardere.

Respectarea normelor privind nivelul maxim admis al emisiilor de oxizi de azot la cos se poate
planifica, lund n considerare dou aspecte:

Controlul mecanismului de formare a oxizilor de azot (n special NO) n focar, prin msuri
primare,

si

Curtirea gazelor de ardere de oxizii de azot, prin msuri secundare.

3
Mecanisme de formare a oxizilor de azot

mecanismul termic de formare a oxidului de azot din azotul din aerul necesar arderii,

mecanismul de formare a oxidului de azot din azotul existent n compozitia combustibilului,

mecanismul form rii oxidului de azot prompt sau timpuriu. Factori de influent

Parametrii de ardere: temperatura, concentratia oxigenului n zona de ardere si timpul de

stationare;

Propriet tile combustibilului: puterea calorific , continutul de azot, continutul n materii

volatile si reactivitatea.

Factori de influent

Parametrii de ardere: temperatura, concentratia oxigenului n zona de ardere si timpul de

stationare;

Propriet tile combustibilului: puterea calorific , continutul de azot, continutul n materii

volatile si reactivitatea.

(Bibliografie 2 pag 1-2)

Desi emisiile antropice de oxizi de azot (NOx) reprezinta doar 10% din
totalul emisiiloratmosferice, restul de 90% find reprezentat de emisii provenind din surse
naturale,poluarea cu oxizi de azot constituie o problema globala,efectele concentratiilor mari de
Nox realizate in apropierea surselor antropice de poluare, resimtindu!se puternic lanivel local si
regional, putand provoca dezechilibre ale mediului chiar si la nivel global.Oxizii de azot (NOx)
din aerul ambiant constau mai ales din oxid azotic (NO) si dioxid de azot (NOx) aceste doua
forme gazoase de oxizi de azot sunt poluantisemnificativi a straturilor inferioare ale atmosferei.
Oxidul azotos (NO) este deasemena un gaz cu efect de sera ca punctul de descarcare din
surse antropogeneoxidul azotic este forma predominanta a oxizilor de azot # Oxidul de azot este
un gaz incolor si lipsit de gust si este convertit rapid la dioxid de azot, o forma mult mai
daunatoare a oxizilor de azot, prin reactia chimica cu azotul provenit din atmosfera.
Dioxidul de azot este un gaz galben-portocaliu spre rosu-brun inchis cu miros intepator
iritant si este un oxidant puternic. O parte din dioxidul de azot din atmosfera este convertit la
acidul azotic ('NO) si saruri de amoniu.Aerosolul de azotat (aerosol acid)este indepartat din
atmosfera prin procese de depunere umeda sau uscata.

Numai aproximativ 10% din totalul emisiilor de NOx provine din surse
antropogene,restul este produs ca urmare a proceselor biologice aerobe din sol si din apa, prin
fulgere si activitati vulcanice si prin distrugerea fotochimica a compusilor cu azot din atmosfera
superioaraa .Cam 50% din sursele antropogene provin de la arderea combustibilior fosili in
centrale termice si electrice si ceva mai putin de la autovehicule.Alte surse constau din cazane
industriale, incineratoare, fabrici de acid azotic si decompusi de azot, procese de sudura electrica,

4
folosirea explozivilor in minerit si silozurile fermelor agricole ce estimeaza ca pe plan mondial,
emisiile anuale antropogene de NOx sunt de aproximativ 50 milioane toneStatele Unite
genereaza aproximativ 20 milioane tone de oxizid de azot pe an, din care cca 40% este emis de
surse mobile. Din cele 11-12 miloane de tone de oxizi de azot care provin din surse stationare,
cca 30% sunt rezultatul arderii combustibilior in cuptoare mari, iar 70% provin de la cuptoarele
electrice

(Bibliografie 3,pag1)

Masuri primare de reducere a NOx

Din studiul genezei NO x se constat c principalii factori, care determin formarea ntr-o
cantitate mai mare sau mai mic a acestei noxe, sunt temperatura ridicat si excesul mare de
oxigen, n zona de ardere.

Al turi de acesti factori trebuie luat n considerare si calitatea combustibilului, concretizat

prin continutul de azot si puterea calorific . In cazul c rbunilor. Un rol deloc neglijabil l are
continutul de volatile, nu numai sub aspect cantitativ, dar si sub alte aspecte, cum ar fi
temperatura la care are loc degajarea lor, viteza cu care se desf soar acest fenomen etc.

Din punct de vedere tehnic, minimizarea producerii de NO x se realizeaz prin asanumitele m

suri primare, care, n fond, urm resc sc derea simultan , n zona de ardere, att a temperaturii
ct si a coeficientului excesului de aer, uneori chiar pn la valori subunitare.

Aceste scopuri sunt atinse prin diverse metode, dar mai ales, prin asanumita metod de ardere
n trepte, care se aplic att la nivelul focarului, ct si la nivelul arz torului.

(Bibliografie 3,pag16)

5
Dependenta dintre concentratia NO2, respectiv a nearselor n gazele de ardere si coeficientul
excesului de aer:

Explicatii

O recirculare de gaze de ardere are un efect mai mare n zonele de ardere, n care determin
efectiv reducerea concentratiei de oxigen. O recirculare de gaze de ardere n zona de introducere
a aerului primar va determina mpiedicarea mai accentuat a producerii mecanismului formrii
de NO, dect dac gazele ar fi recirculate n zona introducerii aerului secundar.

Dac se reduce concentratia de oxigen prin recircularea gazelor sau prin alte msuri, atunci se
obtine o prelungire a timpului de ardere a materiilor volatile si a reziduului carbonos.

Dublarea, de exemplu, a timpului de ardere (sau, mai corect spus de stationare n spatiul
focarului) nu are un efect prea mare asupra arderii volatilelor, deoarece timpul de ardere al
acestora este mult mai mic dect cel al arderii reziduului carbonos. Acesta din urm este cel mai
lung. Dublarea amintit poate ns determina cresterea procentului de nearse n cenus.

(Bibliografie 3,pag13-14)

6
Bibliografie:

1. https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Oxizi_de_azot
2. http://mmut.mec.upt.ro/ioana/master/curs_6.pdf
3. https://www.scribd.com/document/249672909/Reducerea-Oxizilor-de-Azot
4. http://www.scrigroup.com/geografie/ecologie-mediu/Prevenirea-si-
combaterea-polua51543.php
5.
6.