UNITATEA DE
M~SUR~ A
Ziarul
EDITAT DE MEDIAFAX GROUP
Campionii \n business din Transilvania
2017: Vrem s` demonstr`m c` [i din Romnia pot
ajunge produse de valoare \n afara ]`rii Pagina 8
ZF Pe scurt
EVENIMENT
n Un salariu pe zi \n Romnia. Ct
c[tig` un inginer \n industria auto.
Pagina 2
n Apar noi reac]ii la revolu]ia fiscal`:
Noi nu avem privilegiul Guvernului
romn de a ne administra bugetele prin
ordonan]e de urgen]`. Pagina 2
n Mircea Titus Dobre, ministrul
turismului: Agen]iile de turism vor
raporta lunar la minister toate vnz`rile
\n avans, pe destina]ii, valori [i num`r de
contracte. Pagina 3
BURSE FONDURI MUTUALE
n Electroaparataj Trgovi[te are
afaceri de 12 mil. lei la nou` luni [i un
profit net de 101.000 lei, de 11 ori mai
mic. Pagina 4
Ast`zi de la 9.00 la 13.00 pute]i urm`ri pe Live.zf.ro,
conferin]a ZF DIGITAL 2017.
{efii celor mai mari companii din telecom vor discuta
despre provoc`rile pie]ei, competi]ie [i ce ne rezerv`
noua tehnologie.
Moderator: Ioana Ni]`, editor al ZF
n Asocia]ia Utilizatorilor Romni de
Servicii Financiare: Autorit`]ile au ignorat
interesele participan]ilor la Pilonul II de
pensii. Pagina 4
B~NCI ASIGUR~RI
n OTP Bank a raportat \n T3 un profit
de 18 mil. lei, peste c[tigul cumulat din
primele dou` trimestre. Pagina 5
n Banca Transilvania, tot mai aproape
de preluarea Bancpost: Negocierile sunt
aproape de finalizare, parcurgem ultimele
etape pentru semnarea acordului.
Pagina 5
n Cash-ul din economie a crescut cu
19% \n ultimul an, pn` la 61,5 mld. lei.
Pagina 5
COMPANII
n Kazahii care controleaz` Rompetrol:
Mergem mai departe cu fondul de investi]ii
de un miliard de dolari. Pagina 6
n Auchan: Salariul net al angaja]ilor no[tri
va fi cel pu]in la fel de mare ca \nainte de
modific`rile legislative. Pagina 6
n Radu Gorduza, [eful Affidea pe
Romnia: Estim`m o cre[tere a cifrei de
afaceri cu 10%, focusul este integrarea
clinicilor Hiperdia. Pagina 6
n Fabrica Murata din Zal`u, care produce
600 tone de mur`turi pe an, vinde jum`tate
din produc]ie la export. Pagina 7
n Peste 80% din cererea pentru spa]ii
de birouri vine din IT [i centre de servicii.
Pagina 8
CURS VALUTAR - 10.11.2017
CHF
4,6390 3,9803 4,0078
LEI LEI LEI
+0,0111 -0,0062 +0,0208
LEI LEI LEI
ZIARUL FINANCIAR: Redac]ie 0318.256.288, Publicitate: 0318.256.237, Abonamente: 0318.256.190, 0318.256.429
- TOTUL PENTRU BUSINESS. TOTUL ESTE BUSINESS -
ANUL XIX / NR. 4.795
n Patronatul Produc`torilor de
Medicamente: 85% din medicamentele
care cost` sub 25 de lei au devenit
nerentabile. Pagina 8
n McDonalds a ajuns la 70 de
restaurante dup` o investi]ie de
2,5 milioane de lei \n Mega Mall.
Pagina 8
n Doi antreprenori au vndut s`punuri
fran]uze[ti de 65.000 de euro \n primele
zece luni. Pagina 9
n Permut`ri Inditex \n mallul AFI
Cotroceni. Spaniolii au deschis cel mai
mare magazin Zara din regiune.
Pagina 9
BUSINESS INTERNA}IONAL
n Zona euro, cel mai rapid ritm de
cre[tere din ultimii 10 ani. Pagina 10
n Xi, Trump, dou` viziuni total diferite
asupra globaliz`rii. Pagina 10
n ArcelorMittal, optimist cu privire la
pia]a mondial` de o]el. Pagina 10
n Automatizarea ar putea cre[te
economia mondial` cu 1.100 miliarde de
dolari \n urm`torii 10 ani. Pagina 10
BUSINESS HI-TECH
n NTT Data Romnia a ajuns la venituri
de 11 mil. euro de pe pia]a intern` din soft
[i servicii de IT. Pagina 11
n Magazinul de produse audio-video
AVstore mizeaz` pe vnz`ri cu 30% mai
mari \n 2017. Pagina 11
n Comisia European` ancheteaz`
ANCOM pentru deciza de a nu recalcula
tarifele de interconectare. Pagina 11
Cele mai citite [tiri pe
www.zf.ro
n Protest f`r` precedent. Cele mai
mari companii private din
Romnia se ridic` mpotriva
retoricii premierului Tudose
n Trafic restric]ionat n Capital`
ncepnd de duminic` pentru
desf`[urarea unor film`ri: Ce zone
trebuie s` evita]i n urm`toarea
s`pt`mn`
n Revolu]ia fiscal`: Nuclearelectrica
analizeaz` posibilit`]ile de
majorare a salariilor odat` cu
mutarea contribu]iilor sociale de
la companie la angaja]i
1,1654 1,1591
CHF
+0,0024 +0,0002
$ CHF
12 PAGINI LUNI, 13 NOIEMBRIE 2017
Cele mai mari companii din Romnia
pun o \ntrebare grav`: cine r`spunde
dac` reforma fiscal` e[ueaz`?
l Cele mai mari companii private din Romnia \i repro[eaz` premierului
Mihai Tudose c` mesajele sale publice centrate pe acuza]iile la adresa
mediului privat sunt [i false [i d`un`toare societ`]ii: cine r`spunde dac`
reforma fiscal` promovat` de guvern e[ueaz`?
IULIAN ANGHEL
ocul modific`rilor fiscale promovate
{ s`pt`mna trecut` de guvern nu a
fost atenuat de publicarea \n Moni-
torul Oficial a pachetului refor-
mei, dar, \n fa]a faptului \mplinit,
companiile se resemneaz` [i, \n
vreme ce guvernul [i PSD sus]in c` nu dau
\napoi, apar \ntreb`rile: cine r`spunde \n
caz de e[ec?
|ntr-o scrisoare deschis` adresat` [efului
Executivului, Coali]ia pentru Dezvoltarea
Romniei (CDR), organiza]ie care reune[-
te 2.000 de companii romne[ti [i str`ine
DESEN DE Romeo R`ileanu
din pia]a local`, cu 600.000 de salaria]i [i
afaceri de 50 de miliarde de euro pe an, spu-
ne c` membrii s`i vor respecta [i vor aplica
noul Cod fiscal, de[i observa]iile reprezen-
tan]ilor s`i nu au fost luate \n seam` la mo-
dificarea lui, dar subliniaz` ap`sat: Ce se
va \ntmpla dac` nu ne-am \n[elat?
Revolu]ia fiscal`? Noi nu avem privilegiul guvernului romn
de a ne administra bugetele prin ordonan]` de urgen]`
Teodor Ceau[u, country manager al dezvoltatorului
software Ixia Romnia, explic` plastic de ce o
decizie luat` peste noapte de guvern, cum este [i
a[a numita reform fiscal`, poate da peste cap o
munc` sus]inut` \ntr-o companie: \ntr-o companie
care ]ine s` r`mn` pe pia]` arbitrariul este exclus.
Bugetul pentru 2018 este aproape finalizat, dar
aceste m`suri genereaz` o nou` analiz` a sumelor
pe care le implic` implementarea lor. Din p`cate,
noi nu avem privilegiul pe care \l are Guvernul
romn, acela de a ne administra bugetele
companiei prin ordonan]e de urgen]`. Din acest
motiv, toate discu]iile cu partenerii no[tri de la
sediul central vor trebui reluate. Adelina Mihai,
Roana Rotaru
Vezi pagina 2
Finan]e personale
Ac]iunile Alro Slatina
urc` la maximul ultimilor
[ase ani. Doar \n ultima
lun` au luat plus 60%
LIVIU POPESCU
AC}IUNILE Alro Slatina (ALR), singurul produc`tor de
aluminiu primar [i de aliaje din aluminiu din Romnia, au
\nchis vineri la 3,3 lei, maximul ultimilor [ase ani, dup` un
avans considerabil de 60% doar \n ultima lun`, potrivit
datelor BVB.
De la \nceputul anului Alro Slatina a adus un randa-
ment de circa 190%, evolu]ie ajustat` cu dividendele pl`tite
din profitul pe 2016, conform calculelor ZF. Alro Slatina
este una dintre companiile care au printre cele mai sc`zute
free float-uri (ac]iuni libere disponibile la tranzac]ionare)
din cadrul pie]ei reglementate. Alro este controlat` \n pro-
por]ie de 84,2% de Vimetco, iar Fondul Proprietatea are
10,2%. De aici rezult` un free float de 5,59% al Alro, com-
panie cu 2,3 mld. lei capitalizare.
De la \nceputul anului rulajul cu ac]iuni a fost de
19,8 mil. lei. Cel mai probabil evolu]ia pre]ului ac]iunilor a
venit pe fondul rezultatelor raportate de companie \n pri-
mele [ase luni, coroborate cu evolu]ia pre]ului aluminiului.
Vezi pagina 4
CRISTIAN HOSTIUC, ZF
O CONSTATARE MACRO, POST-MORTEM:
BNR A VNDUT DIN NOU ILUZIA UNUI CURS
{I A UNOR DOBNZI LA LEI STABILE Pagina 3
Financiar
Revolu]ie sau revolt`?
Mesajul public lansat de dumneavoastr`
\n numele guvernului, conform c`ruia mediul
de afaceri este cel care genereaz` lipsa de
fonduri la buget pentru [coli, infrastructur` sau
servicii medicale, este unul pro-
fund fals [i d`un`tor societ`]ii
romne[ti.
|n aceea[i vreme mii de
companii care aveau bugete-
le pentru 2018 aproape gata
\[i refac calculele: ce pierd, ce
c[tig`, ct cost` modificarea salaria]i, a anun]at c` va acoperi cheltuieile su-
softurilor, cum \[i pot com-
pensa salaria]ii, dac`
pot?
Premierul MIHAI TUDOSE
a acuzat din nou
multina]ionalele [i b`ncile
str`ine c` nu pl`tesc ct
ar trebui la bugetul
statului
Magazinul Zara din mallul AFI
are cea mai mare suprafa]` din
regiune: ct un stadion
CRISTINA RO{CA
GRUPUL spaniol Inditex, prezent pe
pia]a local` cu un total de 125 de ma-
gazine sub opt branduri, a deschis \n
mallul AFI Cotroceni cel mai mare
magazin Zara din regiune, de circa
4.000 mp, o suprafa]` dubl` fa]` de cea
operat` anterior.
Noul magazin este amplasat pe
spa]iul unde anterior func]ionau
Bershka [i Stradivarius. A fost ocu-
pat` de asemenea o parte din parcare.
Stradivarius a fost mutat \ntr-un spa]iu
din apropiere, iar Bershka \n fostul loc
al Zara.
Dublarea suprafe]ei Zara a venit
ca urmare a faptului c` exista
poten]ial de cre[tere a vnz`rilor.
Magazinul din AFI Cotroceni era,
al`turi de cel din B`neasa Shopping
City, printre cele mai bune ale re]elei,
cu vnz`ri de peste 10 milioane de
euro fiercare.
Vezi pagina 9
CAPITALISMULUI
Citi]i \n BUSINESS
MAGAZIN.
Revista Business MAGAZIN apare \n Inmedio [i Relay \n fiecare LUNI [i cost` 15 lei
PRE}: 10 LEI WWW.ZF.RO; ZF@ZF.RO; TEL.: 0318.256.288
PUBLICITATE
Derapajele macro \ncep s` se
pl`teasc`: \ntr-o s`pt`mn`
cursul a crescut cu 1%
DAN GRIGORE IVAN
LEUL s-a depreciat cu 0,96% \n fa]a monedei europene
s`pt`mna trecut`, iar vineri euro a atins cel mai \nalt ni-
vel \n raport cu leul din 2012. De la \nceputul acestui an,
euro s-a apreciat \n fa]a monedei romne[ti cu 2,15%, \n
vreme ce dolarul american s-a depreciat cu peste 7,5% \n
fa]a leului.
Pe lng` volatilitatea politic` din ultima perioad`,
presiunile pot veni [i din zona macroeconomic`, avnd \n
Impactul recentelor modific`ri fiscale nu vedere c` deficitul balan]ei comerciale la nou` luni a
este doar la nivel de salariu, ci [i la nivel de pro- ajuns la 8,8 mld. euro, cu 1,9 mld. euro mai mult dect \n
cese de lucru. Exist` aplica]ii pe care le folosim aceea[i perioad` a anului trecut, ca urmare a vitezei mai
\n administrarea companiei care trebuie aduse
la zi. De asemenea, foarte multe acte trebuie
revizuite \ntr-un timp ridicol de scurt, cu impli-
carea partenerilor no[tri de business, spune
Teodor Ceau[u, country manager al firmei de
dezvoltare software Ixia Romnia.
Retailerul alimentar Kaufland, cel mai
mari de cre[tere a importurilor \n raport cu exporturile.
Joi, Mugur Is`rescu, guvernatorul B`ncii Na]ionale, a
atras aten]ia asupra deterior`rii balan]ei comerciale, mai
ales \n zona produselor de consum.
Mi se pare un lucru foarte serios c` deteriorarea
balan]ei comerciale apare tot mai mult pe produse de
consum. Ct timp deteriorarea apare pe produse interme-
mare angajator din economie, cu 16.400 de diare spui c` impor]i produse ca s` expor]i produse cu va-
loare adaugat`. Ct timp balan]a comerical` se deterio-
plimentare generate de modific`rile fiscale reaz` pe bunuri de capital consider`m c` ]ara trebuie s`
anun]ate de Guvern prin trecerea obliga]iilor se dezvolte, s` se retehnologizeze. Ct timp \ns` balan]a
fiscale legate de contribu]iile sociale de la an- comercial` se deterioreaz` pe produse de consum [i este
gajator la angajat. \n cre[tere, [i nu este \n cre[tere de ieri de azi, este din
Dar angaja]ii Kaufland sunt o parte infim` 2014-2015, citirea este simpl`: ne ambi]ion`m s` cre[tem
din cei \n jur de 4 milioane de angaja]i din num`rul locurilor de munc` \n str`in`tate, a spus
mediul privat, care ar putea s` aib` de suferit \n Is`rescu.
urma deciziei guvernului. Vezi pagina 5
Vezi pagina 2
Olandezii de la
Damen m`resc pariul
pe Romnia [i cump`r`
un nou [antier naval
MIRABELA TIRON
GRUPUL olandez Damen, care de]ine [antierul naval
din Gala]i, a preluat pachetul majoritar de ac]iuni al
[antierului naval Daewoo Mangalia Heavy Industries
(DMHI), liderul pie]ei constructorilor de nave.
Valoarea tranzac]iei nu a fost f`cut` public`, dar ar
putea ajunge la 40-70 mil. dolari, potrivit datelor din pia]`.
Olandezii nu au precizat dac` au \n plan s` preia [i pache-
tul controlat de statul romn la [antierul din Mangalia.
Prin aceast` tranzac]ie, cei de la Damen \ncearc` s`
salveze [antierul, care era amenin]at cu lichidarea de
c`tre Korea Development Bank (KDB), cel mai mare
ac]ionar al firmei care controleaz` [antierul, din cauza
pierderilor uria[e, de 2,5 mld. dolari, pe care le are grupul
coreean Daewoo Shipbuilding & Marine Engineering.
{antierul naval Daewoo-Mangalia Heavy Industries
(DMHI) este cel mai mare juc`tor de pe pia]a constructo-
rilor de nave, cu o cifr` de afaceri de 2 mld. lei anul trecut,
\n u[oar` cre[tere fa]` de nivelul \nregistrat cu un an \n ur-
m`. {antierul a raportat \ns` pierderi de 483 mil. lei, fa]`
de 515 mil. lei cu un an \n urm` [i a func]ionat cu 2.400 de
angaja]i, fa]` de aproape 2.600 \n 2015, potrivit datelor de
la Ministerul de Finan]e.
Olandezii de la Damen sunt prezen]i pe pia]a local`
prin [antierul naval Damen Gala]i, care a reu[it s` intre
pe locul doi anul trecut \n topul celor mai mari con-
structori de nave.
Vezi pagina 6
Zara [i-a recrutat [ef
pe expansiune de la H & M
dup` ce R`zvan Sin
a plecat la NEPI Antreprenori locali
Grupul imobiliar NEPI Rockcastle l-a
recrutat pe executivul romn R`zvan Sin Doi antreprenori din
pentru a se ocupa de retail leasing [i
dezvoltare, conform Suceava vnd huse pentru
datelor publicate de
el pe profilul de pe British Airways, Air France
re]eaua de so-
cializare de business
LinkedIn.
[i Lufthansa de 3 mil. euro
Anterior el a condus SIMONA TATU
timp de doi ani [i
jum`tate procesul de O FAMILIE de antreprenori din Suceava de]ine trei
R~ZVAN SIN expansiune al spa- businessuri \n produc]ie cu care ajunge la afaceri anuale
niolilor de la Inditex, de 15,6 mil. lei (3,4 mil. euro). Magdalena [i Lucian
proprietarul Zara. Pastram` conduc o unitate de produc]ie pentru industria
|n locul s`u a venit Mihai Duica, potrivit aviatic`, unde realizeaz` accesorii [i huse pentru scaune, o
surselor din pia]`. fabric` unde produc haine pentru copii [i \nc` un spa]iu
Vezi pagina 6 pentru produc]ia de huse pentru canapele.
|n prezent, cele trei firme fac 90% articole pentru
avia]ie [i huse pentru canapele [i 10% articole de
\mbr`c`minte pentru copii. |n cadrul celor trei companii
lucreaz` aproximativ 320 de angaja]i.
Toate cele trei firme sunt gestionate de c`tre mine [i
so]ul meu. Eu m` ocup de partea de produc]ie cu tot ceea
ce implic` ea, iar so]ul meu se ocup` de transport [i partea
financiar`. Toate articolele sunt produse \n cele trei fabrici
pe care le de]inem, dou` \n Suceava [i una \n Siret, a spus
Magdalena Pastram`, ac]ionar al celor trei fime.
Printre clien]ii companiei se num`r` British Airways,
Air France, Lufthansa, Ryanair sau Qatar.
Vezi pagina 9
 2
tel: 0318.256.245, 252, 277
UN SALARIU PE ZI N ROMNIA
Ct c[tig` un inginer \n industria auto
ADELINA MIHAI
industria cu cele mai mari exporturi din economia an.
romneasc`, variaz` \ntre 2.600 [i 4.400 de lei net
SALARIUL unui inginer din automotive, rourile din Bucure[ti, Mioveni [i Titu \n urm`torul
pe lun`, potrivit datelor centralizate de repre- domenii precum inginerie mecanic`, inginerie
zentan]ii platformei Undelu-
cr`m.ro, care g`zduie[te evalu`ri
ale angaja]ilor despre companiile \n |ntre
care ace[tia lucreaz`. Salariul
mediu pentru un inginer \n
industria auto este de 3.200 de lei
net pe lun`, potrivit aceleia[i surse. 2.600[i
Am observat o cre[tere expo-
nen]ial` a interesului utilizatorilor
no[tri fa]` de graficele [i ofertele
4.400 lei
salariale pe care undelucram.ro le
pune la dispozi]ie. Mul]i dintre ei au
nevoie s` [tie care este un minimum
[i un maximum pe care \l pot primi
pentru o anumit` pozi]ie pentru ca
mai departe s` pun` \n balan]`
experien]a pe care o au [i s`
net pe lun`
c[tig` un inginer \n
industria auto
din Romnia.
negocieze un salariu ct mai bun la
angajare, a spus Costin Tudor, fondatorul plat-
formei undelucram.ro.
Inginerii auto sunt printre cei mai c`uta]i afaceri a acestora este de aproximativ 22 de
candida]i de pe pia]a muncii \n prezent, avnd \n miliarde de euro, potrivit datelor Ministerului
vedere c` sectorul s-a dezvoltat semnificativ \n Economiei. Industria auto are exporturi de peste
ultimii ani. Spre exemplu, Renault Technologie 13 miliarde euro, ce reprezint` 24% din exportul
Roumanie, centrul de inginerie al produc`torului na]ional de bunuri.
Mihai Daraban, un nou mandat la conducerea
Camerei de Comer] [i Industrie a Romniei
MEDIAFAX
ADUNAREA General` a membrilor Camerei precum educa]ia, s`n`tatea sau infrastructura, nu
de Comer] [i Industrie a Romniei (CCIR) l-a vor putea beneficia de nivelul necesar de investi]ii
reales la sfr[itul s`pt`mnii trecute pe Mihai publice, a declarat Mihai Daraban.
Daraban, pre[edintele Camerei
de Comer], Naviga]ie [i
Agricultur` Constan]a, drept
pre[edinte al CCIR.
Obiectivul nostru este de a
sprijini companiile romne[ti [i
de a asigura un dialog real \ntre
mediul de afaceri [i autorit`]i.
Sistemul cameral de]ine cea mai
puternic` infrastructur` de
afaceri la nivel na]ional, pus` la
dispozi]ia companiilor membre
din toat` ]ara. Vom promova \n
discursul public temele de MIHAI DARABAN: Vom promova mer]ului, serviciilor [i agri-
interes major pentru firmele din temele de interes major pentru
Romnia: nevoia de predicti- firmele din Romnia, nevoia de
bilitate a deciziilor guverna- predictibilitate a deciziilor
mentale, simplificarea legisla]iei, guvernamentale, simplificarea
reducerea birocra]iei, stimularea legisla]iei, reducerea birocra]iei,
investi]iilor [i - un lucru extrem stimularea investi]iilor
www.zf.ro / EVENIMENT
e-mail: zf@zf.ro
auto francez Renault, care are 2.800 de angaja]i \n
Romnia, vrea s` fac` 300 de noi angaj`ri \n bi-
Compania caut` oameni bine instrui]i \n
electric` sau electronic`, pasiona]i
de industria auto.
Speciali[tii spun \ns` c` nu doar
nivelul salariului oferit de com-
panie conteaz` pentru atragerea
celor mai buni candida]i, ci [i
atmosfera din companie.
Este interesant de observat c`
\n cea mai mare parte a cazurilor,
utilizatorii platformei undelu-
cram.ro consult` imediat dup`
informa]ii despre mediul de lucru
din compania respectiv`, practic se
uit` la ce scriu angaja]ii despre
compania respectiv` ca s` \[i
completeze imaginea pentru a lua
decizia final`, a mai spus Costin
Tudor.
|n industria auto din Romnia lucreaz`
200.000 de angaja]i \n 600 de companii, iar cifra de
de important - optimizarea cheltuielilor publice.
F`r` o optimizare a cheltuielilor, domenii vitale
mare pericol \l reprezint` ma[inile aduse pe
|n aceea[i [edin]` a fost ales
[i Colegiul de Conducere al Ca-
merei Na]ionale care este
compus din 27 de membri.
Camera Na]ional` este orga-
niza]ie neguvernamental`, auto-
nom`, nonprofit, de utilitate
public`, cu personalitate ju-
ridic`, ce reprezint`, sprijin` [i
ap`r` interesele generale ale
comunit`]ii de afaceri din
Romnia, urm`rind promovarea
[i dezvoltarea industriei, co-
culturii, \n concordan]` cu
cerin]ele economiei de pia]`,
fiind organizat` [i func]ionnd \n
temeiul Legii nr. 335/2007 a
camerelor de comer] din
Romnia.
PUBLICITATE
Aproximativ 80% dintre ma[inile disponibile la vnzare
pe pia]a second-hand din Romnia au kilometrajul
modificat, iar 14% dintre acestea au suferit avarii majore
\nainte de a fi reparate [i vndute amatorilor de chilipiruri
DRAGO[ DINU
ndeva la 14% dintre
U autovehiculele din Romnia
verificate, \n 2017, de
inspectorauto.ro, o platform`
de verificare a ma[inilor
second-hand, au avut avarii majore \nainte de
a fi reparate [i apoi vndute \n parcurile auto
de la nivel na]ional, iar aproximativ [ase la
sut` au fost automobile cu o daun` total`.
Aproape 80% dintre ma[inile disponibile
la vnzare pe pia]a second-hand au kilo-
metrajul modificat, \n condi]iile \n care
instrumentele cu care kilometrajul este dat
\napoi sunt att de performante \nct nici
produc`torii nu \[i mai pot da seama dac`
num`rul de kilometri a fost manipulat, a spus
\n cadrul emisiunii de business ZF Live Mihai
Cune, fondator al platformei inspector-
auto.ro.
Cele mai mari riscuri le prezint`
ma[inile care au fost \n trecut avariate \n
totalitate, care \n loc s` fie vndute la
dezmembr`ri ajung s` fie comercializate de
tot felul de persoane care le cump`r` pentru
a le repara. Aceste persoane le repar` cu
piese de la dezmembr`ri sau nu pun toate
elementele la locul lor, iar apoi le vnd, a
mai spus Mihai Cune.
Mai mult, Mihai Cune a spus c` cel mai
modific`ri la nivel de automobil prin
platform` din str`in`tate, care \n trecut au
fost autovehicule cu daun` total`, aduse \n
Noi nu avem privilegiul Guvernului romn de a ne
administra bugetele prin ordonan]e de urgen]`
l Sute de mii de firme stau \n expectativ` de[i ordonan]a de urgen]` care transfer`
contribu]iile de la angajator la angajat a fost publicat` \n Monitorul Oficial l Dincolo de
eventualele costuri salariale \n plus, softurile de salarizare trebuie modificate pe ultima
sut` de metri, iar presiunea pe departamentele de resurse umane este imens` l |ntre timp,
multina]ionalele a[teapt` aprob`rile de la companiile-mam` \n speran]a c` vor putea
men]ine salariile nete ale oamenilor la acela[i nivel, pentru a nu-i pierde.
ADELINA MIHAI
ROANA ROTARU
IMPACTUL recentelor modific`ri fiscale nu
este doar la nivel de salariu, ci [i la nivel de
procese de lucru. De exemplu,exist` aplica]ii
pe care le folosim \n administrarea companiei
care trebuie aduse la zi. De asemenea, foarte
multe acte trebuie revizuite \ntr-un timp
ridicol de scurt, cu implicarea partenerilor
no[tri de business consultan]i legali [i
fiscali, a spus Teodor Ceau[u,
country manager al firmei de
dezvoltare software Ixia
Romnia, care are peste 400
de salaria]i pe plan local.
El a mai precizat c` acest
pachet de m`suri a avut
impact [i asupra angaja]ilor,
care au nevoie de informa]ii clare
[i de stabilitate. |n plus, nout`]ile
fiscale i-au surprins pe partenerii Ixia din
sediul central, c`rora le-a fost greu s` \n]eleag`
aceste m`suri, iar lipsa de predictibilitate
fiscal` afecteaz` foarte mult discu]iile despre
planuri de investi]ii [i de cre[tere pentru
compania din Romnia.
Bugetul pentru 2018 este aproape fina-
lizat, dar aceste m`suri genereaz` o nou` ana-
liz` a sumelor pe care le implic` implemen-
tarea lor. Din p`cate, noi nu avem privilegiul
pe care \l are Guvernul romn, acela de a ne
administra bugetele companiei prin ordonan]e
de urgen]`. Din acest motiv, toate discu]iile cu
partenerii no[tri de la sediul central vor trebui
reluate, a mai spus Teodor Ceau[u.
Potrivit unor estim`ri realizate de
Asocia]ia Patronal` a Industriei de Software [i
Servicii din Romnia (ANIS), companiile de
Cele mai mari companii private din Romnia
se ridic` \mpotriva retoricii premierului Tudose
Mesajul public lansat de
dumneavoastr` \n numele
Guvernului conform c`ruia mediul
de afaceri este cel care genereaz`
lipsa de fonduri la buget pentru
[coli, infrastructur` sau servicii
medicale este unul profund fals [i
d`un`tor societ`]ii romne[ti.
CORINA ZAMFIR
COALI}IA pentru Dezvoltarea Romniei,
care reune[te 2.000 de companii, att ro-
mne[ti, ct [i str`ine, cu 600.000 de salaria]i [i
cu afaceri de 50 de miliarde de euro pe an, a
luat o pozi]ie f`r` precedent la adresa pre-
mierului Mihai Tudose, care de cnd a preluat
Palatul Victoria [i-a stabilit ca ]int` \n discurs
multina]ionalele [i b`ncile pe care le acuz` c`
nu raporteaz` profit, fie c` externalizeaz`
c[tigurile \n dauna Romniei, a bugetului de
ZF Live. Mihai Cune, inspectorauto.ro
MIHAI CUNE,
fondator al
platformei
inspectorauto.ro.:
Automobilele
sunt sudate,
mascate [i apoi
scoase la
vnzare, astfel
foarte mul]i
oameni care nu
verific` ceea ce
cump`r` ajung
s` fie p`c`li]i,
\ntr-o pia]` din
ce \n ce mai
mare, cea a
ma[inilor
second-hand
Inspectorauto.ro, platform` de
verificare a ma[inilor second-hand
pentru accidente ascunse [i kilometri
modifica]i, \nfiin]at` \n 2015, \i ajut` pe
utilizatori s` afle eventualele
Cune recomand` cump`r`torilor de
seria \nsemnat` pe [asiu.
Revolu]ie sau revolt`?
IT vor avea anul viitor costuri salariale cu 15%
mai mari dect \n ianuarie 2017, pe fondul
modific`rilor de politic` fiscal` din cursul
acestui an, inclusiv trecerea contribu]iilor la
angajat [i eliminarea plafonului de cinci salarii
brute pentru aplicarea CAS [i CASS. Cu toate
acestea, deputatul Ana Birchall a spus la
finalul s`pt`mnii trecute c` IT-i[tii nu vor fi
afecta]i, \ntruct scutirea de impozit se va
men]ine, \n acest sens urmnd s` se emit` un
ordin de ministru, potrivit Digi 24. Pe de alt`
parte, consultantul fiscal Adrian Ben]a a
spus c` ordonan]a de modificare a
Codului fiscal men]ine scutirea de
TEODOR CEAU{U, country manager al
Ixia Romnia: Foarte multe acte trebuie
revizuite \ntr-un timp ridicol de scurt, cu
implicarea partenerilor no[tri de busines
impozit pe venit a celor din IT [i cerecetare. Ca
situa]ia s` fie [i mai confuz`, liderul PSD Liviu
Dragnea care a stat ascuns cnd furtuna a fost
mai mare, a sus]inut ieri, citat de Mediafax, c`
reforma merge \nainte: Avem o singur`
problem` care va fi rezolvat` de c`tre Guvern
cei care lucreaz` \n IT care aveau deja
impozitul pe venit zero. Dar sunt mai multe
variante pe care colegii din Guvern o s` le
propun` \n a[a fel \nct firmele din IT s`
aib` avantaje \n continuare. El a
men]ionat c` impozitul pe
venit zero \n cazul acestora
va r`mne \n continuare, iar
salariile oricum nu vor
sc`dea: Se pune problema
dac` firma (IT - n. red.)
cheltuie[te mai mult. Nu sunt
probleme.
Protest f`r` precedent
stat [i nu \n ultimul rnd a romnilor ca
beneficiari a ceea ce ar trebuit s` fac` [i s`
ofere statul.
Mesajul public lansat de dumneavoastr`
\n numele Guvernului Romniei conform
c`ruia mediul de afaceri este cel care gene-
reaz` lipsa de fonduri la buget pentru [coli,
infrastructur` sau servicii medicale este unul
profund fals [i d`un`tor societ`]ii romne[ti.
Negre[it [i \n mediul privat (ca [i \n zona
bugetar`) se fac gre[eli, exist` probleme, sunt
persoane [i companii care fac evaziune fiscal`
[i nu respect` legile. Dar \n marea sa
majoritate, mediul de afaceri este CORECT [i
este cel care produce bun`stare \n Romnia.
Companiile cu capital str`in (multe dintre ele
multina]ionale), b`ncile [i sute de mii de
antreprenori romni \[i respect` angaja]ii [i
legile ]`rii. Ei sunt cei care asigur` banii din
care sunt pl`ti]i profesorii [i doctorii, magistra-
]ii [i judec`torii, din care sunt construite [colile
[i spitalele. Banii care sus]in administra]ia
public`. Banii din care se dezvolt` Romnia.
Toate aceste companii [i to]i ace[ti antre-
ZIARUL FINANCIAR
Romnia sub pretextul de dezasamblare, dar
care ajung s` fie vndute de negustori \n
parcurile second-hand. Cred c` problema
pleac` de la atribu]iile pe care le are Registrul
Auto Romn (RAR), deoarece este limitat
din punctul de vedere al legisla]iei [i al
modului de organizare.
Ca s` se previn` aceste situa]ii, Mihai
autovehicule s` fac` ma[inilor o revizie
complet`, deoarece \n multe cazuri este
|n industria prelucr`toare, afectat` semni-
ficativ de deficitul de personal, angajatorii
spun c` pentru ei este important ca angaja]ii s`
nu piard` la salariul net pentru c` reprezint`
cea mai valoroas` resurs` a companiei.
Dac` cumva aceste m`suri fiscale vor
duce la o sc`dere a costurilor noastre salariale
vom transfera c[tigul nostru salaria]ilor
pentru a le m`ri lor salarile. Orice sc`dere a
impozitului pe venit este bine-venit`, \ns`
reducerea impozitului se poate face doar cnd
economia ]`rii merge foarte bine. Nu [tiu dac`
aceast` m`sur` va conduce la o cre[tere a
gradului de colecatre sau dac` va avea un efect
nedorit, a spus Dan Brumboiu, directorul
general al Polipol Romnia, o fabric` de
mobil` din Satu Mare cu 720 de salaria]i.
El a mai precizat c` exist` anumite com-
panii care pl`tesc doar contribu]iile salaria-
]ilor, nu [i contribu]iile societ`]ii, iar neachi-
tarea contribu]iilor va fi considerat` infrac-
]iune.
Este o m`sur` prin care statul \ncerc` se
se asigure c` va primi taxele pe care trebuie s`
le primeasc` de la angajator. |ns` sistemul
fiscal nu este previzibil. Acum trebui s`
\nlocuim programele de salarizare, sistemul
informatic, ceea ce reprezint` costuri \n plus,
a mai spus Brumboiu.
Unii consultan]i fiscali spun c` solu]iile
propuse de Guvern modernizeaz` sistemul
fiscal, \ns` doar pe jum`tate.
Mai multe detalii pe www.zf.ro
ADRIAN BEN}A, consultant fiscal:
Indiferent dac` se men]ine sau nu
scutirea de impozit, salariile nete ale
programatorilor vor sc`dea dac`
angajatorii nu majoreaz` salariile brute
prenori trebuie RESPECTA}I, a spus du-
minic` Coali]ia pentru Dezvoltarea Romniei
\ntr-o declara]ie public`.
Coali]ia cere premierului s` vin` cu dovezi
clare [i cu nume de companii care fac ceea ce
el pretinde \n discurs c` fac.
Dac` Guvernul are dovezi clare c` sunt
companii cu capital autohton sau str`in care nu
respect` legea, v` rug`m, \n mod public, s` le
nominaliza]i [i s` informa]i institu]iile
abilitate, spune Coali]ia.
Rela]ia dintre investitorii str`ini [i PSD,
reprezentat de pre[edintele partidului Liviu
Dragnea [i premirul Mihai Tudose, nu este \n
cea mai bun` situa]ie, avnd \n vedere c` cei
doi au acuzat multina]ionalele [i b`ncile c` au
scos oamenii \n strad` atunci cnd au fost
protestele legate de modific`rile din justi]ie [i
acum cu ocazia adopt`rii revolu]iei fiscale de
c`tre Guvern, respectiv trecerea contribu]iilor
sociale din sarcina companiei \n sarcina
angajatului care necesit` majorarea salariului
brut pentru ca salariul net s` r`mn` acela[i.
Mai multe detalii pe www.zf.ro
l Luni, 13 noiembrie 2017
nevoie de mai multe interven]ii la nivel de
structur` [i motorizare, precum schimbarea
distribu]iei. Sunt foarte multe ma[ini pe care
le-am depistat cu airbaguri lips` sau avariate
foarte grav la nivel de structur`. Auto-
mobilele sunt sudate, mascate [i apoi scoase
la vnzare, astfel foarte mul]i oameni care nu
verific` ceea ce cump`r` ajung s` fie p`c`li]i,
\ntr-o pia]` din ce \n ce mai mare, cea a
ma[inilor second-hand, care o s` ajung` \n
curnd la 500.000 de buc`]i vndute.
Inspec]ia tehnic` se face odat` la doi ani,
verificndu-se noxele, farurile, dac` parbrizul
este cr`pat sau dac` frnele func]ioneaz`,
\ns` nu [i dac` ma[ina a avut \n trecut avarii
grave la nivel de structur`. Ma[ina poate fi
sudat` [i din dou` buc`]i, dac` nu se
dezasambleaz` pe platforma de la RAR [i
dac` seriile corespund, atunci poate trece
proba cu u[urin]`.
Inspectorauto.ro, platform` de verificare
a ma[inilor second-hand pentru accidente
ascunse [i kilometri modifica]i, \nfiin]at` \n
2015, \i ajut` pe utilizatori s` afle eventualele
modific`ri la nivel de automobil prin seria
\nsemnat` pe [asiu.
Avem furnizori de date privind istoricul
ma[inilor, att din Romnia, ct [i din multe
]`ri din Uniunea European`, cum ar fi
Olanda, Belgia, Cehia, Italia sau Fran]a.
Suntem singura entitate care ofer` informa]ii
publicului despre istoricul de incidente. Am
\nfiin]at serviciul pentru a aduce transparen]`
\n pia]a second-hand de ma[ini.
Modific`rile fiscale \i lovesc
din plin pe romnii care vor
s`-[i cumpere o cas`
BOGDAN ALECU
PRAGUL pentru a cump`ra un
apartament sau o cas` cu TVA de 5%
este de 450.000 de lei, nivel fixat pe cnd
cursul leului era de sub 4,5 lei. Odat` cu
devalorizarea treptat` a leului, pragul a
ajuns ast`zi la 97.200 de euro, iar cu un
curs de 4,7 lei pentru un euro, a[a cum
estimeaz` anali[tii din pia]a financiar`,
pragul ar cobor\ sub 95.800 de euro.
|n jurul nivelului de 90.000 100.000
de euro f`r` TVA se vnd \n prezent
apartamente cu trei camere \n zona
semicentral` - a inelului median al Ca-
pitalei, sau apartamente cu dou` camere
sau garsoniere \n zonele centrale.
|n prezent dac` un apartament este
vndut sub pragul de 450.000 de lei,
acesta are TVA de 5%, \n timp ce locul
de parcare, dac` cele dou` cumulate trec
pragul, va avea TVA de 19%.
Mai multe detalii pe www.zf.ro
Consilier general: Bugetul
Capitalei \n 2018 pierderi \ntre
440 [i 616 milioane euro
IULIAN ANGHEL
PREVEDERILE noului Cod fiscal vor
face ca bugetul cumulat al Prim`riei
generale [i al prim`riilor de sector s`
\nregistreze, \n 2018, pierderi \ntre 440 [i
616 milioane de euro, a precizat ieri
consilierul general PNL Ciprian Ciucu.
|n scenariul optimist, \n care cre[te
brutul [i vor fi \ncas`ri mai mari la buget,
Prim`ria Capitalei [i prim`riile de sector
vor pierde 440 de milioane de euro, ceea
ce \nseamn` o sc`dere cu 20% a buge-
tului cumulat. |n scenariul pesimist,
pierde 616 mil. euro, a spus Ciucu, citat
de Mediafax.
Comunit`]ile locale s-au opus
reducerii impozitului pe venitul salarial
de la 16% la 10%. Administra]ia local`
este cea mai afectat` de reducerea de
impozit, \n condi]iile \n care 71% din
impozitul pe venitul salarial se face venit
la administra]ia local`. De exemplu,
bugetul propriu total al Prim`riei
Generale a Municipiului Bucure[ti
pentru 2016 a fost de 3,9 mld. lei. Din
aceast` sum`, 3,3 mld. lei au venit din
impozitul pe venitul salaria]ilor adic`
peste 80% din totalul veniturilor.
Mai multe detalii pe www.zf.ro
Nuclearelectrica: Analiz`m
majorarea salariilor odat` cu
mutarea contribu]iilor
MEDIAFAX
CONDUCEREA Nuclearelectrica ana-
lizeaz` impactul transferului contribu-
]iilor sociale (CAS) de la angajator la
angaja]i [i, implicit, m`surile ce vor fi
adoptate pentru a men]ine [i pentru a
cre[te nivelul salarial actual al perso-
nalului, a anun]at ieri produc`torul de
energie.
Conducerea SN Nuclearelectrica
SA a avut discu]ii proactive cu liderii
sindicatelor reprezentative din industria
nuclear`, \n care le-au fost comunicate
inten]ia de a analiza impactul transfe-
rului contribu]iilor sociale [i, implicit,
m`surile ce vor fi adoptate pentru a
men]ine [i pentru a cre[te nivelul salarial
actual al personalului, arat` compania.
 3
www.zf.ro / EVENIMENT
Z IARUL F INANCIAR l Luni, 13 noiembrie 2017 tel: 0318.256.245, 252, 277 e-mail: zf@zf.ro

ZF Live. Mircea Titus Dobre, ministrul turismului:

puncte de vedere
O constatare macro,
post-mortem: iar
Agen]iile de turism vor raporta lunar
a vndut BNR o iluzie
CRISTIAN HOSTIUC - DIRECTOR EDITORIAL ZF
la minister toate vnz`rile \n avans pe
destina]ii, valori [i num`r de contracte
DE

J oi, 9 noiembrie, \n a 11-a lun` a anului, guvernatorul BNR Mugur Is`rescu

constat` c` avem o problem`: importurile au crescut prea mult (d`m de
lucru la al]ii), avnd \n spate cre[terea consumului pe fondul cre[terii salariilor,
exporturile nu au putut ]ine pasul (nu suntem a[a competitivi), a[a c` Romnia
a ajuns mai nou la un deficit al balan]ei comerciale de 1 miliard de euro pe |n Parlamentul Romniei se afl` spre aprobare o ordonan]` prin care se va crea un
lun`, care \nseamn` un mare semn de avertizare.
Se contureaz` o problem`, chiar dac` acest deficit este par]ial acoperit de sistem de garantare gestionat de c`tre statul romn \n care vom avea garantarea
intr`ri de capital [i de fonduri europene, spune Is`rescu.
Aceast` cre[tere a deficitului comercial este principalul vinovat pentru pachetelor turistice \n cazul companiilor care intr` \n insolven]`.
cre[terea cursului valutar leu/euro, las` s` se \n]eleag` guvernatorul BNR.
|n nou` luni din acest an, deficitul balan]ei comerciale este de aproape 9 mi-
liarde de euro, iar dac` punem finalul de an cu cel pu]in 1 miliard de euro pe ALEXANDRA CEP~REANU Tot aici se va g`si [i fondul de
lun`, dac` nu chiar mai mult c` vin s`rb`torile, Romnia va \nregistra un deficit repatriere \n cazul \n care o agen]ie
comercial de peste 13 miliarde de euro. gen]iile de turism vor fi intr` \n dificultate [i nu \[i achit`
Spre aducere aminte, \n 2008, anul de la care a pornit \ngenuncherea
Romniei \n criz`, am avut un deficit comercial de 23 de miliarde de euro, la o
cre[tere economic` de peste 7%.
Cred ca principala problem` nu este cre[terea importurilor, pia]a fiind
liber` \n mi[carea bunurilor [i serviciilor, ci c` Mugur Is`rescu constat` acest
lucru cnd e prea trziu, cnd importurile au fost f`cute.
Istoric, cre[terea salariilor duce la cre[terea consumului, care \nseamn` [i
A obligate s` contribuie la
un fond de garantare
care va fi creat de stat pe
lng` Fondul
Garantare al Intreprinderilor Mici si
Mijlocii, iar toate vnzarile \n avans pe
destina]ii vor fi raportate automat la
de
serviciile turistice c`tre partenerul de
afar`. Va exista [i un sistem de
garantare gestionat de statul romn
care va intra \n vigoare cu data de 1 ia-
nuarie 2018.
Momentan OUG 26/2017 se afl`
\n Parlament la Comisia de Industrie de
cre[terea importurilor avnd \n vedere c` Romnia nu reu[e[te s` acopere Ministerul Turismului, pe destina]ii, unde va veni un raport final, iar \n
anumite dificite, spre exemplu din produsele agroalimentare, economia valori [i num`r de contracte, a spus dou`-trei s`pt`mni se va da votul final.
romneasc` nefiind att de competitiv` \n special pe segmentul companiilor Mircea Titus Dobre, ministrul Acesta va cuprinde [i un Fond de
romne[ti astfel \nct s` acoperim cererea intern` prin produse f`cute local, nu turismului, \n cadrul emisiunii de Garantare finan]at de turoperatori [i
din importuri, [i nici la export, s` intr`m pe pie]e externe la concuren]` cu business ZF Live. gestionat de Fondul Na]ional de
produsele de acolo. Garanare al IMM-urilor, de c`tre statul
Dac` [tim c` importurile vor cre[te pentru c` avem precedente \n spate, nu Ce se \ntmpl` cu viitoarele romn.
\n]eleg de ce BNR a ]inut cursul leu/euro pe loc, cnd ar fi putut s`-l fac` s` investi]ii \n turism Anul trecut am schimbat o parte
creasc` mai mult, pentru a tempera cre[terea importurilor [i pentru a men]ine |n vara anului acesta, printr-o din legisla]ie. Am schimbat tipul de
competitivitatea produselor romne[ti la export, competitivitate care \n acest hot`rre de guvern am aprobat un MIRCEA TITUS DOBRE, ministrul turismului: Birourile de promovare vor fi re\nfiin]ate anul viitor, cu statut diplomatic, cu impozitare \n ceea ce prive[te
moment este redus` de cre[terea salariilor. master plan de investi]ii \n turism. mandat de 4 ani [i \n colaborare cu MAE. Acestea se vor afla sub umbrela ambasadorilor. activitatea de turism din Romnia, iar
|n precedenta perioad` de boom economic 2004-2008, BNR a l`sat cursul Master-planul este elaborat \mpreun` aici vorbim de impozitul specific. Am
s` scad` de la 4 lei la 3,1-3,2 lei pentru un euro, importurile, creditele \n valut` - cu administra]ia public` local`, care a vor putea fi bugetate dup` ce deja introdus \n proiectul de lege al desf`[urarea activit`]ii de turism din redus [i partea de TVA [i cred c` din
euro [i franci elve]ieni - au explodat, l`snd iluzia romnilor care s-au venit cu proiecte, astfel \nct s` administra]ia public` local` va da docu- turismului sistemul informatic de Romnia. Avem partea de obliga]ii acest punct de vedere am creat inclusiv
\mprumutat c` le-a crescut puterea de cump`rare (salariul \n lei fiind \mp`r]it la dezvolt`m activitatea de turism din menta]ia tehnico-economic`. eviden]` a activit`]ii de turism \n pentru administra]ia public` central`, un climat foarte bun pentru dezvoltarea
un curs valutar mai mic, rezult` un salariu \n euro mai mare) [i pot pl`ti ratele Romnia. St`m foarte bine \n ceea ce Pe zona de interes local exist` 143 Romnia, unde avem modulele cea care este responsabil` pentru tot ce de afaceri \n domeniul turismului. La
f`r` niciun fel de problem`. De altfel [i b`ncile prin creditele date pe band` prive[te partea de obiective turistice [i de proiecte diverse. speciale pentru Ministerul Turismului \nseamn` domeniul turismului, pentru ora actual`, dup` cum [ti]i, pe
rulant` la un curs \n sc`dere au contribuit la aceast` iluzie. culturale, dar Romniei \i lipse[te Avem \ntr-adev`r o cre[tere pe [i Institutul Na]ional de Statistic`, administra]ia public` local`, [i o serie micro\ntreprinderi, \ncepnd de
Cnd datele macro s-au deteriorat, [i pe fondul major`rii salariilor [i al partea de agrement. prima jum`tate a anului 2017 fa]` de deoarece pe noi ne intereseaz` nu doar de obliga]ii pentru turist. Obliga]iile tu- miercuri, pn` la momentul intr`rii \n
derapajului fiscal de la buget, explozia deficitului comercial, explozia deficitului O parte din master-plan se refer` la aceea[i perioad` a anului trecut, de turi[tii str`ini, ci [i turi[tii romni. ristului vor fi cu privire la respectarea vigoare a Ordonan]ei pe modificarea
de cont curent a lovit Romnia \n plin, \nti prin retragerea liniilor de finan]are, varianta de transfer de la bugetul aproximativ 12%, \n ceea ce prive[te |n programul de guvernare, la institu]iilor statului cum ar fi zona de Codului fiscal, impozitul specific era de
iar apoi prin cre[terea cursului valutar de la 3,3 la 4,2 lei pentru un euro \n central c`tre bugetul local, de unde num`rul de turi[ti pe teritoriul capitolul de turism este prev`zut salvamar, zona de salvamont, pentru c` 1% din cifra de afaceri, dac` avea cifra
cteva luni [i cre[terea dobnzilor la lei \n \ncercarea de a reduce retragerea administra]ia public` local` \[i Romniei. Cre[terea de 12% este Centrul Na]ional de Preg`tire trebuie s` ]in` cont de mesajele pe care de afaceri pn` \n 500.000 de euro.
surselor \n valut`. implementeaz` respectivul proiect reprezentat` de turi[ti str`ini. Acum Profesional`, proiect ce va fi demarat unit`]ile de salvare le transmit c`tre Contribu]ia la bugetul statului, din
Pia]a imobiliar` s-a pr`bu[it, companiile private au fost nevoite s` reduc` printr-o achizi]ie public`. Construc]ia depinde ce \nseamn` turistul din alte \ncepnd cu acest an, cel trziu de la ace[tia. punctul de vedere al activit`]ii turistice,
salariile angaja]ilor pentru c` nu mai aveau resurse financiare cu ce s` le proiectului se va face printr-o companie ]`ri [i cum \l lu`m \n eviden]` \n \nceputul anului 2018. |n Bucure[ti va fi |n Parlamentul Romniei se afl` a crescut. Impozitul specific se termin`
pl`teasc`, iar pre[edintele B`sescu [i guvernul Boc au dat lovitura de gra]ie prin privat`. Romnia. Sunt anumite ]`ri care \[i primul centru, iar ulterior se vor spre aprobare Ordonan]a de Urgen]` [i nu mai poate s` evazioneze, pentru c`
cre[terea TVA [i reducerea salariilor bugetarilor cu 25%. Principalele proiecte de interes declar` \n datele statistice toate deschide centre [i \n jude]ele Prahova [i 26/2017, care prevede modificarea indiferent ce declar` cel care are o cifr`
{i \n perioada de boom BNR [tia c` economia romneasc` nu este att de na]ional sunt domeniul schiabil de la intr`rile [i toate ie[irile vamale, c` este Bra[ov. Ordonan]ei 107/1999, cu privire la de afaceri peste cea de micro\ntre-
competitiv` \nct s`-[i permit` sc`derea cursului [i totu[i l-a l`sat s` scad`, Blea-Lac, cu o dimensiune de naval`, aerian`, rutier`, iau tot ce le Prin noua lege a turismului (aflat` garantarea pachetelor turistice. prindere, el pl`te[te o tax` fix` \n
vnznd o iluzie care ne-a costat \n 2008-2009-2010. aproximativ 150 de km, urmat de intr` \n ]ar` [i \i raporteaz` pe to]i drept \n stadiu de proiect n. red.) am definit Proiectul de lege va crea un sistem func]ie de num`rul locurilor de cazare
La fel este [i acum chiar dac` deficitele sunt la jum`tate fa]` de 2008, iar Portul Diamant de la grani]a turi[ti. {i \n privin]a turi[tilor exist` activitatea de turism din Romnia, spre de garantare gestionat de c`tre satul sau \n func]ie de suprafa]a util` comer-
Romnia pare s` aib` o pozi]ie mai solid` din punct de vedere economic [i municipiului Constan]a cu sta]iunea anumi]i indicatori, pentru c` turistul exemplu, complexul economic sau romn \n care vom avea garantarea cial`, dac` vorbim de restaurante,
financiar. Mamaia [i portul de agrement de la poate sta o sear`, dou`, trei [i acolo complexul balnear. Se reg`sesc absolut pachetelor turistice \n cazul baruri sau cafenele.
Importurile au crescut pe o stabilitate a cursului valutar, dar [i pe fondul Sulina. Acestea pot fi implementate [i trebuie s` [tii ce iei \n calcul. Noi avem toate defini]iile necesare pentru companiilor care intr` \n insolven]`. Mai multe detalii pe www.zfcorporate.ro
sc`derii dobnzilor la lei, indicele Robor fiind l`sat s` coboare sub 1% pe an.
Doi-trei ani Romnia a tr`it cu o infla]ie mic`, chiar defla]ie, [i cu dobnzi
incredibil de mici, att la lei ct [i la euro. PUBLICITATE
Pe acest fond, al iluziilor unor condi]ii bune de pia]`, curs stabil [i dobnzi
mici, \mprumuturile, \n special cele luate de persoanele fizice, au crescut din Ministerul Finan]elor anun]` o rectificare bugetar`
nou, att pe credite de consum, ct [i credite imobiliare, unde avem din nou
maxime istorice.
De[i \n Europa condi]iile nu s-au schimbat, ci dimpotriv` s-au \mbun`t`]it,
pozitiv`, dar r`mne de v`zut din ce bani, \n
att la nivelul cre[terii economice, ct [i la nivelul prelungirii perioadei cu
infla]ie redus` [i dobnzi mici la euro, \n Romnia avem un \nceput de derapaj,
condi]iile \n care veniturile sunt sub estim`ri
din nou cnd avem cre[tere economic` record.
Infla]ia cre[te \n Romnia peste prognozele BNR, aproape 3% pe an spre IULIAN ANGHEL
Cine pierde, cine c[tig` la
finalul anului [i 4% anul viitor, Roborul a ajuns la 2%pe an, \n numai o
s`pt`mn` [i f`r` interven]ia BNR care a pompat lei \n pia]` probabil c` s-ar fi a doua rectificare din 2017 FINAN}ELE se bazeaz` pe cre[terea econo-
dus la 4%, ct este a[teptarea de infla]ie, iar cursul a urcat de la 4,55 la 4,63 lei l Veniturile bugetului general consolidat mic` ce va s`ri de la 5,6% ct era estimarea la
pentru un euro, \n trei luni, adic` aproape cu 1% (peste 4% anualizat), iar \n se majoreaz`, pe sold, cu 280 mil. lei prima rectificare bugatar` din septembrie, la
ultima s`pt`mn` de la 4,59 la 4,63 lei pentru un euro, adic` 0,6% (30% l Cheltuielile bugetului general consolidat 6,1%, la finele anului.
anualizat). se majoreaz`, pe sold, cu 503,8 mil. lei Dar, la nou` luni, cre[terea extraordinar` [i
Aceste cre[teri par mici \ntr-un context al valorii nominale, dar \n termeni neanticipat` a economiei nu se reflect` \n
relativi sunt mari. Gndi]i-v` ca \ntr-o s`pt`mn` cursul a crescut cu 0,6%, iar PLUS veniturile bugetare care, la nou` luni, sunt mai
la banc` depozitele pentru economiile \n lei pe un an au o dobnd` anual` de Bugetele locale: + 611 mil. lei mici cu 4,4% dect cele estimate la \nceputul
2%. anului. |n aceea[i vreme, deficitul bugetar a fost
Pentru Is`rescu aceste cre[teri de curs [i Robor fac parte din pia]`, din
Ministerul Muncii: + 631 mil. lei men]inut \n ]inte doar prin reducerea cheltuie-
via]`. Pentru cei care le pl`tesc, mai pu]in. Ministerul Afacerilor Interne: + 363 mil. lei lilor care sunt cu 11% mai mici dect estim`rile
Important este mesajul, c` euro cre[te, c` Roborul cre[te. Ministerul Transporturilor: + 294 mil. lei de fapt, sacrificate sunt investi]iile care, \ntre
Prin stabilitatea cursului [i Roborul incredibil de mic, BNR [i b`ncile au dat ianuarie [i septembrie, au fost mai mici cu 36%
romnilor iluzia c` lucrurile sunt stabile, mai ales c` pia]a este inundat` [i de Ministerul S`n`t`]ii: + 281 mil. lei dect cele presupuse la \nceput de an.
cre[teri salariale venite de la buget, unde cuvntul de ordine este s` strngem Ministerul Justi]iei: + 232 mil. lei Potrivit Ministerului Finan]elor, rezultatele
ct mai mul]i bani ca s`-i d`m pe salarii, [i prin lipsa ofertei de for]` de munc`. ce vin din economie argumenteaz` posibilitatea
De asemenea, stabilitatea cursului, la fel ca \n perioada de boom, a dat Ministerul Educa]iei Na]ionale: + 30 mil. lei realiz`rii unei cre[teri economice de 6,1% fa]`
salarii mai mari \n euro, care pe lng` iluzia pe care o injecteaz` la nivelul Asigur`rile sociale de s`n`tate : + 269 mil. lei de 5,6% ct s-a estimat la elaborarea primei
romnilor a afectat [i competitivitatea unor sectoare, confec]ii sau mobil` unde rectific`ri bugetare [i de 5,2%, estimare avut` \n
sunt mul]i antreprenori romni.
Asigur`rile Sociale de Stat: +323 mil. lei vedere la elaborarea bugetului pe anul 2017.
Este foarte greu s` acomodezi cre[terile salariale \n lei \n pre]ul produselor, MINUS Astfel, PIB nominal estimat s-a majorat de la
\n special la export, dac` nu ai ca instrument cre[terea cursului. Dac` dai o Ministerul pentru Mediul de Afaceri: -78,5 mil. lei 837,2 miliarde de lei la 842,5 miliarde de lei.
cre[tere a salariilor cu 10-20%, cum po]i s` transferi acest lucru \n pre]ul
produsului la export dac` nu ai o cre[tere a cursului mai mare dect 1%? Ministerul Finan]elor Publice: -51,9 mil. lei
Trebuie s` dai oameni afar` sau s`-]i reduci marja ca s` fi competitiv.
Acum cnd cursul cre[te [i Roborul cre[te, apar din nou semne de
\ntrebare. Ca [i cum nu am fi \nv`]at nimic din istoria lui 2008-2009.
De la guvern avem preten]ii mai mici, dar BNR s` fac` din nou acelea[i
Ministerul Dezvolt`rii Regionale: -43,7 mil. lei
Ministerul Culturii:

Cum st` bugetul la nou` luni

gre[eli [i s` lase ca aceste deficite s` creasc` din nou sub ochii lor, care mai
devreme sau mai trziu vor lovi economia Romniei?
Romnia are nevoie de la BNR mai pu]in de a atrage aten]ia post-mortem,
ci mai mult de ac]iune, nu declara]ii atunci cnd suntem \n via]`.
Topul subven]iilor agricole:
Suceava [i Dolj au cei mai mul]i
beneficiari, Ilfov - cei mai pu]ini
MEDIAFAX
JUDE}ELE cu cei mai mul]i fermieri
care beneficiaz` de subven]iile agricole
sunt Suceava, Dolj [i Bihor, iar jude]ele
cu cei mai pu]ini beneficiari sunt Ilfov,
C`l`ra[i [i Tulcea, reiese dintr-o comu-
nicare a Agen]iei de Pl`]i [i Interven]ie
pentru Agricultur` (APIA).
La nivelul jude]ului Suceava au fost
depuse 41.621 de cereri unice de plat`,
apoi \n Dolj au fost depuse 31.499 de
cereri, iar \n Bihor au fost depuse 30.008
cereri. Aceste jude]e sunt urmate de
Maramure[ (28.384 de cereri), Dolj
(27.938 de cereri) [i Boto[ani (27.881 de
cereri).
La polul opus, cu cele mai pu]ine
cereri, se reg`sesc jude]ele Ilfov (2.002),
C`l`ra[i (5.943), Tulcea (8.028),
Prahova (8.512), Ialomi]a (8553) [i Olt
(8.953).
Evolu]ia veniturilor [i a cheltuielilor
Bucure[tiul este o zon` eminamente
urban`, dar [i aici au fost \nregistrate
578 de cereri unice de plat` pentru
subven]iile agricole.
APIA informeaz` c` suma total`
autorizat` la plat` pn` pe 10
noiembrie, reprezentnd avans aferent
Campaniei 2017, este de 902,17 milioane
de euro pentru un num`r de 735.091 de
fermieri care au depus cerere unic` de
plat`.
Ace[tia reprezint` 88,8% din
num`rul de fermieri eligibili la plata
avansului pentru Campania 2017.
|n conformitate cu prevederile
legisla]iei \n vigoare, pl`]ile \n avans se
acord` \n perioad` 16 octombrie - 30
noiembrie 2017. Pl`]ile din cadrul
schemelor de sprijin se fac \n perioada 1
decembrie - 30 iunie a anului
calendaristic urm`tor, men]ioneaz`
APIA.
-27,8 mil. lei 842,5
mld. lei
este noul PIB nominal
estimat, majorat de la
837,2 miliarde de lei.
bugetului general consolidat \n primele Guvernul va decide miercuri a doua rectificare
trei trimestre din 2017, fa]` de program bugatar` pozitiv` din acest an, rectificare ce poate
Venituri totale programate 188,5 mld. lei fi cu adev`rat pozitiv` doar \n m`sura \n care
Ministerul Finan]elor va veni cu noi date din care s`
Venituri totale realizate 180,5 mld. lei rezulte c` veniturile bugetului general consolidat
Realizat fa]` de program
Cheltuieli totale programate
- 4,4%
208,2 mld. lei
sunt peste cele progozate, \n condi]iile \n care,
oficial, nu exist` o inten]ie de dep`[ire a deficitului
bugetului general consolidat stabilit la \nceputul
Cheltuieli totale realizate 187,2 mld. lei anului.
Ministerul Finan]elor Publice anun]` c`
Realizat fa]` de program - 11%
Cheltuieli de investi]ii programate 12 mld. lei
rectificarea bugetar` finalizat` \n luna noiembrie a
acestui an este una pozitiv`, are la baz` consult`ri
premerg`toare cu toate ministerele [i s-a realizat cu
Cheltuieli de investi]ii realizate 7,7 mld. lei \ncadrarea \n deficitul de 2,96% din PIB, au
Realizat fa]` de program - 36% explicat la finalul s`pt`mnii trecute Finan]ele.
Economia cre[te puternic [i sunt toate
Unele cresc, altele scad premisele s` treac`, a[adar, de 6% din PIB.
Problema este \ns` dac` aceast` cre[tere se reflect`
Cheltuielile de investi]ii versus cheltuieli [i \n \ncas`ri. La nou` luni, veniturile sunt foarte
de personal \n primele nou` luni din an, bune un plus de 8,8% fa]` de aceea[i perioad` a
\n ultimii cinci ani anului trecut. Doar c`, fa]` de programul de la
. lei) \nceputul anului, ele sunt cu 4,4% mai mici.
nal (mld 50,5
de perso
Finan]ele spun c` deficitul va r`mne \n ]intele
eltuieli
Ch stabilite la \nceputul anului, ceea ce \nseamn` c`
41,5 acest lucru nu se poate face dect prin ajustarea de
37,9 cheltuieli la nivelul veniturilor. Deja, la prima
34,4 35,7
rectificare au fost t`iate zece miliarde de lei de la
Cheltuieli de investi]ii (din buget [i din fondur cheltuielile de investi]ii, ceea ce \nseamn` c` [i
i UE; mld. lei)
veniturile mai mici \n buget vor fi suficiente pentru
r`mnerea \n ]inta de deficit bugetar. Doar c`
19,4 19 sacrificate sunt cheltuielile de investi]ii un minus de
16,5 17,3
36% la nou` luni. Atunci ce sens are s` te lauzi cu
12,1 rectificarea pozitiv` [i cu o cre[tere de 6% a
SURSA: Ministerul Finan]elor economiei cnd deficitul bugetar este ]inut \n fru
doar de sc`derea investi]iilor, lucru ce va pune mari
2013 2014 2015 2016 2017 probleme cre[terii viitoare?
 4
www.zf.ro / BURSE - FONDURI
tel: 0318.256.266 e-mail: zf@zf.ro ZIARUL FINANCIAR

MUTUALE
l
Luni, 13 noiembrie 2017

EVOLU}IA CELOR BET 7.771,63 SNP 0,2895 TLV 2,115 FP 0,85 SNG 31,05 BRD 12,74 EL 12,72 DIGI 35 TOP 5 PPL 2,84 ELGS 1,74 SPCU 0,341 ALR 3,3 ELMA 0,175
MAI LICHIDE (puncte)
0,32% 0,00% 0,00% 0,00% 1,47% 0,31% 1,76% 0,00% CRE{TERI 7,58% 6,10% 5,25% 3,13% 2,94%
AC}IUNI LISTATE Rulaj 40,06 mil. lei TGN 390 TEL 25,6 COTE 100 SNN 7,64 M 34,9 BVB 30 TOP 5 PREH 1 EPT 0,031 ECT 0,017 CMP 1,07 CNTE 26,1
LA BVB 10.11.2017 (lei)
* Date culese la ora 18:00
-27,9% 0,26% -0,97% 0,81% 1,46% -0,29% 0,00% SC~DERI -8,26% -7,74% -4,49% -4,46% -4,04%

{tiri ZF
Sphera Group vrea s` adauge \n meniu
PUBLICITATE

Ac]iunile Alro Slatina urc` la

maximul ultimilor [ase ani. Doar \n

alte 23 de restaurante anul viitor, investi]ii ultima lun` au luat plus 60%
Ac]iunile Alro Slatina (ALR), singurul
produc`tor de aluminiu primar [i de

care ar putea ajunge la 10-12 mil. euro aliaje din aluminiu din Romnia, au
\nchis vineri la 3,3 lei, maximul
ultimilor [ase ani, dup` un avans
considerabil de 60% doar \n ultima
lun`, potrivit datelor BVB. De la
l Grupul \nceputul anului Alro Slatina a adus un
randament de circa 190%, evolu]ie
inten]ioneaz` s` ajustat` cu dividendele pl`tite din
profitul pe 2016, conform calculelor
deschid` restaurante ZF. Alro Slatina este una dintre
companiile care au printre cele mai
pe toate cele trei sc`zute free float-uri (ac]iuni libere
branduri din disponibile la tranzac]ionare) din
cadrul pie]ei reglementate. Alro este
portofoliu: KFC, controlat` \n propor]ie de 84,2% de
Vimetco, iar Fondul Proprietatea are
Pizza Hut, Taco Bell 10,2%. De aici rezult` un free float de
5,59% al Alro, companie cu
l Pn` \n 2022, 2,3 mld. lei
capitalizare. De
sper`m s` dubl`m la \nceputul
re]eaua de
restaurante [i s`
190 %
este aprecierea
anului rulajul
cu ac]iuni a
fost de
19,8 mil. lei.
ajungem la 240 de ac]iunilor ALR anul
acesta, cu tot cu
Cel mai
probabil
unit`]i l Sphera dividende.
evolu]ia pre]ului
Group are \ncheiat` DANIEL PALI}~, director de planificare strategic` Sphera Group: Pentru anii urm`tori planific`m s` deschidem foarte multe
unit`]i de tipul drive through care necesit` un capital de investi]ii cuprins \ntre 700.000 de euro [i 1 milion de euro.
ac]iunilor a venit pe
fondul rezultatelor raporate
cu Alpha Bank o de companie \n primele [ase luni,
PUBLICITATE Daniel Pali]`, director de planificare reprezentant al unuia dintre pu]inii Cre[terea a venit ca urmare a coroborate cu evolu]ia pre]ului
Programele de investi]ii NN
facilitate de credit de strategic`. emiten]i lista]i la bursa de la Bucure[ti tragerilor de \mprumuturi din linia de aluminiului. Metalul are un plus de
Nivelul de investi]ii pe care \l care capteaz` cel mai bine cre[terea credit de la Alpha Bank Romnia 22,8% de la \nceputul anului pe bursa
Unit Linked \n lei [i valut` 21 mil. euro, despre angaj`m \n extindere difer` foarte economic` din prezent, axat` pe pentru deschiderea de restaurante noi, de la Londra. Compania sus]ine \n
pentru Planurile de pensii [i Planurile de investi]ii NN care spune c` este mult de tipul unit`]ii. Pentru anii avansul consumului. Grupul a intrat pe care au dep`[it ramburs`rile de \mpru- raportul semestrial c` att rezultatele
urm`tori planific`m s` deschidem 9 noiembrie la tranzac]ionare, cnd muturi pentru finan]area investi]iilor financiare, ct [i situa]ia actual` a
Numele Programelor
de investi]ii ING
Evolu]ia pre]ului
Data Pre] de Pre] de de vnzare (%) fa]` de: suficient` pentru foarte multe unit`]i de tipul drive-
through, care necesit` un capital de
pre]ul unei ac]iuni a \nchis la 33,6 lei,
plus 16% fa]` de pre]ul din ofert`.
\n restaurantele deschise \n anii
preceden]i, se arat` \n prospectul de
pre]ului aluminiulu o fac optimist`
pentru rezultatele pe \ntreg anul 2017
Unit Linked evalu`rii vnzare cump`rare S`pt`mna 31 dec.
precedent` 2016 urm`toarele 12 luni. investi]ii de 700.000 de euro-1 milion Acesta este cel mai recent emitent listare al Sphera. Facilitatea de credit [i estimeaz` c` acesta va fi un an de
Bond RON 10.11.2017 18,964086 19,962196 -0,19% -0,35% de euro. O investi]ie \ntr-un food core intrat \n ringul de tranzac]ionare de la este de 21 mil. euro. referin]` pentru grup. Alro \[i va
10.11.2017 24,840131 26,147506 0,17% 5,98%
\ntr-un centru comercial necesit` o Bucure[ti. Credem c` facilitatea de creditare publica datele la nou` luni pe
Mixt 25 RON LIVIU POPESCU investi]ie la jum`tate, spune Daniel Sphera Group avea datorii curent` acordat` de Alpha Bank 15 noiembrie. Liviu Popescu
Mixt 50 RON 10.11.2017 16,539383 17,409877 0,47% 11,38%
Pali]` \ntr-un interviu acordat opera- purt`toare de dobnd` de 11,5 mil. lei Romnia, pentru care am demarat
Mixt 75 RON 10.11.2017 15,301530 16,106874 0,77% 17,56%
phera Group (SFG), torului pie]ei de capital. la finele anului 2016, fa]` de 5,8 mil. lei procedurile de extindere, este

S
Equity RON 10.11.2017 14,315056 15,068480 1,02% 22,66% operatorul KFC, Pizza Hut El nu precizeaz` valoarea total` a \n anul precedent. suficient` pentru finan]area nevoilor
Electroaparataj Trgovi[te are
Global Opportunities RON 10.11.2017 19,046346 19,336392 1,24% 18,16% [i Taco Bell \n Romnia [i investi]iei sau num`rul exact de unit`]i noastre de cheltuieli de capital din afaceri de 12 mil. lei la nou` luni [i
Global Real Estate RON 10.11.2017 17,666479 17,935512 2,36% -1,32% singurul grup de restau- drive-through pe care Sphera urm`toarele 12 luni, se arat` \n un profit net de 101.000 lei, de 11
Enhanced Commodity RON 10.11.2017 6,068869 6,161288 1,10% 2,34% rante listat la bursa ro- inten]ioneaz` s` le deschid`, dar la o Sphera Group avea datorii prospect. ori mai mic
Verde - USD USD 10.11.2017 17,941334 18,214552 -0,26% 1,85% mneasc`, inten]ioneaz` ca \n 2018 s` investi]ie medie de circa 500.000 de Sphera a deschis dou` restaurante Electroapartaj Trgovi[te (ELJ),
Albastru - USD USD 10.11.2017 24,707484 25,083740 -0,18% 7,25% deschid` 23 de unit`]i pe toate cele euro pe unitate ar rezulta c` valoarea purt`toare de dobnd` de KFC \n 2014, [ase restaurante KFC [i companie care se ocup` cu fabricarea
10.11.2017 25,831153 26,224521 -0,12% 11,75% trei branduri, din care cea mai mare total` ar putea fi de 12 mil. euro, patru unit`]i Pizza Hut Dine-in \n 2015 aparatelor de distribu]ie [i control al
Alb - USD USD
parte ar fi restaurante de tipul drive- potrivit calculelor ZF. 11,5 mil. lei la finele anului [i [ase restaurante KFC, patru Pizza electricit`]ii, a raportat pentru primele
Rosu - USD USD 10.11.2017 22,899014 23,247730 -0,05% 16,82%
NN Clasic RON 10.11.2017 9,984090 10,136132 -0,19% n/a
through (care permit clien]ilor Pn` \n 2022, sper`m s` dubl`m 2016, fa]` de 5,8 mil. lei \n Hut Dine-in [i trei unit`]i Pizza Hut nou` luni afaceri de 12,2 mil. lei, plus
ridicarea comenzilor f`r` a p`r`si re]eaua de restaurante [i s` ajungem la Delivery \n 2016. 1% fa]` de aceea[i perioad` din 2016,
NN Dinamic RON 10.11.2017 11,441490 11,615726 1,01% n/a
autoturismul - n.red.), potrivit lui 240 de unit`]i, spune Daniel Pali]`, anul precedent. liviu.popescu@zf.ro \n timp ce profitul net s-a diminuat de
Programele de investitii BOND si MIXT25 au fost lansate n data de 1 Noiembrie 1998; 11 ori, la circa 101.000 lei. Compania
Programele de investitii MIXT50, MIXT75 si EQUITY au fost lansate n data de 20 Mai 2008;
Programele de investitii Rosu, Alb si Albastru au fost lansate in data de 1 Februarie 2000;
nu explic` \n raportul trimestrial care
Programul de investitii Verde a fost lansat in data de 1 Martie 2001; sunt factorii care au stat la baza
Programele de investitii Global Opportunities, Global Real Estate, Enhanced Commodity au fost
lansate in octombrie 2011;
Programele de investitii NN Clasic si NN Dinamic au fost lansate in data de 1 Februarie 2017;
Pentru toate aceste Programe de investitii se calculeaza cotatii zilnice care sunt accesibile la
Aerostar Bac`u raporteaz` la nou` luni un profit de 26,9 mil. lei, declinului rezultatului net. Cheltuielile
s-au majorat cu 13% la 12,6 mil. lei.
Chiar dac` este listat` pe segmentul
adresa noastra de Internet
www.nn.ro mai mic cu 44% la afaceri de 223 mil. lei, \n sc`dere cu 6,8% principal al bursei romne[ti,
Electroapartaj nu este o ac]iune foarte
lichid`, cea mai recent` tranzac]ie fiind
DAN GRIGORE IVAN
PUBLICITATE AU URCAT CU APROAPE 30% 13,732 milioane lei anul trecut. Din aceast` sum`,
11.009 mii lei s-au cheltuit pentru achizi]ia de
cea din 9 noiembrie, cu o [edin]`
\nainte de publicarea rezultatelor la
AEROSTAR Bac`u (ARS), companie ce activeaz`
\n domeniul fabrica]iei de produse de avia]ie [i men-
|N {ASE LUNI echipamente tehnologice, echipamente hardware,
echipamente de m`sur` [i control, instala]ii,
nou` luni. O ac]iune ELJ se
tranzac]iona atunci la 0,175 lei, plus
tenan]`, a \nregistrat o cifr` de afaceri de 223,79 mil. Evolu]ia ac]iunilor Aerostar \n ultimele finalizarea unor lucr`ri de reamenajare [i 0,3% fa]` de [edin]a precedent`. De la
lei dup` primele nou` luni din acest an, cu 6,8% mai [ase luni (lei/ac]iune) modernizare a spa]iilor de lucru [i a spa]iilor pentru \nceputul anului rulajul cu ac]iuni ELJ a
pu]in fa]` de aceea[i perioad` a anului trecut, \n confortul sporit al salaria]ilor (s`li mese, vestiare etc.) fost de 146.000 de lei. Compania este
vreme ce profitul net s-a situat la 26,98 milioane lei, Compania este controlat` \n plac`ri cu panouri termoizolante a unor hale de controlat` \n propor]ie de 55,3% de
echivalentul unei reduceri de 44% a acestuia. propor]ie de 71,29% de c`tre produc]ii, 204 mii lei pentru achizi]ia de licen]e fondul Broadhurst Investments Limited
Vnz`rile la export au reprezentat 182,9 milioane Iarom, \n vreme ce SIF 4,45 software [i 532 mii lei pentru dezvoltarea sistemului din Cipru, iar Metex Big Gala]i are
lei (aproximativ 82% din cifra de afaceri), mai pu]in Moldova (SIF2) are o de]inere 10 nov
informatic de gestionare a produc]iei, se arat` \n 14,73%. Electroaparataj are 8,2 mil. lei
cu 10 milioane lei fa]` de anul precedent. Din de peste 15%. 2017 raportul Aerostar Bac`u. capitalizare, iar de la \nceputul anului
vnz`rile firmei, 60% au fost realizate pe pia]a Capitalizarea bursier` a companiei este de 677,6 ac]iunile au urcat cu 8%. Liviu Popescu
european`, sub 20% \n Romnia [i 10% \n Asia. milioane lei (147,3 milioane euro), dup` ce de la
Fabrica]ia produselor de avia]ie a reprezentat \nceputul acestui an ac]iunile Aerostar Bac`u au

678
cea mai mare surs` de venit a companiei (aproape 3,45
140 milioane lei dintr-un total de 223,79 milioane lei), 10 mai
urmat` de MRO (maintenance, repair & overhaul) [i 2017
servicii de avia]ie (peste 40 milioane lei) [i sisteme
pentru ap`rare (20 milioane lei). De asemenea,
mil. lei
PUBLICITATE compania a ajuns la un num`r de 1.947 de salaria]i
este capitalizarea
proprii, cu 9% mai mult dect anul trecut. Investi]iile Aerostar.
Aerostar s-au ridicat la 11,745 milioane lei, fa]` de SURSA: BVB
Business interna]ional
Investitorii nu s-au speriat de Trump deocamdat`. Reforma fiscal`, una
dintre sursele cre[terilor bursiere, s-ar putea amna \ns` pn` \n 2019
DAN GRIGORE IVAN
vedere contextul din prezent. De alfel, scena politic`
de la Washington a fost marcat` pn` acum de foarte
LA un an de la c[tigarea cursei preziden]iale multe scandaluri: presupusa imixtiune ruseasc` \n
americane de c`tre Donald Trump, majoritatea campania electoral` pentru sus]inerea lui Trump,
indicilor bursieri din \ntreaga lume au fost marca]i de demiterea lui Michael Flynn, a directorului FBI
cre[teri rar \ntlnite \n istoria pie]elor de capital, James Comey, r`spunsul [i pozi]ionarea lui Donald
alimentate de un complex de \mprejur`ri ce include Trump \n leg`tur` cu violen]ele din timpul mar[ului
att promisiunile privind reforma fiscal` american`, neonazist din Charlottesville sau schimbarea multor
o economie mondial` ale c`rei motoare s-au dovedit colaboratori importan]i din administra]ie: Reince
mai puternice dect se preconizase ini]ial sau Priebus, Sean Spicer, Anthony Scaramucci [i Steve
profituri \n cre[tere raportate de companii. Bannon. Rata de \ncredere \n Trump rmne \n jurul
Indicele american S & P 500 a crescut cu 20% \n a 35-38%, cel mai mic nivel de cnd se fac m`sur`tori
aceast` perioad`, cu peste patru puncte procentuale de acest gen.
peste media european`, \n vreme ce Asia a fost Imediat dup` \nchiderea urnelor, o planet`
marea c[tig`toare, dup` ce indicele nipon Nikkei \ntreag` urm`rea num`rarea voturilor. Atunci cnd
225, referin]a celei de a treia burse a lumii, afi[eaz` Hillary Clinton a pierdut statul Florida, era destul de
un avans de peste 30% \n ultimul an. clar c` unul dintre cele mai mari cutremure politice
Aurul - simbolul activelor de refugiu, a sc`zut din istoria recent` avea s` fie anun]at oficial peste
ini]ial, coborrea oprindu-se \n preajma primelor zile cteva ore.
din 2017. Cu toate acestea, de la \nceputul acestui an
activul de refugiu afi[eaz` o apreciere de aproape
10%. Reforma fiscal`, unul dintre principalele
O PERIOAD~ BURSIER~ FOARTE GENEROAS~ CU INVESTITORII
motoare ale cre[terii surprinz`toare a burselor lumii, Evolu]ia celor mai importan]i indici bursieri ai lumii
poate fi amnat` pn` \n 2019, au anun]at }ar` Indice Evolu]ie (%) }ar` Indice Evolu]ie (%)
Washington Post [i CNBC, \nscriindu-se [i aceasta pe
ultimul an
lista promisiunilor netransformate pn` acum \n legi.
Sc`derea taxei pe profit de la 35% la 20% poate pune SUA S & P 500 20 Italia FTSE MIB
\ns` mare presiune pe deficitul Americii, o ]ar` Europa Euro STOXX 600 15 Spania IBEX 35
definit` de altfel de o inegalitate alarmant de mare. Germania DAX 23 Elve]ia SMI
Situa]ia politic` volatil` din Statele Unite Japonia Nikkei 225
reprezint` un factor de risc pentru pie]ele de capital Fran]a CAC 40 20 Coreea
globale, tocmai din perspectiva promisiunilor Anglia FTSE 100 10 de Sud KOSPI
electorale care stau \nc` \n expectativ`, avnd \n
crescut cu 36%, pe fondul unor tranzac]ii \n valoare
Asocia]ia Utilizatorilor Romni de
de 4,154 milioane lei. Servicii Financiare: prin reducerea
Aprecierea ac]iunilor a fost mai mare dect cea a procentului de contribu]ie, guvernul
indicelui BET, referin]a bursei bucure[tene (9,69%),
\n condi]iile \n care m`rirea bugetului Armatei, cu
PSD a ignorat interesele
participan]ilor la Pilonul II de pensii
pn` la 2% din PIB, a antrenat cre[teri importante Asocia]ia Utilizatorilor Romni de
ale unor companii listate a c`ror activitate atinge [i Servicii Financiare (AURSF) acuz`
domeniul militar. autorit`]ile c` au ignorat interesele
participan]ilor la Pilonul II de pensii,
dup` ce Guvernul a modificat
procentul de contribu]ie la acest
sistem, de la 5,1% la 3,75%.
Consiliul Director al AURSF
dezaprob` modul \n care Guvernul a
modificat procentul de contribu]ie
pentru Pilonul II al sistemului de
pensii, sc`derea de la 5,1% la 3,75%
Donald Trump urma s` fie cel de al 47-lea
pre[edinte al Americii, iar cota]iile futures alunecau
cu vitez` \n teritoriul negativ. Deodat` \ns`
severitatea sc`derilor a \nceput s` se diminueze, iar
dezastrul bursier imediat la care se a[teptau mul]i
anali[ti p`rea c` se amn`.
Mai mult, \n cteva zile cre[terile au \nceput s`
domine majoritatea burselor lumii, alimentate de ALIN IACOB, pre[edinte al AURSF
optimisul de la New York, iar \ncet-\ncet raliul s-a
instalat la nivel mondial. urmnd s` reduc` \n viitor pensiile
Investitorii p`reau acum s` nu mai pun` \n prim administrate privat ale unui num`r
plan impredictibilitatea m`surilor [i discursurilor extrem de mare de participan]i.
protect]ioniste cu care urma s` se instaleze Trump la Constat`m cu regret c` autorit`]ile au
Casa Alb`, ci s` pun` mai mult accent pe ignorat interesele participan]ilor,
promisiunile noii administra]ii privind sc`derea prefernd s` adopte o solu]ie
impozitelor pentru companii, anumite scutiri de nefericit`, care va afecta standardul de
impozit sau dereglementare puternic` a sistemului via]` la pensie a milioane de romni,
financiar. spune Alin Iacob, pre[edinte al AURSF.
grigore.ivan@zf.ro Reprezentan]ii Asocia]iei reamintesc c`
statul romn [i-a asumat obliga]ia
legal` de a majora nivelul contribu]iei
pentru Pilonul II pn` la 6%. AURSF
va \ntreprinde toate demersurile legale
}ar` Indice Evolu]ie (%)
pe care le va considera necesare [i
ultimul an ultimul an
oportune pentru a determina
autorit`]ile s` reconsidere aceast`
34 China Hang Seng 29 decizie, \n sensul major`rii cotei de
17 Polonia WIG 20 37 contribu]ie pn` la un nivel care s`
16 Austria ATX 37 asigure cel pu]in men]inerea
31 29
contribu]iilor la nivelul existent pn` la
Ungaria BUX momentul adopt`rii ordonan]ei de
28 Romnia BET 22 urgen]`, se arat` \n comunicat.
SURSA: bursele Dan Strau], Mediafax

ZIARUL FINANCIAR l Luni, 13 noiembrie 2017
RATELE DE REFERIN}~ ALE DOBNZILOR PE PIA}A
INTERBANCAR~ (3 luni - varia]ie fa]` de cota]ia precedent`)
Volumul mediu zilnic al tranzac]iilor pe pia]a
valutar` a sc`zut dup` primele zece luni la
circa 1,6 mld. euro, \ns` r`mne peste 2016
l Pia]a valutar` a r`mas la un nivel modest \n octombrie l Juc`torii de pe pia]a valutar` au derulat \n
octombrie, \n medie, tranzac]ii zilnice de 1,48 mld. euro, un nivel modest dup` ce la jum`tatea anului, \n iunie,
volumul opera]iunilor valutare se apropiase de 2 mld. euro, cel mai ridicat nivel din ultimii aproape [ase ani.
CLAUDIA MEDREGA
ia]a valutar` a dat semne de
P
redresare \n primele zece luni din
acest an, comparativ cu perioada
ianuarie-octombrie 2016, volumul
mediu zilnic al tranzac]iilor
ajungnd la aproape 1,6 mld. euro, \n cre[tere
cu aproximativ 16% fa]` de nivelul de anul
trecut, de 1,38 mld. euro, reiese din datele
B`ncii Na]ionale.
|n fiecare zi lucr`toare din luna
octombrie juc`torii de pe pia]a valutar` de la
Bucure[ti au derulat, \n medie, tranzac]ii de
1,48 mld. euro. Volumul tranzac]iilor valutare
din octombrie 2017 a fost mai mare cu circa
210 mil. euro comparativ cu aceea[i lun` din
2016.
Din volumul total al tranzac]iilor de
1,48 mld. euro din octombrie, circa 180 mil.
euro au fost opera]iuni interbancare. Restul
au fost opera]iunile cu clientela, segment \n
care sunt incluse [i tranzac]iile derulate de
juc`tori offshore.
Vnz`rile zilnice de valut` c`tre clien]i au
fost \n luna octombrie 2017 de aproape
1,3 mld. euro, cu 11,4 mil. euro mai mari fa]`
de cump`r`ri, astfel c` sistemul bancar a fost
pe deficit de valut`.
Presiunile pe curs au devenit vizibile \n
special \n lunile de toamn`, cota]ia leu/euro
testnd frecvent pragul de 4,60, f`r` s`
dep`[easc` pn` acum acest nivel. Dup` ce
pe parcursul lunilor septembrie [i octombrie,
cursul de schimb leu/euro s-a consolidat peste
pragul de 4,59 lei/euro, luna noiembrie a venit
cu dep`[irea pragului de 4,6 lei/euro.
{tiri ZF
Cre[terea infla]iei \nc` nu se vede
\n dobnzile la lei: indicele ROBOR
la trei luni a \nchis s`pt`mna trecut`
\n stagnare, la 1,87%
Indicele ROBOR la trei luni, \n func]ie de care
se calculeaz` costul creditelor \n lei cu
dobnda variabil`, a stagnat vineri
diminea]` la 1,87%, situa]ie \nregistrat` [i
de ROBOR la 6 luni, care a r`mas cotat la
2,03%. |n acela[i timp, ROBOR la nou` luni,
care reprezint` rata dobnzii pl`tit` la
creditele \n lei atrase de c`tre b`ncile
comerciale de la alte b`nci comerciale
pentru o perioad` de nou` luni, a stagnat la
2,08%. ROBOR reprezint` rata medie a
dobnzii la care b`ncile romne[ti se
\mprumut` \ntre ele \n lei. Indicele se
stabile[te zilnic de BNR ca medie aritmetic`
a cota]iilor practicate de zece b`nci selectate
de Banca Na]ional`. Maximul atins de
ROBOR la trei luni a fost la 1,89%, nivel
\nregistrat la \nceputul acestei luni. Cre[terea
dobnzilor la lei a \nceput \n luna
septembrie, pe fondul unei restrngeri de
lichiditate din sistem. BNR a \ncercat s`
stopeze cre[terea ROBOR prin pomparea de
bani \n economie prin intermediul licita]iilor
repo, f`r` prea mult succes \ns`. Valoarea
cumulat` a opera]iunilor repo realizate \n
luna octombrie 2017 a dep`[it att nivelul
\nregistrat pe parcursul \ntregului an 2014,
ct [i totalul injec]iilor de lichiditate prin
opera]iuni repo din anul 2015, de 15,7 mld.
lei. Anali[tii consider` c` ascensiunea din
ultimele luni a ROBOR este temporar`,
majoritatea estimnd o stabilizare a
indicatorului pn` la un nivel de 1,3-1,5 %
pn` la finalul anului. Vocile pesimiste indic`
un ROBOR de 2% la finalul acestui an [i
chiar 5% \n urm`toarele [ase luni.
Cristina Bellu
Se strng banii la saltea: cash-ul
din economie a crescut cu 19%
\n ultimul an, pn` la 61,5 mld. lei
Numerarul \n circula]ie a ajuns la 61,5 mi-
liarde de lei, echivalentul a peste 13 miliarde
de euro, \n luna septembrie a acestui an, cel
mai ridicat nivel din ultimii ani, potrivit datelor
BNR. |n luna septembrie din 2016 cash-ul din
economie cumula 51,8 miliarde de lei, ceea
ce \nseamn` c` \n ultimul an 9,7 miliarde de
lei bani ghea]` au fost pompa]i \n economie.
Fa]` de luna trecut` cash-ul din economie a
crescut cu 1,3%, \n timp ce avansul anual se
situeaz` la circa 19%. Cash-ul din economie a
\nregistrat cre[teri anuale de dou` cifre \n
ultimul deceniu, cu doar cteva excep]ii \n
perioada de criz`. Nivelul banilor existen]i \n
economie a crescut accelerat \ntre anii 2004 [i
2007, perioada de boom a economiei, cnd [i
activitatea de creditare cre[tea spectaculos.
Avntul din ultima perioad` al cash-ului este
pus pe seama cre[terii consumului, dar [i a
nivelului redus de educa]ie financiar`. |n plus,
volumul ridicat al numerarului din circula]ie
eviden]iaz` preferin]a romnilor pentru pl`]ile
cu bani lichizi \n detrimentul mijloacelor
moderne de plat`, continund tendin]a de a
retrage banii de la bancomate \n ziua de
salariu, sus]in speciali[tii. |n ]`rile dezvoltate
din Europa, cea mai mare preferin]` pentru
cash este \ntlnit` \n Germania, potrivit unui
studiu citat de Handelsblatt. |ntreba]i dac` ]in
cash asupra lor, nou` din zece germani au
declarat aproape \ntotdeauna, \n timp ce
media european` a fost de 79%. Preferin]a
pentru cash a nem]ilor este explicat` de
faptul c` mul]i v`d pur [i simplu numerarul ca
fiind mai sigur. Anelis Baciu
www.zf.ro / B + NCI - ASIGUR + RI
ROBOR 1,87%
(Leu)
Niveluri modeste
Volumele medii zilnice
tranzac]ionate pe pia]a valutar`
de la Bucure[ti (mld. euro)
1,59
1,53
1,52
1,44 1,43
1,37
1,30
1,27
1,23
1,17
Mai
Mai
Febr.
Dec.
Ian.
Iul.
Iul.
Sept.
Sept.
Mar.
Aug.
Mar.
Aug.
Apr.
Oct.
Apr.
Oct.
Nov.
Iun.
Iun.
Ian.
Febr.
Pe parcursul lunii octombrie cursul de
schimb leu/euro a oscilat \n intervalul 4,5729 -
4,5988 lei/euro.
Moneda na]ional` a \nchis primele zece
luni din 2017 pe depreciere \n fa]a euro, \n
timp ce \n raport cu dolarul american [i cu
francul elve]ian s-a apreciat. Dup` zece luni
din an, leul a cumulat o depreciere de 1,26%
fa]` de euro comparativ cu nivelul de la
sfr[itul anului 2016, cota]ia ajungnd la
finele lunii octombrie la 4,5985 lei/euro. Pe de
alt` parte, moneda na]ional` a reu[it s` se
aprecieze \n aceast` perioad` fa]` de dolarul
american cu 8,1%, pn` la circa 3,95 lei/dolar,
Banca Transilvania, tot mai aproape de preluarea Bancpost:
Negocierile sunt aproape de finalizare, parcurgem ultimele etape
l Data semn`rii acordului este estimat` cel mai trziu pentru finele
lunii noiembrie 2017 [i va fi anun]at` public.
ANELIS BACIU
NEGOCIERILE dintre Banca Transilvania
[i grupul grecesc Eurobank, proprietarul
Bancpost, au intrat \n linie dreapt`, \n
prezent parcurgndu-se ultimele etape
pentru semnarea acordului, a anun]at vineri
pe burs` Banca Transilvania.
|n ultimele s`pt`mni s-au f`cut
progrese semnificative \nspre un rezultat
pozitiv, iar negocierile sunt aproape de
finalizare, p`r]ile parcurgnd ultimele etape
\n vederea semn`rii unui acord. () Data
semn`rii acordului este estimat` cel mai
trziu pentru finele lunii noiembrie 2017 [i va
fi anun]at` public de \ndat` ce formalit`]ile
necesare vor fi parcurse \n mod
corespunz`tor, se scrie \n nota de informare
publicat` pe burs`.
Ini]ial, tranzac]ia era estimat` pentru
finalul lunii octombrie, \ns` discu]iile au
intrat \n prelungiri. Banca Transilvania ar
urma s` preia toate opera]iunile locale ale
Eurobank, respectiv Bancpost, divizia de
leasing financiar ERB Leasing [i compania
de credite de consum ERB Retail Services.
|n urma prelu`rii Bancpost, a noua banc`
din pia]a local`, cu o cot` de pia]` de 2,9%,
Banca Transilvania s-ar apropia semnificativ
de BCR [i ar ajunge la o cot` de pia]` de circa
16%. La finalul anului trecut Banca
Transilvania avea o cot` de pia]` de 13,15%,
fiind a doua cea mai mare banc` local`.
|n ultimii ani, Banca Transilvania a fost o
surpriz` pozitiv`, juc`torul din Cluj
\nregistrnd cre[teri notabile ale cotei de
pia]` dup` active de la un an la altul. Pe
parcursul crizei, a fost cea mai dinamic`
banc` mare, c[tignd puncte procentuale la
pozi]ia sa de pia]` fa]` de 2008, \n condi]iile
\n care a fost [i mai pu]in afectat` de costul
riscului.
Banca Transilvania a mizat [i pe cartea
achizi]iilor [i are experien]a unei prelu`ri
recente. La finalul anului 2014, Banca
Transilvania a cump`rat Volksbank \ntr-una
dintre cele mai mari tranzac]ii de preluare [i
fuziune de pe pia]a bancar` romneasc`.
Cursul euro/leu
a crescut cu 2,15%
de la \nceputul
anului. |n ultima
s`pt`mn` a urcat
cu aproape 1%
DAN GRIGORE IVAN
LEUL s-a depreciat cu 0,96% \n fa]a
monedei europene s`pt`mna trecut`, iar
vineri euro a atins cel mai \nalt nivel \n raport
cu leul din 2012. De la \nceputul acestui an,
euro s-a apreciat \n fa]a monedei romne[ti
cu 2,15%, \n vreme ce dolarul american s-a
depreciat cu peste 7,5% \n fa]a leului.
0,00pp EURIBOR
(Euro)
2016 2017
1,98
1,92
1,74
1,60 1,63
1,54 1,52
1,48
1,45
1,35 1,36
iar \n raport cu francul elve]ian leul a c[tigat
6,3%, cursul cobornd \n octombrie sub
pragul de 4 lei/franc elve]ian, pn` la
3,95 lei/franc elve]ian.
Analiznd evolu]ia de la \nceputul anului,
se observ` o fluctua]ie a cursului leu/euro \n
intervalul 4,4-4,6 lei/euro, existnd [i episoade
de volatilitate, determinate de factori interni
sau externi.
Guvernatorul BNR a dat de \n]eles la
ultima [edin]` de politic` monetar` din acest
an c` \n perioada urm`toare regimul cursului
de schimb poate fi ceva mai flexibil dect \n
anii trecu]i, \n timp ce gestiunea lichidit`]ii va
|n urma prelu`rii Bancpost, a noua banc` din pia]a local`, cu o cot` de pia]` de 2,9%,
BANCA TRANSILVANIA s-ar apropia semnificativ de BCR [i ar ajunge la o cot` de pia]`
de circa 16%.
Dup` preluarea Volksbank, Banca
Transilvania a reu[it s` urce \n topul local
dup` active pn` pe locul doi, o pozi]ie care a
fost ocupat` tradi]ional pn` \n 2015 de
BRD-SocGen.
Dup` preluarea Volksbank, activele
B`ncii Transilvania au f`cut \n 2015 un salt de
33%, ajungnd la 47,3 mld. lei. Privind \n
urm`, \n 2008, Banca Transilvania avea o
cot` de pia]` de 5,4% [i era pe locul al
[aptelea \n sistemul bancar romnesc. Pe
partea de creditare, Banca Transilvania a
dublat volumul finan]`rilor acordate \n
perioada 2008-2016.
Anul trecut, Banca Transilvania a reu[it
s`-[i majoreze veniturile opera]ionale cu
2,5%, la 2,8 mld. lei, [i a raportat un profit net
de 1,2 mld. lei, la jum`tate fa]` de nivelul
record din 2015, cnd s-a \nregistrat un c[tig
excep]ional \n urma prelu`rii Volksbank.
Stocul de credite nete acordate de banca din
Cluj a ajuns la sfr[itul anului trecut la
27,2 mld. lei, \n cre[tere cu 8,4% fa]` de 2015.
Depozitele atrase de banca din Cluj de la
clien]i au avansat \n 2016 cu 9% fa]` de finele
anului 2015, la 41,8 mld. lei. |n primul
semestru din acest an, Banca Transilvania a
raportat un profit net de 496 mil. lei, c[tig
semestrial record. Banca din Cluj [i-a
majorat activele cu 11% fa]` de S1 2016, la
Cel mai \nalt nivel din ultimii cinci ani
Evolu]ia cursului euro/leu din ianuarie 2012 \n prezent
4,6397
24 iul. 2012
4,3219
4 ian. 2012
Joi, Mugur Is`rescu, guvernatorul B`ncii
Na]ionale, a atras aten]a asupra deterior`rii
balan]ei comerciale.
Mi se pare un lucru foarte serios c`
deteriorarea balan]ei comerciale apare tot
mai mult pe produse de consum. Ct timp
deteriorarea apare pe produse intermediare,
spui c` impor]i produse ca s` expor]i produse
cu valoare ad`ugat`. Ct timp balan]a
-0,33% 0,00pp LIBOR USD
(Dolar)
fi ferm`, iar volatilitatea dobnzilor mai
sc`zut`.
Cel mai sc`zut volum al opera]iunilor
SURSA: BNR
derulate pe pia]a valutar` \n acest an, de
aproape 1,35 mld. euro, a fost \nregistrat \n
luna aprilie.
Volumele medii zilnice tranzac]ionate pe
pia]a valutar` sunt \n continuare la nivelul din
anii de criz`, cnd economia era \n recesiune,
cu toate c` \n ultimii ani Romnia a fost pe
1,48 podiumul european la ritmurile de cre[tere
economic`.
Cea mai ridicat` medie zilnic` a
tranzac]iilor pe pia]a valutar` pe primele zece
luni a fost atins` \n 2008, respectiv 1,85 mld.
euro. Ulterior, criza [i-a pus amprenta
puternic [i pe aceast` pia]`.
Pe ansamblul anului 2016 volumul mediu
zilnic al tranzac]iilor pe pia]a valutar` a fost
de doar 1,4 mld. euro, \n sc`dere comparativ
cu 2015. Anul trecut volumele medii zilnice
pe pia]a valutar` au oscilat \n jurul a
1,1-1,6 mld. euro.
Vrful din 2016 al pie]ei, de 1,59 mld.
euro, a fost atins \n luna februarie, \n timp ce
luna septembrie a adus cel mai sc`zut nivel de
anul trecut, de doar 1,17 mld. euro. |n anul
2015, pia]a valutar` a fost mai animat`, fiind
stopat trendul descendent \nceput \n anul
2012.
Tranzac]iile pe pia]a valutar` sunt \n
mare parte \n euro, opera]iunile cu dolari sau
cu alte valute fiind reduse. B`ncile cump`r`
zilnic [i vnd valut` fie \n rela]ie cu clien]ii lor,
fie \ntre ele. Tranzac]iile de pe pia]a valutar`
din statisticile BNR cuprind tranzac]ii spot (la
vedere), dar [i opera]iuni de tip swap.
53,2 mld. lei. Pe de alt` parte, Bancpost, cea
mai important` entitate din portofoliul local
al grecilor, se plasa anul trecut pe locul nou`
\n sistemul bancar local. Banca avea o cot` de
pia]` de 2,9% cu active de 11,6 mld. lei
(2,5 mld. euro) [i aproximativ 1 milion de
clien]i de retail, corporate [i institu]ionali. \n
ultimii ani, Bancpost a trecut printr-un proces
de redimensionare teritorial`, reducnd la
jum`tate re]eaua teritorial`, de la peste 300
de unit`]i la sub 150 \n prezent, iar num`rul
angaja]ilor a ajuns la 2.117.
Bancpost este controlat` de Eurobank
de aproape dou` decenii, \n urma procesului
de privatizare [i a cump`r`rilor succesive de
ac]iuni de la ceilal]i ac]ionari. Cump`r`torul
Bancpost va trebui s` ramburseze [i liniile de
finan]are acordate de banca-mam`
Eurobank controleaz` \n Romnia active de
circa 2,6 mld. euro.
Bancpost a fost \nfiin]at` la \nceputul
anilor 90, fiind considerat` banca Po[tei.
Banca a \nceput procesul de privatizare \n
1998 cu Eurobank, grupul grec ce avea atunci
\n ac]ionariat [i cea mai mare banc` din
Germania, Deutsche Bank. Al`turi de
Eurobank, la privatizare a venit [i GE
Capital, divizia de investi]ii a gigantului
american General Electric. Americanii [i-au
vndut ulterior ac]iunile c`tre greci.
4,6390
10 nov. 2017
SURSA: OTP Group
comerical` se deterioreaz` pe bunuri de
capital consider`m c` ]ara trebuie s` se
dezvolte, s` se retehnologizeze. Ct timp \ns`
balan]a comercial` se deterioreaz` pe
produse de consum [i este \n cre[tere, [i nu
este \n cre[tere de ieri - de azi, este din 2014-
2015, citirea este simpl`: ne ambi]ion`m s`
cre[tem num`rul locurilor de munc` \n
str`in`tate, a spus Is`rescu.
5
tel: 0318.256.281 e-mail: zf@zf.ro
1,4% 0,00pp LIBOR CHF -0,74% 0,00pp
(Franc elve]ian)
OTP Bank a raportat \n T3 un profit
de 18 mil. lei, peste c[tigul cumulat
din primele dou` trimestre
l La capitolul resurse atrase de la clien]i, OTP a raportat
depozite \n valoare de 4,9 miliarde de lei, \n cre[tere cu 3%.
ANELIS BACIU
La finalul anului trecut OTP Bank avea o cot`
OTP Bank, subsidiara local` a celui mai mare de pia]` de 2,09%, ocupnd locul 11 \n topul dup`
grup bancar din Ungaria, a \nregistrat un profit de active, \n timp ce Banca Romneasc` ocupa
circa 18 milioane de lei \n trimestrul al treilea din pozi]ia 14, cu o cot` de pia]` de 1,62%. Dup`
acest an, un nivel peste profitul net cumulat \n achizi]ia B`ncii Romne[ti, OTP va avea o cot` de
primele [ase luni din acest an, arat` datele pia]` de circa 4% [i va intra \n top zece cele mai
publicate la Budapesta. |n total, profitul aferent puternice b`nci locale, posibil pe locul opt. OTP
perioadei ianuarie-septembrie s-a ridicat la 31 mi- Bank a mai trecut prin dou` achizi]ii \n Romnia,
lioane de lei, \n sc`dere cu 5% fa]` de aceea[i \n 2014, cnd a preluat subsidiara local` a
perioad` a anului trecut. portughezilor de la Millennium, dar [i \n 2000, la
OTP a revenit pe profit \n T3 fa]` de T2 cnd intrarea pe pia]a local`, cnd a preluat Robank.
raportase o pierdere de 6,6 milioane de lei ca ur- Ungurii nu exclud alte achizi]ii pe plan local, \ns`
mare a cre[terii provizioanelor. |n primul trimes- numai dup` integrarea B`ncii Romne[ti. Grupul
tru din 2017 OTP a raportat un c[tig de 19 mi- maghiar are ca obiectiv o cot` de pia]` de 7-8% pe
lioane de lei \n Romnia. termen mediu \n Romnia.
Veniturile totale ale b`ncii din primele nou`
luni ale lui 2017 au cumulat 312 milioane de lei,
fiind \n cre[tere cu 5% fa]` de luna septembrie Active mai mari
2016.
Evolu]ia principalilor indicatori ai OTP
Cea mai mare parte a \ncas`rilor, 76%,
\n Romnia \n primele 9 luni din 2017
echivalentul a 238 milioane de lei, a venit din
dobnzile aferente creditelor acordate, \n timp ce Indicator Valoare Dinamica
veniturile din comisioane au \nsumat 34 milioane (mil. lei) (%)
de lei. Veniturile din dobnzi au crescut cu 6%, \n PROFIT NET 31 -5
timp ce \ncas`rile din comisioane s-au redus cu
10%. VENITURI TOTALE 312 5
Pe de alt` parte, cheltuielile opera]ionale au VENITURI NETE din dobnzi 238 6
sc`zut cu circa 6% [i au ajuns la 188 milioane de
lei, fapt ce a permis b`ncii ob]inerea unui profit VENITURI NETE din comisioane 34 -10
opera]ional de 124 milioane de lei, \n cre[tere cu CHELTUIELI opera]ionale 188 -6
30%.
Portofoliul de credite brute al OTP Bank PROVIZIOANE 82 41
cumula 8,1 miliarde de lei la finalul lunii DEPOZITE 4,958 3
septembrie, fiind \n cre[tere cu 6% fa]` de aceea[i
perioad` din 2016. Creditele de retail \nsumau CREDITE 8,144 6
5,8 miliarde de lei, \n timp ce finan]`rile pentru ACTIVE 9,212 8
companii ajungeau la2,3 miliarde de lei la finalul SURSA: OTP Group
lunii iunie.
La capitolul resurse atrase de la clien]i, OTP a
raportat depozite \n valoare de 4,9 miliarde de lei, OTP, fosta cas` de economii a Ungariei
\n cre[tere cu 3%. Raportul dintre credite nete [i (echivalentul CEC), a fost \nfiin]at` \n 1949, iar
depozite se situa astfel la nivelul de 143% la finalul dup` c`derea comunismului a devenit un grup
lunii septembrie. integrat, listat la burs`, cu planuri de extindere \n
Activele b`ncii au sc`zut cu 8% an la an, pn` regiune. Ungurii de]in b`nci \n Bulgaria, Croa]ia,
la 9,2 miliarde de lei. Activele [i rezultatele finan- Romnia, Serbia, Slovacia, Ucraina, Muntenegru
ciare din primele nou` luni ale anului nu au inclus [i Rusia. OTP are \n total o re]ea de 1.385 de
[i tranzac]ia de preluare a B`ncii Romne[ti de la
grupul elen National Bank of Greece (NBG), ca-
sucursale \n regiune.
Grupul OTP are active de 35 miliarde de euro
re a fost semnat` la finalul lunii iulie 2017. Finali-
zarea tranzac]iei OTP Bank - Banca Romneasc`
este supus` aprob`rii autorit`]ilor de supraveghe-
[i o capitalizare bursier` de 9 miliarde de euro.
Spre compara]ie, cea mai important` banc` din
Romnia, BCR, are active de aproape 15 miliarde
re [i este estimat` pentru \nceputul anului 2018. de euro.
PUBLICITATE
 6
www.zf.ro / COMPANII
tel: 0318.256.277, 280, 326 e-mail: zf@zf.ro ZIARUL FINANCIAR l Luni, 13 noiembrie 2017

Schimb` barca dup` trei ani de zbucium [i o amenin]are cu lichidarea Divizia

naval`a
Daewoo a

Olandezii de la Damen preiau pachetul majoritar \nceputdiscu]iile

pentru
vnzarea
[antierului \nc`

de ac]iuni la [antierul naval din Mangalia de anul trecut

l Valoarea tranzac]iei nu a fost f`cut` public`, dar ar putea ajunge la 40-70 de milioane de dolari, potrivit datelor din pia]`
l Olandezii nu au precizat dac` au \n plan s` preia [i pachetul controlat de statul romn la [antierul din Mangalia.
MIRABELA TIRON zentan]i ai guvernului \n vederea cooper`rii la {antierul naval Daewoo-Mangalia Heavy Ce spune Ministerul Economiei
Pierderi totale de circa
[antierul naval [i pentru dezvoltarea industriei. Industries (DMHI), care face obiectul tran- Ministerul Economiei a solicitat Damen informa]ii generale a ac]ionarilor S.N. 2 Mai S.A. Op]iunea
rupul olandez Damen, care de]i- Mai mult, ei au transmis c` deja Consiliul 2,7 mld. lei \n opt ani zac]iei \n curs, este cel mai mare juc`tor de pe privind inten]iile acestuia referitoare la implicarea \n privind exercitarea dreptului de preferin]` trebuie s`

G ne [antierul naval din Gala]i, \[i

consolideaz` pozi]ia \n industria
local` de nave prin preluarea
pachetului majoritar de ac]iuni
al [antierului naval Daewoo Mangalia Heavy
Industries (DMHI), liderul pie]ei construc-
torilor de nave.
Concuren]ei [i-a dat acordul pentru aceast`
tranzac]ie. Valoarea tranzac]iei nu a fost f`cut`
public`, dar ar putea ajunge la 40-70 de milioa-
ne de dolari, potrivit datelor din pia]`.
Olandezii de la Damen vor fi al`turi de
norvegienii de la Vard (grup controlat de ita-
lienii de la Fincantieri) cei mai mari investitori
Evolu]ia cifrei de afaceri [i a pierderilor
la Daewoo Mangalia
2.100
1.800
1.500
1.200
pia]a constructorilor de nave, cu o cifr`de
afaceri de 2 mld. lei anul trecut, \n u[oa-
r`cre[tere fa]`de nivelul \nregistrat cu un an \n
urm`.
{antierul a raportat \ns` pierderi de
483 mil. lei, fa]`de 515 mil. lei cuun an \n
urm`[i a func]ionat cu 2.400 de angaja]i, fa]`de
activitatea viitoare a DMHI. Pe m`sur` ce se face
agregarea tuturor informa]iilor privind valoarea total`
a tranzac]iei, respectiv a efortului financiar pe care \l
implic` achizi]ionarea pachetului majoritar de ac]iuni
la DMHI [i a celorlalte condi]ii privind vnzarea,
partea romn` va lua o decizie cu privire la
exercitarea op]iunii de cump`rare, au transmis
ia \n calcul situa]ia dificil` a D.M.H.I care \nregistreaz`
pierderi mari \ncepnd din anul 2009. Datoria
societ`]ii se cifreaz` la data de 31.12.2016 la peste
1,2 mld. dolari din care peste 420 mil. dolari c`tre
ac]ionarul majoritar D.S.M.E, au mai transmis pentru
ZF oficialii Ministerului Economiei.
|n data de 19.10.2017 a avut loc adunarea general` a

SURSA: Ministerul de Finan]e

Prin preluarea pachetului majoritar la [an-
tierul naval din Mangalia, Damen \[i va \nt`ri
pozi]ia \n construc]ia [i repararea de nave, po-
trivit oficialilor grupului Damen. Olandezii nu au
precizat dac` au \n plan s` preia [i pachetul con-
trolat de statul romn la [antierul din Mangalia,
ci doar au transmis c` au loc \ntlniri cu repre-
\n industria local` de nave, o pia]` estimat` la
peste 3 miliarde de lei. Vard controleaz` \n pre-
zent [antierele din Tulcea [i Br`ila. Pe pia]` mai
este prezent \n top cinci juc`tori {antierul
Naval Constan]a, cu afaceri de peste 220 mil.
lei, singurul juc`tor controlat de un antreprenor
local, Gheorghe Bosnceanu.
900 aproape 2.600 \n 2015, potrivit datelor de la oficialii ministerului c`tre ZF. ac]ionarilor a SN 2 Mai Mangalia SA \n care s-a
Ministerul de Finan]e. Ministerul Economiei este ac]ionar majoritar al hot`rt amnarea exercit`rii dreptului de preferin]` al
0 |n perioada 2009-2016 a avut pierderi totale Societ`]ii {antierul Naval 2 Mai S.A., societate ale SN 2 Mai SA Mangalia [i mandatarea conducerii
-300 de circa 2,7 miliarde de lei (600 de milioane de c`rei ac]iuni sunt listate pe pia]a secundar` de societ`]ii s` solicite DSME completarea informa]iilor
-800 euro), potrivit calculelor ZF f`cute pe baza tranzac]ionare AeRO, prin urmare implicarea acestuia privind pre]ul propus [i celelalte condi]ii ale vnz`rii,
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 datelor de la Ministerul de Finan]e. \n acest proces se poate realiza \n cadrul adun`rii au mai precizat reprezentan]ii Ministerului Economiei.
n Cifr` de afaceri (mil. lei) nPierderi (mil. lei) Mai multe detalii pe www.zfcorporate.ro

Top 100 cele mai valoroase
companii din Romnia
Cei mai puternici
cinci juc`tori din
comer]ul alimentar,
mai valoro[i cu 30%
CRISTINA RO{CA
CELE mai valoroase cinci com-
panii din comer]ul alimentar au
fost evaluate la 4,5 mld. euro, \n
urcare cu aproape o treime com-
parativ cu anul precedent, arat`
datele edi]iei din acest an a
anuarului 100 cele mai valoroase
companii din Romnia, realizat
de Ziarul Financiar \mpreun` cu
BT Capital Partners [i cu firma
de evaluare [i consultan]`
Veridio.
Evaluarea unei companii se
face pe baza datelor financiare
din anul precedent, deci din 2016,
un an bun pentru juc`torii din
comer]ul alimentar care au pariat
puternic pe expansiune. Mai
PUBLICITATE
Auchan: Salariul net al
angaja]ilor no[tri va fi cel
pu]in la fel de mare ca \nainte
de modific`rile legislative
l Retailerul francez este unul dintre cei mai
mari angajatori din economie, cu circa 10.000
de salaria]i \n magazine [i la sediul central.
CRISTINA RO{CA Spre exemplu, dac` aveam
\nainte un lucr`tor comercial care
Edi]ia din acest an a catalo- GRUPUL Auchan a anun]at c` se ocupa doar de raionul de salate,
gului vine dup` cel mai bun an salariile nete ale celor circa 10.000 acum el dac` accept` s` mearg` [i
pentru businessul local. de salaria]i nu vor fi afectate de la dulciuri [i s` stea [i la cas`, atunci
Cifra de afaceri a companiilor m`surile fiscale anun]ate recent de el prime[te o m`rire de 30%.
[i a b`ncilor din Romnia a ajuns guvern. |ncepnd cu 1 ianuarie Franois Marchand mai explic`
\n 2016 la 1.300 de miliarde de lei 2018 contribu]iile vor trece din sar- faptul c` este o m`sur` voluntar`
(285 mld. euro), \n timp ce marja cina angajatorului \n cea a angaja- ce se va implementa ini]ial \n ora-
de profit net a atins un nivel tului, iar impozitul pe venit va sc`- [ele mari ale ]`rii, pentru ca apoi s`
record de 4%. dea de la 16% la 10%. fie extins` \n toate
Cele mai valoroase 100 de Este greu de cal- centrele urbane unde
companii [i b`nci din Romnia au culat costul acestor Cifra de afaceri a compania este activ`.
fost evaluate la 333,8 mld. lei modific`ri pentru c` nu Auchan Romnia a Astfel, anterior un
(72,5 mld. euro), \n cre[tere cu exist` \nc` o metod` ajuns la aproape astfel de salariat c[tiga
18% fa]` de firmele care alc`- clar` de calcul. Ce pu- 1.700 de lei, iar acum
tuiau top 100 anul trecut. Astfel,
cei cinci juc`tori din comer]ul
alimentar au crescut mai rapid
tem spune sigur este c`
salariul net al angaja-
]ilor nu va fi afectat, ba 1,1 poate ajunge la 2.300
de lei brut. Executivul
francez afirm` c` este
dect cele 100 de firme \n an-
samblul lor.
|n edi]ia de anul trecut a
chiar va fi cel pu]in la
fel de mare dup`
implementare, spune
mld. prematur s` discute
despre
salaria]ilor.
interesul

mult, anul trecut consumul anuarului, cel mai valoros juc`-
Anuarul celor mai valoroase 100 de
companii din Romnia, ajuns la
edi]ia a dou`sprezecea, este cel
mai longeviv catalog editat de
Ziarul Financiar [i un produs unic
pe pia]a din Romnia \n condi]iile
\n care ofer` an de an repere
importante privind valoarea
businessului romnesc. Cele 100
de companii prezente \n top nu
sunt doar cele mai mari
businessuri locale dup` valoarea
cifrei de afaceri, sunt firmele cu
cele mai mari marje de profit,
reprezentan]ii industriilor care
cnt`resc cel mai greu \n
economia local`.
privat [i-a continuat galopul, fiind tor din comer]ul alimentar a fost
vioara \nti a economiei. |n acest Kaufland, care era [i atunci [i este
context, cele mai multe lan]uri de [i ast`zi liderul pie]ei locale de
supermarketuri, hipermarketuri, profil. Compania a ob]inut anul
magazine de discount, proximi- trecut afaceri de peste 2 miliarde
tate [i cash & carry au anun]at de euro [i are 115 hipermarketuri
afaceri \n urcare. Aceste rezulta- pe pia]a din Romnia. Tot
te, al`turi de al]i indicatori finan- comer]ul alimentar local este
ciari, sunt cele care au stat la baza evaluat la 20 de miliarde de euro,
evalu`rii realizate pentru cata- din care aproape 60% stau \n
logul, ajuns la a dou`sprezecea minile a zece juc`tori str`ini.
edi]ie. Anuarul va fi lansat pe 23 Restul este \mp`r]it de micii
noiembrie \n cadrul Galei ZF, comercian]i care au 70.000
cnd vor fi premiate [i cele mai 80.000 de chio[curi, potrivit celor
valoroase companii locale. mai recente date.
Kazahii [i chinezii care controleaz` Rompetrol au venit \n Romnia s` anun]e ce investi]ii vor s`
fac`, dar premierul Tudose le-a reamintit c` mai \nti trebuie s`-[i pl`teasc` datoria istoric`
l Rompetrol poart` \n spate o datorie de 600 mil. dolari c`tre statul romn de pe vremea lui Dinu Patriciu, care a de]inut Rompetrol dar care acum
este mort l Kazahii au vndut jum`tate din Rompetrol unui gigant chinez, care are planuri mari pentru Romnia att \n rafinare ct [i \n petrochimie.
ALINA-ELENA VASILIU Tudose s-au \ntlnit la guvern pentru a
relua discu]iile cu privire la memorandum.
PREMIERUL Mihai Tudose spune c` Guvernul Romniei a comunicat
Rompetrol trebuie s` achite datoria KazMunayGaz c` pentru a putea discuta
istoric` pe care o are fa]` de statul romn, o nou` prelungire a prevederilor Memo-
pentru ca memorandumul care randumului \ncheiat \n urm` 4
s-a semnat \n 2013 \ntre ani, trebuie s` fie \ndepli-
companie [i stat s` poa- Rompetrol nite dou` condi]ii: achi-
t` merge mai departe. Rafinare, compania tarea datoriei istorice a
Pe de alt` parte, care se ocup` de companiei fa]` de
KazMunayGas administrarea rafin`riei de la statul romn [i solu-
(KMG Internatio- N`vodari, a avut anul trecut ]ionarea cauzei de
nal), compania pe- afaceri de 12,5 mld lei [i profit de c`tre justi]ie, se
trolier` na]ional` arat` \ntr-un comu-
din Kazahstan,
spune c` toate obli-
ga]iile companiei ka-
401,3 nicat al Ministeru-
lui Energiei.
Premierul Mihai
zahe au fost \ndepli-
nite [i c` a intrat \n linie
mil. lei Tudose a subliniat c`
cele dou` condi]ii tre-
dreapt` \n procesul de buie \ntrunite cumulativ,
aplicare a memorandumului altfel statul romn nu va mai
pe care l-a semnat cu statul romn. putea lua \n calcul \n]elegerea din
Declara]iile vin dup` ce, joia trecut`, 2013.
reprezentan]ii KMG International, minis- Rompetrol Rafinare poart` \n spate o
trul Finan]elor Ionu] Mi[a, ministrul Ener- datorie de 600 de milioane de dolari c`tre
giei Toma Petcu [i premierul Mihai statul romn de pe vremea lui Dinu
AZAMAT ANGHULOV, senior vice
president al KMG International:
Calendarul va fi stabilit, ar trebui s`
finaliz`m pn` pe 31 decembrie, \ns`
suntem deschi[i s`-l prelungim dac`
statul romn are nevoie.
Francois Marchand, anul trecut, \ns` O alt` m`sur`
directorul de resurse compania a revenit adoptat` de Auchan la
umane al companiei. pe pierderi. \nceputul anului este
El mai spune c` majorarea valorii tiche-
\nc` de dinainte de tului de mas` la 15 lei.
adoptarea acestor m`suri de c`tre Mai mult, \n martie am majorat sa-
Executiv compania a decis ca de la lariul cu 17% \n medie \n compa-
1 noiembrie s` majoreze cu 30% nie, iar \n 2016 am avut major`ri
salariile angaja]ilor polivalen]i. cumulate de 26%. Angaja]ii au [i
Este vorba de salaria]ii cu mini- asigurare medical` [i stomatolo-
mum un an de experien]`, care [i- gic`, adaug` Marchand.
au terminat [colarizarea. Detalii pe www.zfcorporate.ro
Radu Gorduza, [eful Affidea pe
Romnia: Estim`m o cre[tere a
cifrei de afaceri cu 10%, focusul
este integrarea clinicilor Hiperdia
l Grupul Affidea, specializat \n servicii de
imagistic` medical`, a ajuns la 40 de centre
medicale, \n 19 jude]e pe pia]a local`, anul
acesta fiind unul de consolidare a opera]iunilor.
MIRABELA TIRON euro.|n Romnia, Affidea, con-
trola la momentul tranzac]iei o re-
FOCUSUL principal pn` la ]ea de 17 centre de imagistic`, me-
finalul anului 2017 este pe proce- dicin` nuclear` [i tratament al
sul de integrare a companiei cancerului, \n timp ce Hiperdia, cu
Hiperdia. Este un proces complex afaceri de 77 mil. lei \n 2015, avea
\n urma c`ruia bunele practici din 23 de clinici \n ora[e precum
ambele companii trebuie p`strate Arad, Bistri]a, Bra[ov, Bucure[ti,
[i valorificate pentru c` ele repre- Cluj-Napoca, Carei, Gala]i, Mier-
zint` active pre]ioase care ne vor
permite s` oferim mai mult`
curea Ciuc, Oradea, Or`[tie,
Ploie[ti, Satu Mare [i Timi[oara.
valoare pacien]ilor romni [i pro-
fesioni[tilor din domeniul me-
Pentru anul 2017, estim`m o
cre[tere a cifrei de afaceri de 10%.
dical, a declarat Radu Gorduza,
country manager al Affidea [i
(...) Ne vom continua expansiunea
pe pia]a romneasc` [i \n urm`-
Hiperdia \n Romnia. torii ani. Avem \n vedere noi dez-
Anul trecut, grupulAffideaa volt`ri ale companiei prin achizi]ii,
Patriciu, omul de afaceri care a de]inut suntem deschi[i s`-l prelungim dac` statul preluat re]eaua de clinici Hiper- dar [i prin investi]ii greenfield, a
Rompetrol [i care a murit acum trei ani. romn are nevoie. dia, unul dintre cei mai mari fur- precizat Gorduza.
Kazahii care au acum Rompetrol spun Tot \n memorandum se precizeaz` c` nizori priva]i de servicii medicale Anul trecut, Affidea Romnia
\ns` c` ei nu au [tiu nimic despre aceast` se vor pune bazele unui fond de investi]ii de pe pia]a local`. Tranzac]ia a a finalizat cu afaceri de 41,4 mil. lei
datorie cnd au preluat rafin`ria. |ntre de un miliard de dolari, aceasta fiind va- fost estimat` la 40-50 milioane de [i un profit net de 1,4 mil. lei,
timp, activele Rompetrol Rafinare se afl` loarea proiectelor care ar urma s` fie fina- potrivit datelor de la Finan]e. Pe
sub sechestru. lizate \n termen de [apte ani, din care de alt` parte, Hiperdia a raportat
Am \n]eles c` se va forma o comisie statul va avea o participa]ie de 20%. afaceri de 91 mil. lei, fa]` de un
interministerial` pentru realizarea ur- Zhangulov spunea \n 2016 c` cei de la nivel de 77 mil. lei \n anul anterior,
m`toarelor etape necesare implement`rii KMG International au banii pentru a cum- [i un profit net de 6,8 mil. lei, fa]`
memorandumului [i se vor continua dis- p`ra pachetul de ac]iuni de la stat, \ns` de 7,9 mil. lei cu un an \n urm`.
cu]iile. Statul romn este dispus s` gr`- banii nu au fost da]i pn` acum. Cauza ar Radu Gorduza mai spune c`
beasc` finalizarea procesului [i punerea fi ritmul lent \n care s-a derulat procesul de sunt vizate investi]ii \n cele mai
\n aplicare a memorandumului ct mai ra- negociere \ntre kazahi [i statul romn. avansate tehnologii medicale de
pid. Autorit`]ile urmeaz` s` vin` cu un
calendar \n urm`toarele una - dou` s`pt`-
mni, spune Azamat Zhangulov.
Suntem gata s` mergem mai departe
cu fondul de investi]ii de un miliard de
dolari, prin care vom genera noi locuri de
diagnostic imagistic care exist` pe
pia]a european`. Pentru acest
obiectiv, vom investi \n jur de
La \nceputul anului 2013, statul ro-
mn a semnat un memorandum de \n]ele-
munc` [i vom aduce bani la bugetul de
stat. Din partea noastr` nu e nicio proble-
7 mil. euro \n 2018. (...), a spus el.
Anul trecut, compania a in-
gere cu grupul Rompetrol prin care se m`, \ns` problema este de procedur`, vestit 5 mil. euro \n dotarea cu
stabile[te c` cei de la KMG International spune Azamat Zhangulov. echipamente a centrului Affidea
vor pl`ti 200 mil. dolari pentru 26,69% Din 2007, cnd KMGI a preluat Rom- RADU GORDUZA, country Fundeni, unitatea devenind astfel
din pachetul de 44,69% pe care statul \l petrol, kazahii au creat [ase mii de locuri de manager al Affidea [i Hiperdia \n Centru de Excelen]` \n Oncologie
de]ine acum la Rompetrol Rafinare. munc` [i au pl`tit taxe \n valoare total` de Romnia: Dezvoltarea unui sistem [i Centru de Referin]` al GE
Calendarul va fi stabilit, ar trebui s` 12 mld. euro, dup` cum spune Zhangulov. de asigur`ri private \n s`n`tate Healthcare \n Europa.
finaliz`m pn` pe 31 decembrie, \ns` Detalii pe www.zfcorporate.ro este vital` Detalii pe www.zfcorporate.ro
 7
www.zf.ro / COMPANII
ZIARUL FINANCIAR l Luni, 13 noiembrie 2017 tel: 0318.256.277, 280, 326 e-mail: zf@zf.ro

Immochan a ajuns la 340 mil. euro cu investi]ia Antreprenori locali

Fabrica Murata din

\n proiectul Coresi din Bra[ov. Dac` vom continua Zal`u, care produce
600 de tone de mur`turi
\n acela[i ritm, investi]ia va ajunge la 700 mil. euro pe an, vinde jum`tate
din produc]ie la export

Grupul francez Immochan, care a dezvoltat mallul Coresi Shopping Resort pe o parte din fosta platform` Tractorul Bra[ov, a
Facem investi]ii din fonduri proprii
ajuns la jum`tatea drumului cu proiectul din Bra[ov dup` ce zona de retail a fost completat` cu investi]ii \n reziden]ial [i birouri. pentru c` pia]a e \n mi[care [i nu am
ALEXANDRA CEP~REANU
timp s` umblu doi ani dup` hrtii sau
grupului Immochan \n dezvoltarea reziden]ial` de la
n Proiectul Coresi din Bra[ov. [tampile pentru fondurile europene.
in punctul de vedere Bra[ov cuprinde centrul Pe [antierul din zona reziden]ial` a proiectului

D al investi]iei, la ju- comercial, proiectul de Coresi lucreaz` \n prezent 600 de persoane, \ns` lipsa ROANA ROTARU
m`tate de drum, am birouri Coresi Business for]ei de munc` \ncepe s` pun` probleme [i pentru
ajuns la 340 de mi- Park, achizi]ionat de la dezvoltatorii Coresi Avantgarden. |n ultimul deceniu FABRICA de mur`turi Murata Impex din Zal`u, jude]ul
lioane de euro. Dac`
vom continua \n acela[i ritm, investi]ia
dezvoltatorul Ascenta [i
proiectul reziden]ial Coresi
peste 200.000 de locuri de munc` au disp`rut din
sectorul construc]iilor, iar \n ultimul an dezvoltatorii se
Salaj, un business de 3,5 mil. lei \n 2016, produce anual \n jur
de 600 de tone de mur`rturi pe care le vinde retailerilor [i ma-
va ajunge la 700 de milioane de euro, a Avantgarden. plng c` g`sesc din ce \n ce mai greu oameni. Este din gazinelor mici din Banat, Ardeal [i Maramure[, dar [i la
spus Tatian Diaconu, CEO al Immochan ce \n ce mai greu s` g`se[ti oameni care s` vin` pe [antier export.
Romnia, managerul care a desenat de la n Pe [antierul din zona s` munceasc`. Salariile muncitorilor din domeniul Mur`turile noastre au un gust specific, dulce-acri[or,
\nceput unul dintre cele mai mari proiecte reziden]ial` a proiectului construc]iilor au crescut foarte mult, ating 3.000-4.000 de care se diferen]iaz` de mur`turile din Moldova sau Oltenia,
de investi]ii imobiliare din afara Capitalei. Coresi lucreaz` \n prezent lei pentru persoanele calificate, iar pentru cei necalifica]i de aceea nu se g`sesc \n toat` ]ara. Cu ct mergi mai spre vest,
Immochan de]ine \n Bra[ov 100 de hectare de 600 de persoane, \ns` ajung la 2.500-3.000 de lei, a mai spus Daniela Kasper. cu att se pune mai mult zah`r \n mur`turi datorit` influen]ei
teren ale fostei platforme industriale Tractorul, din lipsa for]ei de munc` Cei care cump`r` locuin]e \n cadrul proiectului rezi- maghiare. Produsele noastre se potrivesc mai mult celor din
care 70 de hectare au fost dedicate centrului comer- \ncepe s` pun` probleme den]ial au vrsta cuprins` \ntre 30 [i 50 de ani, sunt Arad, Timi[, Bihor, Cluj, Alba, Sibiu, Satu Mare, Baia Mare
cial Coresi, construit dup` o investi]ie de 60 mil. euro. [i pentru dezvoltatorii absolven]i de studii superioare, familii care se \ncadreaz` [i S`laj, unde ne concentr`m vnz`rile, a spus Ioan Silaghi,
Ulterior, francezii au mai alocat 12 mil. euro Coresi Avantgarden. din punctul de vedere al veniturilor \n cerin]ele unui cre- administratorul companiei Murata Impex.
DESEN DE Romeo R`ileanu

pentru extinderea zonei de retail. Acum, proiectul
din Bra[ov cuprinde centrul comercial, proiectul
de birouri Coresi Business Park, achizi]ionat de la
dezvoltatorul Ascenta, [i proiectul rezidential
Coresi Avantgarden.
Avem 22.250 mp de cl`diri de birouri \n
construc]ie [i chiria[i care au cump`rat \n
avans. Cl`direa de 7.500 de metri p`tra]i este
\nchiriat` integral, iar cei 15.000 mp sunt lansa]i acum.
Zona reziden]ial` cuprinde trei blocuri terminate [i
alte 26 \n construc]ie. Din cele 2.000 de apartamente,
TATIAN DIACONU, CEO al Immochan Romnia: {ansa mare a fost c` am plecat de la zero ca
echip` [i am plecat la drum cu foarte mul]i oameni tineri. Nu aveam suficiente dogme [i principii ca
s` ne putem bloca \n ele pentru c` Immochan nu a f`cut un astfel de proiect pn` acum.
deja 1.000 sunt vndute. Vn- evolu]ie, dar cred c` se datoreaz` \n mare parte zonei.
zarea apartamentelor a \nceput Vnz`rile dau ritmul construc]iei. Ne dorim s`
\n ianuarie 2016. |n ultimul an am dep`[it toate men]inem pre]urile, dar este evident c` nu va fi posibil
a[tept`rile, s` vindem 1.000 de apartamente \ntr-un an din cauza cre[terii pre]urilor materialelor [i ale
este minunat pentru noi. Nu ne-am a[teptat la o astfel de manoperei, a explicat Daniela Kasper, partenerul
dit la banc`. O mare parte s-au mutat din alte p`r]i ale
]`rii, iar un anumit segment de clien]i este format din oa-
meni veni]i din str`in`tate. Printre cei care au cump`rat
apartamente se reg`sesc [i angaja]i ai companiei.
Proiectul de la Bra[ov a luat na[tere \n 2012, cnd
Tatian Diaconu a primit mandat de la ac]ionarii
Immochan, familia francez` Mulliez, care de]in [i
magazinele Auchan [i Decathlon, s` deseneze un
proiect imobiliar \n Romnia.
Mai multe detalii pe IOAN SILAGHI, administratorul companiei Murata Impex,
www.zfcorporate.ro al`turi de angaja]ii din fabric`

Cea mai mare parte a produc]iei, peste 300 de tone de

Directorul care a condus expansiunea Zara a plecat la NEPI Rockcastle. mur`turi, ajunge la export \n Anglia, Spania, Italia [i Fran]a.
Vindem peste 50% din produc]ia de mur`turi la export
\n Anglia, Spania, Italia [i Fran]a prin firme partenere, iar
restul produc]iei o vindem \n ]ar`, c`tre angrouri, retaileri [i

Spaniolii au recrutat \n locul lui un executiv de la concurentul H&M

|n mandatul de
doi ani [i jum`tate
al lui R`zvan Sin au
fost inaugurate circa
20 de unit`]i sub
toate brandurile,
fiind adus local [i
Uterque.
CRISTINA RO[CA
R~ZVAN Sin, excutivul romn care a condus
timp de doi ani [i jum`tate procesul de
expansiune al spaniolilor de la Inditex, proprie-
tarul Zara, a fost recrutat de NEPI Rockcastle.
|n noua pozi]ie din cadrul grupului cu
activitate \n domeniul imobiliar el se va ocupa
de retail leasing [i dezvoltare, conform datelor
publicate de el pe profilul de pe re]eaua de
socializare de business LinkedIn. NEPI
Rockcastle este cel mai mare proprietar de
centre comerciale din Romnia, avnd \n
portofoliu malluri precum Promenada [i Mega
Mall. Compania a \nceput \ns` \n ultimii ani
expansiunea [i pe alte pie]e din regiune.
|n locul lui R`zvan Sin la conducerea
strategiei de expansiune a Inditex a venit Mihai
Duica, potrivit surselor din pia]`. El are
background \n mod`, fiind anterior lease
manager pentru H & M, principalul competitor
din pia]` al Inditex. Duic` lucreaz` pentru H &
H & M [i Inditex domin` pia]a
local` de mod`, avnd \mpreun`
afaceri de peste 2 mld. lei.
M \nc` de dinainte de deschiderea oficial` a
primului magazin pe pia]` \n prim`vara lui 2011.
Primul s`u job a fost acela de director de
magazin, pentru ca apoi s` devin` director
regional de resurse umane. De aproape cinci ani
[i jum`tate el este lease manager pentru
compania ce num`r` o re]ea de peste 50 de
magazine \n principalele ora[e ale ]`rii. H & M
a ob]inut anul trecut afaceri de 760 mil. lei ce
plaseaz` brandul suedez pe primul loc \n moda
local`. La nivel de grup \ns` spaniolii de la
Inditex sunt lider cu un total de opt branduri. H
& M mai are \n Romnia [i Cos, \ns` cele dou`
sunt operate separat.
Detalii pe www.zfcorporate.ro
magazine mici. Avem o colaborarea veche cu retailerul local
de tip cash and carry Almira Timi[oara. Volumele pe care le
livr`m c`tre ei cresc \n fiecare an cu 25%. Mai suntem
prezen]i [i \n Cora Cluj [i Real Arad [i Oradea, a spus Ioan
Silaghi. Murata Impex cump`r` materia prim` necesar`
produc]iei de mur`turi de la fermieri romni, apelnd la
importuri doar cnd un produs nu este disponibil \n Romnia.
Circa 98% din produsele necesare le iau din ]ar`, doar
cnd nu g`sesc ceva iau de afar`. Le-am sugerat
legumicultorilor din zon` s` se asocieze [i s` produc` legume
la comand`, adic` s` fac` de 100 de tone de varz` c` o iau eu
pe toat`, dar nu am reu[it s`-i conving. Cine pune legume la
noi \n zon`, pune de toate [i se duce cu produsele la pia]`. E
o chestiune de obi[nuin]` a lor.
Mai multe detalii pe www.zfcorporate.ro

PUBLICITATE
 8
www.zf.ro / COMPANII
tel: 0318.256.277, 280, 326 e-mail: zf@zf.ro ZIARUL FINANCIAR l Luni, 13 noiembrie 2017

Real estate

Peste 80% din cererea

pentru spa]ii de birouri vine
din IT [i centre de servicii
Zece
CRISTINA BELLU partea companiilor de IT [i BPO/SSC companii din
(business process outsourcing/shared Transilvania au fost
PIA}A de birouri din Capital` a \nre- services center) 83% , urmate de premiate \n cadrul
gistrat o cerere de pn` la 45.000 de me- companii cu profil energetic [i industrial evenimentului Campioni \n
tri p`tra]i \n cel de-al treilea trimestru, (6%) [i de firme din sectorul de banking business, organizat joi
ajungnd la un total de 134.000 de metri [i asigur`ri (5%), explic` Silviu Pop, la Cluj-Napoca.
p`tra]i de la \nceputul anului compani- head of research \n cadrul Colliers
ile din IT [i outsourcing dominnd pia]a, International Romania.
potrivit datelor raportate de compania Potrivit analizei, zona Dimitrie Campionii \n business din Transilvania 2017:
de consultan]` imobiliar` Colliers Inter- Pompeiu a fost cea mai activ`, cu o
national. suprafa]` total` \nchiriat` de peste

Vrem s` demonstr`m c` [i din Romnia pot

|n acela[i timp, volumul 20.000 mp spa]ii de birouri,
tranzac]iilor de \nchiriere a reprezentnd 36% din total,

9%
fost mai mic \n T3, compa- \n timp ce zona CBD
rativ cu aceea[i perioad` (Central Business Dis-
de anul trecut, astfel c` su- trict) a \nregistrat 25%

ajunge produse de valoare \n afara ]`rii

prafa]a total` \nchiriat` din totalul tranzac]iilor
care include, pe lng` este rata de neocupare a de \nchiriere, iar zona
\nchirierile propriu-zise, cl`dirilor de birouri din Floreasca - Barbu V`c`-
renegocierile [i prelungirile Bucure[ti. rescu, 21%.
de contracte a fost de |n ceea ce prive[te rata
aproximativ 56.000 metri p`tra]i, de neocupare, aceasta a sc`zut,
fa]` de 71.000 metri p`tra]i \n 2016, ca ca urmare a lipsei livr`rilor noi, de la
urmare a prelungirii fazei de negociere a 12% \n primul semestru la pu]in peste

|mpreun`, cele CE AU DECLARAT PARTENERII PROIECTULUI |N CADRUL CONFERIN}EI
multor tranzac]ii mari.
|n cel de-al treilea trimestru,
9% \n trimestrul al treilea.
Conform raportului Colliers Inter-
zece companii
cererea nou` pentru spa]ii de birouri a national, pn` la finalul acestui an ur- campioane {ERBAN ROMAN, IONU} STANIMIR,
director de comunicare, BCR
fost corespunz`toare dinamicii pie]ei meaz` a fi livrat un total de pn` la vicepre[edinte, Entreprise Investors
din Bucure[ti, mai ales \n condi]iile \n 100.000 mp spa]ii de birouri, urmnd ca \n business au afaceri
care aceasta a avut parte de trei mari \n 2018 noile livr`ri s` \nsumeze peste Fondul de investi]ii Entreprise Investors a Antropologul Vintil` Mih`ilescu povestea \ntr-un
intr`ri: Amazon, GoPro [i Systematic. 300.000 mp, ceea ce ar putea marca un de peste 1,5 miliarde f`cut \n Romnia investi]ii precum Profi sau articol despre Marea Unire din 1918 c` la acea
Cea mai mare cerere a venit, astfel, din nou maxim postcriz`. Noriel. {i, uitndu-m` \n performan]a vreme a fost nevoie de un mit unificator [i acest mit
de lei [i peste magazinelor noastre Noriel \n aceast` unificator a fost ]`ranul romn, pentru c` peste tot \n
regiune, v`d c` oamenilor [i antreprenorilor Romnia valorile pe care se putea construi o na]iune
5.300 de salaria]i. de aici le merge foarte bine, iar nou` ne erau cele ale oamenilor din mediul rural. Ast`zi, la
Patronatul Produc`torilor de Medicamente: merge bine datorit` dumneavoastr`. aproape 100 de ani de la Marea Unire, \ncepem s`
Noi \ncerc`m s` punem \n leg`tur` campionii vorbim \n spa]iul public de campioni \n business,
M~D~LINA PANAETE \n business cu al]i campioni din alte domenii, despre start-up nation. Vorbim despre un spirit

85% din medicamentele ece companii romne[ti din

a[a cum este sportul, arta dar [i cu campioni
\n perseveren]`, oameni care au dorin]a de a
antreprenorial [i despre valori care construiesc un alt
fel de societate. O societate \n care oamenii au

care cost` sub 25 de lei

au devenit nerentabile
Z Transilvania active \n domenii
precum produc]ia de mobilier,
de cosmetice sau de produse
alimentare, dar [i \n domeniul
transporturilor au fost premiate s`pt`mna
aceasta pentru performan]a \n afaceri \n
cadrul proiectului Campioni \n business
schimba \n bine modul \n care func]ioneaz`
de exemplu sistemul de s`n`tate din
Romnia [i de a ajuta copii.
\ncredere.

organizat la Cluj-Napoca. |mpreun`, aceste

MIRABELA TIRON
PATRONATUL Produc`torilor Indus-
triali de Medicamente din Romnia
(PRIMER), care include 16 fabrici din
]ar`,sus]ine c` aproximativ 85% din
medicamentele care cost` sub 25 lei au
devenit nerentabile dupa cre[terea taxei
clawback cu 30% \n trimestrul III al
anului acesta fa]` de perioada similar` a
anului anterior [i cu 60% mai mult fa]`
de trimestrul III din 2015.
Taxa clawback reprezint` 5 lei,
adic` 25% din costul unui medicament
care la produc`tor este 20 lei [i \n
farmacie 25 lei. Dac` sc`dem costurile
de produc]ie, de desfacere [i celelalte
taxe [i impozite, rezult` practic c` aceste
produse au rentabilitate zero. Situa]ia
este [i mai grav` pentru medicamentele
sub 15 lei, care dau pierderi de 1-2 lei ,
a declarat Drago[ Damian, director
executiv al PRIMER.
{eful patronatului produc`torilor
de medicamente mai afirm` c` nu
exist` niciun fel de predicta-
bilitate pentru produc`torii
din ]ar`, ace[tia fiind for]a]i
astfel s` pl`teas` injust
sume aberante \n condi]iile
\n care fabric` medica-
mente ieftine.
DRAGO{ DAMIAN, director
executiv al PRIMER: Dac` nu
ar exista manufactura sub
contract [i exporturile din
fabricile din Romnia, acestea ar
trebui \nchise din cauza
suprafiscaliz`rii
DESEN DE Romeo R`ileanu
De[i am fost for]a]i
s` sc`dem pre]urile \n
2015 [i producem mai
pu]in dect atunci, taxa a
crescut la loc \n mod nejus-
tificat, a spus Damian.
Dac` nu ar exista
McDonalds a ajuns la 70 de
manufactura sub contract [i exporturile
din fabricile din Romnia, acestea ar
trebui \nchise din cauza supra-
fiscaliz`rii.
Oficialul de la PRIMER mai
precizeaz` c` medicamentele care cost`
sub 25 lei, pe care le utilizeaz` peste
8,5 milioane de pacien]i [i care sunt \n
marea lor majoritate fabricate \n
Romnia, reprezint` mai pu]in de 15%
din fondurile decontate de CNAS [i
totu[i sunt obligate la plata unei taxe
clawback care a crescut cu aproape 60%
\n mai pu]in de doi ani.
Scutirea de la plata obliga]iei de
tip clawback a medicamentelor care
cost` sub 25 lei reprezint` o m`sur`
care va genera efecte pozitive asupra
pacien]ilor [i industriei. Nicio ]ar` din
Uniunea European` nu mai aplic`
impuneri fiscale suplimentare la acest
nivel de pre], \n]elegnd s` reduc`
presiunea fiscal` asupra medicamen-
telor ieftine, asigurndu-le acestora un
acces ne\ngr`dit\n a[a fel \n-
ct s` contribuie la sc`-
derea costurilor din siste-
mele sanitare. Este mo-
mentul ca [i \n Rom-
nia s` fie oprit` apli-
carea obliga]iei de
plat` de tip clawback
pe acest segment de
medicamente. Vn-
z`rile de medicamente
eliberate pe pia]a local`
au ajuns la 13,1 miliarde de
lei (circa 3 mld. euro) \n
perioada iulie 2016 iu-
nie 2017, \n cre[tere
cu 10% fa]` de ace-
ea[i perioad` din
anul trecut, ceea ce
marcheaz` o redresa-
re pe pia]a de profil, po-
trivit unui studiu rea-
lizat de compania de cer-
cetare de pia]`
Cegedim.
zece companii au afaceri de peste 1,5 miliarde
de lei [i peste 5.300 de salaria]i.
Multe dintre companiile premiate au f`cut
deja pasul c`tre alte pie]e, un exemplu fiind
Aramis Invest, c[tig`tor \n acest an la categoria
Companii mari, care a devenit cel mai mare
exportator romn de mobil`, livrnd peste 90%
din produc]ie la export. Totodat`, [i compania
de transporturi [i logistic` Routier European
Transport, de]inut` de familia Retegan din Cluj,
a deschis filale \n Germania [i Italia.
Suntem oarecum [i noi o mic` multi-
na]ional` de familie, atipic`, \n sensul c` dac`
\n general multina]ionalele vin dinspre vest
spre est, noi ne-am dus dinspre est spre vest.
Am deschis filiale \n Italia [i \n Germania, a
spus Rare[ Retegan, managing partner
Routier European Transport, companie care
a primit un premiu special \n cadrul eve- IRINA ANGHEL-ENESCU,
nimentului. O alt` companie care are proiecte fondator [i pre[edinte, Funda]ia
\n str`in`tate este Inno Robotics, care se Triple Helix
ocup` cu integrarea de robo]i industriali. |n urm` cu [apte ani, atunci cnd a fost IONU} SAS,
Planul meu este s` demonstrez c` [i din lansat Campioni \n business, m` partener, liderul echipei de servicii fiscale
Romnia poate s` ajung` lucruri de valoare \n fr`mntau cteva lucruri. {i acestea pentru antreprenori [i afaceri de familie, PwC
afara ]`rii, a spus Cosmin Ioane[, antrepre- erau: lipsa de modele autentice pe de o Ceea ce este cu adev`rat impresionant este c` \n ace[ti
norul care a pus pe picioare Inno Robotics [i parte, lipsa de \ncredere pe de alt` parte [apte ani de Campioni \n business \n fiecare an am v`zut
care a primit la rndul lui un premiu special [i lipsa de speran]` \n ac]iune. |nainte s` oameni noi [i pove[ti noi. {i ceea ce este important este c`
pentru performan]a \n business. m` \ntorc \n Romnia am avut o discu]ie \n fiecare an elementele de business pe care le-am aflat au
|n fiecare an, fondul de investi]ii Enter- cu un profesor de leadership, care mi-a evoluat \n timp. Cu toate c` \n acest an au existat cteva
prise Investors, Banca Comercial` Romn`, spus c` lucrurile pe teren vor sta altfel elemente care nu au fost favorabile [i propice pentru a
firma de audit [i consultan]` fiscal` PwC dect cred [i c` trebuie s` fac o dezvolta predictibil un cadru antreprenorial, am \n
Romnia [i Asocia]ia Triple Helix Romnia cercetare. {i din studiul meu am ajuns la continuare convingerea c` vom reu[i \mpreun` s` ajungem
premiaz` cele mai dinamice afaceri antre- concluzia c` antreprenorii nu erau foarte la o stare de normalitate \n care antreprenoriatul s` fie
prenoriale \n cadrul evenimentului Campioni bine v`zu]i \n Romnia. Dar m` bucur c` v`zut ca o cultur`. {i sunt convins c` partea fundamental`
\n business din trei regiuni: Transilvania, exist` acum un apetit foarte mare de cre[tere a noastr` ca societate [i a economiei romne[ti
Moldova [i Muntenia [i totodat` desemneaz` pentru antreprenoriat. {i \mi doream s` este dat` de c`tre antreprenorii din Romnia [i de cei
Antreprenorul Anului. g`sim oameni excep]ionali care s` fie str`ini care vin s` investeasc` aici.
|n cadrul evenimentelor, antreprenorii \[i modele autentice, care s` \nt`reasc`
spun pove[tile de business, discut` despre \ncrederea [i care s` dea speran]`.
problemele cu care se confrunt` [i sunt pre-
mia]i pentru performan]ele din anul anterior.
CATEGORIA COMPANII MARI (cifr` de afaceri mai mare de 15 mil. euro) CATEGORIA COMPANII MICI PREMII SPECIALE
(cifr` de afaceri \ntre 3 [i 15 mil. euro) INNO ROBOTICS Produc]ia de echipamente 6,7 0,6 9
Compania Sector de activitate CA EBITDA Nr. mediu (Cluj) industriale
(Jude]ul) (mil. lei) 2016 salaria]i INOTEC Fabricarea 35 5,8 85
2016 COSM FAN Procesarea 62 3,2 255
(Cluj) utilajelor (Cluj) c`rnii
ARAMIS INVEST (Maramure[) Fabricarea de mobil` 838 84,7 4.133 UNTOLD Organizarea 34 N/A N/A SUNIMPROF Activit`]i 75 6,6 214
(Cluj) de spectacole ROTTAPRINT (Cluj) de tip`rire
PAB ROMNIA (Arad) Lucr`ri de construc]ii 276 39,1 303
COSMETIC PLANT Produc]ia 10 2,5 33 ROUTIER (Cluj) Transporturi rutiere 55 6,6 171
JIDVEI (Alba) Cultivarea strugurilor 150 27,6 169
(Cluj) de cosmetice de m`rfuri

restaurante dup` o investi]ie n Ce au declarat Campionii \n business din Transilvania \n cadrul evenimentului de la Cluj-Napoca:
de 2,5 mil. lei \n Mega Mall ALEXANDRU GRIGU}~, DORU JIDVEIAN, BOGDAN BUTA, COSMIN IOANE{, CRISTINEL NECHITA ROTTA,
director financiar (CFO) adjunct, director regional ac]ionar Untold proprietar Inno Robotics coproprietar, Sunimprof
l McDonalds este liderul pie]ei locale de restaurante, Aramis Invest de vnz`ri, Vreau s` felicit to]i Am \nceput activitatea Rottaprint
cu afaceri de peste 600 de milioane de lei. Aramis Invest realizeaz` mobilier tapi]at [i Jidvei campionii \n 2011, ne Compania a fost
saltele. Este o companie cu o istorie de 20 Sunt onorat s` indiferent c` ocup`m de \nfiin]at` \n
CRISTINA BELLU director general al Premier Restaurants de ani pentru care ridic \n numele vorbim de integrarea de 1991 de mine
Romnia. domnul Vladimir companiei acest business, robo]i \mpreun` cu
MCDONALDS Romnia, cel mai |ncepnd cu 2016, McDonalds este Iacob, ac]ionarul premiu. Cifrele sport sau \n industriali [i so]ia mea. Am
mare juc`tor de pe pia]a local` de parte a companiei malteze Premier principal [i vorbesc de la sine. hot`rre [i planul meu reu[it \n tot
restaurante, controlat de maltezii de la Capital, partenerul pentru dezvoltare al administrator al Suntem cel mai mare determinare. {i este s` acest timp s`
Premier Capital, a inaugurat cel de-al restaurantelor McDonalds din Estonia, companiei, a business din domeniul sunt mndru de demonstrez c` [i dezvolt`m
doilea restaurant din acest an [i a 70-a Grecia, Letonia, Lituania [i Malta. muncit \n fiecare viticol, avem peste 2.500 de hectare de ace[ti campioni, mai din Romnia pot s` businessul nostru de
unitate din Romnia, \n urma unei Ac]ionar minoritar \n cadrul zi. Este o vi]`-de-vie. ales de cei tineri, care, indiferent de ajung` lucruri de valoare print [i s` fim lideri pe pia]a de etichete [i
investi]ii totale de 2,5 milioane lei. opera]iunilor McDonalds \n Romnia companie care s-a greut`]ile pe care le \ntmpin`, merg \n afara ]`rii. ambalaje pentru industria alimentar`.
Situat \n incinta Mega Mall Bucu- este [i Daniel Boaje, care [i conduce construit cu mult` MUGUR FLOREA, \nainte, sunt hot`r]i [i reu[esc s`
re[ti, noua unitate creeaz` 50 de locuri businessul de circa cinci ani. munc`, \ncredere \n echip` coproprietar, demonstreze c` se poate [i la noi. COSMIN MOLDOVAN, RARE{ RETEGAN,
noi de munc` [i are integrat un nou sis- Tranzac]ia prin care McDonalds a [i perseveren]`. Inotec administrator managing partner,
tem de operare,o inova]ie a sistemului vndut opera]iunile c`tre un francizat a SUZANA LASZLO, Cosm Fan Routier European Transport
McDonalds, care va eficientiza opera- avut o valoare de peste 60 mil. euro. DR~GAN MIHAILOVICI, Compania director
]iunile din buc`t`rie, att pe cele de co- Acum, Premier Capital opereaz` 134 de director financiar (CFO) Inotec activeaz` general [i Activ`m \n Suntem oarecum [i noi o mic`
mand`, ct [i pe cele de servire. restaurante \n cele [ase ]`ri, din care mai adjunct, PAB \n domeniul domeniul multina]ional` de familie, atipic`, \n
Restaurantul din Mega Mall este bine de jum`tate pe pia]a local`. instala]iilor
unul dintre produselor sensul c` dac` \n general
cea de-a doua inaugurare din acest an [i McDonalds este liderul pie]ei
Romnia pentru ac]ionarii alimentare \nc` multina]ionalele vin
cel de-al 70-lea McDonalds deschis \n locale de restaurante, cu afaceri de peste Sunt trei principii de industria Cosmetic din 1994. Cosm dinspre vest spre est
Romnia. () Avem \n plan 22 de 600 de milioane de lei, 5.000 de angaja]i baz` pe care le alimentar`. Anul acesta am \mplinit Plant Fan este o noi ne-am dus
proiecte de dezvoltare [i investi]ii pe [i peste 200.000 clien]i zilnic. Pe pia]a \nve]i \n cadrul PAB 15 ani de activitate [i am crescut de Vreau s` afacere de familie. dinspre est, spre
care am \nceput deja s` le implement`m mai sunt prezente [i alte lan]uri locale [i anume: munca, la doi angaja]i, care suntem [i mul]umesc echipei |n prezent, avem dou` vest. Am deschis
[i pe care vrem s` le finaliz`m pn` la sau interna]ionale precum KFC, Pizza perseveren]a [i asocia]i, [i am ajuns la circa 100 de Cosmetic Plant, f`r` de unit`]i de produc]ie, o ferm` [i peste 30 filiale \n Italia [i \n
finalul anului, spune Daniel Boaje, hut sau City Grill. disciplina. angaja]i. care nu am fi ajuns aici. de magazine \n jude]ul Cluj. Germania.
 9
www.zf.ro / COMPANII
ZIARUL FINANCIAR l Luni, 13 noiembrie 2017 tel: 0318.256.277, 280, 326 e-mail: zf@zf.ro

Doi antreprenori din Suceava Forumul Investitorilor \n Franciz` 2017

realizeaz` huse de scaune

pentru British Airways, Lan]urile de restaurante Pizza Hut,
Air France sau Lufthansa
Toate materialele necesare sunt achizi]ionate din str`in`tate.
Subway [i Oro Toro caut` parteneri
SIMONA TATU

O FAMILIE de antreprenori din Su-

ceava de]ine trei businessuri \n pro-
duc]ie cu care ajunge la afaceri anuale
de 15,6 mil. lei (3,4 mil. de euro). Mag-
dalena [i Lucian Pastram` conduc o
unitate de produc]ie pentru industria a-
viatic`, unde realizeaz` accesorii [i huse
pentru scaune, o fabric` unde produc
haine pentru copii [i \nc` un spa]iu pen-
tru produc]ia de huse pentru canapele.
|n prezent, cele trei firme fac 90%
articole pentru avia]ie [i huse pentru
canapele, [i 10% articole de \mbr`c`-
minte pentru copii. |n cadrul celor trei
companii lucreaz` aproximativ 320 de
angaja]i.
Au construit un business cu 320 de angaja]i
Cum arat` businessul celor trei companii controlate de familia
Magdalena [i Lucian Pastram` \n 2016
Companie Domeniu de activitate
Luar Com produce accesorii [i
huse pentru avia]ie
Texty Garments produce huse pentru canapele
Stefi Tex produce haine pentru copii (15%) [i
huse pentru canapele (85%)
Toate cele trei firme sunt gestio-
nate de mine [i so]ul meu. Eu m` ocup
de partea de produc]ie cu tot ceea ce
implic` ea, iar so]ul meu se ocup` de
transport [i partea financiar`. Toate
articolele sunt produse \n cele trei fa-
brici pe care le de]inem, dou` \n Su-
ceava [i una \n Siret, a spus Magdalena
Pastram`, ac]ionar al celor trei fime.
Cei doi antreprenori [i-au \nceput
activitatea \n 2001, odat` cu realizarea
primului business care a avut ca obiect
de activitate producerea huselor de
scaune [i accesoriilor pentru avia]ie.
Investi]ia \n firma Luar Com s-a ridicat
Doi antreprenori au vndut
la 50.000 de dolari. Eu am studii \n
domeniul industriei u[oare, \ns` la
\nceput nu am g`sit un loc de munc`,
pentru c` to]i c`utau angaja]i cu
experien]`. Am lucrat timp de doi ani
\ntr-o banc`, iar apoi m-am angajat \n
domeniul textil \n cadrul unei companii
engleze. La un moment dat a ap`rut
oportunitatea de a lucra cu un client
pentru industria aviatic` [i a[a am decis
s` \mi deschid propriul business \n
domeniu.
Capacitatea de produc]ie a fabricii
este de 20.000-35.000 de unit`]i pe lun`,
aceasta putnd varia \n func]ie de
modelul produselor. Fabrica din
Suceava realizeaz` huse pentru scaune,
att din material textil, ct [i din piele,
CA Profit Nr.
(mil. lei) (mil. lei) angaja]i
3,9 0,3 45
5,8 0,9 97
5,9 1,3 177
SURSE: date companie, site-ul Ministerului de Finan]e
dar [i veste sau tetiere. Printre clien]ii
companiei se num`r` British Airways,
Air France, Lufthansa, Ryanair sau
Quatar.
Toate materialele sunt achizi]io-
nate din str`in`tate, din Italia, Spania [i
Fran]a. Cump`r`m din Romnia doar
a]a, \ns` \n cazul produselor pentru
avia]ie exist` o anumit` rigoare, astfel
\nct toate materialele necesare sunt
cump`rate din afar`.
Al doilea business deschis a fost cel
destinat produc]iei de haine pentru
copii, \nfiin]at \n anul 2003.
Detalii pe www.zfcorporate.ro
pentru expansiunea \n franciz`
CRISTINA BELLU
GEORGIANA MIHALACHE
ALEX CIUTACU

Lan]urile de restaurante, fie
ele locale sau concepte
interna]ionale, pariaz` pe
dezvoltare [i caut` parteneri
pentru a se extinde \n sistem de
franciz`
Conceptele de
HoReCa, \n special cele de ANDREI TRIFAN,
restaurante, dar [i de cafenele, development agent, Subway Romnia
sunt printre cele mai populare pe n Avem 37 de restaurante \n Romnia, 16 se
afl` \n Bucure[ti, iar restul de 21 sunt
pia]a local` de francize local` r`spndite \n provincie. La nivel interna]ional
evaluat` la un total de Subway a ajuns ast`zi la 45.000 de
restaurante \n peste 100 de ]`ri
3 mld. euro
Despre poten]ialul n Pn` la sfr[itul anului o s` ajungem la 40 de
restaurante sau poate chiar mai mult. Mai
francizei \n domeniul este suficient loc pentru noi franciza]i, chiar [i
\n Bucure[ti [i \n \ntreaga ]ar`, mai ales c`
restaurantelor au discutat [i sunt multe ora[e \n care noi nu suntem
Andrei Trifan, development prezen]i
n Un restaurant Subway poate varia ca
agent Subway Romnia, Daniel suprafa]` \ntre 12 mp la un concept de tip
satelit, pn` la aproximativ 200 mp la unul de
Ilie, director general al Pizza Hut tip drive thru. Suntem prezen]i \n malluri, \n
food court, \n spa]ii stradale, dar [i \n zonele
Delivery Romnia [i Iosif de tranzit, unde avem un parteneriat cu un
{tef`nescu, executiv chef la Oro lan] de sta]ii de alimentare, la Sibiu
n Legat de Europa Central` [i de Est, suntem
Toro
Cei trei au fost prezen]i pia]a de pe locul trei ca num`r de restaurante
dup` Polonia [i Bulgaria, dar anul viitor o s`
la prima edi]ie a Forumului ajungem pe locul al doilea
n Eu \i ofer poten]ialului francizat toate
Investitorilor \n Franciz`, prima informa]iile necesare, costurile de operare, ca
el s`-[i poat` calcula profitabilitatea pentru
edi]ie a evenimentului organizat unitatea lui [i poate s` deduc` [i return of
de Ziarul Financiar [i francize.ro, investment. Investi]ia \ntr-un restaurant este
aproape similar` \n toate conceptele, \n
care a reunit circa 300 de oricare dintre ora[e este important unde este
f`cut restaurantul, ce fel de vad are, dac`
participan]i. sunt clien]ii potrivi]i sau nu.
DANIEL ILIE,
director general al Pizza Hut Delivery
Romnia
n Pizza Hut Delivery, conceptul de livrare la
domiciliu lansat de Pizza Hut, a devenit disponibil
pe pia]a local` [i \n sistem de franciz` \ncepnd
cu prim`vara acestui an, valoarea total` a
investi]iei \ntr-o unitate de acest gen ajungnd la
250.000 de euro
n Chiar dac` franciza Pizza Hut Delivery cost`
25.100 euro, aceasta fiind valoarea pe care
francizorul o aplic` \n toate ]`rile, restul de pn`
la 250.000 de euro reprezint` investi]ia pe care
francizatul trebuie s` o fac` \n echipamente [i \n
amenajarea spa]iului
n Pentru a primi dreptul de masterfranciz` am f`cut
un test cu una dintre unit`]ile noastre. Drago[
Z`m\rc` a lucrat \n cadrul Pizza Hut \n urm` cu
c]iva ani, dup` care s-a hot`rt s` devin`
antreprenor. Dup` ce a \ncercat mai multe
modele de business, s-a decis pentru Pizza Hut
Delivery
n O unitate Pizza Hut Delivery func]ioneaz` cu
20-25 de angaja]i. Contractul standard se \ncheie
pe o perioad` de zece ani, cu posibilitatea
prelungirii cu \nc` zece ani
n Redeven]ele sunt de 6% din cifra de afaceri,
aceasta fiind rata practicat` la nivel interna]ional,
iar contribu]ia la bugetul de marketing se ridic`
tot la 6% din cifra de afaceri
n Suprafa]a necesar` desf`[ur`rii activit`]ii Pizza
Hut Delivery este de 100-150 de metri p`tra]i.
IOSIF {TEF~NESCU,
executiv chef, Oro Toro
n Facem un rebranding dup` 2 ani de la prima
deschidere. Urm`rim pia]a [i \ncerc`m s` ]inem
pasul cu toate tendin]ele
n Primul restaurant Oro Toro a fost deschis \n
2015 \n Bucure[ti. Eu eram atunci executive
chef la restaurantul OSHO din Bvd. Prim`verii,
un steakhouse pozi]ionat pe segmentul
premium. Atunci, dup` ce am primit feedback
de la clien]i, am decis s` deschidem un lan] [i
pe segmentul mediu
n Cerin]ele de francizare sunt: un ora[ cu peste
150.000 de locuitori, spirit antreprenorial, buna
cunoa[tere a pie]ei locale [i a obiceiurilor de
consum, orientare c`tre client, 100% implicare
\n business management, 100.000 de euro
capital propriu de investit pentru deschiderea
unei unit`]i. Aceast` sum` include [i capitalul
circulant de lucru pentru primele luni
opera]ionale
n |n acest moment Oro Toro arat` cam la 70%
din ce am sperat s` ajung` la \nceput
n Vom introduce [i steak [i meniuri de mic dejun,
e un concept nou stradal la care lucr`m cu
cafea [i burgeri, [i vom introduce [i fripturi
n Import`m peste 10 tone carne lunar [i servim
peste 3.000 de clien]i/zi \n re]eaua Oro Toro.
Cel mai important lucru pentru noi este
calitatea c`rnii, folosim carne natural` 100%,
a[ fi vrut s` v` spun c` este din Romnia, dar
din p`cate import`m carne din Germania,
Polonia, [i acolo putem avea o constant` \n
privin]a calit`]ii.

s`punuri fran]uze[ti de PUBLICITATE

65.000 \n primele zece luni

Cei doi de]in`tori ai francizei \n Romnia vor s`
demareze [i proiectul de extindere \n sistem de franciz`.
ALINA-ELENA VASILIU
ROXANA Niculae, fost` profesoar` \n
Constan]a, [i so]ul ei Adrian Niculae,
care de]in \mpreun` \n Romnia fran-
ciza produc`torului francez de s`punuri
La maison du savon de Marseille, au
vndut \n primele zece luni ale anului
s`punuri \n valoare de 65.000 de euro.
Businessul a \nceput \n 2016, ca o
mic` afacere de familie, prin deschi-
derea unui magazin de reprezentan]` \n
Cluj-Napoca. Ulterior, am dobndit
statutul de reprezentant al produ-
c`torului, unic distribuitor. Avem trei
angaja]i [i produsele sunt [i pe raftul
unor farmacii [i magazine naturiste din
]ar`, spune Roxana Niculae.
Cei doi de]in`tori ai francizei vor s`
demareze [i proiectul de extindere \n
sistem de franciz` mai departe. Pentru
2017, ei estimeaz` s` ajung` la afaceri
de 80.000 de euro.
Pia]a pe care activ`m, cea a
cosmeticelor naturale, este deosebit de
competitiv` [i ia amploare. S`punul de
Marsilia intr` \n componen]a majo-
rit`]ii produselor pentru corp, p`r, de
menaj [i este deosebit de benefic pentru
orice tip de piele, inclusiv pentru per-
soane cu diverse afec]iuni der-
matologice, spune Roxana Niculae.
Produsele sub marca La maison du
savon de Marseille au la baz` uleiuri
esen]iale, extracte bio de argan,
lavand`, fruct de dafin, floare de cire[,
fruct de cactus, unt de Shea.
Cei doi antreprenori care de]in
businessul La maison du savon de
Marseille vor s` se extind` [i \n alte
ora[e din ]ar`, \n afar` de Cluj, cum ar fi
Bucure[ti, Bra[ov, Sibiu, Oradea [i Ia[i.
Ei acord` prin firma Romar Com-
munication Inc. francize \n schimbul
unei taxe de 10.000 de euro. Contribu]ia
francizatului la bugetul de marketing
este de 2% pe lun`, iar redeven]a lu-
nar` este tot de dou` procente din cifra
de afaceri.
Investi]ia ini]ial` \n deschiderea
unui magazin La maison du savon de
Marseille, cu produse naturale de
\ngrijire fabricate \n sudul Fran]ei, este
cuprins` \ntre 15.000 [i 30.000 de euro.
|n prezent, pe lng` magazinele din
Paris [i din restul Fran]ei, marca La
maison du savon de Marseille este
prezent` [i \n Italia, Spania, Belgia,
Anglia, Oslo, Tokio, Taipei, Hong
Kong, Bangkok.
Ce pute]i citi \n num`rul din aceast` s`pt`mn`
al revistei Business MAGAZIN
n Pale]ii, unitatea de m`sur` a
capitalismului este materialul de pe coperta
Business MAGAZIN din aceast` s`pt`mn`.
Indiferent de industrie, pale]ii sunt indispensabili \n
transportul m`rfurilor de la produc]ie la distribu]ie,
de pe un continent pe altul, de la o companie la
alta. Pia]a de distribu]ie [i logistic` din Romnia
\ncepe s` se maturizeze, iar \n acest context
Pall-Ex, serviciu de curierat de marf` paletizat`
lansat pe pia]` \n 2011, are cre[teri consistente,
compania \ncheind 2016 cu o cifr` de afaceri de 3,5
milioane de euro, cu 30% mai mult fa]` de 2015.
Danor Ionescu, CEO al Pall-Ex Romnia, poveste[te
despre evolu]ia firmei, despre planurile acesteia,
dar [i despre pia]a local` [i cea din regiune.
Danor Ionescu are o experien]` de 21 de ani de
experien]` managerial` \n Romnia, Bulgaria,
Ungaria, Austria [i Marea Britanie, \n transport [i
logistic`, vnz`ri [i opera]iuni \n industriile FMCG.
El este CEO al Pallet Express, companie care ceea ce prive[te acest sistem [i pericolele care ne
opereaz` franciza Pall-Ex pe pie]ele din Romnia, a[teapt` dac` vom continua tendin]a consumului
Ungaria [i Republica Moldova. bazat pe creditare.
n Dac` \ntrebi 10 oameni ce \nseamn` economie n Noua Revolu]ie Tehnologic` a adus
colaborativ`, r`spunsurile s-ar putea l`sa cam mult cuvntul inova]ie \n vocabularul fiec`rei
a[teptate; lucrurile se vor schimba, desigur, dac` \i companii, indiferent de dimensiunea acesteia. Cum
\ntrebi ce este Uber. Cu toate acestea, cele dou` se poate inova \ns` cu adev`rat cnd procesele
au la baz` aceea[i idee. April Rinne, care conduce organiza]ionale \mp`mntenite \n organiza]ii au
grupul de lucru pentru economie colaborativ` al tendin]a de a pune frn` noilor idei? NN Asigur`ri
Forumului Economic Mondial, a povestit pentru de Via]` mizeaz` pe o colaborare \nceput` anul
Business MAGAZIN, cu ocazia celei de-a doua acesta cu studioul de inova]ie This is not a Storm
vizite la Bucure[ti, despre bazele economiei din Londra, arat` un articol din aceast` s`pt`mn`
colaborative, nivelul la care a ajuns Romnia \n din Business MAGAZIN. Ioana Mihai-Andrei

Permut`rile Inditex \n mallul AFI Cotroceni. Spaniolii

au deschis cel mai mare magazin Zara din regiune

Noul magazin m`soar` circa 4.000 mp, aproape dublu fa]` de fostul spa]iu
Decizia a fost luat` pentru a maximiza
vnz`rile deoarece exista poten]ial
Magazinul din AFI Cotroceni era al`turi de cel din mallul B`neasa printre cele mai
bune din pia]`, cu vnz`ri anuale de peste 10 mil. euro, conform surselor din pia]`.
CRISTINA RO{CA
GRUPUL spaniol Inditex, prezent pe pia]a
local` cu un total de 125 de magazine sub opt
branduri, a f`cut o serie de mut`ri \n cadrul
mallului AFI Cotroceni, unul dintre cele mai
mari din pia]`. Compania este prezent` \n
centrul comercial din sectorul [ase al
Capitalei cu [apte dintre cele opt branduri,
respectiv Zara, Zara Home, Bershka, Pull &
Bear, Stradivarius, Oysho [i Massimo Dutti.
Singurul care lipse[te este Uterque, sub care
exist` un singur magazin \n Romnia, \n
B`neasa Shopping City.
|n AFI Cotroceni spaniolii au operat
recent trei mut`ri. Ei au deschis cel mai mare
magazin Zara din regiune, de circa 4.000 mp,
o suprafa]` dubl` fa]` de cea operat`
anterior. Noul magazin este amplasat pe
spa]iul unde anterior func]ionau Bershka [i
Stradivarius. A fost ocupat` de asemenea o deschiderea unui magazin Peek & Clop- mare de negociere. |n acest context, grupul
parte din parcare. Stradivarius a fost mutat penburg \n apropiere de noul spa]iu Zara. Iar este liderul pie]ei locale de mod`, cu afaceri
\ntr-un spa]iu din apropiere, iar Bershka \n \n urm`toarea perioad` se va deschide [i de aproape de 1,5 de miliarde de lei (330 mil.
fostul loc al Zara. primul restaurant Happy din Romnia \ntr- euro) anul trecut dup` o cre[tere de aproape
Dublarea suprafe]ei un spa]iu de 2.400 mp. 30%. Online-ul contribuie cu circa 7-8% la
Zara a venit ca urmare a Centrul comercial se ex- total, potrivit datelor ZF. Vnz`rile online
faptului c` exista poten- Grupul Inditex este ancor` tinde pentru a g`zdui nu sunt \ns` \nregistrate de entit`]ile juridice
]ial de cre[tere a vnz`- acest restaurant [i pentru din Romnia, care administreaz` doar ma-
rilor. Magazinul din AFI \n mallurile \n care merge, a face loc pentru per- gazinele fizice. Vnz`rile realizate pe inter-
Cotroceni era al`turi de mut`ri. net de brandurile Inditex sunt contorizate de
cel din B`neasa Shop- mai ales c` de obicei nu Grupul Inditex este grup \n Spania, unde are compania [i sediul
ping City printre cele mai
bune ale re]elei, cu
deschide un singur ancor` \n mallurile \n
care merge, mai ales c`
central. Acolo sunt de altfel [i procesate co-
menzile care pornesc din toate col]urile lumii
vnz`ri de peste 10 mil. magazin, ci mai multe. de obicei nu deschide un [i care sunt apoi expediate din inima im-
euro fiecare, potrivit sur- singur magazin, ci mai periului Inditex c`tre destinatari.
selor din pia]`. De altfel, multe. Fiecare dintre Spaniolii au pe pia]a local` opt branduri,
cele dou` centre comerciale sunt cele care brandurile Inditex este administrat de o \ns` de departe cel mai puternic este Zara.
atrag cei mai mul]i cump`r`tori. entitate juridic` diferit`, \ns` toate sunt Acesta contribuie cu aproape jum`tate la
|n cadrul AFI Cotroceni s-au operat de operate de un management comun. Acest totalul businessului.
altfel mai multe schimb`ri, printre care [i lucru le permite spaniolilor o putere mai Detalii pe www.zfcorporate.ro
 10
www.zf.ro / BUSINESS
tel: 0318.256.277 ZIARUL FINANCIAR l
e-mail: zf@zf.ro
INTERNA } IONAL Luni, 13 noiembrie 2017

Xi [i Trump, dou` viziuni {tiri ZF

total diferite asupra globaliz`rii Ministru francez: Fuziunile pragul simbolic de 1 miliard de dolari. stat la baza unei noi performan]e putea impulsiona cre[terea sta]ii din Italia pn` \n Norvegia.
cross-border \ntre companiile Totu[i, \n pofida acestei acceler`ri trimestriale solide. Condi]iile continu` economic`. Automatizarea for]ei de Primele sta]ii din Germania [i
l Liderul chinez a promis o nou` er` a globaliz`rii franceze [i germane sunt bune notabile, Europa r`mne \n urm` s` se \mbun`t`]easc`, indicnd munc` [i inteligen]a artificial` au Danemarca se vor deschide \nainte de
pentru a face fa]` competi]iei avnd \n vedere c` \n aceea[i perspective pozitive pentru 2018, a poten]ialul de a genera cre[teri perioada verii, urmnd a fi instalate
sus]inut` de puterea economic` a ]`rii sale, \n timp ce perioad` au fost crea]i 30 de unicorni declarat Lakshmi Mittal, CEO al semnificative de productivitate, iar puncte de \nc`rcare la fiecare 180 de
chinezilor [i americanilor
Trump a oferit generozitatea Americii doar ]`rilor noi \n Asia [i 37 \n SUA. companiei. Rezultatele companiei unele ]`ri a c`ror cre[tere ar putea fi kilometri cel pu]in. Planul EON
Solidaritatea [i consolidarea pot ajuta C`t`lina Apostoiu eviden]iaz` o accelerare a procesului amenin]at` de \mb`trnirea popula]iei urmeaz` unei ini]iative similare
care vor juca dup` regulile sale. Europa s`-[i men]in` competitivitatea de redresare a sectorului mondial al ar putea \nregistra un impuls adi]ional lansate de mai mul]i produc`tori auto
\ntr-o lume din ce \n ce mai Dup` ce economia Europei [i-a o]elului dup` pr`bu[irea pre]urilor cu la nivelul cre[terii economice, arat` europeni de top. Astfel, VW, BMW [i
C~T~LINA APOSTOIU bilaterale, [i nu al unora ca TPP. protec]ionist`, a declarat Bruno Le doi ani \n urm` generat` de raportul diviziei JPMorgan. Mercedes-Benz vor s` creeze
Comentariile lui Xi au venit dup` ce Maire, ministrul francez al economiei, mai revenit, gigantul ArcelorMittal supraofert`. C`t`lina Apostoiu C`t`lina Apostoiu \mpreun` o re]ea de aproximativ 400
PRE{EDINTELE chinez Xi Jinping [i acesta s-a angajat \n timpul unei vizite care s-a \ntlnit recent cu liderii (care de]ine Sidex Gala]i) este de sta]ii de \nc`rcare pn` la sfr[itul
cel american Donald Trump au efectuate de Trump \n China s`-[i germani afla]i \n discu]ii de formare a optimist cu privire la pia]a deceniului. C`t`lina Apostoiu
prezentat dou` viziuni total opuse deschid` mai mult economia pentru unui guvern de coali]ie, \ntr-un mondial` de o]el Robo]ii sunt buni: automatizarea ar EON vrea s` cl`deasc` o re]ea
asupra viitorului Asiei la sfr[itul investitorii str`ini. |n urma vizitei, interviu acordat publica]iei germane ArcelorMittal, cel mai mare putea cre[te economia mondial` cu de \nc`rcare a autovehiculelor
s`pt`mnii trecute, Xi promi]nd o China a anun]at un plan de deschidere Handelsblatt. O consolidare sporit`, produc`tor de o]el al lumii, a 1.100 mld. dolari \n urm`torii 10 ani electrice din Norvegia pn` \n Italia Aldi, lan]ul german de
nou` er` a globaliz`rii sus]inut` de a sectorului s`u financiar prin incluznd fuziuni \ntre firme franceze \nregistrat o u[oar` cre[tere a Progresele din domeniul tehnologic ar Gigantul german din domeniul supermarketuri deschide
puterea economic` a ]`rii sale, \n timp eliminarea limitelor de de]inere \n [i germane, ct [i un buget la nivel c[tigurilor pe trimestrul trei, oferind o putea cre[te PIB-ul mondial cu peste energiei EON se aliaz` cu compania benzin`rii \n Ungaria
ce Trump a oferit generozitatea cadrul b`ncilor [i companiilor de european sunt necesare pentru a face perspectiv` optimist` cu privire la 1.100 miliarde de dolari \n urm`torii danez` Clever pentru construirea unei Lan]ul german de supermarketuri cu
Americii doar ]`rilor care vor juca dup` administrare de active locale. fa]` competi]iei venite din partea pia]a mondial` de o]el, relateaz` 10-15 ani, relev` un nou raport al re]ele de sta]ii de \nc`rcare rapid` a politic` de discount Aldi inten]ioneaz`
regulile sale, scrie Bloomberg. China a f`cut un pas major c`tre Chinei [i SUA, potrivit ministrului Financial Times. Compania a raportat anali[tilor JPMorgan Asset autovehiculelor electrice pe s` lanseze o re]ea de benzin`rii auto-
|n cadrul unor discursuri rostite \n mult-a[teptata deschidere a sectorului francez. Trebuie s` \n]elegem c` nici o cre[tere de 1,4% a profiturilor, la Management, citat de Business autostr`zile europene \n condi]iile \n matizate \n apropierea magazinelor pe
fa]a liderilor de business prezen]i la s`u financiar anun]nd c` va elimina China, nici SUA nu ne vor face vreun 1,9 miliarde de dolari \n trimestrul Insider. Divizia de asset management care regiunea face eforturi de care le de]ine deja \n Ungaria \n
summitul privind cooperarea limitele de de]inere \n cadrul b`ncilor, cadou. Companiile noastre trebuie s` \ncheiat pe 30 septembrie. Vnz`rile a gigantului bancar JPMorgan crede impulsionare a cererii de astfel de parteneriat cu MOL Ungaria, scrie
economic` \n regiunea Asia-Pacific \n timp ce le va permite firmelor str`ine ating` o mas` critic`, \n caz contrar au fost cu 21,5% mai mari dect \n c` progresele tehnologice \nregistrate autovehicule, scrie Bloomberg. Portfolio.hu. Potrivit planurilor Aldi,
organizat \n Vietnam, Xi [i Trump au s` de]in` participa]ii majoritare \n existnd riscul ca industriile noastre s` perioada similar` a anului anterior, la nivelul \ntregii societ`]i ar putea Re]eaua este sus]inut` cu finan]are de primele sta]ii de alimentare ar putea fi
venit cu viziuni divergente asupra cadrul companiilor mixte, managerilor dispar`, a avertizat Le Maire. atingnd 17,6 miliarde de dolari. genera cre[teri majore de 10 milioane de euro din partea Uniunii construite \n ultimul trimestru al
felului \n care ar trebui s` arate de fonduri [i asigur`torilor de pe plan Recenta fuziune dintre diviziile de Condi]iile favorabile de pe pia]` au productivitate, care, la rndul lor, ar Europene [i va include ini]ial 180 de acestui an. C`t`lina Apostoiu
economia secolului 21. local. trenuri ale Siemens [i Alstom ar putea
Astfel, companiile financiare din servi drept exemplu pentru alte
\ntreaga lume vor avea acces
f`r` precedent la cea de-a
sectoare, a argumentat acesta.
C`t`lina Apostoiu Zona euro, cel mai rapid ritm de cre[tere din ultimii 10 ani
doua mare economie a
lumii. Dup` ce l-a cump`rat,
De[i China a
\nregistrat deja pro- produc`torul auto francez PIERRE MOSCOVICI, comisarul
grese importante \n Peugeot vrea s` electrifice grupul european pe economie, nu a men]ionat
deschiderea pie- auto german Opel \n raportul CE criza din Catalonia, iar
]elor sale de ac- Produc`torul francez al Peugeot [i estim`rile de cre[tere pentru Spania sunt
]iuni [i obliga]iuni Citroen inten]ioneaz` s` echipeze revizuite \n sus la 3,1% pentru 2017.
pentru investitorii recent achizi]ionatul produc`tor auto Luna trecut`, Banca Central` European`
str`ni, b`ncile [i german Opel cu o linie de modele a anun]at lansarea procesului de
firmele interna- electrice [i s`-l lanseze pe pia]a restrngere a masivului s`u program
]ionale erau de mondial`, potrivit Handelsblatt. De de achizi]ii de obliga]iuni prin care a
mult` vreme nemul- asemenea, Opel ar urma s` revin` pe \ncercat \n ultimii ani s` scoat` zona
]umite de limitele de profit. CEO-ul PSA Carlos Tavares a euro din criz`.
de]inere de pe pia]a admis c` produc`torul, care a Cifrele pentru Grecia, ]ara european`
chinez` din cauza c`rora acumulat pierderi de 19 miliarde de cel mai profund afectat` de criz`, sunt
nu puteau fi dect juc`tori euro din 1999, se men]ine pe \ncurajatoare. CE estimeaz` o cre[tere
TRUMP a declarat c` SUA nu vor viza marginali \ntr-unul din sistemele pierdere, \ns` s-a angajat s` genereze de 1,6% pentru Grecia \n acest an,
acorduri comerciale multilaterale [i c` financiare cu cel mai alert ritm de reduceri de costuri de 1,7 miliarde de urmat` de rate de 2,5% \n 2018 [i
vrea un sistem mai corect pentru cre[tere din lume. euro pe baza sinergiilor dintre cele 2019.
americani, XI a descris o imagine a unei Cei care vor p`trunde pe pia]a dou` companii pn` \n 2014 [i s`
ordini mondiale care va aduce beneficii chinez` se vor afla \n fa]a unei readuc` Opel pe profit pn` \n 2020.
colective. multitudini de riscuri, printre care Tavares [i noul CEO al Opel Michael

FOTO: Hepta/Mediafax Foto

competi]ia din partea juc`torilor de stat Lohscheller s-au angajat s` transforme
Vorbind la scurt timp dup` ce [i amenin]area unui volum \n cre[tere toate modelele Opel \n modele
Trump declarase \n fa]a aceleia[i de defaulturi, \ns` vocile optimiste spun electrice pn` \n anul 2024 [i s` le
audien]e c` SUA nu vor viza acorduri c` deschiderea va crea noi oportunit`]i duc` pe noi pie]e. |n perioada cnd a
comerciale multilaterale [i c` vrea un pentru firmele str`ine [i va spori fost de]inut de GM, Opel a dezvoltat
sistem mai corect pentru americani, Xi eficien]a sistemului financiar al ]`rii. doar un autovehicul electric.
a descris o imagine a unei ordini Companiile str`ine se vor C`t`lina Apostoiu
mondiale care va aduce beneficii concentra probabil pe cre[terea Perspectivele economice att ale zonei euro, 1,8% [i anticipnd o continuare a \ncetinirii \n 2018 [i nivelul se men]ine cu mult sub media de dinaintea
colective, \ndemnnd ]`rile s` urce \n prezen]ei \n industriile de asigur`ri, Europenii \ncearc` s` se apropie de ct [i ale UE ca \ntreg sunt din ce \n ce mai 2019. De asemenea, comisia se a[teapt` ca economia Brexitului, \n condi]iile \n care nesiguran]a politic` [i
trenul accelerat al dezvolt`rii chineze. instrumente financiare [i management solide, potrivit Comisiei Europene. |n pofida unor britanic` s` \nregistreze doar o cre[tere marginal` \n infla]ia men]in cheltuielile consumatorilor la un nivel
Conceptul globaliz`rii ar trebui s` de active ale Chinei care au spa]iu americani \n industria IT: \n 2017 au temeri care persist`, criza din ultimii ani pare s` fi fost urm`torii doi ani, de 1,3% \n 2018 [i 1,1% \n 2019. sc`zut. Avnd \n vedere negocierile purtate \n
se concentreze mai mult pe deschidere semnificativ de dezvoltare, arat` ap`rut 57 de unicorni \n Europa \ntr-un final l`sat` \n urm`, scrie Deutsche Welle. Estim`rile comisiei sunt u[or mai pesimiste dect alte continuare cu privire la condi]iile ie[irii Marii Britanii din
[i toleran]`, a declarant Xi. China va Oliver Rui, profesor de finan]e \n Europa produce din ce \n ce mai mul]i Comisia European` [i-a majorat proiec]ia de cre[tere proiec]ii pentru Marea Britanie, \ns`, avnd \n vedere c` UE, proiec]iile noastre pe 2019 sunt bazate pe o
continua s` cl`deasc` o economie cadrul China Europe International unicorni (startup-uri evaluate la pentru zona euro pe acest an [i se a[teapt` ca blocul s` pn` \n acest an economia ]`rii a avansat cu 0,3% \n prezum]ie tehnic` de statu quo \n ceea ce prive[te
deschis` [i va face eforturi sus]inute Business School din Shanghai. peste 1 miliard de dolari) [i se apropie avanseze cu 2,2% \n acest an, cel mai rapid ritm de trimestrele unu [i doi [i cu 0,4% \n trimestrul trei, rela]iile comerciale dintre UE [i Marea Britanie, se
pentru ob]inerea unor beneficii Sectorul bancar, dominat de gigan]i de crearea primului s`u gigant (de cre[tere dintr-un deceniu. acestea nu par nejustificate. arat` \n raportul comisiei. Raportul a fost publicat \n
mutuale. Deschiderea va aduce de]inu]i de stat ca ICBC, va atrage mai peste 50 miliarde de dolari), scrie La Comisia anticipase anterior un ritm de cre[tere de 1,7% aceea[i zi \n care un diplomat al UE de top a declarat c`
progrese, \n timp ce cei care se vor izola pu]in interes pentru c` este o industrie Tribune. |n lumea inova]iei, SUA [i pentru acest an, \ns` \n raportul de toamn` [i-a revizuit Marea Britanie trebuie s` ia o decizie \n ceea ce prive[te

2,1%
vor r`mne \n mod inevitabil \n urm`, saturat`, a ad`ugat Rui. China domin` clasamentul mondial al puternic estimarea pe baza ratelor de cre[tere este estimarea Comisiei mult-disputata factur` de divor] de UE \n urm`toarele
a ad`ugat pre[edintele chinez. Momentul ales pentru anun]area unicornilor, 41% din aceste startup-uri surprinz`tor de solide anun]ate pentru trimestrul trei. Europene de cre[tere trei s`pt`mni, potrivit Deutsche Welle. Perspectivele de
Trump s-a folosit de propriul m`surilor de deschidere, \n ziua \n care fiind americane [i 37% chineze, dar [i Dup` cinci ani de redresare moderat`, cre[terea economic` de pentru cre[tere a economiei UE nu au mai fost att de solide de
discurs pentru a eviden]ia minusurile Trump [i-a \ncheiat prima sa vizit` \n pe cel al supergigan]ilor. Europa a european` s-a accelerat de-acum, a declarat comisarul zona euro [i UE \n 2018. la criza financiar` din 2007-2008 [i criza datoriilor din
globaliz`rii, spunnd c` prea multe ]`ri China ca pre[edinte american, l-ar prins trenul din mers [i \ncearc` de european pe economie Pierre Moscovici. zona euro care i-a urmat. Dincolo de acest an, Comisia
au \nc`lcat regulile, iar procednd \n putea ajuta pe acesta s`-[i atribuie o c]iva ani s` recuperze. Cu succes, din |n timp ce perspectivele generale sunt pozitive, European` anticipeaz` o cre[tere economic` de 2,1%
acest fel le-au f`cut r`u muncitorilor [i parte din meritul deciziei de moment ce finan]area startup-urilor principalele temeri ale comisiei privesc \n principal Economia britanic` a \ncheiat trimestrul trei cu rezultate pentru zona euro [i UE \n 2018 [i de 1,9% \n 2019.
companiilor americane. deschidere [i pentru leg`turile mai atinge niveluri record \n fiecare an. tensiunile geopolitice dintre SUA [i Coreea de Nord, amestecate, potrivit Bloomberg. Avem ve[ti bune pe mai multe fronturi: sunt create mai
Trump a prezentat de asemenea amiabile dintre cele dou` puteri ale Potrivit unui studiu al GP Bullhound, problemele cu care se confrunt` economia chinez` [i Produc]ia industrial` a \nregistrat o cre[tere peste multe locuri de munc`, investi]iile cresc, iar finan]ele
calea prin care alte ]`ri se pot al`tura lumii. Totu[i, decizia deschiderii a fost exist` 57 de unicorni \n Europa \n bine\n]eles Brexitul. a[tept`ri de 0,7% \n septembrie, \ns` sectorul publice se consolideaz`, a declarat Moscovici,
Americii pentru a-[i dezvolta aproape sigur rezultatul unor acest an, cu 9 \n plus fa]` de 2016, iar Cu Brexitul \n minte, Comisia European` [i-a revizuit construc]iilor a suferit cel mai abrupt declin din 18 luni, eviden]iind de asemenea temerile legate de nivelurile
economia, [i anume parteneriate dezbateri \ndelungate purtate de 12 startup-uri noi au dep`[it nivelul estim`rile de cre[tere pentru Marea Britanie, iar deficitul comercial a continuat s` scad`. ridicate ale datoriilor [i lipsa cre[terii salariilor.
economice cu SUA, dar numai prin autorit`]ile chineze \n spatele u[ilor de 1 miliard de dolari \n 2017. |ns` reducndu-[i proiec]ia pentru acest an la 1,5% de la Cre[terea economic` a accelerat u[or la 0,4% \n T3, \ns` C`t`lina Apostoiu
intermediul unor acorduri comerciale \nchise. trei unicorni din 2016 au revenit sub

DOBNZI acordate de b`ncile comerciale la depozitele persoanelor fizice [i juridice (conform datelor transmise de b`nci) Cursurile pie]ei valutare
SUMA MINIM~ DEPUNERI ALE PERSOANELOR FIZICE SUMA MINIM~ DEPUNERI ALE PERSOANELOR SUMA MINIM~ DEPUNERI ALE PERSOANELOR FIZICE DEPUNERI ALE PERSOANELOR anun]ate de BNR - 9 noiembrie 2017
VALUT~

LA DEPOZITE LA DEPOZITE JURIDICE LA DEPOZITE JURIDICE

Valute \n cont Curs
la vedere
la vedere
restituit`
din suma
s

comision

DOBNDA LA TERMEN (%/AN) DOBNDA LA TERMEN (%/AN)

LEI
la termen
la termen

la vedere
la vedere
la vedere
la vedere

restituit`
din suma
comision

Dolarul australian 3,0539

12 luni
12 luni

DOBNDA LA TERMEN (%/AN) taxa

1 lun`

DOBNDA LA TERMEN (%/AN)

1 lun`

(%/an)
(%/an)

9 luni
6 luni
3 luni
3 luni

6 luni

9 luni
(%/an)
(%/an)

persoane persoane deschidere

(%)

s 1 3 6 9 12 1 3 6 9 12 Leva bulg`reasc` 2,3719

(%)

BANCA fizice juridice cont

BANCA lun` luni luni luni luni lun` luni luni luni luni
Dolarul canadian 3,1413
Bank Leumi Rom.* 0 1.000 0,5 pf, 0,5 pj 0 1,6 1,8 2 - 2 0 2.500 0 1,6 1,8 2 - 2
USD Bancpost - 3.000 0,5% min. 2/echiv. 0,75 0,5 - 1,5 - 1,5 - 10.000 0 - - - - -
Bank Leumi Rom. 5.000 5.000 0 0,5 pf, 0.5 pj 4 4,85 5,25 5,5 - 5,75 0 4,85 5,25 5,5 - 5,75
Francul elve]ian 4,0078
Depozite cu plata lunar` a dobnzii: 1 lun`: -; 2 luni: 5%; 3 luni 5,25%; 6 luni: 5,45%; 12 luni: 5,60%. Depozite cu plata dobnzii \n avans: 1 lun`: -; 2 luni: 4,9%; 3 luni 5,2%; 6 luni: 5,35%; 12 luni: -
- 3.000 0,5% min. 3/echiv. 0,05 0,15 0,20 0,25 0,25 0,35 - 5.000 0 0,15 0,20 0,10 0,10 0,10 Coroana ceh` 0,1816
Raiffeisen Bank - 500 0,5 - - - 0,20 - 0,30 BCR 500 5000 0 1% min 15 lei - 0,10 0,25 0,45 - 0,70 0 0,12 0,23 0,32 0,37 0,39
Coroana danez` 0,6234
5.000 0,5 - 0,85 1 1,2 1,4 5.000 0 0,9 1,1 1,3 - 1,6
Certificate de depozit la termen: 3 luni - 3,5%; 6 luni - 3,75%; 12 luni - 4%
40.000 0,5 - - 0,30 0,50 0,60 Lira egiptean` 0,2255
BCR 250 200 1% min.5$ 0,5 0,01 0,05 0,10 - 0,20 3.000 3.000 0 0,20 0,32 0,55 0,61 0,68 Raiffeisen Bank 500 5.000 - 0,5 - - - 0,75 - 1,00 0 1,6 2,25 2,45 2,75
Euro 4,6390
BRD - 150 - 0 0,15 0,30 0,40 - 0,60 5.000 5.000 0 (pj) 0,10 0,20 0,30 - 0,40 15.000 50.000 - 0,5 - 1,85 2,3 2,9 - 3,15 0 1,7 2,35 2,55 - 2,85
- 3.001 - 0 0,20 0,35 0,45 - 0,65 - - 0 (pfa) 0,15 0,30 0,40 - 0,60
Lira sterlin` 5,2365
55.000 150.000 - 0,5 - - 0,90 1,20 - 1,40 0 1,8 2,45 2,65 - 2,95
- 10.001 - 0 0,25 0,40 0,50 - 0,70 - - - - - - - - 100 Forin]i maghiari 1,4864
Persoane fizice - Conturi de economii ATUCONT: capitalizare trimestrial` - 0,40% pe an; suma minim` \n cont - 700 USD BRD 150 5.000 - - 0 0,15 0,45 0,65 - 0,80 0 (pj) 0,15 0,20 0,35 - 0,50 100 Yeni japonezi 3,5099
TBI Bank - - - - - - - - - - - - - - - - -
10.001 - - - 0 0,20 0,50 0,70 - 0,85 0 (pfa) 0,15 0,45 0,65 - 0,80 Leul moldovenesc 0,2270
Transilvania 250 0,5 0 0,15 0,25 0,30 0,6 1.000 0 0,10 0,20 0,25 0,35 0,45
Alpha Bank - 25 * - 0,40 0,50 0,80 0,90 0,90 - - - 0,30 0,40 0,70 0,80 0,90 50.001 - - - 0 0,25 0,55 0,75 - 0,90 - - - - - - Coroana norvegian` 0,4903
*Comision retragere numerar: 0% \n ziua scaden]ei depozitului sau \n urm`toarele 3 zile lucr`toare
Persoane fizice - Conturi de economii ATUCONT: capitalizare trimestrial` - 0,40% pe an; suma minim` \n cont - 500 RON Zlotul polonez 1,0966
Banca Com. Feroviara 0 35 - 0,1 0,3 0,35 0,4 0,5 0,75 0,1 35 0,1 0,3 0,35 0,4 0,5 0,75
Idea <15.000 USD 300 0 0,00 0,50 0,60 1 1 1,2 0 1.000 0,00 0,50 0,60 1 1 1,20 Persoane fizice autorizate - Conturi de economii ATUCONT PRO: capitalizare trimestrial` - 0,40% pe an; suma minim` \n cont - 2.000 RON (dobnzi fixe pentru fiecare trimestru calendaristic). Rubla ruseasc` 0,0671
Bank
>15.000 USD 300 0 0,00 0,60 0,70 1,1 1,1 1,3 15.000 1.000 0,00 0,60 0,70 1,1 1,1 1,3 Bancpost 3.000 5.000 - 0,5%, min. 4 lei 0,45 0,40 0,75 0,95 1 1,15 0 0,15 0,25 0,35 0,35 0,35 Coroana suedez` 0,4760
Libra Internet Bank* 50 100 0 0 0,10 0,20 0,50 0,60 0,75 50 100 0,00 0,10 0,20 0,50 0,60 0,75
Libra Internet Bank* 100 100 0 pf / 0 pj 0 0,00** 0,35 1,10 1,35 1,50 1,60 0 0,35 1,10 1,35 1,50 1,60 Lira turceasc` 1,0282
Libra Internet Bank: *dobnzile afi[ate sunt valabile pentru depozitele constituite online;
CEC Bank 200 0 la scaden]`/0,5% 0 0,05 0,05 0,10 0,15 3.000 0 0,05 0,05 0,05 0,15 Libra Internet Bank: *dobnzile afi[ate sunt valabile pentru depozitele constituite online; **pentru posesori card Libra Gold, Libra Eva, Libra Medical, la min. 500 RON p`stra]i pe card Dolarul american 3,9803
Banca Romneasc` 0 150 0* 0 0,20 0,30 0,60 0,70 0,75 0 500 0,05** 0 0,10 0,40 0,50 0,55 Dinarul srbesc 0,0391
Transilvania 100 2.500 0 fiz; 0,4 fiz 0 0,25 0,65 0,85 - 1,25 0 0,10 0,20 0,30 0,40 0,55
Persoane fizice: contul de economii Flexibil ofer` dobnd` de pn` la 0,30% p.a. (suma minim` 250 USD); * numai pentru retrageri \n ziua scaden]ei; ** pentru segmentul IMM, dobnda la vedere este 0% p.a.
0,1 2,65 3,15 2,9 n/a 2,4
Hryvna ucrainean` 0,1502
Bank of Cyprus 250* 250-50.000 0 0,5* 2,65 3,15 2,9 n/a 2,4 250 250-50.000 0 jurid. 0,55 jurid
>50.000 0 0,1 2,75 3,25 3 n/a 2,5 >50.000 0,1 2,75 3,25 3 n/a 2,5 Gramul de aur 164,4043
Crdit Agricole Bank 0 500 0 pf; 10 ron la pj 0% la termen* 0 2,5 2,7 2,7 2,7 2,7 0,1 1 1,5 2 2 2
Garanti Bank 200 0,60 1 1,20 1,40 200 0,50 0,80 1,10 1,40
DST 5,5900
Carpatica 0 100 0,4 pf; 0,5 p.j. 0 1,5 2 2 2,25 2,5 0 5.000 0 0,75 1,25 1,4 1,35 1,75
Volksbank 0 100 0 0,10 0,75 1,10 1,25 - - 0 0 0,1 0,4 0,5 0,6 - 0,55
BNR FACE URM~TOARELE PRECIZ~RI:
TBI Bank 0 1.000 0 0 (la scaden]`) - 1,45 2,00 2,50 - 2,80 - 1,35 1,55 1,80 1,90 2,05 1. Cursurile incluse \n aceast` list` au la baz` cota]ii ale societ`]ilor
bancare autorizate s` efectueze opera]iuni pe pia]a valutar`.
Bank Leumi Rom. 1.000 1.000 0,5 pf, 0,5 pj 1,5 2,5 3 3,15 - 3,25 0 2.500 0 2,5 3 3,15 - 3,25 Alpha Bank 50 - - * - 1,00 1,20 1,50 1,50 1,65 - 0,75 0,85 1,05 1,10 1,10 2. Prezenta list` nu implic` obligativitatea utiliz`rii cursurilor \n
tranzac]ii efective de schimb valutar [i \nregistr`ri contabile.
Bancpost - 3.000 0,5% min. 2 euro 1,10 1,05 1,25 1,40 1,65 1,65 - 10.000 0 0,8 0,9 1,20 1,35 1,35 *Comision retragere numerar: 0% \n ziua scaden]ei depozitului sau \n urm`toarele 3 zile lucr`toare SURSA: BNR
EUR - 3.000 0,5% min. 3 euro 0,05 0,15 0,20 0,25 0,25 0,35 - 5.000 0 0,15 0,20 0,10 0,10 0,10
Raiffeisen Bank - 500 0,5 - - - 0,10 - 0,20 3.000 0 0,9 1,1 1,3 - 1,6 BANCA TELEFON
5.000 0,5 - 1,05 1,1 1,35 - 1,6 10.000 0 0,95 1,15 1,4 - 1,7 ING 1.000 10.000 - - 2* 4,25 4,75 - - 5 0,1 4** 4,25** - - 4,5**
40.000 0,5 - - 0,30 0,40 - 0,60 40.000 0 1 1,2 1,5 - 1,8 * pentru un sold al contului de minimum 1 leu; peste 100.000 de lei: 0,5%; ** pentru firme cu cifra de afaceri mai mic` de 2 mil. euro sau 8 mil. lei
BCR 250 200 1% min.5$ 0,01 0,01 0,05 - 0,10 3.000 3.000 0 0 0 0 0 10
BCR 08010801227
Banca Italo Romena - - - - - 3,75 4 4,25 4,5 4,75 - 3,75 4 4,25 4,5 4,75
BRD - 150 - 0 0,01 0,05 0,10 - 0,15 5.000 5.000 0 (pj) 0,01 0,01 0,05 - 0,10
Certificate de depozit nominative: - - - - - 4 4,25 4,5 4,75 - - 4 4,25 4,5 4,75 BRD 0800803803 (free); 3026161
- 3.001 - 0 0,01 0,05 0,10 - 0,15 - - 0 (pfa) 0,01 0,05 0,10 - 0,15
- 10.001 - 0 0,01 0,05 0,10 - 0,15 - - - - - - - - Persoane fizice - Depozitul Quattro (val. minim` 4.000 lei): 4 luni - 6%; Depozitul BINE CRESCUT (val. minima 4.000 lei): 12 luni - 6,75%
Persoane fizice - Conturi de economii ATUCONT: capitalizare trimestrial` - 0,15% pe an; suma minima in cont - 400 EUR Bancpost 3080901
Intesa Sanpaolo Romania 1.000 5.000 5 pf/10 pj 0,5 pf/0,6 pj 0,1 2,75 3 3,15 3,25 3,35 0,1 2,75 3 3,15 3,25 3,35
Persoane fizice autorizate - Conturi de economii ATUCONT PRO: capitalizare trimestrial` - 0,15% pe an; suma minima in cont - 800 EUR (dobnzi fixe pentru fiecare trimestru calendaristic)
TBI Bank - 0 0 (la scaden]`) - 0,20 0,40 0,60 - 0,80 - 1.000 - 0,25 0,45 0,75 0,20 1,05 CEC Bank 300 5.000 0 pf; 15 pj 0 la scade]`/0,5% 0 0,10 0,35 0,45 0,70 0 0,05 0,20 0,30 0,45 CEC 3111119; 0800800848 (free)
Transilvania ech.250 0,5 0 0,10 0,15 0,25 - 0,55 ech.1.000 0 0,40 0,50 0,60 0,70 0,75
0,10** 0,40 0,50 0,90 1,00 1,05
Banca Romneasc` 500 1.000 - 0* 0 0,75 0,85 1,25 1,35 1,40
Alpha Bank - 15 * - 0,40 0,50 0,80 0,90 0,90 - - - 0,30 0,40 0,70 0,80 0,90 Banca Romneasc` 0213059000
*Comision retragere numerar: 0% \n ziua scaden]ei depozitului sau \n urm`toarele 3 zile lucr`toare Persoane fizice: Contul Acces U[or ofer` dobnd` de 1,2% p.a., contul Junior Plus dobnd` de 1,0% p.a. [i contul de economii Flexibil dobnd` de pn` la 1,25% p.a.; * numai pentru retrageri \n ziua scaden]ei; ** pentru segmentul IMM, dobnda la vedere este 0% p.a.

Idea <15.000 EUR 0 300 0 0,00 0,25 0,40 0,65 0,90 1 0 1.000 0,00 0,25 0,40 0,65 0,90 1 Idea <50.000 RON 500 1.000 0 pf/ 0 pj 0 0,00 0,90 1,10 1,45 1,70 2,15 0 0,90 1,10 1,45 1,70 2,15
Alpha Bank 0800825742 (free)
Bank >15.000 EUR 0 300 0 0,00 0,35 0,50 0,75 1 1,10 15.000 1.000 0,00 0,35 0,50 0,75 1,00 1,1 Bank
>50.000 RON 500 1.000 0 pf/ 0 pj 0 0,00 0,95 1,15 1,50 1,75 2,20 0 0,95 1,15 1,50 1,75 2,20 Banca Transilvania 0264/407150
Libra Internet Bank 50 100 0 0 0,10 0,20 0,50 0,60 0,75 50 100 0 0,10 0,20 0,50 0,60 0,75
Intesa Sanpaolo 1.000 0,6 (min. 2 ) 0,1 1 1,25 1,5 1,6 1,75 - 10.000 0,1 1 1,25 1,5 1,6 1,75 2.000** 2.000** 0 0 0,25 6,75*** 6,41** 6,33** n/a 6,18** 0,25 6,75*** 6,41** 6,33** n/a 6,18**
ProCredit Bank - 1.000 cf lista pre]uri - - 0,10 0,20 - 0,30 - 5.000 - - - 0,05 - 0,15 Libra Internet Bank 2088000
* cont de economii; ** dobnda pl`tit` \n avans (3, 6, 12 luni); *** depozitul lunii 35 zile, f`r` suma minim`
Credit Europe Bank 0 100 - - 2,25 2,5 2,5 2,5 2,5 10.000 1.000 - 2,25 2,5 2,5 2,5 2,5
CEC Bank 200 0 la scaden]`/0,5% 0 0,05 0,05 0,50 0,10 3.000 0 0,05 0,05 0,05 0,05 ProCredit Bank 500 500 cf lista pre]uri cf lista pre]uri - 2,7 3,2 3,6* - 4* - 2,7 3,2 3,6* - 4* Credit Europe Bank 3017100
Banca Romneasc` 0 150 0* 0 0,20 0,30 0,60 0,70 0,75 0 500 0,05** 0 0,10 0,40 0,50 0,55 ProCredit Bank 2.000 25.000 cf lista pre]uri cf lista pre]uri - - 0,75 1,10 - 1,35 - - 0,30 0,55 - 0,80
Persoane fizice: contul de economii Flexibil ofer` dobnd` de pn` la 0,30% p.a. (suma minim` 250 EUR); * numai pentru retrageri \n ziua scaden]ei; ** pentru segmentul IMM, dobnda la vedere este 0% p.a. Banca Comercial` Feroviara 021.303.40.00
Certificate de depozit nominative: - 2,75 3 3,25 3,5 - 2,75 3 3,25 3,5
Persoane fizice - Depozitul Quattro (val. minima 1.000 euro): 4 luni - 3,5%; Depozitul BINE CRESCUT (val. minima 1.000 euro): 12 luni - 4% Garanti Bank 200 200 0,50 0,09 1,20 1,40 0,15 0,35 0,65 0,90 Banca Comercial` Carpatica 0800807807
Bank of Cyprus 250* 250 0 2* 3,25 4 4 n/a 3,25 250 250 0,1 3,25 4 4 n/a 3,25
Carpatica vedere: 50.000; termen: 50-200 vedere: 100; termen: 200-5.000 franco - p.f.; 20 - p.j. 0,4 pf; 0,5 pj 0 3,75 4 4,5 4,75 5 0 3,5 3,75 4 4,25 4,5 TBI Bank 0215298600
500** 0 0,1 4,25*** 3,97** 3,94** n/a 3,17** 500** 0 0,1 4,25*** 3,97** 3,94** n/a 3,17**
Garanti Bank 200 0,15 0,25 0,35 0,50 200 0,05 0,15 0,20 0,25 Volksbank 500 0 0 0 0,1 1,6 2,15 2,5 - 2,3 0,1 0,75 1 1,25 - 1,1
Carpatica 10.000 100 0,4 pf; 0,5 p.j. 0 2 2,5 2,75 2,75 3 0 5.000 0 1,5 2 2 2,25 2,5 GarantiBank 0212009494, 0800801234
- prin internet Banking 500 0 0 0 0,1 2,20 2,60 2,90 - 3,10 0,1 1,80 2,10 2,30 - 2,45
Volksbank 0 100 0 0,1 0,85 1,20 1,35 - - 0 0 0,1 0,4 0,5 0,6 - 0,55
- prin internet Banking 0 100 0 0,1 1,45 1,60 1,70 - 1,9 0 0 0,1 0,95 1,10 1,30 - 1,4 Volksbank 0800672222 (free)

Idea Bank S.A. *4455 sau 0213189500

 11
www.zf.ro / BUSINESS HI - TECH
ZIARUL FINANCIAR l Luni, 13 noiembrie 2017 tel: 0318.256.286 e-mail: zf@zf.ro

Veeam Software: Cre[tem cu peste Comisia European` ancheteaz`

ANCOM pentru decizia de a nu
30% anul acesta \n Romnia. Exist` recalcula tarifele de interconectare
o cerere foarte mare de solu]ii pentru
Decizia Comisiei Europene reprezint` o victorie pentru compania de
cablu RCS&RDS, care a atacat dur \n ultimele luni decizia ANCOM.

ANCOM SUS}INE C~ NU E NEVOIE DE O ALT~ REDUCERE

disponibilitatea [i recuperarea datelor Evolu]ia tarifelor de interconectare din telefonia mobil` (eurocen]i/minut)
Compania

Orange
Sept.
2006
7,21
Ian.
2008
6,4
Ian.
2009
5,03
Mai
2009
5,03
Ian.
2010
5,03
Iul.
2010
5,03
Mart.
2012
4,05
Sept.
2012
3,07
Apr.
2014
0,96
Vodafone 7,21 6,4 5,03 5,03 5,03 5,03 4,05 3,07 0,96
Furnizorul, cu sediul Telekom - - - 6,40 5,67 5,03 4,05 3,07 0,96
central \n Elve]ia, a RCS&RDS - - - 7,21 6,40 5,67 4,05 3,07 0,96
SURSA: ANCOM

ajuns \n mai pu]in de ADRIAN SECELEANU

doi ani de la intrarea
COMISIA european` a declan[at o investiga]ie
pe pia]a local` la \n profunzime care vizeaz` decizia Autorit`]ii
de Reglementare \n Comunica]ii din Romnia de
350 de angaja]i. a \nghe]a tarifele de interconectare la nivelul din
2014, conform unui anun] publicat la finele
s`pt`mnii trecute pe site-ul Comisiei.
IOANA NI}~, Decizia de a men]ine tarifele de interco-
ROXANA RO{U nectare s-a bazat pe date dep`[ite, noteaz`
Comisia European`, care adaug` c` tarifele de
ompania de origine elve]ian` interconectare din Romnia r`mn ridicate \n
men]inndu-[i astfel punctul de vedere ini]ial
prezentat \n luna iunie [i care este sus]inut de
gigan]ii Orange, Vodafone [i Telekom, conform
datelor disponibile pe pagina web a institu]iei.
Majoritatea responden]ilor sus]in pro-
punerea ANCOM de men]inere a nivelului
reglementat al tarifului de terminare la puncte fixe
[i respectiv la puncte mobile, arat` documentele
publicate de ANCOM, \n cadrul c`rora autori-
tatea respinge punctual toate contesta]iile
formulate \mpotriva deciziei. Avnd \n vedere
argumentele prezentate, ANCOM \[i men]ine

C Veeam Software, specializat` \n

furnizarea de solu]ii care asigur`
disponibilitatea [i recuperarea
datelor, mizeaz` pe afaceri cu
peste 30% mai mari pe plan local, \n condi]iile
\n care firmele din Romnia, indiferent de
industria \n care activeaz`, con[tientizeaz` tot
mai mult importan]a de a fi disponibile 24/24
[i a putea recupera datele \n cel mai scurt
timp posibil \n caz de dezastru, dat fiind c`
tr`im \ntr-o lume aproape complet online.
E foarte important pentru o companie
ca datele s` aib` consisten]` [i s` aib`
vizibilitate complet` peste ele. Companiile
\n]eleg c` aplica]iile [i datele sunt cele mai
importante aspecte \n activitate [i este o
efervescen]` pe zona de securitate [i
disponibilitate. Pentru 2017, la nivel global,
estim`m o cre[tere de 30-35%, dar Romnia
cu siguran]` va fi peste. Perspectivele pentru
anul viitor ne fac s` fim \ncrez`tori privind
continuarea cre[terii accelerate. Cele mai
mari proiecte derulate de noi sunt \n
domeniul electricit`]ii, bancar [i retail, a
declarat Dan Popa, director regional pentru
Romnia, Bulgaria [i Albania \n cadrul
Veeam Software, \n cadrul unei edi]ii speciale
a ZF Live, transmise de la evenimentul
Microsoft Summit 2017.
Compania a intrat pe pia]a local` la
finalul anului 2015, iar anul trecut a \nregistrat
o cifr` de afaceri net` de peste 33 milioane lei
DAN POPA, director regional pentru Romnia, Bulgaria [i Albania \n cadrul Veeam Software: |n Romnia, rata de cre[tere este mai mare dect
cea raportat` la nivel mondial. Este un momentum. Este o pia]` \n cre[tere, \n expansiune
(7,4 milioane euro) [i un profit net de 1,7 mi-
lioane lei (400.000 euro), potrivit datelor de la
Ministerul de Finan]e.
Vedem cre[tere pe Bucure[ti, dar [i
Timi[oara, Cluj, Sibiu. Adresabilitatea
noastr` este larg`, de la companii mici, medii
pn` la cele mari. Clien]ii vin mai ales din
zona de IT, de \nalt` tehnologie, firme care au
infrastructura pe solu]ii de cloud, compatibile
cu solu]iile noastre, apoi din sectorul de
automotive, produc]ie [i retail [i utilit`]i. Pe
zona financiar`, 7 din primele 10 b`nci sunt
printre clien]ii no[tri, a explicat el.
Veeam Software ofer` [i solu]ii gratuite
pentru IMM, astfel \nct ele s` aib` elemente
de baz` pe zona de securitate.
La cele medii [i mari oferim solu]ia spre
testare cteva luni [i multe companii revin
ulterior. Costurile pornesc de la cteva mii de
euro [i pot ajunge la milioane, de la caz la
caz.
Aproape to]i clien]ii companiei de pe
plan local sunt din mediul privat, sectorul
public neinvestind deocamdat` \n aceast`
zona la nivelul la care ar trebui.
Zona sectorului public este un punct
sensibil. Aici sunt proiectele mari, complexe,
dar vedem o stagnare, o \ncetinire pe aceast`
zon`. Sper`m s` vedem o reluare a
investi]iilor mari anul viitor. Romnia trebuie
s` ]in` pasul cu ce se \ntmpl` \n jur, \ntr-un
ritm accelerat, a precizat Dan Popa.
Veeam Software, companie \nfiin]at` \n
2006, are \n prezent peste 30 de birouri \n
\ntreaga lume [i peste 267.500 de clien]i.
La nivel global, Veeam are cel de-al
37-lea trimestru de cre[tere. |n acesta, a
raportat cre[teri de peste 30% \n fiecare
trimestru. Anul trecut, avansul a fost de 27%
[i vom dep`[i 30% \n 2017. Compania are
rate de cre[tere foarte mari, peste 267.000 de
clien]i, cu 4.000 de clien]i noi pe lun`. |n
Romnia, rata de cre[tere este mai mare
dect cea raportat` la nivel mondial. Este un
momentum. Este o pia]` \n cre[tere, \n
expansiune, a subliniat Dan Popa.
|n prezent Veeam are o echip` de 350
de angaja]i \n Romnia [i are \n plan s`
ajung` la peste 500 de angaja]i la finele
anului viitor.
|n centrul din Bucure[ti sunt localizate
departamentul de marketing pentru
\ntreaga Europ`, departamentul local de
vnz`ri [i echipe de suport tehnic de nivel
avansat - 2 [i 3.
Romnia este un centru puternic pentru
Veeam, unul din primele din Europa.
Resursa uman` este de o calitate foarte bun`.
Investim \n zona echipelor de vnz`ri,
marketing, suport. C`ut`m oameni pe zona
de data center [i next generation data center,
cu competen]e pe storage, cloud, virtua-
lizare, a punctat el.
raport cu cele din celelalte ]`ri ale Uniunii
Europene.
Comisia consider` c` propunerea
ANCOM de a men]ine tarifele de
interconectare la nivelul curent nu
respect` cadrul de reglementare
european. Autoritatea de regle-
entare din Romnia nu a oferit
o justificare adecvat` care s`
sus]in` faptul c` aceste tarife
sunt adecvate prin com-
para]ie cu cele \nregistrate \n
alte ]`ri membre ale UE,
conform anun]ului oficial al
Comisiei.
Tarifele de interconectare au o
importan]` crucial` \n determinarea
pre]urilor finale cu care operatorii vnd
serviciile de comunica]ii. |n aprilie 2014 tarifele de
interconectare din telefonie mobil` au sc`zut de la
3,06 eurocen]i pe minut la 0,96 eurocen]i pe minut.
Odat` cu aceast` reducere, costul operatorilor
pentru a le oferi clien]ilor, de exemplu, 200 de
minute de apeluri \n orice re]ea a devenit de
aproape opt ori mai mic dect \n anul 2006: doar
1,9 euro, fa]` de 14 euro, determinnd o explozie
a ofertelor cu minute de apeluri nelimitate
indiferent de re]ea.
Autoritatea Na]ional` de Reglementare \n
Comunica]ii anun]ase luna trecut` c` va merge
\nainte cu decizia de a nu modifica tarifele de
interconectare din telefonia fix` [i mobil`,
pozi]ia privind men]inerea nivelului maxim
reglementat de 0,96 eurocen]i/minut pentru ser-
viciile de terminare a apelurilor la puncte mobile.
(...) Subliniem faptul c` decizia ANCOM
de men]inere a tarifelor actuale pe
baza modelului dezvoltat \n
perioada 2012-2013 s-a bazat pe
Decizia de a nu recalcula
tarifele de interconectare a
fost luat` \n perioada \n care
arbitrul telecom a fost condus
de ADRIAN DI}~
o analiz` cost-beneficiu a situa]iei
actuale de pe pia]`, a resurselor
necesare [i disponibile ANCOM,
precum [i a situa]iei de la nivelul Uniunii
Europene.
Comisia European` va discuta dosarul cu
ANCOM \n urm`toarele trei luni, \n cooperare cu
organismul reglementatorilor europeni (BEREC),
cu scopul de a elimina orice elemente care ridic`
semne de \ntrebare serioas` \n ce prive[te
respectarea cadrului de reglementare al UE. La
finalul investiga]iei Comisia poate s` renun]e la
rezervele sale \n leg`tur` cu propunerea ANCOM
sau s` emit` o recomandare care s` oblige
ANCOM s`-[i amendeze sau s`-[i retrag`
proiectul de decizie legat de tarifele de
interconectare din telefonia fix` [i mobil`.
Mai multe detalii pe www.zf.ro

PUBLICITATE

{tiri ZF NTT Data Romnia a ajuns la venituri de 11 mil. euro

Campanie Telekom pentru clien]ii care vin cu
num`rul mobil din alte re]ele: smartphone la 1 leu
de pe pia]a intern` din soft [i servicii de IT
Telekom Romnia, al treilea juc`tor de pe pia]a local` de LAUREN}IU COTU - ZF TRANSILVANIA curent (01.04.2017 - 31.03.2018) este de Embedded, ABAP, C#C++, dar [i
telefonie mobil`, va desf`[ura \n perioada 10-26 noiembrie o peste 57 mil. euro, \n cre[tere cu consultan]` SAP, AMS [i testare
campanie promo]ional` \n cadrul c`reia mai multe FURNIZORUL de servicii [i solu]ii aproximativ 42% fa]` de anul fiscal automat`.
smartphone-uri vor fi disponibile la un pre] special de 1 leu software NTT Data Romnia (fosta anterior. NTT Data Romnia, fosta EBS
pentru clien]ii care \[i transfer` num`rul din alte re]ele mobile EBS Romnia), parte a concernului O cre[tere semnificativ`, de peste Romnia, este parte a concernului
[i \ncheie un contract de abonament, mutare care face parte japonez NTT Data, a avut \n primele 70%, a fost \nregistrat` pe pia]a local`, japonez NTT Data. Concernul furni-
dintr-o ofensiv` comercial` derulat` de grup pentru a zece luni din acest an o cifr` de afaceri unde la finalul lunii octombrie erau \nre- zeaz` diverse servicii, de la consultan]`
rec[tiga teren pe pia]a mobil`. Printre smartphone-urile de 43,3 mil. euro, mai mult cu aproxi- gistrate venituri de peste 10,6 milioane [i dezvoltare de sisteme la outsourcing.
disponibile la tariful redus se num`r` [i vrful de gam` mativ 50% fa]` de aceea[i perioad` a de euro, un rol |nfiin]at` \n 1988,
Samsung Galaxy S8 (cu un abonament de 45 de euro pe anului trecut. important avndu-l NTT Data are sediul la
lun`), \ns` operatorul nu precizeaz` cte unit`]i sunt Prognoza de venituri a companiei proiectele de Echipa NTT Data Romnia a Tokio [i opera]iuni de
disponibile la acest pre]. Promo]ia oferit` de Telekom NTT Data Romnia pentru anul fiscal implementare SAP [i dep`[it \n luna octombrie afaceri \n peste 50 de
Romania \n perioada campaniei Black Friday nu se limiteaz` evolu]ia permanent` pragul de 1.500 de angaja]i ]`ri.
doar la reduceri de pre] \mpreun` cu contractarea unui a produsului propriu [i colaboratori. Compania este una
abonament, ci le permite [i utilizatorilor de cartele Clarvision ERP. Pe dintre cele mai mari 10
re\ncarcabile Telekom s` achizi]ioneze smartphone-uri la pia]a interna]ional` de pe pia]a local` de
pre]uri speciale, cu reduceri de pn` la 80% din pre]ul f`r` NTT Data Romnia \[i continu` software, conform anuarului Cei mai
abonament, care pot ajunge pn` la 1.900 lei, conform evolu]ia, \ntr-un mod sustenabil, cu mari juc`tori din IT [i telecom editat de
reprezentan]ilor companiei. Adrian Seceleanu numeroase proiecte derulate [i cu Ziarul Financiar.
dorin]a de c[tigare a unor clien]i noi, Cele mai mari 400 de companii de
F`r` num`r: gigan]ii chinezi Alibaba [i JD.com au premium, a declarat Daniel Metz, software din Romnia au \nregistrat
CEO al NTT Data Romnia. anul trecut o cifr` de afaceri cumulat`
avut vnz`ri de peste 44 mld. dolari \n cteva zile Echipa NTT Data Romnia a de 10,42 mld. lei (2,32 mld. euro), \n
Gigan]ii chinezi JD.com [i Alibaba au \nregistrat \n cteva dep`[it \n luna octombrie pragul de cre[tere cu 19,3% fa]` de anul anterior.
zile, cu ocazia unor evenimente tradi]ionale de shopping, 1.500 de angaja]i [i colaboratori, iar Pia]a total` de soft [i de servicii de
vnz`ri de peste 44 de miliarde de dolari, \n cre[tere pn` la finalul acestui an compania \[i IT din Romnia fost estimat` la 3,6 mld.
puternic` fa]` e anul anterior. JD.com a \nregistrat vnz`ri de DANIEL METZ, CEO al NTT Data propune s` ajung` la 1.600 de oameni. euro \n anul 2016, conform unui studiu
19,14 mld. dolari, mai mari cu 50% fa]` de anul anterior, iar Romnia: Un rol important \n cre[terea |n momentul de fa]`, compania are realizat de Asocia]ia Patronal` a
Alibaba de 25,35 mld. dolari, mai mari cu 39% fa]` de 2016. de pe pia]a local` l-au avut proiectele peste 100 de joburi disponibile, pentru Industriei de Soft [i Servicii (ANIS)
Alibaba a \nregistrat vnz`rile \ntr-o singur` zi, \n timp ce de implementare SAP [i evolu]ia developeri, project manageri, arhitec]i, \mpreun` cu compania de consultan]` [i
JD.com a derulat campania timp de 11 zile. Evenimentul de permanent` a produsului propriu operations manageri, persoane cu cercetare Pierre Audoin Consultants
shopping generat \n jurul Singles Day - un festival care Clarvision ERP experien]` \n tehnologiile Java, .NET, (PAC).
celebreaz` persoanele singure - genereaz` vnz`ri mai mari
dect cele realizate \n SUA cu ocazia Black Friday [i Cyber
Monday. Adrian Seceleanu

Magazinul de produse audio-video AVstore

Aplica]ia zilei
Nume: Logo Maker - Logo Creator,
mizeaz` pe vnz`ri cu 30% mai mari \n 2017
Generator & Designer IOANA NI}~
Platform` soft: Google Android
Pre]: Gratis QUBE Net, compania care admi-
nistreaz` magazinul AVstore, spe-
Dezvoltator: Iris Studios and Services cializat \n comercializarea de produse
Func]ionalitate: aplica]ia le ofer` utilizatorilor posibilitatea audio-video, a \nregistrat pn` acum
de a crea un logo direct de pe mobil sau tablet`, ace[tia anul acesta o cre[tere de 30% a
avnd posibilitatea de a alege diferite culori, texturi, imagini veniturilor, retailerul estimnd astfel c`
de fundal, stickere [i elemente grafice. De asemenea, va \ncheia anul cu o cifr` de afaceri de
utilizatorii au la dispozi]ie o serie de instrumente de editare a aproape 4 milioane euro, \n condi]iile \n
pozelor [i textelor fonturi, rotare 3D, redimensionare, care [i-a extins [i diversificat gamele de
curbare etc. Astfel, aplica]ia permite [i crearea de materiale produse.
promo]ionale, postere, bro[uri, newslettere [i alte tipuri de Anul trecut am \ncheiat cu o cifr`
materiale branduite pentru diferite businessuri magazine, de afaceri de 3 milioane euro, iar anul
restaurante, site-uri [.a.m.d. Ioana Ni]` acesta am avut lunar pn` acum o
cre[tere de 30%, astfel c` dac` se
TOP 5 CELE MAI Nr. Site Clien]i unici* men]ine acela[i ritm pn` la finalul
VIZITATE SITE-URI, anului vom \ncheia cu o cifr` de afaceri
11 noiembrie 1 olx.ro 713.655 de 3,9 milioane euro, a declarat pentru
ZF Bogdan {tefan, managing partner \n
2 stirileprotv.ro 518.650 cadrul Qube Net SRL. Magazinul
AVstore activeaz` \n principal pe ni[a
3 adevarul.ro 459.720 sistemelor audio-video premium, veni-
turile acestuia fiind generate \n propor]ii
4 libertatea.ro 405.875 egale de vnz`rile de boxe, c`[ti,
6.380.159
vizitatori unici zilnici neduplica]i
5 sport.ro 348.994 televizoare [i proiectoare. Fiecare dintre
acestea are o pondere de 20% \n total
*Trafic din Romnia [i str`in`tate. SURSA: SATI
venituri, iar restul de 40% provin din
branduri precum Bang & Olufsen, Vifa
BOGDAN {TEFAN: Anul trecut am \ncheiat
cu o cifr` de afaceri de 3 milioane euro
comercializarea celorlalte produse
audio-video [i accesorii.
Marea majoritate a vnz`rilor
AVstore se realizeaz` online, \n con-
di]iile \n care 50% dintre clien]i sunt din
afara Capitalei, iar cei din Bucure[ti nu
vin mereu \n showroom pentru
consultan]`. De obicei, clien]ii care
cump`r` produse premium au nevoie
de consultan]` \nainte de alege sistemul
audio sau video potrivit. De altfel,
echipamentele audio premium au fost
primele cu care AVstore a pornit la
drum, \ns` treptat acesta a inclus \n
oferta [i produse mai accesibile ca pre].
Pe segmentul de boxe [i c`[ti am
intrat [i pe zona de fashion [i design, pe
lng` cea de audiofili, c`rora ne
adresam pn` acum, a men]ionat el.
Retailerul a ad`ugat \n oferta de boxe
[i Devialet. Boxa Devialet Phantom
este una dintre cele mai puternice boxe
wireless, aceasta fiind disponibil` \n mai
multe variante \n func]ie de putere.
|n ultimele 12 luni am vndut 110
buc`]i. Pre]ul variaz` \ntre 6.000 lei [i
11.000 lei \n func]ie de puterea mo-
delului, a punctat Bogdan {tefan.
Pe segmentul de c`[ti, el a estimat c`
AVstore va \ncheia cu vnz`ri de circa
un milion de euro. Printre cele mai
vndute branduri de c`[ti se num`r`
Sony, Sennheiser, Audio Tehnica [i
Audeze.
Evenimentul de shopping Black
Friday contribuie la rndul lui la
veniturile AVstore cu o pondere
semnificativ` de circa 15-20%. |n total,
retailerul va avea 500 de produse \n
oferta de Black Friday.
PUBLICITATE