Numar dublu

REVISTA LUNARA DE ~TIINP:. t'vl..,lTICE EDllAU\ UL.. . '

BANCA ~
CERCET ARI POLlTICE I ECONOMICE $1 FUNDA TIA " SOCIETAfEA CIVILt."

Anul VII, 1999

ROMANA
PENTRU
DEZVOLTARE \

GENERALE

GROUPE, I I

SOCIETE
I I

GENERALE FEMINISM

 Cuprills
LONGINES® Bd-ul N. Balcescu nr. 25,
~ Sector 1, Bucure~ti
2. Editorial Stelian Tanase Capi~lism ~i refonna
L'ELEGANCE DU TEMPS DEPUIS 1832 tel.: 311 1708

6. Feminism Laura Grunberg Romania: 0 tara discret sexista

HELVETANSA
12. Cristina Cartarescu I1inca Invizibilitatea in educa~e
Ceasuri elvetiene
,
18. Miidiilina Nicolaescu Globalizarea ~i femeile din Romania

CARTIER
25. Stefan Stanciugelu Dincoace de feminism: conflicte etnice ~i
violul colectiv
EBEL
29. Romina Surugiu Violenta domestica - pledoarie pentru
ridicarea cortinei
HERMES

34. Emilia Irina Strat Patafizica sexului

IWC-SCHAFFHAUSEN

39. 1989 Claude Karnoouh Un thennidorin stil romanesc

RACO

45. Arhiva Document SemnaturaluiSadoveanu

LONGINES

Tissor 47. PoliticO. ex tern 0. Valentin Stan Ministerul Apariirii '" de Rusia
51. Mihai Mu~et Kosovo: efecte globale
MOVACO

SECTOR
58. PoliticO. interno. Ovidiu Maican Stilul parlamentar (I)

CANCINO
64. Ideosfera George Voicu Paradigma conspirationistii (ll)

COXA

68. Recenzii Pavel Campeanu Souvarine in Romania

NINA RICCI
71. Laurenfiu Constantiniu Trei recenzii
77. Cristina Petrescu Despre ~ansele proiectului liberal
CERTINA

80. Semnale
World Trade Center

Galeriile Comerciale,

Bucure~ti,
tel.: 092 307 162
1 SP Dr. 71,72/1999
 Editorial Editorial

Cap.italism~i reforma
mult mai pregatite pentru tranzitie. Nu au existat
reformatori in PCR ca in Polonia sau Ungaria care
sa susti.na alta linie de cat Ceau~escu ~i gruparea
STELIAN TANASE reactionara dinjurullui.ln 1989 Polonia are peste
40 de milioane de dolari datorii. Ungaria 17, cea
Intarziata reforma se afla la rascruce. forrele interesate sa impuna alt tratament mai mare datorie pe cap de locuitori din estul
Massa critica interesata in schimbare nu s-a format. proprietiitii.ln 1989, Romania era tara cu cea mai
Europei. Este prerul reformei.ln afara de costuri
Societatea romaneasca apune 0 rezistenra tenace restransa proprietate privata din blocul sovietic, economice existau ~i costuri de alt tip. In aceste
la schimbare. Elita politidi nu mai putin. Grupurile 2,5%. Ea se rezuma la parcele de pamant doua tari s-a format 0 patura antreprenoriala
dinamice care preseaza pentru accelerarea minuscule, la case, ~i mici ateliere artizanale.ln capabila sa gestioneze reforma. Mii de experti,
reformei ~i politice~te sunt put in influente pentru acela~i timp, Polonia ~i Ungatia aveau - prin lege _ manageri, economi~, intrepriziitori mari ~i mici care
ca sunt insuficient de putemice. Si acelea care zeci de mii de intreprinderi private mici ~i mijlocii. au dat substanta mecanismelor economiei de piara.
exista nu sunt conectate intre ele, ci risipite in mai Agricultura celor doua tari func!iona pe principii Ie Experienta lor data inca din anii '60- '70 cand la
multe zone. Capitalismul romiinesc este inca in statu economiei de piata. In Polonia, inca din 1956, periferia sistemului comunist edeja toleratii inipativa
cursive nascendi. Problemele cu care refonna se kolhozurile au fost desfiintate. Sistemul cooperatist privata. Din acest sector privat in extindere s-a
de partido De acolo el stoarce comenzi, ca~tigii
false licita!ii, obtine credite oneroase. A~a s-au
constituitmarile averi din Romania, in cea mai mare
parte dintre ele. Aceasta clasa nu dore~te 0 reala
privatizare, decat in masura in care ceea ce se
desface de la stat Ii revine ei. Nu dore~te nici 0
economie reala, concurentiaHi. Ea prefera
monopolurile, concurenta limitata ~i controlata.
Privatizarea nu este decat 0 imensa batalie intre
recent create grupuri clientelare de interese. Miza
este in~!acarea a unei piiI\i cat mai mari din prada.
In Romania se constituie acum marile averi pentru
urmatorii 200 de ani.
In ultimii ani ponderea.intreprinderior mici
~i mijlocii (1/3 falimentate in 1997-1998) a scamt

~
infruntii azi, au fost rezolvate in alte tan din blocul maghiar nu era controlat de stat. Fiecare unitate nascut clasa mijlocie, fort a care a creat massa mult. A fost 0 enorma gre~eala politicii a actualei
sovietic in anii 1988-91. Nu intamplator acestea producea ce se vindea mai bine pe pia!a. Un sistern
critica procapitalistii. Aceastii foI\ii incepe sa apara coalitii. Soarta capitalismului romanesc se decide
sunt deja integrate in NATO, ~i pe drumul integriirii anex de intreprinderi private (servicii, mica
in Romania dupa 1989. In 1999, zece ani mai tiirziu aici. E preferabil sa ai 500.000-1.000.000 de
in UE. In 1989 - septembrie - guvernul produc!ie) a consolidat sistemul. 0 clasa mijlocie nu este consolidatii. Abia dupa ce va devenit 0 intreprinderi mici ~i mijlocii (familiale, ateliere,
Mazowiecki depunea juramantul. A durat 0 luna se na~te in cele doua tari inca din anii '70. Polonia forta dominanta, yom asista la 0 accelerare a service, inici producatori, patroni de magazine)
pana cand Leszek Balcezerowicz a formulat in ~i Ungaria au preferat sa se indatoreze zeci de reformelor in direcpa unei reale economii de piara. dedit cativa investitori strategici. De pe vremea
Parlament programul trecerii la economie de piara. milioane de dolari pentru a mentine 0 rata de In lipsa acestei burghezii, s-a format 0 clasii lui Ceau~escu ne-a ramas megalomania,
In Cehoslovacia, in 1990 Vaclav Klaus, tot ministru cre~tere, ~i pentru adaptarea la realitatil e de capitali~ti parazitara, conectata cu afacerile gigantismul. E nevoie ~i de mari investitori, dar ei
de finante la acea vreme, trece rapid la formularea economice exteme. Ceau~escu s-a speliat de
statului, ~i imbogarita peste noapte. In loc sa i~i nu creazii un mediu social, 0 clasii. Ei angajeaza
legilor care sa faca tranzitia la 0 economie de piara. grevele din Polonia, 1980-1981. Ideea lui era ca
formeze in ani multi abilitari antreprenoriale, cativa functionari, ii pliitesc bine ~i atilt. Un mediu
In 1990-1992 aceste legi au fost votate. In bancile occidentale au facut presiuni asupra lui
conduciind mici intreprinderi farniliale,Inva1fu1d intre pozitiv economiei de pia!ii, reformelor, poate fi
Ungaria inca inainte de caderea regimului comunist, Gierek sa achite datoria, ~i mai ales sa faca tirnp regulile jocului, capitalistul roman s-a trezit in creat numai de existenta a catorva sute de mii de
. din 1988, legi esentiale ale economiei de pia!a, schimbari in modelul economic stalinist.
posesia unui credit cu care nu ~tie prea bine ce sa mici intreprinderi cu proprietarii lor, cu angajatii ~i
erau votate de un Parlament ales in 1985 . In "Concesiile" !acute de Gierek capitalismului au dus fad. Daca a avut noroc ~i afacerea a mers, a famiile lor. Felul cum voteaza ace~tia nu e greu de
Romania procesullegislativ care trebuie sa duca la deformarea modelului comunist, ~i la greve. continuat. Daca nu a reu~it, a ruinat banca. Legile definit. Se creaza intili de toate 0 numeroasii zona
tara dincolo de fostul regim comunist s-a declan~at Trebuia oprit amestecul occidentului! eu acest lipsa sau defectuoase incurajeaza asemenea situapi. interesatii in piatii, in concurentii, in prosperitate,
dupa 1989. Ca reforma este la rascruce 0 arata ~i rationament Ceau~escu, plate$te de a lungul anilor Mai e clientelismul care na~te relatii oneroase. in profit. 0 zona mult mai adaptata modemitatii
faptul ca in 1999 se discuta intens des pre 80 datoria extema. In aprilie 1989 el anunta Capitalismul romanesc - in lipsa unui Roma.niei . Aceastii clasii de proprietari,
proprietate. Cu aproape zece ani intilrziere. Miezul triumfal ca Romania a terminat de phitit. 0 lege adevarat sector privat - este unul fictiv. Un conducand ori fiind proprietarii unor afaceri mici
tranzitiei este aici. Re~ezarea societiitii romane~ti care interzice alte imprumuturi exteme este votata. capitalism dependent de stat. Proprietatea privatii, ~i medii dii stabilitate politica. Votul, interesele,
in cadrele unui regim al proprietatii modem, bazat Pretu l acestei aventuri a fost ruin area industriei. sectoml privat in economie, sunt inca abia la mceput. modul de a reactiona la solicitiirile mediului sunt
pe lege, pe garantarea proprietatii private, este Vreme de zece ani nu a fost intretinuta ~i nu s-au Capitalismul romanesc dominant este un parazit al de alt tip decat cel al unui proletariat anxios ca-~i
pasul decisiv pentru a schimba starea de lucruri. facut noi achizirii de echipament. 0 politica realistii
statului roman ~i al bugetului central. Asta Ii da un pierde locul de muncii, al miliardarilor de carton ~i
Abia dupa votarea legilor proprietatii, ~i crearea ar fi cerut se continue imprumuturile, dar ele sa fie caracter nociv, conservator, reac!ionar. Omul de al funqionarimii. Toti dependenti de stat, deci
instrumentelor juridice pentru apararea ei, yom investite in zone producive, mai ales mmodemizare
afaceri autohton este un fost inalt functionar, un ex ~ extrem de vulnerabili ~i schimbatori. Numai 0
putea spune ca Romania a depa~it perioada (infrastructuri, cadru institutional). Daca s-ar fi director de intreprindere de stat, un ex-activist de burghezie numeroasa, prosperii, independentii
comunistii.
facut a~a, Ceau~escu tot ar fi pierdut puterea, partido EI ~i-a insu~it piiI\i din proprietatea de stat, economic poate asigura viitorul Romaruei.
De ce nu s-a realizat pana acum? lntai de sistemul era condarnnat. Poate ar fi scapat cu viara. ~i in continuare supravieruie~te pentru ca. relatiile Ca ~i guvemele de pana in 1996, actuala
toate pentru ca societatea romaneasca nu a produs Dar economia romaneasca, societatea ar fi fost
lui politice Ii dau acces la guvem, pre~edinpe, lideri coalitie a preferat sa-~i anexeze cativa oameni de

SP Dr. 71,72/1999 2 3 SP Dr. 71,72/1999

 Editorial
afaceri. Cand nu i-a avut i-a inventat. 0 clientela
bogata s-a aciuit pe l<lnga pre~edintie, guvem,
partide. De~i bogati ei nu reprezinta capitalismul
romanesc apt sa se dezvolte. Ci doar 0 clientela
corupta ~i corupatoare. Azi plate~te un lider politic,
maine va plati ciiderea lui ~i va cumpara alt
politician. Interesul acestui tip de capitalist care il
face sa stea in preajma putemicilor zilei, este sa nu
fie controlati de politie, de garda financiara, descri~i
de presa. Pe langa cel de a obtine cornenzi de la
stat. Circuitul este astfe!. X obtine un contract eu
statuI, ~i din banii sco~i sunt platite cheltuielile
partidului (dar ~i altele mai personale). Si dupa
1996 sustinerea clasei mijlocii intarzie. Este
intretinut un capitalism ad-hoc, pentru nevoile de
,~
moment, pentru 0 buna imagine. Cand se
ac!ioneaza in sfar~it, este numai sub presiunea
dubla a falimentului ~i a institutiilor intemationale
de la care cerem barli. Dar legile obligatorii pentru
o economie de piata nu sunt votate, Masurile pe
care guvemele altor state din fostul bloc sovietic
Ie-au luat acum un deceniu, la Bucure~ti sunt de
dorneniul viitorului.
Massa critica procapitalista 1ipse~te.
Retorica procapitalista nu. Ea ascunde adesea
invartelile diferitilor ministri care iau comisioane
grase ~i-~i deschid conturi in Elvetia. De la
demagogia "poporului strans unit in jurul
conducatorului iubit" s-a trecut la practica
"creditelor neperfOimante" ~i privatizarilor in
folosul clientelei politice. Demagogia care 0
insote~te vorbe~te despre capitalul autohton,
deschiderea spre occident etc . Ca ~i cum numai
corup!ia produce antreprenori, manageri,
proprietari, oameni de afaceri. Nu numai furtul,
jaful, escrocheriile dau na~tere burgheziei.
Capitalistul roman, viciat de felul cum s-a nascut
averea sa, i~i cauta 0 ideo logie, dupa ce a
parasit-o in graM pe cea ante-89. Unii dintre ei
ratikesc in anturajele stangii anticapitaliste. AI!ii
finanteaza diver~i politicieni in a~teptarea
avantajelor. AI!ii sustin partide care mai spera la 0
iluzorie a treia cale. Alrii vor sa aduca China in
Romania, cu un fel capitalism in care cadrele fac
SP nr. 71,72/1999 4 5
avere, pazite de politie impotriva concuren!ei.
Aceste "capitalisme" sunt azi dominante in
Romania. Marile averi private, grupurile de interese
cele mai puternice sunt in aceasta zona. Este un
capitalism monopolist ~i corporatist. Vechile
guvernari cu fatada lor de stanga vorbeau pentru
electorat limbajul protec!iei sociale, ~i in particular
pe cel al imbogatirii peste noapte . Dupa 1996
demagogia populista a schimbat-o pe cea de
stanga. Dar cursa pentru spolierea bugetului
statului, a proprietil!ilor lui, continua neabatut. Cei
care au :facut mari averi pana in 1996 s-au speriat
de campania impotriva coruptiei. S-a crezut ca este
yorba de un spirit justitiar. A fost altceva. Dorinta
unor grupuri de interese care au considerat ca
bugetul statului este prada victoriei electorale.
Campania nu fost decat 0 rafuiala intre clanuri
pentru ca~tigarea de pozitii cheie pe piele, in
procesul de privatizare etc. Povestea asta unii au
numit-o refonna. Nu este decat un fals capitalism,
mediat de instituliile statu lui ~i ~efii lui efemeri.
Vechilor miliardari de carton li s-au adaugat al!ii,
"made in" CDR.
Perspectiva a fost gre~ita. Nu trebuiau
inlomi!i clientii favoriti aj vechii puterii, cu altii, "ai
no~tri". Trebuia creat un cadru legislativ identic
pentru toli, iar in acest cadru doar "mana invizibila
a pielei" sa opereze. Interferenla politicului in
economie este mereu un dezastru. Personalizarea
institutiilor ~i a legilor la fe!. Sistemul a ramas la fel
de clientelar ~i oligarhic. Neeficient, pe cale sa
impinga Romania spre un capitalism primitiv, de
tip sud-american.
De ce nu opteaza capitalistul roman pentru
piata ~i concurenta deschisa ? Pericolul real eo
guvemare proasta ori ostila. Capitalistul roman nu
are ideologie de capitalist. EI se raporteaza strict
la persoana lui. Spera sa se salveze prin relat iile lui
personale. Ori prin coruperea vreunui ministru.
Decat 0 lege buna, mai bine 0 ruda in guvem.
Capitalistul roman nu gande~te strategic. EI crede
ca nu are nevoie de legi valabile pentru toti ~i daca
ele sunt, sa fie aplicate numai altora. EI ar vrea
avantajele legii, dar constrangerile Ie lasa celorlalti.
Editorial
PJate~te cu averi avocati, magistrati, politi~ti. Treaba doar 0 massa de ple~cari a~teptand umili in
lui e sa faca bani prin orice mjloc. Imaginea antecamerele puterii politice, dad nu i~i ca~tiga
burghezului din alte epoci, platitor de taxe, cu independerita. E nevoie de un cadru identic pentru
respect pentru legi, s-a deteriorat. Capitalistul toti, complet transparent, in care sa se des:fa~oare
postcomunist se aliaza cu statuI. Dar ~i cu forrele jocul cererii ~i ofertei. Politicul trebuie impins afaril
anticapitaliste. Numai dad obtine un profit bun, din aceasta zona. Pentru a ie~i din tiparul oligarhic,
se inlelege. EI ar vota ~i nationalizarea unor dominant azi, e nevoie de legi in sprijinul pietelor,
proprietati dad asta ar lovi concurenla. Nu concurentei. Legi impotriva monopolurilor ~i
conteaza ca maine va fi el victima unei ordonanle concurentei neloiale, care sa termine cu
guvemamentale. Proaspat imbogatit, el gande~te discrimiinilrile dintre intreprinderile de stat ~i cele
inca in termenii prirnitivi ai lui Ceau~escu. Profitul private. E nevoie de consolidarea sectorului privat.
este 0 prada, nu rezultatul unui efort, al priceperii De prosperitatea catorva sute de mii de
profesionale, a calitatii milrfii oferite. Afacerile sunt intreprinderi mici ~i mijlocii.
mai mult 0 escrochelie, in~elarea cui va. De~i face
profit, in subcon~tient il trateaza ca pe un furt.
Incertitudinea, complexele sunt trilsaturile
Stellan Tanase - a absolvit Facultatea
capitalistului roman. Nu avem inca 0 burghezie de
de Filosofie, Universitatea Bucure~ti.
sine statatoare, mandril de independenta ei. Tocmai
in direqia aparitiei un asemenea burghezii trebuie Autor al mai multor caI1i (romane, eseuri
sa ne indrepUim. Spre 0 burghezie care nu este politice ).Profesor de ~tiinte politice la
clientela puterii ~i nici camatarulliderilor politici.
Universitatea Bucure~ti. In 1997 a fost
Piata, sectorul privat, au nevoie urgenta ~i puternica
visiting professor la UCLA ~i bursier
de autonomie, de crearea unui cadru care sa
Fullbright la New School for Social
funclioneze transparent, dupa legi specifice ~i
Research. Din 1992 este redactor ~ef la
proprii. 0 lume care sa nu mai fie la cheremul unui
politician sau altul. Capitali~tii romani risca sa fie revista "Sfera Politicii".
Revista este editatii de Institutul de Cercetiiri Politice~i Economice ~i Fundapa Societatea Civilii
Editorial Board: • CiHin Anastasiu • Daniel Chirot. Dennis Deletant • Gail Kligman. Dan Oprescu • Vladimir
Tismaneanu • G. M. Tamas. Redactie: • Redactor ~ef: Stelian Tanase • Secretari de redactie: Ovidiu Horia
Maican, Laurentiu ~tefan Scalat .Colectivul redactional: • Adrian Cioroianu • Constantin Davidescu. Camil
I I:
Parvu. Valentin Stan. Publicitate: Dan Vasile (092805348) • Distribupe: Simona Dobrescu (0 I 659579(1) •
Coperta ~i tehnoredactarea: Nicolae ~erban Me~ina • Culegere text: Flaviana Teodosiu.
"Sfera Politicii" este 'iruegistrata in Catalogul Publicatiilor din Romania la numiirul4165. Reproducerea articolelor
aparute in publicatia noastra se face numai cu acordul scris al redactiei, Acest numar apare cu sprijinul Grupului
de Presa NORD-EST, Editorul cotidianului "Monitorul",Tiparul executat la S.c. Multiprint S.A. - Ia~i
Adresa Redactiei: Str. Piata Arnzei, m.13, Et. I, CP 212, OP 22, Bucure~ti, Tel.lFax: 0 I 3128496 (Attn: Oana
Manolache); E-mail: sfera@dnt.ro; Web Site: http://www.dntb.ro/sfera.
SP nr. 71,72/1999
 Feminism Feminism
individuale naturale, (c) managementui disonantei folosirea "drogului de viol" despre care scriu cartile
cognitive de catre populatia nesimpatetica cu feministe occidentale, inca nu se poate vorbi la noi.
ferninismul. . Romania este dupa opinia mea 0 tara

'I Romania­
-"' .;. " Sexism subtil de tranzilie
discret sexista atat la nivel individual, cat ~i la nivel
organizational, institutional ~i mai ales cultural. Se
o tata
, :. di,s:cret 'sexista

-. Aparent nu exista discriminari stridente la

lAURA GRONBERG
Cei care sunt implicati sau simpatizeaza
intr-un mod sau altul cu mi~carea feminisUi din
Romania - fie ca scriu cfu1i sau predau cursuri de
~
feminism, activeaza in cadrul celor cateva zeci de
organizatii de femei sau pur ~i simplu se considera
femini~ti sauJ~i femini~ti, sunt aceia pentru care
sexismul este 0 problema. Sunt cei care pronunra
cuvantul sexism - fie ca ii spun discriminari sexuale,
discriminari de gen, inegaJitati intre barbati ~i femei,
\ipsa de oportuniUili/~anse egale, violenla
domestica, discursuri dominante, ideologia blamarii
victimei etc.
Pentru ceilalti - majoritari in Romania,
sexismul pur ~i simplu nu este 0 problema sau este
o poveste incheiata, depa~ita.
Femeile care se dezic vehement de aceasta
etichetare argurnenteaza ca nu s-au sim!it niciodata
discriminate ca femei - nici pe vremea lui Cea~escu
cand toti eram discrirninati, marginalizati, izolati
indiferent de sex sau etnie etc., nici acum in perioada
de tranzitie dind nu sexismul este problema lor de
zi cu zi. Altele sunt adeptele fonnulei "Nu sunt
feminista, dar", fonnula de compromis prin care
nu se dec1ara nici feministe nici antiferniniste, lasand
o portita de solidaritate cu posibilele probleme ale
unor femei "altfel decat ele" - adica discriminate,
darneasumandu-~i 0 identitate angajata presupusa
de cea de feministe.
Barbatii care se opun feminismului se
consideranevinovati ca indivizi - in cuplu ~i la locul
de munca, sau, dimpotriva, se considera "dominati"
~i "influenta!i" de "femeile lor" pe care Ie lauda ~i
Ie apreciaza mereu.
Un fel de a vedea insearnna mereu ~i un
fel de a nu vedea. Unii, pUlini, vad problema, altii,
majoritari, fie nu 0 veld, fie 0 ignon'i. Din punctul
meu de vedere raspunsul este net: da, exista
inegalita!i sociale intre Mrba!i ~i femei ~i nu
reprezinta 0 problema minora a societatii roman~~ti
postrevolutionare.
Manifestari ale sexismului transpar in
structuri, nonne, politici, dar ~i in practici ~i
obiceiuri cotidiene. Efectele sunt de tip "bulgare
de zapada" - trag and ~i amestecand ~i alte forme
de intoleranta, marginalizare, dominatie, etc. 0
democratie preponderent la masculin cum este a
noastra - cel putin la nivelul public al structurilor
de putere - este doar pe jumatate democratie. Si
totu~i sunt convinsa ca rezultatele unui sondaj de
opinie ar demonstra existenta unei majoritati pentru
care raspunsul ar fi "Nu, nu exista sexism in
Romania" sau eventual "Nu ~tiu, nu rna
intereseaza".
in cele ce urmeaza a~ dori sa aduc cateva
explicatii pentru rezultatele ipoteticului meu sondaj.
A~ vrea sa-i apar de fapt pe nonfemini~ti (cei neutri
la feminism), dar ~i pe antifemini~ti (cei ostili
feminismului).In apararea lor aduc argumente ce
tin de (a) existent a mai ales a unor forme subtile
de sexism, mai pu!in vizibile, aparent mai purin
periculoase, (b) efectele perverse ale unor anurnite
mesaje feministe sau ale un or comportamente
adresa femeilor in Romania. Nu avem un trecut
apropiat vinovat de discriminare de gen in sensul
in care vesticii folosesc conceptul (cu excep!ia
politicii pronataliste care a exprimat 0 forma de
abuz preponderent indreptata la adresa sanatatii,
vie!ii, libermtii de alegere a femeilordin Rominia).
Accesul formal la educatie, la meserii
nontraditionale, la functii de conducere, la salarii
egale a existat ~i exista. Nu vezi pe strazi sernne
ale unei subordonari a femeilor - ca, de exemplu,
femei cu voal pe fata (de~i mesajele acestui 0bicei
in diverse spatii culturale sunt diverse: uneori valul
este receptat ca un semn de rezistenta fata de
colonizarea culturala occidentala ~i nu ca un indiciu
al asupririi, subordonarii femeilor) . Foarte rar se
dec1ara pe fata ostilitate fata de femei. Nimeni nu
recWl0a~te deschis ca femeile trebuie sa stea acasa
~i sa aiM grija de copii in loc sa faca politica. Nu
Ii se interzice explicit ceva femeilor pentru di sunt
femei.
Formele de discriminare sexuala
manifeste/explicite - cele in care este yorba de un
tratament la adresa femeilor inegal, daum'itor,
intentional, vizibil ~i u~or de documentat nu exista
intr-o maniera atat de evidenta chiar daca multe
statistici arata decalaje defavorabile femeilor.
Violenta la adresa femeilor - violuri, incest, violenta
domestic a exista, dar nu este un fenomen asumat
de societate ca ceva caracteristic. 0 serie de rnituri
functioneaza la noi ca peste tot (blamarea victimei,
agresorii-devianti, fenomenul e izolat, etc.)
acordand acestor probleme statutul de probleme
individuale ~i nu sociale.
Nici sexismul mascat - cel in care
tratamentul inegal este implicit fiind motivatin mod
tendentios nu este unul de luat in serios. Cat despre
forme mai dure de sexism de tip sabotaj, sau
pot identifica in Romania forme variate ~i
ingenioase de sexism subtil, aflate la granita dintre
lucruri serioase, grave ~i gesturi/atitudini care
coloreaza, dau specificitate locului, nu dauneaza
instantaneu. Fata de aceste forme de sexism exista
in Romania un grad mare de pennisivitate ~i
toleranta din partea societa!ii.
Pretutindeni int~Unim cavalerismul
con descendent - acea atitudine protectiva ~i
patemalista, prin care femeile sunt tratate cu
politete, cu 0 atitudine de protectorat. Nu cred ca
exista femeie care sa nu fi sim!it aceasta forma de
"anihilare cavalereasca". Multora le-a ~i placut ~i
continua sa Ie placa. In sine este 0 maniera discreta
~i nevinovata de a exercita autoritatea. Plasata intr­
un context mai larg, combinata cu alte forme subtile
~i pigmentata cu specificitiltile econornice, culturale
ale locului ea poate deveni deranjanta, apasatoare.
Frecvent avem de-a face cu descurajari
incurajatoare, femeile primind mesaje
contradictorii legate de insu~iri1e, abilitatile ~i
inteligen!a lor. Pe de 0 parte sunt incurajate sa faca
nu doar sa fie, sa ajunga nu doar sa ii ajute pe al!ii
sa ajunga, sa aiM succes nu doar sa se bucure de
succesele altora, dar pe de alta parte Ii se pun in
fa!a ~i 0 selie de obstacole. Parteneriatul familial
este inca embrionar in Romania fata de alte tari
occidentale. De~i incurajate sa faca cariera, sa i~i
mai ia un serviciu, sa se ocupe de mintea ~i de
corpullor, femeile sunt discret descurajate prin
intermediul poverilor domesticec.e continua sa fie
preponderent pe umerii lor.
Foarte des femeile sunt supuse unor forme
de hartuire prietenoasa - comportamente
sexuale care aparent sunt nevinovate ~i
nedaunatoare, dar care pot crea disconfort,
intimidare, inhibitie. Un exemplu bun ar fi glumele
~i bancurile in care romanii au excelat mereu: foarte
multe din glumele despre femei nu au corespondent

SP nr. 71,72/1999 6 7 SP nr. 71,72/1999

 Feminism Feminism
pentru biirbati - bancurile cu prostituate, cu blonde, Oricurn am nurni aceste forme - discrete, fireasca de a sta cu cei "de-ai lor" ~i de a nu fi efect de neincredere al multor femei in mi~carea
cu soacre. La fel de evidenta este hiiI1uirea subtile, mciircate de tandrete, un10r, colegialitate,
minoritari printre vecini. Fiecare piesa va incerca de femei. IntenJia initialii de "mai binele femeilor"
prietenoasa la care e~ti supusa zilnic ca femeie pe femeile sunt marginalizate "politicos" prin
astfel sa se inconjoare de cel putin 50% de piese a fost astfel estompata de efecte practice nedorite.
strada, la servici. Toleranra femeilor fata de aceastii intermediullor, tara sa simtii acest lucru. Sigur, a
de aceea~i categorie. Cand se realizeaza acest Tot despre un efect pervers se poate vorbi
forma de sexism este mult mai mare la noi decat in identifica ~i a recunoa~te forme Ie de sexism este
echilibru se observa ca de fapt s-a produs un ~i in ceea ce prive~te alt succes legislativ al
alte t:iiri.
important, dar nu suficient . Discrirninarea este un fenomen brutal de segregare. Dorinra fieciiruia de feminismului postdecembrist: noua lege privind
A~ indriizni sa spun ca multe femei resimt fenomen mult mai complex. Inegalitatea este.
a nu se regiisi in situaJie de minoritar genereaza un prelungirea wll'stei de pension are pentru femei ~i
ca pe 0 lipsa, ca pe un semn de imbatranire dadi structurala - construita in institutii, sistematica in
efect de compunere. Acest exerciJiu demonstreaza barbati. Dupa 1989, spunea Slavenka Drakulic­
un timp nu sunt fluierate pe strada, nu Ii se ~opte~te sensul ca acele grupuri care detin putere ~i privilegii
cum stiiri sociale indezirabile pot rezulta dintr-o o cunoascutiijumalistii ~i scriitoare croatii - multe
ceva dulce sau nu surprind 0 privire cu in!eles.lmi pot domina ~i controla pe ceilalti. Aceste relatii nu
arnplificare nedoritii de nirneni a comportamentelor femei din Estul Europei sunt pur ~i simplu foarte
amintesc de 0 vizita de-a mea in Finlanda - 0 tara sunt predestinate, fnnascute, ci sunt construite
individuale naturale. obosite. AI vrea mai multi bani pentru mai purina
cu femei provocator de frumoase ~i imbracate social, modeland vietile ~i experientele tuturor.
Transpusa situatia la segregarea sexuala, munca. Atingerea standardelor europene,
provocator vara. Ele mergeau pe strada rara sa Sexismul in manifestiirile lui discrete pare insaceva
se poate gasi astfel 0 "scuza" pentru marginalizarea prelungirea legala adreptului la munca pentru femei
fie luate in seama - nimeni nu intorcea capul dupa natural, normal, parte inevitabila a vie~i de zi cu zi.
femeilor in pohticii, pentru invizibilitatea lor in viata a fost receptata de multe asemenea "femei­
eIe, lucru care I-a exasperat pur ~i simplu pe s0!U I De aceea nici nu este receptat ca 0 problema. De
meu. publica in general. Cartierul in cazul acesta este obosite" mai cunlnd drept 0 discriminare, drept
~ aceea existii mai mulJi nonfemini§ti sau antifemini~ti
Uneori femeile sunt tratate ca ni~te copii, decat femini~ti in tara asta. Pentru ca sexismul de
deja locuit - in majonlate de barbati - ~i ace~tia au
o dorinta fireasca de a continua sa locuiasca printre
un atentat la odilma, la tihna unei pensionare fie ea
~i in conditii de saracie. Exemplele pot continua
ca posesii, ca obiecte sexuale - forma subtila de zi cu zi este mai ales discret dedit explicit. Ceea
~i cu cei "ca ei". Nici femeilor nu Ie va fi u~or sa se demonstrand cum uneori eforturile venite dinspre
sexism numita de unii au tori obiectificare ce nu insearnna ca este mai putin periculos.
aventureze intr-un asemenea cartier in care aparent femini~ti au avut ~i efecte contrare a~teptiirilor. Se
subiectiva. Femeile devin obiecte de vazut, de
nirneni nu are nirnic impotriva prezentei lor, dar in poate astfel in parte explica de ce adeziunea la
admirat, pe masura ce biirbatii devin cei in masura Efecte perverse ale unor mesaje feministe care ar fi rninoritare - cu tot ce implica acest statut mi~carea ~i ideologia feminista nu ~ crescut
sa Ie obiectifice. BiirbaJii au cultural privilegiul sa
social. semnificativ in ace~ti ani.
se uite la femei, iar femeile accepta rolul de
Raymond Boudon vorbe~te pe larg intr­ Alt gen de <1fecte perverse sunt produsul Nu este yorba in Romania atat despre
stimulatori ai intereselor vizuale masculine.
una din cartile saledespre mecanisme Ie efectelor unor mesaje venite din partea mi~carii de femei, rezistenta ~i strategii de anihilare ale feminismului
o forma frecventii de sexism subtil este perverse/emergente/de compunere, despre faptul mesaje care se pot considera de fapt succese ale venite din partea unor nonfemini~ti indiferen~i la
excluderea colegiala. 0 neglijare benigna, prin ca uneori, urmiirindu-~i obiectivele, agentii sociali
acesteia, dar care transpuse pe realitatea locala problematica de gen sau a unor antifemini~ti
care femeile sunt racute sa se simtii invizibile sau provoaca efecte neurmarite (Boudon, 1998).
au efect negativ. Un exemplu este legea incaparanati, cat de 0 serie de efecte perverse ale
neimportante prin izolare fizica, sociata, Paradigma efectelor perverse este abordata ~i de
concediului parental, considerata un succes al unormesaje, programe, initiative ale mi~calii de
profesionala. Este un lucru ~tiut ca barbatii sunt alt i importanti sociologi ca Robert Merton sau
rni~ciirii de femei, dar care a fost primitii cu iritare femei in plin proces de cautare a unei identitiiti.
mult mai organizati in retele de interese, in g~ti pe Thomas Schelling.
domenii, in ''baieJii la 0 bere". de catre multe dintre femeile "reale" afectate de
o concluzie importantii in lucriirile lor este aceasta lege. ONG-istele sunt in mare parte femei Antifemini~tii -simpli manageri ai
Aparent femeile sunt tratate egal, dar cli fenomenele de segregare socialalrasiala nu
educate, cu un anurnit grad de con~tiinra feministii disonantei cognitive
practica zilnica demonstreaza ca acest tratament rezulta neaparat din atitudini segregationiste,
~i de inrelegere a problemelor de gen, cu lecturi in
face de fapt ca libertatea barbatilor sa creasca, iar segregarea putand fi rezultatul pervers al
domeniu, cu oarecare experien!a ca~tigata in Un alt motiv carejustifica bunavoinra mea
femeile sa fie impovarate cu mai multe comportamentelor non segregationiste in sine.
inmlniri ~i prograrne intemaJionale. fata de nonfemini~tii ~i antifemini~tii romfull tine de
responsabilitati. Este 0 forma discreta de sexism Schelling ilustreaza segregarea rasiala
Pentru ele propunerea a fost 0 incununare faptul ca intr-un anumit fel eu consider ca ei
eliberator. Femeile participa la aceasta neintentionala cu un exemplu simplu: Pe 0 masa se
a unor eforturi de lobby pe 0 problema de mull reactioneaza firesc, in concordanta cu teoria
"conspiratie", la aceasta exploatare benevohi. a~eaza aleatoriu 20 piese de 500 lei ~i lOde 100
inclusa pe lista revendicarilor feministe. Pentru disonan!ei cognitive a lui Festinger. Toti suntem
Prin limbaj, legi, obiceiuri in moduri forma Ie ~i de lei, fiecare simbolizand indivizi apartinand
"celelalte" facilitatea oferita a fost perceputa mai intr-o permanentii cautare de consonanta cognitiva,
informale barbatii construiesc ~i mentin 0 tandnl respectiv la doua grupe rasiale. Dadi rhasa ar
curand drept 0 corvo ada in plus: "Adica sa yin emotiva care sa ne faca existenra mai suportabila.
dominatie- 0 dominatie acceptata pentru ca este reprezenta un cartier in care ace~tia ar trebui sa se
acasa ~i sa trebuiasca sa am grija ~i de copil ~i de Permanent incerciim sa ne aducem argllll1ente care
interiorizata ~i considerata colegiala, mutual mute, atunci, firesc, membrii fiecaruia dintre cele
biirbat" a fost replica unei femei dintr-o mare sa ne justifice comportamentele, opiniile,
benefica, parte naturala a relatiilor intime cu doua grupuri, rara sa aiba 0 ostilitate sau dorinta
biirbaJii. fabrica bucure~teana, cu personal preponderent neimplinirile. Nonfemini~tii ~i antifemini~tii sunt ~i
de separare impotriva celorialti, au 0 tentatie feminin. in consecinta este posibil sa fi aparut un ei la urma urmei oameni care pur ~i simplu incearca

SP nr. 71,72/1999 8 9 SP nr. 71,72/1 999


Feminism
sa i~i minimalizeze pennanentdezechilibrul cognitiv
generat de anumite mesaje din exterior -in cazul
acesta de mesaje feministe. Produditoare de
nelini~te ~i disconfo11 in raport cu realitatea bine
a~ezaHi ~i structurata dupa norme profund
inradacinate in con~tiinta colectiva, mesajele
feministe au produs ~i produc in l-andul receptorilor
nonfemini~ti sau antifemini~ti disonanta. "Si femeile
sunt oameni", "Si femeile pot vota"- au fost la
vremea lor in toata lumea astfel de mesaje. "Lasap
femeile in universitati!" sau "Vrem femei in Senat!"
-fiecare din aceste sloganuri ~i revendican feministe
au venit la vremea lor in disonanta cu opiniile
comune, cu mentalita!ile epocii, cu ceea ce parea
natural (anume ca femeile sunt mai aproape de
natura ~i barbatii de cultura).
~ Confruntati cu mesaje de acest gen
conservatorii, traditionali9tii in general, incearca
cum e ~i firesc sa i~i mentina echilibrul cognitiv
expunandu-se selectiv la infonnatiile de acest tip.
Astfel se preiau ~i se speculeaza mesajele radicale,
excentrice, voit exagerate ale feminismului ,
folosindu-Ie ca argumente care sajustifice rezistenta
la aceasta "ideologie". Feminismul se traduce astfel
intr-un soi de fanatism care se exprima prin aceea
di 0 femeie feminisHi este cea care nu mai vrea sa
i se deschida u~a la un restaurant, nu se rade pe
picioare ~i in general i~i refuza feminitatea
traditionaHi, este lesbiana sau nu vrea sa mai faca
sau sa se mai ocupe de cre~terea copiilor.
Pentlll a reduce disonanta nonfemini~tii ~i
antifernini~tii minimalizeaza sau cbiar distorsioneaza
uneori realitatea. De exemplu in momentulin care
in Romania s-a elaborat 0 lege privind egalitatea
~anselor (criticabiIa ~i perfectibila, lara doar ~i
poate) cei ce i~i cauta lara incetare motive de a
discredita mesajele feministe - uneori confuze ce
e drept, au selectat priori tar acele aspecte legate
de hfu1uirea sexuala amuzandu-se ~i minimaliziind
propunerea legislativa in ansamblul ei, propunere
ce abordeaza 0 problematica mult mai ampla a
inegaliti'itilor de gen pe piata muncii. Inver~unarea
unora de a distorsiona realitatea pentru a mai crede
o vreme in minciunile lor are, spun sociologii, ~i
10
SP Dr. 71,72/1999
efectul unor profetii creatoare asupra anumitor
grupuri sociale defavorizate. Astfel femeile tind sa
se comporte in confonnitate cu a~teptarile ~i
atitudinile celor ce din dorinta "naturala" de confort
cognitiv se incapa!aneaza sa gandeasca despre ele
in tenneni subtili sau expliciti discriminatori.
Totu~i bre~ele in mentalitati ~i in institutii
se produc treptat cu sau rara voia fiecaruia din noi
in parte - fie el barbat sau femeie. In decursul anilor
mesajele ferniniste au destabilizat tabuuri individuale
~i institutionale. Femeile au devenit 0 prezenta
obi~nuita in multe locuri unde altadata erau ni~te
aparitii excentrice. Istoria le-a inclus. Stiintele
sociale au inceput sa-~i redefineasca conceptele,
priorita.tile, metodologiile astfel incM sa satisfaca
~i interesele ~i experientele 'lor. Barba!ii au trebuit
sa accepte un parteneriat public ~i privat tot mai
real.
In noua conjunctura, In confonnitate cu
aceea~i nevoie de consonanta cognitiva, s-a
schimbat ~i strategia conservatorilor. Dadi s-au
vamt obJigap sa coabiteze cu ideile feminismului ~i
cu femei "emancipate" conservatorii - aprigi sau
modera!i au inceput sa vada paI1ile bune, sa
accentueze anumite calitati ale discursului feminist
nu de mult blamat ~i anumite beneficii ale
convietuirii cu intennediarii acestuia. Au gasit in
acest mod resurse de convieruire minimalizand
neplacutul situa!iei.
In aceasta faza a unei convie!uiri
politicoase, in conformitate cu standarde
occidentale impuse ne afiam astiizi in Romania. ~e
convietuie~te cu feminismul, caci este ...
"postmodern" sa fi tolerant, flexibil, inc1usiv in
raport cu grupuri sociale cat mai diverse. Nici nu
sta in firea romanului sa fie inver~unat. Nu se
discrimineaza lati~, explicit, ostentativ, ci discret,
subtil, colegial, protector, senzual. De multe ori cu
sprijin ~i sustinere chiar din partea femeilor care
fie afinna vehement egalitatea deplina cu bi'irba!ii
sau pur ~i simplu nu vor ca prin efectele unui
feminism radical sa fie private de acele priviri,
gesturi, de acel "ciupit de curte" neostentativ ~i de
cele mai multe ori reconfortant.
Feminism
A~a cum spuneam la inceputul articolului
ii in!eleg pe antifemini~ti ~i nonfemini~ti. Sunt de
acord ca in Romania mi~carea de femei este
CINE NECITE~TE:
Intr-o faza embrionara, nereu~ind sa transmita
mesaje cu priza la public in ciuda celor peste 60
"Sfera Politicii" este 0 publicatie care,
de organizatii. Stiu ca ferninismul academic nu are
inca anvergura, traditie, mai multe ci'irti autohtone pentru mine, reprezinta mereu un mo­
care sa 11 sustina In efortul lui de a ie~i din ment deosebit, atat prin calitatea
marginalizare ~i de a irnpune problematica de gen 1\ materialelor (stil, analiza), ~at ~i prin
ca una prioritari'i. Dar faptul ca inteleg nu inseamna ideile pe care Ie promoveaza.
ca nu vreau sa se schirnbe cate ceva - nu ostentatiy,
brutal, ci discret, cu tandra colegialitate ~i cu grija
cat cuprinde pentru cei ce vor fi afectat i de
asemenea schirnbari.
Bibliografie selectiva
-Nijole V. Benokraitis, Subtile sexism: Current
practice and prospects for change, Sage
Publications, 1997.
-Raymond Boudon, Efecte sociale ~i Ordinea
sociala, Eurosong Book, Bucure~ti, 1998.
_Festinger L., A theory ofcognitive dissonance, Radu Vasile
Evanston, ILL, Row, Peterson, 1954. Prim Ministrul Romaniei
-Slavenka Drakulic, What we learned from
western feminists, from Lipstick and other feminist
lessons, German magazine Emma, 1997.
LAURA GRUNBERG este docto­
randa in sociologie, profesor la SNSPA,
in cadrul masteratului de gender, unde
preda cursul de sociologia genului.
Este redactor ~ef al revistei de studii
feministe AnALize ~i lucreaza ca
specialista de program la Biroul
UNESCO din Bucure~ti.
Pre~edinta a Societatii de Analize
Feministe AnA.
11 SP Dr. 71,72/1999
 FemillislIl
Invizibilitatea in educatie
. ,
CRISTINA CARTARESCU ILiNCA
Articolul de fata i~i propune sa evidentieze
impactul dispariUitilor de gen in sistemul educativ
roman esc ~i efectul pe care aceste disparitat i i1 au,
prin consecinte directe sau indirecte, asupra
educatiei, formarii ~i perceperii femeilor ca
persoane ~i ca membri pe deplin egali ai comunitatii.
Folosindu-ma de studiile deja existente in acest
~
domeniu, am incercat sa structurez lucrarea pe trei
I
coordonate principale, care se constituie in capitole
ale acesteia:
I. Exista 0 dimensiune de gen a educatiei?
II. Discriminarea in invatamantul
romanesc: lntre teorie (egalitatea consfmtita prin
lege) ~i practica.
. III.Tipuri de autoritate- tipuri de
cunoa~tere - tipuri de legitimare: legitimitatea
epistemologica slaba a femeilor.
I. Exista 0 dimensiune de gen a
educapei?
De~i societatea romaneasca
contemporana nu pare a fi sensibila la aspectele
de gen I implicate in diferitele compartimente ale
vietii cotidiene, cercetarile, inclusiv cele
sociologice, fiind axate pe studierea globala,
"genderblind", a problemelor sociale, domeniul
educatiei pare a fi favorizat din aceasta privinta, el
beneficiind de rezuftatele unor studii ~i analize, in
care dimensiunea de gen nu numai ca este luata in
consideratie, dar constituie chiar subiectul un or
cercetari separate. 2 Chiar daca avem de a face in
acest caz cu 0 situatie privilegiata prin faptul ca
aceste demersuri se datoreaza nu unor politici
speciale, ci, in plincipal, implicalii unorpersoane
SP Dr. 71,7 2/1999 12
evidentiaza 0 problematica de gen in ceea ce
cu background feminist, care in mod con~tient
actioneaza pentru sensibilizarea factorilor de
decizie la nivelde inspectorate ~i ministere ~i pentru
introducerea unor perspective noi, gender­
orientate, in curricula ~colara, rezultatele ob!inute
pana in prezent - de~i nu au reu~it sa determine 0
schimbare spectaculoasa a strategiei educative la
nivel national- sunt, to~i, remarcabile, constituind
bazele pentru viitoarele abordari de acest fel atat
in domeniul educatiei, cat ~i posibile modele pentru
alte domenii.
Chiar daca educatia nu este apanajul
exclusiv al ~colii, ea fiind asigurata, cel putin teoretic,
in familie (prin invatare directii, explicita sau
implicita, prin imitatie/opozitie etc.), dar ~i in
societate - mass-media, grupuri formale sau
informale, cluburi etc., in cele ce urmeaza rna voi
referi in principalla educatia ~colarii, pentru cateva
motive: este cea mai sistematica, cuprinde un
segment larg de populatie, poate fi mai u~or
influentata prin construirea unorpolitici pub lice ~i,
in fine, in acest domeniu exista mult rnai multe date
statistice adunate ~i prelucrate decat in celelalte
zone ale educatiei. Dealtfel, a~a dupa cum se
atragea atentia intr-un studiu asupra societii!ii
ronillne~ti publicat in 19973 , existii tendinta - chiar
din partea familiilor - de a transfera ~colii povara
~i responsabilitatea educatiei, mai ales in conditiile
unui buget de timp tot mai restrans. $i aceasta in
ciuda faptului ca ~coala romaneasca, a~a cum este
ea structurata in prezent, ~i in ciuda schimbarii din
titulatura ininisterului de resort (devenit Ministerul
Educatiei Nationale) este mai degraba axata pe
un proces de predare-asimilare de cuno~tinte decat
spre educatie, in!elegand prin aceasta un proces
Feminism
de formare ~i pregatire pentru viata, inclusiv pentm
viara privata.
Studiile efectuate pana in prezent4
contemporana noua ~i cu evolutia societarii pare a
prive~te invatamantul romanesc in diferitele etape
~colare ~i sub diferite aspecte: CUiTicular, ca
structurii de personal sau pur ~i simplu ca mediu
conservator, in care se pastreaza ~i perpetueaza
atitudini ~i practici sexiste, patriarhale, uneori chiar
discriminatorii 5 .
a) La nivel curricular, dupa cum releva ~i
studiile cuprinse in vol. Gen.}i educatie (v. nota
2), disciplinele de studiu ~i manualele utilizate in
inviWimantul romanesc concura la perpetuarea
unor prejudecati ~i patternuri premoderne
privitoare la "rolurile" fetelor/femeilor, respectiv
baietilorlbarbatilor. Chiar simpla numarare a
pozelor in care apar fetelbaieti sau identificarea
atitudinilor in care sunt swprin~i ace~tia (pasivitate,
ocupatii pa~nice, repetitive pentru fete, fata de
dinamism, inventivitate, independenta ~i spirit de
initiativa pentru baie~6) evidentiaza discrepantele
care apar in prezentarea celor doua sexe ~i
influentarea lor pentru acceptarea unor "modele"
traditionale, prestabilite.
Modul in care sunt concepute manualele
fie eludeaza existenta femeilor (de exemplu in
manualele de istorie femeile apar ca exceptii,
ignorandu-se, din chiar felul in care este gandita
istoria, contributia pe care femeile au avut-o la
realizarea ei), fie propun (manualele de literatura)
imagini tip ale unor femei care sunt, in cova~itoare
majoritate, proiectii ale unor minti biirbate~ti7 .
Aparenta neutralitate ~i impersonalitate
care stii la baza alcatuirii manualelor de economie,
filosofie, psihologie, sociologie ascunde 0 implicitii
abordare dupa un model de gandire biirbatesc,
fiind ignorate din abordarile curriculare atat
experien!ele specific- femeie~ti (graviditatea,
n~terea) sau preponderent femeie~ti, - considerate
a nu fi suficient de relevante epistemic - , cat ~i
abordarile alternative ale domeniilor "clasice"
(considerarea, de exemplu, a economiei ~i din
perspectiva muncii domestice, a filosofiei ~i
13
sociologiei ~i din perspectiva feministii, reflectarea
proce~ului de emancipare a femeilor etc. 8 ). Lipsa
unor modele feminine, in acord cu lumea
fi (cu infime exceptiO 0 caracteristica a manualelor
actuale, la fel cum ignorarea perspectivelor
femeie~ti ~i a contributiilor femeilor la dezvoltarea
civilizatiei umane pare a caracteriza curricula
~colar·a la to ate nivelele de invatamant.
b) mediul conservator al scolii: La aceste
deficiente ale programelor ~colare se adauga ~i
conservatorismul multora dintre cach'ele didactice,
care, sub diferite forme, transmit mesaje cu accente
conservatoare, patriarhale sau chiar sexiste intarind
prejudecatile "traditionale" cu plivire la rolurile de
gen, la perfornlantele intelectuale diferite care se
a~teaptii de la fete ~i baie~. De exemplu, unul dintre
cele rnai vehiculate stereotipUli9 in rfmdul populatiei
~colare este inaptitudinea - sau aptitudinea redusa
- a fetelor pentru anumite domenii cum ar fi
matematica sau filosofia. De~i aceste presupozitii
nu se bazeaza pe date statistice, ele sunt vehiculate
in continuare ~i au consecinte practice vizibile, cum
se intampla, de pilcta, in cazul Facultiitii de filozofie
(din Bucure~ti), unde, de~i numarul studentelor
depa~e~te trei sferturi din numarul total al
studen!ilor; baietii sunt preferati la cooptarea in
catedra dupa terminarea studiilor, in dauna
colegelor lor. La nive1ul ~colii primare ~i ginmaziale,
o asemenea directionare a a~teptarilor poate avea
un impact putemic, afectand orientar-ea ~colaI'a ~i
profesionaj'a ulterioara a fetelor ~i biiietilor, care
ar putea sa aleaga in functie de ceea ce se a~teapta
de la ei, nu de ceea ce cred ei ca Ii s-ar potrivi .
c) Stmctura de personal: Asociat in trecut
cu un prestigiu profesional deosebit, invatamantul
a ajuns astazi, datorita salarizarii scazute, plintre
sectoarele de activitate "feminizate", iarprestigiul
profesional a scazut pe masura diminuarii drastice
a ca~tigurilor, pastrandu-se intrucatva mai lidicat
pentru invatamantul superior. Datele statistice
valabile la nivelul anului 1996 indicauun pro cent
de 70, I % femei din totalul cadrelor didactice.
Interesant de umlarit este distributia acestora pe
SP or. 71,72/1999
 Feminism Fem ill ism
diferitele paliere ale activitatii ~colare: astfel, se intra in contradic!je cll drepturile egale la instruire chiar ~i asupra acelora care au reu~it sa iasa, femeile aveau ~i au domenii specifice de
constata ca in invatamantul primar ~i secundar garantate prin lege. Dad problema seminariilor individual, din conul de umbra ~i sa aiba succes m competen!a ~i 2) tendinta de ignorare~i
ponderea femeilor este de 83%, pe cand in teologice se dicuta intr-un context special'°, plan social, ~i mai ales, intelectual. 'marginalizare a autoritiitii feminine m domeniile
mvatamantul superior (pub lic) ele reprezintii doar admiterea conditionata de apartenenta la un sex o problema speciala este reprezentatii de academice "clasice".
31,8%. Dintre acestea, un numar mic it reprezintii (m spetii blocarea accesului femeilor) la institutiile fenomenul "disparitiei" femeilor din e~aloanele 1) Cunoa~terea traditionala, in care
cadrele didactice cu grade universitare superioare de invatamant superior nu-~i pot gasi 0 justificare, superioare ale schemelor institutionale, prezenta anumite domenii au fost multa vreme apanajul
(9% profesoare universitare ~i 25% conferen!iare), singurul criteriu de admitere admisibil fiind cel al lor infima in functii ~i posturi de conducere exclusiv al femeilor (mo~itul copiilor, de exemplu),
cea mai mare pondere avand-o in e~aloanele competentei, calitii!ilor ~i performantei individuale. importante m diferite domenii de specialitate fiind iar altele sunt, prin traditie ~i deJacto considerate
inferioare (45% asistente, 42% preparatoare)­ Altminteri, de la aceasta discriminare initiala la in contrast cu proportia aproximativ egalii a a apat1ine femeilor (domeniile care in tenninologie
fenomen datorat ~i patrunderii unui numar mare admitere pana la refuzul de a mai primi candidate absolventelor ~i absolventilor de institute de feminsta sunt cele ale grijii, ale activitatilor
de profesoare tinere, ce au beneficiat de stagii de fete m mvatiimantul militar, politie,jandarmeriell mvatamant superior. Dupa cum se releva m studii reprodudtoare - in sensul Intre!inerii vietii
pregatire ~i specializari m strainatate. sau teologie nu mai este decat un pas. Care s-a ~i de specialitate de~i "ponderea aproape egala a cotidiene) nu sunt luate in calcul in stabilirea vreunei
in urma acestor date putem spune ca, amt Iacut (in arn1ata, sub pretextuL imposibilitatii participarii numerice a femeilor (49,2%) ~i importante sociale. Un excelent studiu al Lindei
la nivel curricular, la nivel formativ, cat ~i la nivelul asigurarii dormitoarelor ~i cabinelor de du~ barbatilor (50,8%) in grupa 'speciali~tilor ~i Alcoff ~i Vrindei Dalmia 14 demonstreaza cum
ponderii ~i distributiei piramidale a personalului separate pentru fete!!, iar in cazul seminarului cercetiitorilor' ... evidentiaza nivelul de pregatire cunoa~terea moa~elor de~i avea incontestabile

~
didactic, ~coala romaneasca are 0 clara teologic de la Sibiu prin impiedicarea profesoarelor ~i competentele profesionale ridicate" ale femeilor, avantaje conferite de cunoa~terea din experienta
componenta de gen, din analiza careia rezulta un absolvente ale respectivei forme de invatamant participarea lor la decizie ~i conducere este limitat:a, proprie (a~a-numita cunoa~tere de gen sau de tip
dezechilibru m detrimentul femeilor ~i 0 perpetuare superior in a-~i profesa meseria. Aceste fapte pun acel~i studiu indicand "raportul de 3/1 m favoarea GIS), a fost nu numai discreditata ca lips ita de
a unui sistem de educatie cu puternice accente sub semnulmtrebarii nu numai achizitiile ultimilor barbatilor la grupa de ocupatie 'factori de fundat11ent ~tiin!ific (acel fundament ~tiin!ific pe care
conservatoare. 50 de ani de egalitate a drepturilor, consfmtita in conducere ~i inalti functionari in administratia lumea academica cvasimasculina a secolului al
Declaratia Universala a Drepturilor Omului, ci ~i publica ~i de stat"13 . Daca yom corela aceste date XIX-lea il stabilise ca nOlma), ci ~i eliminata
II Discriminarea in invatamantul respectarea legilor in statui roman. cu cele privind structura de personal ~i pozitiile practic, activitatea moa~elor (~i tipul lor de
romanesc: intre teorie (egalitatea consfinpta inferioare ocupate de femei in lnvatamantul superior cuno~tInte) fiind inlocuita de activitatea
prin lege) ~i practica III. Tipuri de autoritate - tipuri de (vezi cap.I, pct.c) yom constata ca discrepan!a m speciali~tilor-medici, care foloseau metode ~i
cunoa~tere - tipuri de legitim are: legitimitatea ceea ce prive~te recunoa~terea competentei cuno~tinte validate de comunitatea ~tiintifica, dar
De~i legea fundamentala a statu lui roman, epistemologica slaba a femeilor profesionale a femeilor, m conditii de pregatire ~i care s-au dovedit, cel putin in fazele timpurii ale
Constitutia, prevede egalitatea deplina a tuturor capacitiiti egale, este 0 realitate miisurabila statistic. scbimbului "metodologic" a avea consecin!e
cetiitenilor romani, indiferent de sex, rasa, religie Daca femeile sunt putin prezente in Efectul direct al acestui dezechilibru il constituie nebanuite ~i adese0l1 nefaste (cum a fost cre~terea
ori nationalitate, m sistemul educativ se manifestii materiile de studiu ~colar, dad ele sunt absente tocmai fenomenul "invizibilitiitii" sociale a femeilor, sporita a deceselor materne cauzate de infectii
inca, sub forme directe sau indirecte, forme de din istorie, cel putin a~a cum este mteleasa istoria care se traduce in fapt printr-o ignorare postnatale, infectii datorate microbilortransmi~i de
discriminare bazate pe sexul persoanelor. in ciuda la noi acum, dad lupta pentru emancipare ~i delegitirnatoare a autoritiiW lor profesionale ~i chiar doctori - practicanti ~i In spitale, unde ingrijeau
accesului egalla instruire garantat prin lege, existii consecintele ei au fost ~i sunt ignorate nu numai ca epistemice. diferite maladii -; pe cand moa~ele, prin natura
domenii m care fetele nu au acces, prin chiar forma materie de studiu ~colar, ci ~i ca informatie culturala Max Weber stabilea trei tipuri ideale de ocupatiei lor nu veneau in contact cu persoane
de organizare a concursurilor de admitere in (de unde ~i grosolanele confuzii din discursurile legitimitate: traditionala, charismatica ~i ra~onala. purtatoare de genl1eni).
anumite in~titutii de invatamant superior, cum ar fi pub lice ce au drept tema sau ating tangential Am putea extrapola aceste categorii, incercand sa Un alt tip de cunoa~tere practica, care nu
Academia Militara, Academia de Politie, institute problematica feminista chiar din partea unor identificam sursele de legitimare epistemica a este exclusiv, dar este preponderent exercitat de
teologice. Motivatiile pe care Ie ofera aceste intelectuali altfel stimabili), daca traditia noastrii femeilor, ~i modulm care aceste tipuri de legitin1are catre femei, este managementul domestic.
institutii publice de mvatamant (platite deci din banii culturala nu este valorificatii astfel incat sa ofere da seama de autoritatea lor profesionala ~i sociala. Abilitatea femeilor de a coordona activitatea unei
tuturor contribuabililor, amt barbati, cat ~i femei), modelele unor femei exemplare ~i sunt prea putin Liisand deoparte legitimitatea charismatica, legatii familii, de a gestiona eficient resursele adeseori
pentru acordarea preferentiala a unui numar sporit popularizate femeile deosebite din de calitiiti personale individuale, putem recurge la insuficiente astfel incat viata familiei sa se
de locuri pentru baieti fata de fete (la Academia contemporaneitatea noastra imediata (atentia legitimitatea tradi~onala ~i la cea rationala. Cauzele desIa~oare la parametri cat mai buni sau, pur ~i
de Politie, de exemplu, examenul este mult mai publica fiind indreptata mai ales catre exemplele slabei consideratii epistemologice a femeilor pot fi simplu, sa nu coboare sub limita subzistentei 16 nu
dur pentru fete, care concureaza doar pe 20 de "picante" sau malefice I2 ), nu este mai putin explicate, astfel, prin dom tipuri de argun1ente: 1) este recunoscuta ca importanta social, nici
locuri fatii de 400 de locuri "rezervate" baietilor) adevarat ca "invizibilitatea" se extinde mtr-un fel delegitimarea cunoa~terii traditionale - in care valorizata in vreun fel, fiind adeseori trecuta la

SP nr. 71,72/1999 14 15 SP nr. 71,72/1999

 Feminism Feminism
categoria "indatoririlabilitati naturale" pe care 0 exclusiva, de~i adeseori indoielnica, a politicienilor, ~i cel al Laurei Grunberg, "Stereotipuri de gen in schimbiirii, coord. Adrian N eculau ~i Gilles
femeie trebuie sa Ie posede ~i exercite pentru a ziari~tilor, anali~tilor politici ~i economici, educatie". De asemenea, un material util este oferit FeITe~l, Editura Polirom, Ia~i, 1998.
10 care, in sine, constituie un subiect chestionabil,
avea "grija de casa". Grija casei, termen ambiguu sociologilor, scriitorilor, istoricilor, filozofilor de studiul de diagnoza efectuat la cererea
~i nerelevant social, dar foarte precis in planul b<lrba!i. Ministerului Educa!iei Nationale de catre 0 echipa atat din punct de vedere strict feminist, cat ~i din
practic al celor ce 0 au ca sarcina cotidiana este In concluzie, pot spune ca invizibilitatea de cercetiitori sub coordonarea prof. A. Miroiu, punct de vedere al egalitatii de ~anse in ceea ce
un alt tip de cunoa~tere ce i~i poate gasi un femeilor, a~a cum se manifesta ea la ora actuala in studiu publicat sub titlul Invii!iimfntul romanesc prive~te accesul la invatamantul public, fie el ~i
echivalent intr-un un tip de cuno~tere recunoscut Romania, nu este doar 0 simpla metafora. De~i azi, editura Polirom, Ia~i, 1998. confesional.
II Recent au fost date publicitatii conditiile de
social: J02ow-hm·v-ul. Acesta din urma este nu lipsesc cercetari mai ample care sa aprofundeze 5 V, de exemplu, inviiliimfntul romanesc azi,

numai foarte cautat pe piaj:<l, dar ~i foarte apreciat, dimensiunile de gen ale disparita!ii prezen!ei ~i cap. VI. inscriere la Scoala de jandarmerie. Prima conditie
inclusiv financiar. reprezentarii sociale a femeilor ca entitati 6 V. L. Grunberg, "cazul unor manuale de ciclul este ca solicitantii sa fie biiieti (precizat in textul
2) Chiar ~i in ce prive~te domeniul individuale, inzestrate cu calitati, personalitate ~i primar", Gen $i educa!ie. anuntului).
12 vezi M. Miroiu, Imaginea noastrii cea de toate
universitar, academic, competenta femeilor nu este experiente proprii, din simple Ie date de care 7 De~i scopul ei nu este acesta, literatura a avut
recunoscuta in acela~i fel cu aceea a colegilor lor . dispunem la ora actualii, precum ~i din observarea adeseori infiuen!a normativa, prin preluarea in cotidianele, in revista AnALize, nr.3/l998.
barbati. Chiar daca 0 ipoteza de lucru cum ar fi empirica a realitiitii, concluzia care se impune este 13 Despina Pascal, Femeile fl1 ecol1011lie. Date
realitatea cotidiana, a unor modele feminine impuse
cea vehiculata (inca) in mediile ~colare (~i nu una singura: triiim intr-o societate modelatii putemic in spa!iulliterar. Cu atat mai importanta este, in ~~i realitati. Date contrazise de japte. Realitiifi
nel'eflectate in statistici, studiu prezentat in cadrul
~
numai), cum ca femeile n-au apetenta pentru dupa valorile masculine, in care femeile nu i~i au acest context, !ipsa modelelor alternative, datorata
gandire sau pentru diferite domenii este ridicola, locul dedit in cadrele prestabilite; cele care vor sa partial ~i selectarii preferential masculine a seminarului organizat de PNUD la Sinaia, in 1996.
I
\4 Linda Alcoff ~i Vrinda Dalmia"ExisHi vreo
discretia cu care exista femeile creatoare in spaliul la depa~easca nu 0 pot face decat fie, dupa model scriitorilor "clasici", putine scriitoare fiind studiate
cultural-~tiintific romanesc indica 0 persistenj:<l, mai beauvoirian, transformandu-se astfel in cat sa se in ~coala; mai mult, prezenta acestora se justificare pentru pove~tile babe~ti?", in antologia
mult sau mai putin con~tientizata, a acestei plieze pe model masculin, fie incercand sa rupii inregistreaza mai mult in manualele ciclului primar Jumiitatea anonimii, edit. Mihaela Miroiu, genul
prejudecati. De~i un numar mare de profesoare ~i cercul invizibilitiitii ~i sa impuna acestei lumi daca ~i gimnazial (v. M. Miroiu, "Discriminarea femeilor pe baza experientei sau cunoa~terea de experientii
cercetatoare sunt active in viata universitara, ele nu alternative ginomorfice (utopice ill stadiul actual ~i a femininului in educatie", ininvii!iimantul... , G, subiectiva, impartii~itii de subiectul cunoscator,
nu se regasesc la nivelul structurilor de conducere al societatii romane~ti), eel putin prezen!e femeie~ti (pp.152-154); cf. ~i articolul meu, "Despre vezi op. ojt., (p.60).
16 "Societatea de supravietuire se sprijina prin
(nu exista nici 0 femeie rector!), cartile lor se putemice, cu 0 personalitate putemica ~i diferite Dulcinee, volane ~i mode", din Romania literarii,
regasesc putin sau deloc in bibliografiile de modelele obi~nuite. nr. 11/1998). excelenta pe munca femeilor" afirma Mihaela
recomandate studentilor, ele nefiind crtate dedit in g In ultima vreme au fost racute unele progrese in
Miroiu in studiul, "Feminismul ca politica a
mod exceptional de catre colegii lor, atat barbati, Note: acest sens prin introducerea unor module de gen moderniziirii", din vol. de Doctrine politice, coord.
cat ~i femei. Mai mult decat atat, de~i exista in I Notiunea de gen va fi folosita aici in acceptia sa in manualul de filosofie pentru clasa a xn -a, prin Alina Mungiu-Pippidi, Ed. Polirom, Ia~i, 1998.
viata publica romaneasca 0 multime de barbati culturala, a~a Cunl s-a impus in domeniul feminist, abordari contemporal!e, cu deschideri spre
recunoscuti de opinia publica drept "intelectuali de nu in sens lingvistic. Pentru lfunuriri suplimentare problematica de gen, in cursurile universitare ale
marca", cu greu s-arputea spune ca femeile, de~i v. dictionarul de termeni din volumul Gen $i . catorva facultati din Bucure~ti, Cluj ~i Ia~i, prin
multe cu opere comparabile cu ale colegilor lor, societate, coord. L. Grunberg ~i M. Miroiu ~i crearea unui modul ~i a unui masterat de gen in
au fost etichetate astfel. (PersOl)al nu cred sa fi publicat sub egida Societiitii de Analize Feministe cadrul Facultatii de Stiin!e Politice din cadrul Cristina Carh'irescu Ilinca ­
auzit de vreo "intelectuala de maroa".) Daca ele AnA, Bucure~ti, 1996. SNSPA, Bucure~ti. Pentru inva!amantul primar absolventa a Facultatii
, de Litere In 1991.
ajung, to~i, la recunoa~terea comunitiitii ~tiintifice 2 A se vedea, de exemplu, studiul asupra este de remarcat prezenta unor manuale de
Membra a Societatii
, de Analize Feministe
sau a opiniei publice acest lucru constituie mai manualelor ~colare ~i a dimensiunii de gen a educatie moral-civica pentru clasele III-IV (D.
degraba 0 exceptie, adeseori datorandu-se unor educa!iei - Gen $i educalie. coord. L. Grunberg Steranescu, D. Georgescu, M. Lacatu~u), care AnA ~i a comitetului editorial al revistei
factori circumstantiali exteriori competentei lor ~i M. Miroiu, publicat sub egida Societi:'i!ii de include "strategii emancipatoare in privinta genului" AnALize. Absolventa a modulului post­
(cum ar fi, de pilda, implicarea in activitati politice Analize Feministe AnA, Bucure~ti, 1996. (M.Miroiu, inviiliimfntul ... , p.152) universitar de ~tiinte politice de la
sau ajungerea in pozitii administrative importante). 3 C. Codita, v. Pasti ~i M.Miroiu - Romania. 9 pentru 0 discutie mai ampla in ceea ce prive~te Facultatea de $tiinte Politice din cadrul
Mediatizarea femeilor in postura de expert este 0 starea de japt, vol. I, Societatea, Ed. Nemira, poten!ialul negativ al procesului de stereotipizare $colii Nationale de $tiinte Politice ~i
exceptie in mass-media romaneasca, unde gravele Bucure~ti. in formarea reprezentfuilor sociale la varsta ~colarii
Administrative. In prezent este cercetator
probleme cu care se confrunta societatea 4 Pe linga cele citate mai pot fi consultate studiile cf. studiullui Adrian Neculau, "Discursul stereotipic
romaneasca par a riimane de competenta Mihaelei Miroiu, "Dimensiunea de gen a educatiei", ca rezistenta la schimbare", in Psihosociologia laINSOMAR.

SP nr. 71,72/1999 16 17 SP nr. 71,72/1999

 Feminism
Feminism
reprezentativitate ~i de coeziune al mi~ciirilor de ele pot intra in dialog cu femei (feministe) din regiune
femei ce s-au constituit in fostele tari socialiste. 7 sau din occident. Se creeaza premizele pentru ca

Glo~alizarea §i
Aceste mi~ciiri ori nu sunt percepute ca mocialita!i femeile din est sa se poata face auzite. Experien!a
adecvate de lupta, prevaland ideea ca fiecare acestor conferinte ~i proiecte contribuie in mod
femeie trebuie sa se descurce prin forte proprii, esen\ialla constituirea identita~ lorpolitice. Efectul
femeile 'din Romania ori diferitele organizatii de femei ce ar trebui sa
sus~a aceste mi~ciiri intr-un efort de intrajutorare
scontat este de empowerment, participanteIe la
astfel de evenimente urmfuld sa dezvolte in spa\iul
reciproca nu-~i indeplinesc aceasta misiune sociaHi public din rarile lor ideile ~i atitudinile dobandite
deorece ele insele actioneaza dupa principiile astfel. Singurul dez.avantaj constii in nurniirul relativ
competi~ei. mic de femei care sunt incluse in aceste experiente
MAoAuNA NICOLAESCU Argumentele ce releva caracterul emancipatorii.
nedemocratic al globaliziirii ~i mocialita~le prin care Pornind de la aceste date pozitive, imi
Globalizarea are un efect neiast asupra aceasta contribuie la marginalizarea femeilor in tarile propun sa aflu daca globalizarea nu determina ~i
identificate in mod neunivoc drept un "celalalt" Europei de Est sunt pe cat de pertinente pe atat alte actiuni de empowerment ~i emancipare.
femeilor din Europa Centrala ~i de Est - sustin
imund ce amenin!a sa napadeasca ~i sa de sumbre ~i descurajante. Cred, insa, ca analizele Intr-o tara est europeana ca Romania, unde, dupa
~' majoritatea analistelor occidentale. I in primul
contamineze occidentul civilizat. Presa nu se mentionate tind sa proiecteze 0 imagine totalizanta Cun1 sus~e Mihaela Miroiu, femeile nu au cunoscut
rand fenomenul de globalizare a produs efectul
sfie~te sa se dezlantuie impotriva lor, sa opereze a fenomenului de globalizare. Ce se ignora sunt in decursul istoriei 0 mi~care semnificativa de
nedori t de redefinire a acestor tari (cu precadere
cu opozitii de tipul "noi - ele", termenul "ele" complexitatea ~i diversitatea acestuia, trasaturi ce emancipare, II orice actiune in aceastii direc!ie nu
a celor din Europa de Est) drept 0 alteritate
ingloband de fapt intreaga popularie feminina din s-au impus ca unnare a eforturilor de " localizare" poate fi dedt salutara. Fara a nega pacatele de
marginaUi, repozi~onandu-le in lurnea treia. 2 Dad
tari ca Ucraina, Romania sau Bulgaria, popularie a capitalismului globa18 . Fenomenul este vazut care globalizarea se face vinovatii, voi identifica
pentru statele occidentale globalizarea implica 0
viizuta ca 0 amenintare potentiala. Plin urmare­ unidirec~onal ~i nu ca 0 interac\iune in care ~i partea unele forme ale globalizarii care se insinueaza la
descentrare a puterii economice ~i culturale ~i
sustine Joanna Regulska - femeile sunt supuse wmi lipsita de put ere incearca sa se apere, sa se afirme. nivel microsocial dar care ac!ioneaza in sprijinul
implicit 0 subminare a preten~ilor lor hegemonice,
dublu proces (intern ~i extern) de excludere ~i de Intelegerea puterii este monocolora, respingandu­ femeilor Analiza mea se va opri asupra procesului
pentru tarile din Europa de Est ea nu reprezinta transfonnare in "celalalt". 5
dedt instaurarea unor noi rela!ii de dependenra. se modelul foucauldian conform caruia puterea nu de globalizare a mass mediei, concentrandu-ma
Tot in categoria de globalizare sunt incluse este exclusiv represiva ci ~i productiva. pe revistele de femei (Elle. Avantaje, Unica),
Concret, pentru femei, globalizarea se zice
~i actiunile Fondului Monetar International de In consecinta nu se acordii suficienta reviste publicate de catre finne multina~onale.
ca semnifica 0 pauperizare masiva ~i rapida.
impunere a unei agende agresive de privatizare ~i atentie strategiilor pe care femeile Ie adopta nu In compara!ie cu efectele globi:tlizarii la
Analistele i~i substantiaza teza indicand rata mare
macro-stabilizare financiara a economiei. In cadrul nmnai pentru a rezista tendin!ei de marginalizare nivel macro-economic, impactul revistelor de femei
a ~omajului printre femei sau - ca alternativa mai
acestor proiecte situaria socio-economica dar ~i pentru a trans form a (a apropria) anumite nu este at at de spectaculos. Alegerea mea
fericita - transformarea lor in forta de munca
specifica a femeilor este ignorata. Ele figureaza componente ale procesului de globalizare in folosul incearca insa sa puncteze importanra practicilor
iefiina, in alte cuvinte marginalizarea femeilorpe
in rfrndul perdantilortranziriei spre 0 economie de lor. Se perpetueaza tendinta de victimizare a cotidiene, ale caror urzeala constituie de fapt baza
piata muncii 3. Concomitent cu acest proces are
piara . Anali~ti ca Goldfarb ~i Wattson releva femeilor din lumea a treia ~i din Europa de Est. identitatii sociale a indivizilor. In acel~i timp vreau
loc reducerea progresiva a protectiei sociale, ca
caracterul neo-patriarhal al modelorde economie Impreuna cu viziunea globalizanta, nediferentiata sa subliniez aportul semnificatiilor culturale, care
efect al retragerii statului din sistemul economico­
de piata pe care rarile fost socialiste Ie preiau din din punct de vedere social ~i cultural al femeilor nu sunt nicidecum posterioare transformarilor
social ~i al ocuparii de ditre noile societari 6
vest. Mecanismul pierii aplicat in aceste tari din acesta regiune, aceasta victimizare nu face economice, a~a cum sustinea doctrina marxista in
transnationale a terenului devenit vacant. Statutul
favorizeaza competi!ia acerba ~i individualismul decat sa amplifice marginalizarea lor ~i sa intiireasca varianta sa ortodoxa. Daca deconstruim opozi~a
femeilor devine deci alarmant de vulnerabil. 4
"dur'.' , care disloca spiritul "colectivist" din statutullor de "celalalt".9 dintre baza ~i suprastructura, putem constata ca
Pe plan extern- argumenteaza in
perioada socialista dar instaureaza in schimb Analistele occidentale incearcii sa orice schimbare economica de anvergura este
continuare analistele- pentru multe dintre femeile
domina~a masculina, discrirninatorie. gaseasca ~i un element pozitiv, compensatoriu in intrepatrunsa, daca nu chiar ini!iatii, de mutarii la
din tarile est europene globalizarea fnseamna
Printre efectele nocive ale acestei dislocari procesul de globalizare - ~i anume actiunile nivel cultural (vezi analiza na~terii capitalismului
migrarea in tarile occidentale - migrare ce ia deseori
operate in mentalitatea colectiva, Joanna Regulska organismelor interna!ionale, ca de exemplu efectuata de catre Weber). La ora actuala, in
forma "organizata" a traficului de femei. Daca
. identifica ~i incapacitatea femeilor de a realiza PHARE, PNUD. 'O Acestea organizeaza Romania 0 mare parte din aceste muta!ii este
acasa situatia materiala tot mai precara Ie impinge
solidaritatea necesara pentru apiirareapropriilor conferinte ~i proiecte ce ofera reprezentantelor din produsa de catre mass-media- de aici ~i interesul
in zone Ie exclu~ilor sociali, in strainatate ele sunt
drepturi . A~a se explica ~i gradul scazut de Europa de Est un spa!iu public alternativ in care meu pentru revistele de femei.

SP nr. 71,72/1999 18 19 SP nr. 71,72/1999

 Feminism
* * *
Filozoful italian Gianni Vattimo reciefme,;;te
ideea de emancipare, plasand-o in stransa legatura
cu globalizarea mass-mediei. 12. Pentru Vattimo,
globalizarea mass mediei nu presupune
omologarea discursurilor dominante ~i pim wmare
nu conduce la 0 omogenitate impusa de un centru
economico-politic ~i cultural, ci dimpotriva,
deschide accesul la pluralitate. 13 0 condi!ie
necesarii pentru realizarea emanciparii in sensul
propus de Vattimo este depeizarea, sau
exfundarea, adica "con~tiin!a istoricitatii, a
contingen!ei ~i a limitarii inerente a sistemului
cultural" in care operezi.14
In contextul romanesc, exfundarea pe
~ care 0 inlesne~te circularea revistelor de femei
publicate de fume multina~onale, implica depii.}irea
izolarii culturale anterioare precum ~i a
provincialismelor de tot felul. De aici reiese 0
distantare fata de rigiditatea unei identitii!i na~onale
(naponaliste) inguste, promovate de 0 mare parte
din discursurilc mass mediei romane~ti.
Daca citim rubrica po~ta redactiei a
acestor reviste putem deduce ca cititoarele
noastre Imbrati~eaza la nivel intuitiv aceasta
exfundare ca pe 0 posibilitate de combatere ~i
de eliberare de un stigmat cultlrral. Imaginile modei
occidentale, modelele ~i valorile precum ~i lalOw­
how-ul ~i tehonologiile propagate Ie dau
posibilitatea de a ca~tiga expertiza necesara pentru
a depa~i pozi!ia de outsider in raport cu anumite
segmente ale culturii apusene . (ex. Elle,
an1bitioase, domice sa invete, detinand un capital
decembrie, 1997, februarie 1998). Stabilirea de
pun~ cu occidentul insearnna pentru noi nu numai
accesulla 0 lume a puterii ~i prosperita!ii dar ~i
apartenenta 1a 0 "civilizatie superioara". 15
Nu trebuie sa strambiim din nas la solu!iile
oferite de aceste reviste pentru dcpa~irea
decalajului cultmal (in acceptia mai larga, anglo­
americana a termenului), solutii ce vizeaza moda,
cosmetica, intre!inerea corpului, intr-un cuvant­
un look realizat "dupa standardele europene".
Operarea distinqiei intre cultura majora ~i cultura
minora a1" fi deplasata in acest context. Chiar ~i
SP Dr. 71,72/1 999 20
r~v~te ce se adreseaza unei elite intelectuale, cum
este.Dilema, propaga ideea ca grija pentru corp
~il pentru un look decent "se conjuga cu
civilizatia".16 Totodata sa nu uitam cii modul in
' . ,
cate sunt percepute femeile din Europa de Est este
adesea sintetizat in acest look:
"In cafeneaua Bodega Kayzer imi sorb
cafeaua ~i scriu doua ~iruri de tenneni opu~i.
Dreapta - stanga; organizat - dezorganizat;
democratie - simboluri democratice ca substitute
ale democra!iei; civilizat-primitiv; legitim - ilegitim;
con~tiin1ii rationala - con~tiillta mitica; infruntarea
viitorului - obsesie necrofilica cu trecutul;
predictibiIitate - impredictibilitate; un sistem ordonat
de criterii ~i valori - absen!a oricarui sistem;
con~tiinta individuala - con~tiin!a colectiva;
ceta~enie - nationalitate. Deasupra primei coloane
trec Europa de Vest, deasupra celei de-a doua
Europa de Est.
Si deodata 0 zaresc chiar pe Europa de
Est. Sta la masa cu mine, ne uitam unulla altul ca
intr-o oglinda. Viid un ten neglijat, un fard ieftin, 0
expresie umila ~i sfidatoare in acela~i timp. Se
~terge pe gura cu mana, voibe~te prea tare,
gesticuleaza, ridica din sprancene. SUlprind in ochii
ei 0 sclipirc de disperare ~i viclenie, vad 0 nevoie
imperioasa de a inceta sa mai fie un cetatean de
categoria doua ~i de a devini cineva. Sora mea,
trista mea Europa de Est. "17
FoTta de atrac!ie a unei reviste ca Elle sau
Avantaje rezida in promisiunea de ate scapa de
aceasta imagiQe, de acest stigmat. in accl~ timp
initiative ~i decizii, ~i asta nu nwnai in cumpararea
trebuie subliniat ca succesul revistelor nu se rezmna
la construirea de simple imagini. Multitudinea de
informa!ii ~i solu!ii practice oferite introduc de fapt
un nOll regim de cllno~tiinte ~i de val0l1 (pentru a
folosi un temlen cu rezonanta foucauldiana), valori
pe care Ie regasim in citatul de mai sus la rubrica
Europa de Vest. Revistele ne invata sa ne
rationaliziim, sa organizam ~i sa eficientizarn ~i cele
mai marunte activita!i cotidiene (Avalltaje aprilie
1996, decembrie 1997), sa ne contabilizam fiecare
cheltuiala, inclusiv cumpararea unui ziar sau a unui
covrig (Avantaje noiembrie, 1998.), sa ne
Feminism
organizam priorita!ile in via!a ~i la serviciu dupa
modelul unui proiect occidental,(Unica, ianuarie,
1998 Avantaje ianuarie ,1999), sa ne supunem
corpul dar ~i sinele unei continue monitorizari ~i
disciplinari (aproape fiecare numar al acestor
reviste). Revistele preiau astfel 0 func~e discursiva
care in lumea occidentala este indeplinita de alte
institu~i, cade exemplu ~coala, familiasau biserica.
De aici provine $i nota mai pronuntat didactica a
variante10r romanqti in comparatie cu
corespondentele lor occidentale.
Conectarea la lumea occidental a,
modelarea identitatii ~i a comportamentului dupa
nOlmele in vigoare in vest, sunt certificate drept
garan!ii pentru succesul social in lumea noastrii.
TeImologiile ~i disciplina promovata in reviste SWlt
instrumentale pentru reu$ita profesionala ~i
mobilitatea sociala a femeilor.
Trebuie re!inut faptul ca revistele publicate
de companlile multinationale au, in mare, ace l a~i
format, acelea~i rubrici in toate tarile in care sunt
circulate. Ceea ce ne interesezeaza pe noi este
efectulloca~ semnifica~e "indigenizate" introduse
in reviste. Stabilirea unei corela!ii dintre depa$irea
decalajului cultural prin alinierea la tendintele
europene $i succesul in spatiul nostru reprezintii
una din cele mai importante componente ale
"localiziirii."
o alta funqie specifica pe care aceste
reviste 0 indeplinesc la noi este sprijinirea unei elite
sociale in formare - 0 categorie de femei
material considerabd dar Cll mari deficien!e in
materie de capital simbolic. 18 Rubricile dedicate
life style-ului, cuprinzand printre altele ~i sugestii
privind spectacole sau lecturi de cali tate, pre cum
~i articolele ce trateaza viata profesionala, insista
toate asupra operarii unei alegeri adecvate. Ele
servesc drept ghid pentru persoane ale caror gusturi
sau maniere sunt nesigure, inca in formare. De
aici $i tonul predominant prescriptiv al articolelor,
fie ca este v~rba de imbracaminte (0 femeie de
afaceri nu trebuie sa arate prea sexy, altfel nu este
luata in serios), de forme de conduita intr-un
21
colec~v de munca (se delimiteaza acceptabilul de
nepermis in comportamentul la serviciu).
ObieCtivul urmarit este unul fom1ativ. Impreuna
cu net,llliniiratele ghiduri de bWle maniere publicate
recent, aceste reviste preiau ~i disemineaza
coordo'natele civiliza!ii occidentale cu scopul de a
introduce acele distinqii de gust ~i comportament
care asigura departajarea elitelorsociale. J9
Cum noua noastrii elita sociala este insa
relativ restransa, revistele se adreseaza in mare
masura ~i acelei categorii de femei care, de~i nu
dispun de capital economic ba chiar se afla in
conditii vitrege, nu s-au resemnat, nu au incetat sa
se opuna marginaliziirii, nu au renuntat la aspiratii
profesionale ~i ambitii sociale. (ex. Avantaje ,
noiembrie 1998). Mesajul transmis este
mobilizator - "~i tu pori sa faci asta singura" "~i tu
poti sa reu~e~ti".
Recunoa~tem aici slogan-urile de tipul
"confidence-building" din revistele occidentale.
Aceste sloganuri creaza imaginea fantasmatica a
Wlei cititoare 1nzestrate cu 0 competenta Wliversala,
echipate sa gaseasca solupi la toate problemele: 20
(Avantaje, august 1998) 0 simpla fantasm a- este
comentariul specialistelor. Unul din secretele
succesului comercial al revistelor occidentale! La
noi, ins a, fantasma omnipotentei cititoarei produce
un efect de empowerment prin introducerea unui
discurs novatorincontextul nostru patriarhal. Rolul
in care cititoarele sunt incurajate sa se regaseasca
este de subiect antonom, de persoana ce ia
unor obiecte de consum, dar $i in probleme vitale
cwn ar fi plarming familial ~i ingrijirea sanatiitii21 ,
ob!inerea unei slujbe sau reluarea lucrului dupa
sarcina, evitarea unei disponibiliziiri, etc.
in contextul in care empowerment-ul de
tip feminist nu reprezintii obiectivul principal al
acestor reviste, introducerea, chiar ~i colaterala, a
acestor semnificatii poate produce inutatii
importante in identitatea culturala $i politica a
femeilor.
***
SP Dr. 71 ,7 2 /1999
 · Feminism
o critica feminista de pe pozitii radicale
ar putea repro~a demersului intrepJins aici tonul
mult prea conciliant fata de ideologia capitalului
global. Intr-adevar trebuie men!ionat ca discursul
mass mediei globalizate, inclusiv al revistelorpentru
femei, promoveaza in primul ri'md ideologia de
oonsum. Valorile pozitive discutate mai sus sunt
afinnate in masura in care sunt inglobate in aceasta
ideologie. Intemalizarea acesteia este cu amt mai
eficienta cu cat ea nu este impusa publicului.
Strategia subtila aplicata, strategie ce a fost folosita
in promovarea a~a numitei "culturi de
intreprindere" (enterprise culture), este de a
inocula indivizilor dorinta de se confonna ei singuri
normelor introduse, de a se automodela pentru a
raspunde noilor cerin!e. 22 Avand in vedere
~ sorgintea occidentala a valorilor, normelor ~i
modelelor promovate in revistele pentru femei,
acest proces de seduqie a publicului ar putea fi
echivalat cu un fel de colonizare deosebit de
eficienta in cadrul unui imperialism cultural.
De pe aceste pozitii critice s-ar putea
obiecta in continuare ca succesul profesional ~i
social promis nu ar fi decat 0 simpla stratagema
prin care publicul este imbiat sa consume cat mai
multe din produsele carora Ii se face publicitate in
paginile revistei (de aici ~i cantitatea foarte mare
de reclame). Scopul urmarit nu ar fi nici pe de
parte realizarea unui empmverment ci promovarea
intereselor economice ale marilor trusturi
transnationale de produse cosmetice, de moda ~i
de bunuri de larg con sum.
N ici macar artico lele ce trateaza
problemele concrete cu care se confrunHi femeile
nu sunt intr-un "autentic" spirit feminist. Zeila
Eisenstein Ie imputa revistelor de femei circulate in
cadrul globalizarii in mass media faptul ca
disemineaza un "feminism de import", simpIificat
~i ajustat pentru a corespunde unor obiective strict
comercialeY "Feminismul de import" apropriaza
cateva din notiunile ~i termenii consacra!i in
abordarile feministe, dar Ie separa de contextul
analizelor critice in care ace~ti termeni erau insera~ .
Dispare astfel orice referire la relatii de putere, la
22
SP nr. 71,72/1999
domina!ia masculina inscaunata in mai toate
sectoarele vietii sociale. In egala masura este
elirninat tonul militant al discursului feminist. Aceasta
varianta vulgarizata a feminismului este de fapt­
se revolta Zeila Eisenstein - doar 0 aWi fateta a
imperialismului cultural.
Fara a contesta catu~i de putin fofta cu
care revistele promoveaza ideologia de consum,
nu cred ca actiunea discursiva desta~urata de
aceste reviste poate fi redusa la 0 simpla
manipulare . Nu subscriu nici notiunii de
imperalism cultural, care la fel ca ~j perspectivele
totalizante asupra globaliziirii discutate la inceputul
articolului, preconizeaza un receptor pasiv ~i 0
scurgere unilaterala de informatii ~i putere. Am
convingerea ca sub impactul revistelor se produc
mutatii de substanta in identitatea de gen a
cititoarelor, mutatii care sunt in favoarea ~i nu in
defavoarea femeilor de la noi . Am putea deci
sus tine ca cu cat gradul de seduqie este mai mare
cu atat este mai putemica intemalizarea noilor
valori pozitive, ~i cu atat mai profunde
transfOlmarile in identitatea culturala ~i de gen
rezultate de aici.
Succesul strategiilor de empowerment
este insa limitat. Femeile i~i pot insu~i toate
atitudinile ~i deprinderile necesare pentru a deveni
putemice, sigure pe sine, active ~i dispuse sa ri~te
in proiecte indraznete, dar efectul actiunilor
intreprinse poate sa ramana insa un e~ec rasunator.
Ce se exclude in cadrul discursului liberal de
emancipare este inertia vechilor macro- sau
microstructuri economice pre cum ~i practicile
sociale ~i politice discriminatorii. in conditiiJe in
care aceste practici persista, femeile pot ave a
dificultati in transforn1area capitalului cultural in
capital material. Ele risca sa investeascabani, efort
~i timp in dobiindirea unor abilitati ~i a unui look
competitiv dar la unna sa nu se aleaga cu nimic. 24
A recunoa~te limitele discursului de
emancipare, cu precadere atunci cand acesta
impmmuta inflexiuni Ie comerciale ale unor reviste
pentru femei, nu inseamna, insa, a exclude acest
tip de discurs. Avand in vedere absenta cvasitotala
Feminism
a actiunilor de informare ~i sustinere a femeilor din moderna, Bucure~ti, 27-30 mai,1998.
2 Joanna Regulska, (p.43) ~i Zeila Eisenstein,
Romania, nu cred ca este oportun sa respingem
servici de pe care Ie poate oferi mass media (p.'146) .
3 Zeila Eisenstein, (pp. 147-148),
globalizata. Cu atat mai putin sa insistam asupra
4 Eisenstein ~i Regulska acuza statele est europene
"purWitii" discursului feminist. Concepte
postmoderne ca de exemplul hibridizare, pentru abandonarea responsabilitatii de protejare
transvaluare sau regandirea in sens pozitiv a a categoriilor sociale defavori7...ate ,lasiind frau liber
notiunii de contaminare se pot dovedi mult mai aqiunilor pietu·
S Joanna Regulska, (pp. 44-45)
productive decat unele purisme ~i pot deschide
6 Jeffrey Goldfarb, "Why is There No Feminism
modalita~ mai interesante de dezvoltare a teoriilor
after Communism?", Social Research, Surnrner,
feministe.
Pentru 0 apreciere mai nuantata a 1997; Peggy Watson, "The Rise ofMasculinism
efectulului pe care revistele de femei i1 au asupra in Eastern Europe", The New Left Review,
procesului de constmire a identita~i feminine, putem nr.198, March/April, 1993.
apela la tennenul Verwindung. Acest termen, 7 Joanna Regulska, (p. 52).
8 Mike Featherstone, Undoing Culture.
consacrat initial de Heidegger ~i preluat in versiune
postmodema de c1'itre Vattimo, se deosebe~te de Globalization, Postmodernity and Identity,
termenul uzual de Uben·vindung (depa~ire) prin London: Sage, 1995; Mike Featherstone, Scott
faptul di insista asupra continuarii sau a Lash and Roland Robertson, "Glocalization as
ia
supravietuirii in contexte noi a unor forme sau Hybridization", Global Modernities, (edit
practici vechi.25 Continutul lor se se schimba spaniola), London: Sage, 1995; Timothy Luke,
progresiv, supunand aceste forme unui proces de "New World Order or Neo-world Orders:Power,
distorsiune. Cred ca impactul publiciirii unor reviste Politics and Ideology in Informationalizing
de circulatie internationala prelunge~te validitatea Glocalities", Global Modernities; J. Tomlison, K.
acelor traditii patriarhale ce se imbina perfect cu Thomson, "Internationalism, Globalization,
ideologia de consum, pentru ca treptat sa Cultural Imoerialism", Media and Culture
distorsioneze ~i sa submineze aceste traditii prin Regulation, (ed) London: Sage, 1997.
9 Chandra Mohanty, Ann Russo, Lourdes Torres,
prin instaurarea de noi practici guvernate de un
Third World Women and the Politics of
set de valori diferit.
Feminism, Bloomington: Indiana University
Press,199l.
10 Ioanna Regulska, (p. 52)
Nota:
11 Mihaela Miroiu,"Anticommunism as
I Virginia Ferreira, Teres Tavares and Silvia
Portugal, articolul "The New Other European Conservatism: The Romanian Case" comunicare
Woman", Shifting Bonds, Shifting Bounds. prezentata la conferinta Cultura :ji politica
Women , Mobility and Citizenship in Europe. identitalii In Romania moderna, Bucure~ti, 27­
(editie spaniola), Celta Edioria, Oeiras, 1998, (pp. 30 mai, 1998.
12 Gianni Vattimo, Societatea Transparenta,
41-59). Joanna Regulska, "Women's Public and
the Search for New Democracies", Feminist Constanta: Editura Pontica, 1995 (pp. 12-15).
Review, nr. 57, Autumn, 1997, (pp. 142-167). Pentru Vattimo noul ideal de emancipare inlesnit ~i
Zeila Eisenstein, la comunicarea Irinei Liczek , promovat de globalizarea mass mediei presupune
"Western Cultural Imports in Eastern Europe: pluralitate. lntr-un context in care sunt subminate
Democracy and Feminism" prezentata la conferinta ~i dizolvate punctele de vedere centrale (marile
Cultura $i politica identita{ii In Romania nara!iuni care legitimau hegemonia culturii
23 SP nr. 71,72/1999
 Feminism
occidentale) sunt eliberate diferente locale, iar
voci, pana de curand constranse la tacere, se pot
face auzite. Limbajul pe care-l folose~te un individ
este acceptat ca un dialect, adica 0 alternativa
printre altele, ~i nu ca 0 limbii, adica ca un sistem
normativ
13 Vattimo se afla prin urmare in cons ens cu alt i
teoreticieni ai globalizarii, provenind din domeniul
sociologiei, ~i care au subliniat importanta localului,
inventand un nou termen- "glocalizare" (nota 8).
14 Vattimo, Societatea transparenta, (p. 13), ~i
Gianni Vattimo, Pier Aldo Rovatti, "Dialectica,
diferenta ~i gandirea slaba", Gandirea slaba,
(eds.), Constanta, Ed. Pontica, 1998 (pp.l 0-25).
;5 "Occidentul- mod de i'ntrebuintare", Dilema,
nr. 310 din 15-21 ianuarie 1999, ~i in special:
~ Mircea Vasiliu, "Argument"; Theodor Bakonsky,
indeamna la un dialog serios cu autorii.
"Noi. Si ei"; N.C. Munteanu, "Aproape ca acolo".
16 Aurora Liiceanu, "Inventar incomplet",Dilema,
nr. 288, 7-13 august 1998.
17 D. Ugresic, Have a Nice Day, London,
lonathan Cape, 1993, (pp. 22-23), citat in lomma
Regulska.
I ..
18 Cred ca aceasta elita in formare din tara noastra
poate fi comparata cu acea noua clasa de mijloc,
provenind din mica burghezie, analizata de Pierre
Bourdieau in cartea sa La Distinction: Critique
Economist, fost Ministru de Finanle
sociale du judgement, Paris: Les Editions de
Minuit, 1979.
19 Aceste idei sunt uneori exprimate in termenii
foarte aproapiati de descrierde lui Bourdieau.
"Exista largi categorii de clien!i din actuala clasa
de mijloc in formare care simt nevoia unei identita!i
estetice", Unica, noiembrie,1998, (p.71) sau
civile capata in cazul violului colectiv semnificatiile
articolul "Spune-mi cum te prezinp ~Hi spun cine
unei Intregi strategii de lupta gandita de la
e~ti", Exces, aprilie, 98 .
agresiunea fizica a violului la consecintele
s
20 loke Hermes, Reading Women Magazines.
dezastruoase pe care aceasta Ie are pentru
An Analysis of Everyday Media Use,
Englezii;
potentialul de reproducere ~i pentru stabilitatea
Cambridge, Polity Press, 1995.
Studii de doctorat la Cornell University SUA;
diferitelor comunitati ale subiectului identificat ca
21 Salutam cooperarea dintre revistaAvantaje ~i
inamic de riizboi. Cum se prezinta evenimentul in
organiza!ia USAID pentru promovarea sanatatii
feminine;
semnificapile lui sociale de suprafatii ~i in structura
reproductive la femei.
22 Stuart Hall, "The Centrality ofCulture", Media
La 0 prima aproximare, evenimentul pare
and Cultural Regulation, F. Thomson (ed).
modema, editura Anima, 1997;
sa facii parte din ororile obi~nuite ale razboiului, in
SP Dr. 71,72/1999 24
Feminism
23Zeila Eisenstein,(p. 147).
24 Celia Lury, Consumer Culture, Cambridge:
Polity Press, 1996 (pp. 153-163).
2S Gianni Vattimo, Societatea Transparenta, (pp.
48-49).
Dincoace de feminism:
I I I
conflicte etnice ~i violul colectiv
CINE NE CIIT E$TE:
~TEFAN srANCIUGELU
Pentru a intelege realitatea social-politica
din Romania, a~a cum este judecata de
Razboiul declan~at in urma celui de-al care 0 parte a populatie femeie~ti este agresata
anali~ti, este obligatoriu sa cite~ti ~i Sfera
treilea val al democratizarii (Huntington, The Third fizic de catre soldati ai armatei inamice.
Politicii. Poti fi sau nu de acord cu opiniile
Wave, 1992) care a cuprins tarile din Estul ~i Semnificapile unora dintre evenimentele inregistrate
expuse aici, dar calitatea analizelor te
centrul E~ropei a adus cu sine recunoa~terea
expresa a unei strategii de lupta care iese categoric
de Amnesty International in anii '92-93 Ie
proiecteaza insa cu mult dincolo de simpla
in afara obi~nuintelor razboinice pentru care "barbarie" pe care 0 poarta cu sine orice riizboi.
"riizboiul rece" devenise ultima intr-0 serie inovativa Asta, dad acceptam ca exista un spatiu pentru
ce se pare ca a inceput 0 data cu constituirea "~i mai rau", dincolo de atrocitatile ~tiute, morti
comunitatilor umane. Noua strategie de lupta se ale unor combatanti sau ale non-combatantilor,
refera la violul colectiv ~i capata caracteristicile ambele categorii sacrificate in virtutea unor
unei strategii de luptii nu atat prin violenta propriu­ presupuse "ratiuni de stat" -in cele mai multe cazuri
zis fizica a violului, cat prin implicatiile simbolice justificari groso lane pe care Ie servesc lurnii sociale
Daniel Diiianu ulterioare, care duc la excluderea (in cel mai
"fericit" caz marginalizarea) femeilor violate in
~efii politici "superdemocrati" si dicta tori, pretin~i
salvatori de popoare in egala masura.
cadrul comunitatii din care fac parte. 0 violenta Daca inforn1atiile referitoare la lagarele
simbolica ce se constituie prin provocarea unui pentru viol colectiv special construite in sensul
sistem referential comunitar/etnic de tip cultural­ marginaliziirii ~i respingerii femeilor violate de ditre
religios vine astfel in prelungirea unei agresitmi fizice comtmitatea ciireia Ii sunt redate atunci cand avortul
colective a soldaplor impotriva unui segment social devine imposibil sunt adevarate, atunci este clar
non-combatant: femeile. Obi~nuitele raiduri armate ca imagina!ia razboinica a unei specii care cu
in spatele frontului sau atacul asupra populatiei mandrie se proclama "homo sapiens sapiens" este
MADALINA NICOLAESCU -_
departe de a se fi oprit astazi in inventarea ~i
Conferentiar universitar la Catedra de limba
folosirea de strategii de lupta. Inainte de a prezenta
engleza, Universitatea Bucure~ti, unde preda
sernnificatiile ~i con!inutul acestei violente fizice ~i
Critica si Teorie Feminista ~i cursuri de Rena~tere
cu consecinte simbolice - violul colectiv, sa trecem
in revista cateva elemente prin care studiile
feministe trimit la substratul de gen al simbolisticii
Pre~edinte al Centrului de studii ale identitatii
etnice ~i nationale.
Asocierile !acute de unii dintre anali~tii
de profunzime deopotriva? fenomenului par sa propuna 0 legatura indirecta
A coordonat realizarea ciir!ii-Cine suntem noi?
-Despre identitatea femeilor din Romania
intre etnie-natiune ~i femei, prin simbolistica
intermediara pe care 0 recuno~tem in multe dintre
25 SP Dr. 71,72/1999
 Feminism
imaginile prin care memoria colectiva a diferitelor
etnii sau natiuni se exprima in momente In care
apelulla simboluri traditionale cu rol intemeietor
devine necesar.
Este un loc comun faptul ca identitatea
etnica sau nationala este adesea privita prin
raportare la un semnificant reprezentat de 0
femeie. ~tim, de asemenea, ca aUit etnia cat ~i
natiunea sunt asociate in multe caZUl1 cu 0 familie
numeroasa care se revendica de la stramo~i
comuni ~i de la 0 traditie comuna, identificabila ill
mituri ~i simboluri care structureaza imaginarul
colectiv ~i care se reproduc intr-un proces continuu
de socializare, eel mai evident argument fiind apelul
manualelor de ~coala prirnara la astfel de strategii
~
de autoreproducere simbolica. Barbara Einhorn
subliniaza ca natiunile sunt adesea simbolizate
printr-o femeie, acestea din urma devenind, la
randullor, simboluri pentru identitatea cultural a a
unui grup. Femeile sunt astfel concepute drept
" . .. depozitare ale traditiei, ale autenticitatii ~i ale
fortei soldatilor care lupta pentru natiune". Plecand
de la aceste premise, autoarea leaga preocuparile
de gen de procesul de formare a statului-natiune.
Dar, 0 data identificate, drepturile femeilor devin
acum obiectul de preocupare al altora, ele
regasindu-se defmite ca parte a strategiilor etnice
sau nationaliste. In interiorul unor astfel de
preocupari ale barbatilor (elitei politice, aici) violul
devine 0 arma de razboi sistematica, controlul
populat iei , subordonarea aspiratiilor femeii
intereselor colectivitatii, relierand toate in1portanta
controlului asupra sexualitatii femeilor, a fertilitatii
~i autonomiei lor in proiecte pe care diver~i autori
Ie nurnesc "nationalism de stat". "(1)
In cele ce urmeaza, yom incerca sa
subliniem semnifica~a violului ca agresiune fizica ~i
transformarea lui in violenta ce capata 0 putere de
simbol maximala, pana la autodistrugerea femeilor
ca subiec~ morali ~i activi in devenirea istorica a
comunitatii de aparteneta pe care soldatii armatei
adverse 0 dec1ara in termeni de comunitate
du~mana care trebuie Amnesty international
precizeaza foarte dar ca "abuzul impotriva femeilor,
SP Dr. 71,72/1999 26
indusivviolul au fost larg raspandite", atatca arma
de razboi a sarbilor cat ~i a musulmanilor, de~i
" femeile musulmane au fost victime in mai mare
masura, solda~i sfubi fiind in mai multe cazuri autorii
violurilor". S-a descoperit astfel ca in unele cazuri
violul femeilor s-a petrecut in mod organizat ~i
sistematic, dincolo de simp lui incident, femeile fiind
in mod vadit tacute prizoniere in tab ere ~i lagare
speciale. Incercand sa identifice situatii de abuz
sexual, organizatia mondiala a evidentiat ca exista
o diversitate de tabere in care sunt tinute femeile,
indusiv acele "tab ere de viol", tab ere de detentie
care par sa fie organizate in mod special pentru
sau, in principal, pentru viol sau abuz sexual asupra
femeilor. (3)
Violul capata pentru soldatii fiecareia dintre
armate 0 tripla sernnificatie. in primul rand, el are
o senmificatie ce se regase~te in umilirea nu atat a
persoanei supuse agresiunii fizice directe, cat a
combatantilor-barbati de pe front, adversarii de
rnfnmtat in mod direct. in al doilea rand, el este un
element de putere ~i de simbolica a puterii pentru
forte Ie ocupante. In al treilea rand, 0 parte dintre
soldati considera ca violarea femeilor Ie spore~te
forta de lupta. Nu ~tim cat de sincer va f1 fost unul
dintre soldatii sarbi sau cat de aproape de adevar
este 0 declaratie din Newsweek in 1993, dar
sugestia ca 0 parte a soldatilor au nevoie de Q
motivatie morala pentru 0 astel de actiune este
evidenta: "Ni s-a spus ca luptam mai bine daca
violam femeile". R.azboiul din Bosnia-Hetegovina
a demonstrat mai dar ca nicodata ca violul este
folosit ca 0 arma de lupta iar violarea femeilor de
catre trupele de ocupatie sau de catre ce]e ajunse
in proximitata femeilor altei etnii are sernnificatii
simbolice ~i este 0 dimensiune a politicii violente.
Analiza cea mai dura a unei astfel de incident de
viol pe scala larga ~i in tabere organizate pentru
violarea femeilor 0 ofera poate cel mai dar Drakulic
in 1993:
"Ceea ce apare nou In violul femeilor
musulmane in Bosnia (~i intr-o masura mai mica ~i
pentru cazul femedor croate) sta in faptul ca a
devenit evident scopul politic al acestei practici.
Feminism
Violurile din Bosnia nu sunt doar 0 simpla tactica
standard de razboi , ci reprezinta 0 incercare
orgnizata ~i sistematica de a elimina (muta, exila)
populatia musulmana din anurnite teritorii pe care
sarbii vor sa Ie cucereasca pentru a stabili Serbia
Mare. Informa!ii ale martorilor oculari spun ca
femeile sunt violate peste tot ~i in toate cazurile,
iar victimile sunt de to ate viirstele, de la 6 la 80 de
ani. Femeile sunt, de asemenea, las ate insarcinate
in mod deliberat in numar mare ( ...) tinute captive
~i eliberate doar atunci cand avortul devine
imposibil. Asta pentru ca ele sa dea na~tere la mici
cetnici, dupa cum Ii se spune acestora." (4) Mai
mult, campania de epurare etnica a serbilor are ca
justificare ~i ideea potrivit careia fra~i, familia ~i in
primul rand barbatul, va pierde afectiunea fata de
femeie, ceea ce insearnna 0 sdidere a poten~alului
creativ al natiunii. In spatele soldatilor, ramane 0
natiune nenorocita, care este foarte greu de
restabilit pentru ca spiritul colectiv al femeilor a
fost fundamental afectat. In acela~i gest de
agresiune se cuprind astfel 0 serie de semificatii
culturale care trimit actul violului femeilor in
categoria distrugerii culturale ~i a simbolicii politice,
care poate deconstrui sernnificatii ale violentei de
tip razboinic. Chiar dadi femeile snpravietuiesc,
de~i teama de moarte este sentimentul dominant
al victimei, dupa cum declara una dintre acestea,
ele raman pentru rudele, vecinii ~i concetatenii lor
proba bestialitatii inamicului . Incetand sa mai fie
un subiect activ al etnieilna~unii, ele raman sernnul
infrangerii ~i al umilirii, sernnul unei "proprietati
distruse",o paria pur si simplu pentru semenii ei,
dupa cum afiam din analiza teorericil a
S.Brownrniller.
Dincoace de feminism
Punctul de plecare in analiza acestui tip
de violenta colectiva a fost cel al teoriilor ~i
analizelor feministe. Probabil ca relatia directa ~i
categoria de subiect supus violentei -femeile au
Iacut ca primii anali~ti care sa reactioneze ~i sa
interpreteze informatiile puse in circulatie pe
27
aceasta tema sa fie dintre aceia/cele cu identitate
teoretica manifest definita in cadrul feminismului.
Daca r~manem la interpretari din interiorul acestui
curent de gandire insa cred ca limitam aria de
sernnificatie a subiectului de interpretat. Caci, in
reatitate, violul colectiv prezentat in ambele sale
sernnifica~i - violenta fizica ~i violenta simbolica,
este un fapt care ne cere sa ie~im in imaginarul
colectiv al unei intregi comunitati prin intermediul
valorilor pe care agresiunea in dubla ei ipostaza Ie
reclama. Daca violul colectiv ar ramane la
semnifica~a lui de agresiune fizica, atunci curentul
feminist de gandire ar fi suficient in analiza ~i
interpretarea fenomenului. In dimensiunile ei
simbolice insa violenta colectiva de acest tip cere
un "dincoace de feminism". Un spa!iu interpretativ
deci , care se constituie in jurul temelor
antropologice ~i sociologice referitoare la val0l1
constitutive ~i la elemente fundamentale ale
memoriei colective pe care 0 cere orice comunitate
umana. In acest cadru mai general femeile devin
mai degraba instrurnentul- obiectul, primul pas­
al strategiei pe termen lung de dislocare a unei
comunita~ prin negarea-distrugerea sau pangaruea
valorilor care ii sustin memoria colectiva. Dar, in
calitatea lor de purtatoare de viata ~i prin conditia
de subiect procreator in comunitate, femeile au fost
de-a lungul istoriei ~i purtatoarele celor mai mari
interdictii sociale, subiecti in jurul carora s-au
construit tabuurile cele mai dure. Spargerea acestor
tipare institutionale echivaleaza cu spargerea ~i
dezorganizarea intregii comunitati. Lucrurile sunt
departe de a se opri aici insa. De exemplu, nurnarul
celor neacceptati sau marginalizati de catre
comunitate este cel putin dublu fata de cel al femilor
violate, noii nascuti ~i viitori barba!i/femei putand
ei in~i~i deveni centre de revolta ~i destabilizare in
comunitate de care sunt perceputi mai degraba ca
nu apartin decat ca apartin. Fenomenul scapa,
astfel definit, de sernnificatia reduc!ionista prin
insuficien!a aici, a "schismelor originare" (5)
succesive care se incheie cu ultima - cea a
dominarii femeii de catre barbat. Violul colectiv
este devine in interpretarea pe care 0 propun 0
SP Dr. 71,72/1999
 Feminism
problema rezolvabila doar partial eu instrumentarul
eurentului feminist. Caci, d~i are ca vietime femeile,
violenta fiziea este pasul neeesar pentm un atar la
tlinta spilituala ~i eoeziunea wlei mtregi commllta~
definite ea "inamiea". 1ar daea definim comunitatea
ea punct de reper pentru distinctii, categorii,
schisme, opozilii, etc. de tipul femeie/barbat,
masculilllfeminim, patriarhalimatriarhal, androgin/
ginocentric, atunci putem eu sigw-anta vorbi despre
un "dincoace de feminism". Adica despre exact
spatiul in care este complet circumsclisa violenta
fizica ~i silnbolica reprezentata de violul colectiv.
Concluzia? Pare sa nu mai fie nevoie de
nici 0 concluzie. Datele prezentate scot acest tip
de agresiwle din categOlia paradigmelor agresiwle/
~ fmstrare, agresivitatea ca instinct innaseut al
speciei, violenta irationalista, etc. Apartenenta
violului colectiv ca strategie de lupta la violenta ~i
mterpretarile intemeiate pe calculul rafional este
mai mult dedit evidenta. Avem insa de-a face cu
un caleul rational care depa~qte, la nivelul
intemeierii sale, violenta razboinica obi~nuielnica a
distrugeriileliminihii totale a mamieului prin atacul
populatiei civile, sau eu scopul de a inspaiInanta
sau slabi capacitatea de lupta a combatantilor de
pc front. 0 astfel de agresiune calculata are 0
diInensilme ra~onaIa care ia in considera~e inclusiv
posibilitatea de a nu ~tiga razboiul. Chiar ~i atunei,
pe termen mediu ~i pe termen lung, poten~alul de
devenil'e al comunita~i declarata de lidelii politici
ca "inamidi" este calculat in sensul slabiIii lui. Cu
ce ne poate lncalzi un Eric FrOlmn care ne spunea
in The Anatomy ofHuman Destructiveness ca
"daca potentialul de violenta al speciei umane ar fi
apropiat de cel al aniInalelor, atunci specia umana
ar fi mai degraba nonlviolenta"? Cu absolut nimic.
Dill contra.
Nota:
Studiul este un fragment din lucrarea aflata . Stefan Stanciugelu - absolvent al
in faza decoreetura finala Nafionalism ~'i violentfl FacuWitii de Sociologie a Universitatii
co/ectiva, mss. care aHituri de studiul referitor la
violenta simbolica ~i pomografie alcatuiesc un
subcapitol intitulat "Vl01enta de gen ~i siInbolistica universitar la Facultatea de Stiinte Politice
femeii".
SP nr. 71,72/1999
CINE NE CITE~TE:
Citesc, cu mare .placere " Sfera Politicii
"jiindca de multe ori. prin analizele sale
"ere/ice " $i "iconoclaste" imi
contrazice multe idei primite necritic $i­
mi lumineaza cotloanele spirituale unde
se strang platitudinile auzite sau citite
in graba in alte parli.
~~f~
Bogdan Baltazar
Pre~edintele
Bancii Romane pentru Dezvoltare,
Groupe Societe Generale
Note:
1. Barbara Einhorn, Links across Difference: Gelldel;
Ethnicit)' and Nationalism, mss.
2. apud Adam Jones, "Gender and Ethnic Violence in ex­
Yugoslavia", Ethnic and Racial Studies, Volume 17, nr.
I, January 1994 ~i Susan Brownmiller, Against Our Will:
/,1([11, rromen and Rape, Bantam, New-York, 1975; vom
folosi in continuare idei $i fragmente din lucrari mai noi
ale autoarei, cum este, de exemplu, articolul din 4 ian .
1993 din Newsweek: "Making Female Bodies the
Battlefield".
3. Amnesty IntemaliOlwl, Bosl1ia-Hertzegovilla: rape
and se.xual abus byarmedforces, 21 ianuarie; cf. AJones,
op. cit.
4. cf. Jones, op.cit., (p. 118)
5. ';schisma originara" se reiera la relatia dintre Dumnezeu
~i om, reflectata in acela~i tip de relatie despiirtitoare
precum cea dintre om ~i natura, spirit ~i sensibilitate,
suflet ~i trup: "Atat schisma originara, cat ~i cele in care
ea se reflectii au aceea~i structurii logica: ( ... ) intre ele
este 0 relatie de subordonare, de dominatie."; vezi Mihaela
Miroiu, Convenio, Ed. Alternative, 1996,( p. 23).
Bucure~ti, In
prezent este asistent
a S.N .S.P.A.
28
F em illiS11t
Violenta
, domestica ­
pledoarie pentru ri'dlcarea
cortinei
ROMINA SURUGIU
In 1995 0 organizatie neguvemamentala
din SUA finaliza un raport asupra fenomenului
violentei domestice in Romania, rapoli intitulat
"Lifting the Last Curtain". Dincolo de substanta
raportului, data de discu!lile purtate cu medici,
judeciitori, membri ai organizatiilor
neguvemamentale, titlul aeestuia ilustra un trist
adevar: acela di in Romania violenta domestiea a
ramas ''ultima cortina", chiar ~i dupa ce fenomene
precum prostitutia, SIDA ~i consumul de droguri
au fost recunoscute public drept probleme ale
societa~i romane~ti,
A vorbi despre violen!a domestica in
Romania inseamm'i mai intfii de toate a-!i asuma
riscul unui discurs nesus~ut de date statistice. D~i
poate parea greu de crezut, rapoartele periodice
ale institutiilor statului in sfera de preocupare a
carora se afla sau ar trebui sa se afle fenomenul
violen!ei domestice prezinta 0 situatie pe care am
putea-o caracteriza drept idilidi, daca nu ar suna
cinic. Respectivele documente ignora cu
desavar~ire violenta domestic a sau, atunei cand
inregistreaza delicte circumserise acestui fen omen,
datele statistice se bazeaza exclusiv pe cazurile
reclamate de victime, nu ~i pe anchete sociale sau
studii ~i sondaje de opinie realizate de experti in
domeniu. Astfel se ajunge la situatia paradoxala
de a vorbi despre pericolu1 reprezentat de violenta
domestica ~i de a fi contrazis de date1e pe care Ie
aduci drept exemplu.
29
Astfel, din cifrele prezentate in studiul
10anctei Vintileanu: "Women and Crime in
Romania 1996-1 st halfof 1997"1 (bazat pe date
preluate de la 1nstitutul pentru Cercetarea ~i
Prevenirea Criminalitiitii din cadrullnspectoratul
General a1 Poli!iei) rezulta di in prima jumatate a
lui 1997, in Bucure~ti au fost inregistrate 52 de
cazuri de femei - victiIne ale infrac~unii de vatamare
eorporala. In conditiile in care Recensamantui
Popu1atiei ~i Loeuintelor din 7 ianuarie 1992 2
inregistra in Bucure~ti un numilr de 1.234.811
femei, cifra de 52 de cazuri de femei lovitelbatute
este cu sigurantil greu de crezut.
Acesta stare de fapt nu se datoreaza "in
exclusivitate unei acti\lita!i presupus deficitare a
Poli!iei Romane, cat faptului ca datele statistice
pomenite mai sus se bazeaza exelusiv pe
inregistrarea pla.l1gerilor depuse de victiIne la sec!iile
de politie. Din aeest punet de vedere se cuvine sa
remarcfun ~i faptul ca romfulli apeleaza in continuare
la Politie ca la medic ... doar cand ii doare foarte
tare!
Pe de alta parte, nw:naru1 mie de reclama!ii
venite din partea unor persoane-martore la situa!ii
de violenta domestidi se datoreaza atat lipsei de
educalie civica, precum ~i unei mentalitafi de
tip patriarhal, inclinata sa eonsidere violenta "in
familie ca pe 0 problema !inand de sfera privata,
Cele prezentate mai sus nu fac decat sa 111deseasca
valul care inconjoara violenta domestica, sustinand
SP Dr. 71,72/1 999
 Feminism
opinia eronatl potrivit direia acest tip de agresiune
nu poate constitui subiectul unor politici pub lice $i
al unor studii desra$mate la myel national, ci mai
degraba 0 stare de lucruri regretabila, darperiferica
$i care poate fi rezolvatl prin masuri luate la nivel
individual (separare, divort etc.)
De ce este insa atat de importanta
abordarea acestui subiect din perspectiva implicarii
institu~ilor statului roman?
In prinlul rand pentru ca statul este garantul
respectiirii drepturilor $i libeltatilor persoanei, ~a
cum sunt ele descrise de Constitutie $i de
documentele interna!ionale la care Romania este
parte sernnatara.
In iunie 1993, la Conferinta Mondiala
~ asupra Drepturilor Omului de la Viena3 , violenta
impotriva femeii (incluzand-o aici $i pe cea din
mediul familial) a fost declarata ca fiind 0 violare
flagrantl a drepturilor omului, depii$indu -se astfel
defmitiv baIiera care desparte viata privata de cea
publica. Formularea explicitl a dreptului femeii la
protectie impotriva violentei $i plasarea lui sub
"umbrela" conceptului de drepturi ale omului nu
constituie 0 diferenta de nuanta, ci una de fond,
deoarece eliminarea violentei impotriva femeii ar
trebui sa devina astfel 0 tinta clara in strategia
guvernelor de respectare a drepturilor omului,
iI1diferent de tradi~i, cutume sau mentalitl~ specifice
unei anumite comunitl~. Pana acurn, sfera privati,
zona in care se produc nenumarate atacuri la
adresa femeii, a fost 0 zona protejatl de mterventia
autoritatilor, prin invocarea autonomiei familiei $i
in virtutea traditiei patriarhale - ce rezerva femeii
un loc inferior in raport cu barbatul.
In ultimii am, masurile luate de Guvernul
Romaniei in directiile, de actiune
, stabilite la nivel
mondial sunt insuficiente in raport cu amploarea
fenomenului $i cu obligatiile pe care Romania-$i
le-a asumat pe plan international.
In ceea ce prive$te legislatia interna
remarcam faptul ca nu a mtervemt mci 0 modificare,
de$i la ultima reuniune international a - Forumul
anual de inJormare privind politicile na{ionale
in domeniul egalitii{ii dintre Jemei $i biirbafi ­
SP nr. 71,72/1999 30
Eliminarea violen{ei Jamiliale: ac{iuni $i
miisud - desra$urata la Bucure$ti in noiembrie
1998 s-a vehiculat un proiect de lege care viza
direct incriminarea violentei domestice.
Proiectul amintit are multe "$anse" sa
ramana in aceasta faza in condi~ile in care exista
deja un curent de opinie defavorabil. Astfel,
avocatul Razvan Dobrescu, pre$edintele Comisiei
Juridice a Senatului pledeaza impotriva adoptlrii
unor reglementari speciale pentru incriminarea
violentei domestice:
"Cand s-a dezbatut Codul Penal, in anii
'94-'95, nu s-au luat in discutie astfel de probleme
(n. a. infractiunile din sfera violentei in familie), ci
s-a mers pe iniisprirea pedepselor. fufractiunile de
vio1enta la noi sunt prezente $i pedepsite de Codul
Penal, incepand de la lovirea "simpla" care nu
necesitl certificat medical pana la "omorul deosebit
de grav". Nu este prevazuta nici 0 circumstanta
agravanta sau atenuanta, daca 0 astfel de faptl se
petrece in familie. ( ... )
Opinia mea este ca nu trebuie schimbata
legea, ci lasand-o a$a cum este, Politia sa-$i
schimbe modul de lucru. Protectia victimelor este
asiguratl prin legile existente? Este! Dar cu conditia
sa se intervma altfel, adica Poli~a sa intervina acolo
unde, pana acurn a fost pasiva. ( . .. ) Poate ar trebui
"pieptanate" unele dispozitii ale Codului de
Procedura Penala. Este de vazut. In general,
schimbiirile frecvente de legi creeaza deruta. Intili
trebuie vazut daca respectiva lege, a$a cum este,
reprezinta un bun instrument pentru scopul in care
a fost creata, abia dupa aceea sa ne gandim la 0
eventual a modificare a ei. Oricum, in problema in
care mi-ati solicitat parerea, consider ca trebuie
lucrat asupra mentalitatilor, nu asupra textului
legii.''5
Autoritatile romane adopta a$adar $i in
problema violentei domestice 0 atitudme ambiguii,
"repartizand" problema unui alt departament,
minister etc. Cat despre schimbarile frecvente de
legi, nu trebuie sa uitam ca acestea au avut loc in
domemul economic, mcidecum in cel al protejarii
femeilor $i mcrirniniirii violentei domestice.
Feminism
Dernn de remarcat este $i faptul ca juri$ti
independenti sau membri ai organizatiilor
neguvemamentale mteresate de fenomenul violentei
domestice au elaborat studii pertinente care au
demonstrat nevoia unor schimbari legislative de
fond. Este si cazul studiului 6 realizat de jurista
Monica Macovei, lucrare in care se afirma:
"Continutul textelor penale discutate
evidentiaza clar inexistenta unei protectii a femeii
victima a violentei exercitate in familie. De fapt,
legislatia penala romana nu reglementeaza ca atare
violenta domestica. Infractiunile cu aplicabilitate
generala, din care unele bazate pe institutia juridica
a plangerii prealabile $i impiiciirii piirtilor nu asigura
proteqia femeilorimpotriva violentei exercitate de
sot . Carentelor legislative Ii se adauga
superficialitatea investigatiilor $i piirtinirea celor
care efectueaza cercetari in astfel de cazuri. Lipsa
de proteqie a victimelor violentei domestice este
de fapt 0 atitudine discrinlinatorie a statului in raport
cu femeile, subiecte pasive ale acestui tip de
violenta·"
In studiul amintit sunt propuse mai multe
schimbari legislative, dintre care mentionam doua,
importante pentru demersul de fata: "incriminarea
$i pedepsirea distIDcta a actelor de violentii savilr$ite
in familie asupra femeilor, inclusiv a celor prin care
se cauzeaza leziuni minore; atribuirea cercetarii
acestor infractiuni, indiferent de gravitatea
vatlmarilor produse in competenta organelor de
urmarire penala, pentru a Ie da posibilitatea
interven~ei in orice faza a conflictului. "7
Implica~e sociale ale fenomenului violentei
domestice sunt $i ele departe de a figura printre
prioritltile autoritl~lor romane.In Romania existl
in acest moment doar un singur adapost "de stat"
pentru femeile victime ale violentei domestice,
infiintat prin Hotararea de Guvern 852/
23.09.l996. Acest Centru Pilot de Asistenta $i
Proteqie a Victimelor Violentei in Familie a fost
gandit ca un prim pas in directia dezvoltarii unei
retele de astfel de centre in toata tara, dar a ramas
o initiativa demna de laudii, !ipsa cromca de fonduri
oprind dezoltarea de programe in cadrul acestui
-------------------------------------------------------------------
3]
Centm $i'multiplicarea lui la myel na~onal.
Discu~a deville mteresantl in momentul in
care comparam toate cele prezentate mai sus cu
situatia de fapt, a$a cum este ea creionata de dr.
Cornel Cretu, expert in cadrul Centrului Pilot de
Asistenta $i Protectie a Victimelor Violentei in
Familie dm Bucure$ti:
"Am avut un caz in care, dupa un an de
zile de la divortlli de sotul violent, 0 femeie a ob~ut
apaItamentul pentru a locui in el impreuna cu cei
patru copii. Cu toate acestea, fosta sotie nu a putut ­
sa locuiasca efectiv acolo deoarece, atilt ea, cat $i
copiii erau tot timpul batuti de fostul sot. Pfma $i
vecinii care au mtervenit pentru a a apara pe femeie
au fast agresati. 0 perioada femeia a stat la noi la
Cenhul Pilot, pana cand Tribunalul a dat un ordin
de interdictie pentru sot, ordin afi$at pe U$a
apartamentului.
In pofida ordinului fostul sot a spart U$a $i
a mtratln apaItament de mai multe ori, lufuld lucruri
din casa pentru a Ie vinde. Treptat a vandut tot,
pana $i caruciollli unuia dintre copii, handicapat
locomotor. Cand nu a mai ram as nimic de vandut
a inceput sa distruga apartamentul: linoleumul,
chiuvetele, peretii, tot.
Femeia a vandut apartamentul $i a
cumparat in locullui 0 garsoniera. In continuare,
in~ a, fostul sot 0 unnare$te $i 0 hiirtuie$te, mai ales
cand lidica de la PO$ta alocatia pentru copii. Nu e
de mirare cata vreme acest individ este cel care a
vrut sa intre cu fO$ in spatiul Centrului Pilot, fimd
in cele din urma obligat sa plateasca 0 amenda
contraventionala de 80.000 de lei."g
Din informatiile culese de la angaja!ii
Centrului Pilot, agresorul prezentat mai sus nu
reprczinta 0 excePtie din perspectiva
comportamentului, insa este singurul dintre cei
pe~te 1.000 de soti violenti inregistrati in doi ani
de lucratorii Centrului, care a racut inchisoare ...
nu·)cntru faptele sale, ci pentru refuzul de a plati
amenda contraventionala. Alti soti/concubini
violenti l$i pandesc sotiile adapostite de Centrul
Pilot $i Ie agreseaza in momentul in care femeile
ies d n incinta acestuia. Ori de cate ori au fast
SP nr. 71,72/1999
 Feminism
chemati politistii de la cea mai apropiata sectie de
politie, agresorilor Ii s-a aplicat 0 amenda
contraventionala In baza Legii 61/1991, lege care
sanctioneaza faptele de inca!care a Wlor nOlme de
convietuire sociala, a ordinii ~i lini~tii publice.
Tot din discutiile cu personalul Centrului
reiese ca momentele cele mai periculoase sunt
acelea In care femeile se Intarc la Centrul Pilot cu
salariul sau cu alocatia copiilor, deoarece sunt
urnlante ~i jefuite de sotii lor. Exista, de asemenea,
cazuri aflate in atentia centrului in care femeile sunt
imposibil de reintegrat In domiciliu, chiar dacilln
toate situatiile se colaboreaza strans cu Politia. De
multe ori, dupa doua-trei zile, femeia este batuta
~i alungata din cas a, drept pentru care se remtoarce
~ la Centru, dupa ce a dOlmit in scara blocului sau
in gara. In concluzie, chiar dadi se aplica
reglementarile legale femeia afectata de
violen/a domestica nl{ este protejata. In acest
context, singura solu!ie pare sa ramana aqiunea
individuala, prin care unii inteleg ca trebuie sa
raspunzi la violenta cu violenta ~i sa-!i faci singur/a
dreptate. Relevant este cazul prezentat In Raportul
de activitate al SIRD09 pe anul 1997. Un
adolescent de 16 ani ~i-a ucis in mod bestial tatal
pentru a~~i scapa familia de actele de violenta
zilnice la care barbatulii supunea pe toti. Tanarul
a vawt in gestul sau singura solutie pentru a scapa
definitiv de bataile ~i injuriilc tatalui sau,
eliberfu1du-~i astfel familia, terorizata mcontinuu de
acesta din urma. In condi!iile in care" ... statuli~i
asuma inclusiv dreptul de a gestiona violen!a,
interzicand accesul privat ~i colectiv la gestionarea
violentei ... " (Stefan Stanciugelu 10), dar ezita sa
acorde femeilor proteqie contra violentei din
cadrul privat, multe persoane recurg la masuri
individuale de reglementare a relatiei cu individul
violent, chiar cu riscul de a suporta rigorile legii.
De~i statistici Ie oficiale nu surprind
amploarea fenomenului, violenta domestica
afecteaza in fiecare an mii (poate zeci de mii) de
fernei din intreaga Romanie. In acest timp,
Andrei Chirica
autorita~le Statului roman continua sa se cantoneze
in conservatorism, cramponandu-se de aotualul
SP Dr. 71,72/1999 32
Cod Penal, destul de putin modificat in ceea ce
prive~te incriminarea violentei domestice fata de
perioada comunista, cfmd violenta familiala era, in
totaIitate, ocultata ll . Principiul acceptarii ~i
rec'Cmoa~terii violenrei dornestice ca infractiw1e ce
trebuie pedepsita este respins constant, ca urmare
a recurentei ideii di nu legea trebuie schimbata, ci
rnentalitatea. Guveman!ii a~teapta, se pare, in
continuare, ca acest fenomen social sa fie reglat
de interventia unui "deus ex rnachina", care sa
modifice eventual convingerile lnradacinate ale
barbatilor ~i femeilor privind violenta in farnilie.
Dincolo de legi, strategii guvemamentale ~i
discursuri minimalizatoare, violenta domestica
ramane cea mai importanta parte a violentei
indreptate impotriva femeii. Pentru a simti acest
halou de violenla, mai mult sau mai putin dens,
care inconjoara viata oricarei femei, indiferent de
varsta, sex, religie sau nationalitate, ajunge sa va
imagina~ sau sa va aminti~ cum 0 femeie abia i~ita
de la slujba merge grabita, seara tfu7:iu, pe strada.
Nu 0 lasa deloc indiferenta pa~ii unui barbat in
urma ei. Poate fi un vecin sau un violator, un pa~ruc
tata de familie sau un hot. Femeia insa iu!este pa~ii,
ca pentru a scapa de 0 amenintare. Nu se uita in
spate, ci merge din ce in ce mai repede spre limanul
salvator: casa. Femeia inchide u~a in urma ei ~i un
sentiment de u~urare 0 cuprinde; a ajuns acasa.
Acasa unde are la fel de multe ~anse sa fie batuta,
violata, chinuita, amenintata, injurata. Si nu de un
posibil rauIacator strecurat in locuinra, oi chiar de
partenerul ei, fie ca e yorba de sot, concubin sau
prieten.
Bibliografie:
1. Grunberg, Laura; Miroiu, Mihaela (coord.):
Gen ~'i societate, Ed. Alternative, Bucure~ti, 1997
2. Pasti, Vladimir; Coditil, Cornel; Miroiu Mihaela:
Romania - starea defapt, vol. I Societatea, Ed.
Nemira, Bucure~ti, 1997
3. Stanciugelu, Stefan: Violen/a, mit $i revolu/ie
- De fa violen/a rituala la violen/a simbolica $i
I!
donjuanismul politic af democra/iilor, Editura
ALL, Bucure~ti, 1999
Feminism
4. *** Drepturife femeii - culegere de
documente internafionale $i acte normative de
drept intern, Liga Apararii Drepturilor Omului,
Bucure~ti, 1997
5. *** Lifting the Last Curtain: A Report on
Domestic Violence in Romania, Minnesota
Advocates for Human Rights, February 1995
6. *** Raport de activitate 1997, SIRDO
(Societatea Independenta Romana a Drepturilor
. Omului), Bucure~ti, 1998
7. *** States Responses to Domestic Violence:
Current Status and Needed Improvements, The
Institute for Women, Law & Development,
Washington D.c., 1996
8. *** "The Status ofWomen in Romania 1997­
1998" UND P Romania, 1999
Nota: Multumesc personalului Centrului Pilot de
Asistenta ~i Protectie a Victimelor Violentei in
Familie din Bucure~ti pentru sprijinul acordat pentru
realizarea acestui studiu.
Note:
I Studiu aparut in The Status of Women in
Romania 1997-1998, UNDP Romania, 1999, (p.
107)
2 Date publicate de Comisia Nationala de Statistica
in 1994
3 States Responses to Domestic Violence:
Current Status and Needed Improvements, The
Institute for Women, Law & Development,
Washington D.C., 1996
4 Forum organizat de Comitetul Director pentru
Egalitate intre Femei ~i Barbati din cadrul
Consiliului Europei ~i de Ministerul Muncii ~i
Protectiei Sociale, Bucure~ti, 26-28 noiembrie
1998
50pinii consemnate de ziaristul Adrian O. Vasiliu
intr-un interviu din Romania Libera, 16 aprilie
1998, (p.1 0)
6 "Violenta impotriva femeii", studiu a aparut in
volumul Gen $i societate, coordonat de Laura
Grunberg ~i Miliaela Miroiu, Ed. Alternative, 1997,
(p.58)
7 Monica Macovei, op. cit. , (p. 59)
8 Documentare realizata la sf'ar~itullW1ii februarie
33
a anului 1999
9 Op. cit., (p. 60)
10 Stefan Stanciugelu: Violen/a, mit $i revolu/ie ­
De fa violenfa rituala la violenfa simbolica $i
donjuanisl11ul politic al democra!iilor, Ed. ALL,
1999, (p.71)
II "Cercetarile empirice in domeniul violentei
familiale se afla la inceput in Romania, datand
numai de cativa ani, odata cu recuno~terea faptului
ca violenta contra femeii este unul dintre cele mai
caracteristice fenomene cu care se confrunta
societatea romaneasca in tranzi!ie.1n mod evident,
acest fenomen s-a manifestat cu acuitate ~i in anii
de dictatura, dar a fost !inut sub tacere din ra!iuni
ideologice."cf. Sorin M. Radulescu ~i Dan Banciu,
"Violenta domestica in Romania", studiu aparutin
Revista romana de sociologie, nr. 1-211997, (p.
40)
Romina Surugiu - jumalista, preparator
universitar In cadrul Facultatii de
Filosofie ~i lumalistidi - Universitatea
"Spiru Haret", studenta la Masteratul de
gender din cadrul $colii Nationale de
$tiinte Politice ~i Administrative.
CINE NE 'GITE~TE:
Sunt deosebit de multumit de cate ori deschid
"Sfera Politicii". Tinuta revistei, sobrietatea
~i profesio-nalismul ei, numele prestigioase
ale colaboratorilor, tematicile actuale,
reprezinta adevarate indenmuri la 0 lectura
interesanta.
1:1' , /..___-..S'
~ ~"'br\.6l· ~1/LJ.·c.i
Pre~edinte S.c. MobilRom S.A.
SP Dr. 71,72/1999
 Feminism Feminism
condipile existentei pur individuale, spre adeviirurile nevroza ~i cu depravarea cea mai banala. in acest
fundarnentale ale insernnatapi dragostei ~i sexului. sens, hO lTIosexualitatea este un comportament
Fausto Antonini, in prefata cartii Metafisica del sexual nonnal, admis din ratiuni de conformism
Patafizica sexului
sesso 2 , arata di pivotul adevarului evolian este
desosebirea dintre sexe, programata in intreaga
ideologic, i ncon~tient, decat din convingere
profunda. Homosexualitatea este incapacitatea de
natura aproape straina scopului reproducerii. a-I accepta sexual ~i mental pe ceHilalt, privandu­
EMILIA IRI~A 'STRAT Scopul reproducerii sexuale ar fi augmentarea te de experien!a alteritatii diferentiate. Pentru 1.
sistemului de aparare impotriva atacurilor venite Evola , homosexualitatea este 0 reprimare, adica
individuale de emancipare. Aici se subscrie ~i din exterior. Exista un mod de reproducere prin o rasturnare , amestecare, desacralizare a
Avatarurile liberalismului
ideologia feminismului prin proclamarea necesitatii divizarea celularii la partenogeneza. Reproducere modalitatilor ~i arbetipurilor virilitatii olimpice ~i ale
recunoa~terii diferentei genului. Femeia reala, asexuala, modificarea genotipurilor determinate feminitiitii·
Dinamica democra!iei contemporane e
refuzandrecuno~terea in aceastii identitate, este cromozomial, creeaza dificultap ~ilor, care, spre In acest caz, ramane intrebarea daca este
marcata de revolu!ia liberaHi de natura economica
denun!ata ca femeie sui generis, lipsita de deosebire de microbi $i bacterii, nu pot fi iremediabil osandita cultura noastra sa ramana 0
~i culturala ca atare a moravurilor. Liberalizarea
"co~tiinta genului" (model machist). Prin urmare, contracarap de fagocite, de leucocite, de anticorpii enom1a rationalizare a represiunii? Sufletul in care
moravurilor ~i dornnia pie!ei sunt cornpatibile sau
feminismul nu revendica recuno~terea diferentelor organismului. V~ii nu sunt autosuficienti, nu au sexul ~i sentimentul s.:au scindat e dezorientat. Ar
~ se disimuleaza contradictii In implinirea lor?
Reactiile antiliberale au fost de dreapta
femeii, ci impune femeii ideologia diferentei ca ~i nuc1eu ~i se reproduc prin diviziune multipla. fi putut logica puterii ~i logica pietei, nerniloase cum
criteriu discriminatoriu. Ideologia diferentei Adapostiti in organismul viu, acestea Ie sunt, dar neutre, sa apere structurile pentru
(conservatoare) pe planul moravurilor ~i de stanga aneantizeaza diferenta prin subordonarea metabolizeaza substantele nutritive. reedificarea dragostei? Raspunsul este ca puterea
pe plan economic. Trebuie men!ionat ca, in con­ individului la grup. Determinarea eteronoma a Tragedia lumii contemporane e s-a Bascu!, in definitiv, pentru a se opune posibilitatii
text american, liberala e stanga culturala, care e vointe i salveaza diferenta ca atribut al unei culturi­ combinarea "demoniei economice" cu voluptatea de a iubi.
pentru emanciparea moravurilor. Mi~carea comunitate, nu individuale, acceptand in bloc degradarii, a abrutizarii, a promiscuitatii, a
conservatoare se sprijina pe un lobby religios ~i regulile grupului, oricare ar fi ele. Pretinzand preferintei pentru rau. Asistam la fiziologizarea Femininf1\ilasculin3
familiarist, un conservatorism moral de dreapta ca diferenta, in interiorul fiecarei culturi se exercita sexului, la lipsa lui de spirit. de arhetipalitate, de
o contrapondere la emanciparea moravurilor la
"imperialismul asimilarii". ~adar, discursul despre adevar. Dominatia mentalitatii mercantile face ~i Cultura feminina lnseanma multiplicarea
care participa fiecare. A~a incat, nu este doar 0
compatibilitatea logicii drepturilor civile eu logica sentimentele sa devina piata, totul reduciindu-se aceleia~i valor1, creerea unui obiectiv nou, cu
manifestare conjuncturala ~i arhaica ca turnura
multiculturalismului se confiunta cu situapi extreme. la un ~antaj moral aflat la baza oridirei relatii accente eudemonis te, etlce, sociale (Georg
antiliberala. Dimpotriva, dinamica individualista e
Trebuie privilegiate diferentele individuale sau umane. Sin1ffiel). BarbatulIn realitatea diviziunii muncii,
sursa cererii de control ~i "represiune"',
culturale? Fausto Antonini considera adevarata care_nu poarta nici 0 unitate sufleteasca, nu lasa sa
emanciparea individuala antreneaza recompuneri
Identitatea-comunitate ofera protec!ie valoare feminitatea, care atesta i se distinga existenta personaHi pentru ca pune
familiale. Cererea de drepturi individuale e Insopta
scump platita contra comportamentelor
complementaritatea sexelor, fiind prezenta ~i la realizarea sa la distanta obiectivita;ii. Pentru femei,
de teama punerii in discutie, astfel ca ceilal!i sunt 0
nonconformiste care ar putea mina unitatea ~i
barbat, dar nu ca atentat la virilitate. Feminitatea lipsa acestei capacitati provine din partea pozitiva
amenintare pentru realizarea lor. Prin urmare,
stabilitatea sa. Atunci, multiculturalismul $i politi­
arfi disponibihtate, docilitate, pudoare ori spirit a naturii ei: confrrmarea individuala nu cunoa~te
revendicarea liberala individualista se acorda cu cally correctness sunt succedaneul consolidat al
de supunere sau capacitate de 'intampinare ori de evolutia specializiirii ~i separarii de eu cu centrele
sentimentul victimizarii crescande ~i cu voin!a revolutiei ratate a drepturilor civice?
dispozitie profunda, ceea ce determina atractia sale de simtire ~i dispozitii, impinge realizarea 'in
extinderii campului pedepsei.
sexului opus. E u~or sa giise~ti femei deflorate ana­ obiecti\7, racal1d suportabila specializarea lipsitii de
Moda politically correct impune Metafizica sexului tomic, mai dificil, deflorate sexual, orgasmic, suf1et printr-o existenta personala. Unde e
multiculturalismul ca dezirabil ~i progresist, piirand
aproape imposibil, deflorate mental. prezenta 0 structura diferentiata, ea se inrati~eaza
a arbora diferenta radicala, convertita in confor­ Julien Evola (1958) considera sexul cea In sernnificapa profundii, primarii a sexului, ca relativ unitara ~i complet inchisa in sine,
mism lnriidiicinat, ca identitate fortata.
, In realitate, mai mare forta magica a naturii, in el actionand un ca utilizare a posibilitaplor lui superioare, se poate conducand la acee~i configuratie sufleteasca astfel
singurele diferente admise ca inalienabile sunt impuls care prefigureaza misterul Unului, fiind un
reintegra omul modem, treciind peste depresii ca principiile evolutiei ~i cel al diferentei merg
diferentele colective, niciodata individualitatea ca reflex al transcendentei traite, dar nu numai prin
psihice ~i spirituale? In epoca modema, In domeniul impreuna. F emeia nu lasa relatia momentului sa se
disensiune in raport cu identitatea grupului. ~adar, sex, ca experienta erotica, ci _prin eXQerienta
sexului ~i al dragostei, ca sernnificative spiritual, desIa~oare impersonal, ci 0 traie~te in unitate cu
identitatea colectiva, ca Logica Unului, pretinde ascetica. A~adar, nu se sprijina pe sentimentalisme
este prezent un caracter regresiv, adica existenta sa integrala. in consecinta, diferentierea
emanciparea umanita!ii, nu garantarea conditiilor autorizate, ci oferii deschiderea, dincolo de
senzualitati primitivizate, degenerate sau vecine cu fiind absenta, se realizeaza 0 unitate inchisa a femeii,

SP nr. 71,72/1999 34
35 SP nr. 71,72/1999
 Feminism
fiecare atac lovind intreaga persoana, nimerind
punctele nevralgice. Femeia este 0 natura mai
unitara, stmctural striiina de cultura obiectiv
specializata, ceea ce se exprima istoric prin
fidelitate, adica intregul ~i omogenitatea sufleteasca
se leaga inseparabil de unul din continuturile sale
izolate. Barbatul e mai lipsit de pietate, caracterul
lui diferenpat il face sa vada lucrurile in obiectivitatea
lor separata, faeand peri feria independenta de
centm, ceea ce conduce la infidelitate. A~adar,
diferentierea ~i obiectivitatea, confOlm logicii
psihologice, sunt opuse fidelitii!ii.
In psihologia femeii, eul ~i comportamentul
lui, centrul personalitatii ~i peri feria sa, sunt
contopite, de aceea transpun procesul interior
~ (nevoalat de traditie sau interes) in exprimarea sa,
pana la unirea caracterului, lasand mai u~or sa
tr:eaca alterarile sut1ete~ti in cele trupe~ti. Aici e
motivul nerealizarii ill cultura obiectiva ~i a
excelentei realizari feminine in arta dramatica,
legand realizarea de integritate a personala,
nelasand interval intre proces Si rezultatul realizat.
Casa e marea realizare culturala.
Frumosu l fcminin ar fi dat de
impenetrabilitatea periferiei, existand unitatea
organica, annonioasa dintre elementele existenpale
~i relatia unificarii cu centru!' Ca simbolica a
notiunilor metafizice, femeia e existenti!, fiumosul,
fericirea insa~i, barbatul este devenirei!, el i~i ca~tiga
insemnatatea printr-o faptasau idee, prin prezenta
in lumea istorica sau a cunoa~terii, avand
posibilitatea ie~irii din sine, a contactului eficient
cu exteriorul. "Imblanzirea moravurilor" a pornit
de la evolutia spiritualitatii pur obiective, care da
caracter specific masculin culturii, adica idealitatea
eului, a carui functie transcendentala este ie~irea
din sine ~i formarea in afara sa.
Enigma egalitiitii sexelor sau
casiitoria-conversatie4
Rasturnarea concertata de perspective
indicii enigma egalitiipi nu ca inIaturare a diferentelor
dintre sexe, ci deschide dragostei posibilitatea
SP Dr. 71,72/1999 36
inedita a libertatii alteritatii, asociind egalitatea ~i
conversatia sexelor, ca noua aprehensiune a
legitimitiitii mariajului, suscitand misterullegaturii
cupluIui.
Casatoria-conversatie are validitatea
conferitii prin dovedirea legitimimpi reuniunii, avand
continutul de casatoria egalitatii. Conversat ia e
intelegerea ca dialog, dar ~i ca in!elegere amoroasa
~i sexuala, substantializare a legaturii conjugale,
fiind senmul privatizarii casatoriei. Casatoria nu mai
e rezistenta in timp, prin indisolubilitateajugului
matrimonial, ci face posibila explica!ia., contestarea.,
reconcilierea. Casatoria modema sau "tradiponala"
era 0 institutie, adica sernnificatia, fonna ~i durata
ul1iunii erau legate priori tar de nevoi ~i interese
familiale. Casatoria contempo rana sau
postmoderna are 0 reprezentare functionalista.
Casatoria-conversatie este puterea
sentimentalizarii, degajarea de interesele care
formeaza dependenta mutuaHi. Fragili tatea, daca
exista, este a dragostei, pentrlJ ca 0 trasatura
importanta este individualizarea, corespunzand
mi~carii generale de trecere de la holism la indi­
vidualism. Preeminenta individului £lce cup lui
improbabil ~i descalifica familia-institutie, careia i
se substituie negocierile schimburilor intersubiective
private. "Dezinstitu!ionalizarea" casatoriei
dezinstitutionalizeaza familia in general.
In concepti a feminista, familia e un simplu
artefact at dominati~i masculine, astfel ca raporturile
de gen sunt gandite ca 0 transpunere a raporturilor
de clasa.
Egalitatea barbatului cu femeia trebuie sa
fie promisiunea dublei alteritati, 0 alteritate
descoperita, cucerita, raeand posibila dinamica
egalitiitii. Egalitatea nu se reduce la similitudine, ci
enigma egalitatii presupune legare ~i separare
(autonomie), nu asemanare, confundand egalitatea
cu nediferentierea. Teama pierderii diferentei
sexelor ~i disolu!ia masculinJfeminin au generat
lupta femeilor contra inegalitatilor, ca "al doilea
sex".
Egalitatea e premisa intrigii ~i obiectul
recasatoriei, desracand mitul cuplului fuzional.
Feminism
Autentificarea mariajului se face prin recul1O~terea
asimetriei: ceUilalt nu este dublura mea., nu este alter
ego, ci un mister pe care il respect. Este yorba de
reciprocitate, care nu este un principiu de echilibru,
ci un perpe~u dezechilibru care face intriga,
dinamicitatea., enigma uniunii. Nunta nu autentifica
veritabila casatorie, doar procreerea confera
legitirnitate fundamental a, ca Implinire a identitatii
feminine. In felul acesta, disimetria cuplului e
prelungirea disimetriei dintre paternitate ~i
maternitate. ~adar, legitirnitatea lmiunii e reala in
intirnitatea cupluIui.
Se vorbe~te des pre dragosteaca
aristocratie, ca etem remariaj, reinventare
aristocratica, in care exceptionalitatea eului se
obtine prin capacitatea imaginativa ~i a
disponibilitatii. Aristocra!ia e comuna egalitiitii ~i
liberta!ii; egalitatea presupune cucerirea propriei
libertati ~i a dorintei celuilalt, trecand prin riscul de
a pierde propria identitate. Diferenta nu se dilueaza,
ci prin proba ambiguitatii e mai bine celebrata. in
dragoste, ca in muzicii, !ipsa urechii nu te scuza.
Punerea la incercare trebuie sa fie publica,
dovedind puterea relatiei 'egalitiipi care face posibila
diferenta, independenta, stranietatea, capacitatea
remarcarii reciproce, independenta mutuala.
Intimitatea, in acest caz, e amenintarea dependentei
reciproce. Caracterul duaL privat ~i public,
protejeaza individul democratic de el insu~i.
Accasta dualitate il atrage in acela~i timp spre
nebunia solipsism ~i spre civilitate.
Aristocratia ca alteritate, diferentiere in
cuplui egalitar, este recuno~terea, pentru asimetria
sexelor, arnisteruIui cuceririi dualitiipi. Este rniracoluI
produs prin recunoa~terea femeii ca egal ~i inter­
locutor. Cand diferenta se vrea reciprocitate, poate
deveni animozitate, amenin!and dragostea cu
trivialitatea. Nebunia solitudinii ~i necivilitatea se
produc numai dad se disociaza privatul de pub­
lic, visul de realitate. In acest caz, reciprocitatea
rastoarna mizele dragostei, astfel ineat contractul
genurilor da egalitatea ~i diferenta sexelor, spre
deosebire de ciisatorie, simbolizand contractu 1
societatii democratice, in care consensul este
37
societatea legitirna.
Sexul ca seductie.
Obscenitatea distruge seductia
Se considera ca mi~carea modernismului
nu ar fi descatu~at individul in singularitatea sa, ci
ar fi reu~it 0 unifonnizare printr~o savanta punere
in scena a pseudo-diferentei5 , ca panorama a
anonimatului, pecetluind sIar~itul individului in
profitul imperialismului uniformizarii. "Eul este
celalalt" (Rimbaud)- slogan strain solipsismului
gandirii religioase. In modul de aprehendare a lumii
moderne tarzii, eul se cloneaza, se autoreproduce.
Pe de alta patte ar exista acei mutanti, ca
fiin!e baroce genetic, a caror i'nrati~are erotica
ascunde 0 determinare generica, ca modalitate a
ve~nicei simulari. Azi, realitatea sociala e devoalata,
mitul egalitatii a trait ca un vis al hedonismului
ra!ionalizat. Este yorba de 0 irupere a obscenului,
a transparentei oricarei structuri. Lumea noastra
, agonizeaza pentru ca nu are sens sau are in exces.
S-a trecut de la cre~tere la excrescenta, sexul
aluneca in pornografie. Lumea noastra are
hipertelie, adica hiperfunqionalitate, este destinul
de ineTtie al unei lumi saturate, 0 depa~ire a masurii
prin pasiune ~i orgoliu, 0 patafizica a sistemului, cu
solutii irnaginare6 (J. Baudrillard).
Exhibarea structurilor ar fi chiar
obscenitatea, vizibilitatea tuturor aqiunilor, 0
exhibitie a inhibitiilor prin doze masive sau
homeopatice. Exista 0 nesupunere secreta la
propriile principii, 0 imorahtate ~i 0 profunda
duplicitate, care fac ca ordinea sa existe doar
pentru a fi atacata, excedata. Duplicitatea e
strategica, fatala. Simularea este arma cea mai
eficace, sugereaza cartea Strategiile fatele (1983),
pentru ca exista un santaj al realului. Patologia
obezimpi nu este endocrina, ci e 0 patologie a scenei
~i a obscenului. Scena corpului, un de se ofera ca
seductie. Clonul, ca mutant prefigurat de obez, e
un vis de hipertrofiere pentru a se diviza trans­
sexual, vizand depa~irea reproducerii sexuale
pentru a 0 regasi pe cea a fiintelor scizipare.
SP nr. 71,72/1 999
 Feminism 1989
Proliferarea corpului nu-i departe de proliferarea efectul care recreeaza in noi tulburarea originara,
genetica. Obezul e obscen nu pentm ca are prea deznodamant fatal $i spiritual, pentru ca totul s-a
. mult corp, ci corpul e de prisos, existand amestecat de la inceputuri intr-o deturnare
lubricitatea.
originara, racandu-ne sa existam prin jurullumii $i
Suntem cu totii in acela$i timp terori$ti $i al seductiei (Monique Schneider).
,Un t·hermidQr .

~ ~ ~ 1''''

ostatici. Ca ostatici servim drept argument de Excentricitatea ne protejeaza de real $i de

disuasilll1e, in zodia $antajului, in care e$ti provocat consecintele sale dezastmoase, prin epuizarea in I'stilromanesc

sa te reveli 3$a cum e$ti, fiind W1 $antaj la identitate. lucrwilor in propriullor spectacol, reprezent:fu1d 0
Seduc!ia pennite lucrurilor sa se joace $i distorsiune combatuta de spiritele serioase, care CLAUDE KARNOOUH
sa apara in secret, in duel $i ambiguitate. Obscenul au utopia de a cenzura lumea cu scopul de a 0
e pierderea scenei sexuale, a secretului, a distan!ei preda exacta, intacta. Pe parcursul celor trei emisiuni ale Radio veritabil montaj mediatic orchestrat de agentiile de
~i a stiipfullrii iluziei. Aceasta forma de suveranitate, lib erta ire, Vent d 'est et informations sindicales presa $i posturile de radio iugoslave, ungare $i
care consta in exercitarea simulacrelor caruia i se Nota: (24 $i 30 decembrie 1989 $i 7 ianuarie 1990), sovietice (care au fost primele ce au trimis depe$e
opune partajul fortat al realului $i al sensului. In I Olivier Mongin, La revolution liberale et ses dezvoltasem 0 lectura a evenimentelor romane$ti alannante). De atunci, cadavrele prezentate pe
acest sens, modul de aparitie a realului e obscenul. avatares, in Esprit, octombrie 1998
ca un complot, fapt care se opunea vulgatei toate ecranele de televiziune din lume sau in
~ Ceea ce nu mai creeaza iluzie e mort $i inspira 2 Julien Evola, Metajizica sexului, Humanitas,

teroare, se confunda cu sine $i nu se mai folose$te Bucure$ti, 1994

mediatice amomentului: revolutia populara. La acel fotografiile din reviste nu au fost dedit ni$te biete
moment, numeroase articole publicate de presa rama$ite autopsiate $i cadavre dezgropate din
de propria aparenta. Aceasta limita a deziluziei e 3 Georg Simmel, Cultura filosojidi. Despre
romaneasca l , franceza $i internationala, in special groapa comuna a unui spital, a$ezate conform unei
cea a mortii. Miza este seductia impotriva terorii aventura, sexe ~i criza modernului, Humanitas,
doua articole din Nouvel Observateur , confrrma regii savante pe panze albe. 3 De asemenea, trebuie
realului. 1998
aceasta percep!ie $i pern1it masurarea amplorii sa ne reamintim declaratiile iui B. Kouchner $i cele
Casatoria e echivalenta cu luarea de 4 Stanley Cavell, A la recherche du bonheur,
complotului pana in punctul in care sa se poata ale responsabili1or organiz.atiilor umanitare, care au
ostatici? Este denuntarea unei posibilitati negociate, apud Irene Thery, L 'enigme de l'egalite, in Es­ vorbi despre un veritabil Thennidor romanesc. revizuitnumaruI victimelor, descrescandu-l, arntand
distrugerea alteritafii relatiei? Srar$itul secretului, prit, mai 1989, Paris Daca publicarea in Romania Libera $i Le in ace1a$i timp ca schimbarea de regim nu a avut
al seductiei e condi!ia noastra fatala. Daca orice 5 Claude Karnoouh, Adio diferenfei, Dacia, Cluj­ Nouvel Observateur a stenogramei reuniunii !inute loc rara pierderi de vieti omene$ti. Trebuie sa
iluzie e transparenta, atunci cerul devine indiferent Napoca, 1994 in cursul serii de duminica 17 decembrie 1989 de adaugam la cei 4800 de morti de la Timi$oara cel
fata de pamant. In cultura noastra totul se 6 Jean Baudrillard, Strategiile fatele, Polirom, I3$i, Comitetul Politic Executiv al Comitetului Central putin 25000 pana la 30000 de raniti! in acest caz
sexualizeaza inainte de a disparea. Lubricitatea 1996 (in ajunul plecarii lui Ceau$escu la Teheran) se nu s-ar mai fi pus problema unei revolte populare,
spectrala care pune stapanire pe toate, inflexiunea constituie intr-un fapt autentic, atunci nimeni nu ci a unui razboi civillntre factiuni militare ce
obscena care stapane$te orice discurs este semnul poate evita interpretarea evenimente10r ca fiind foloseau artileria grea $i fortele aeriene. Nu a fost
cel mai sigur al dispari!iei lui. Nu mai exista 0 preambulul unei lovituri de stat destul de insa nimic din toate acestea. in 22 si 23 decembrie
socialitate mitica transcendenta, ci una patetica, zbuciumate . De fapt, aceste documente ne 1989, depe$ele agen!iei Tass semnalau lupte cu
de apropiere, de contact. Este un social de doliu. infonneaza ca $eful statului $i partidului i-a acuzat armament greu in Bra$ov. Cand ziaristul de la "Le
Grupul e obsedat de socialitate, ca $i individul de violent pe ministml de Interne (Postelnicu), pe Monde" ajungea acolo pentru a face un bilant, el
sex. Ambele sunt sexual obsedate de dispmitia lor. ministml Apararii (generalul Milea, care va fi numara 61 de morti (civili, soldati $i securi$ti) $i
Obscenitatea este 0 reprezentare exorbitanta a executat in noaptea de joi spre vineri 22 120 de raniti. La Cluj s-au inregistrat 20 de morti,
adevarului, adica apogeul simulacrului, pentru ca decembrie) $i pe comandantul $ef al Securitatii nici unulla Ia$i, Targu Mure$, Ploie$ti $i Pite$ti,
realizarea utopiei e naruirea ei in realitate. Puterea (generalul Vlad) ca nu au aplicat ordinele sale cele doua mari ora$e industriale situate in
obscenului extermina orice ambiguitate ~i seductie pentm a raspunde situa!iei de la Timi$oara. Mai apropierea Bucure$tiului. La Bucure$ti nimeni nu
Emilia Irina Strat a absolvit Facultatea
pentru a oferi fascinatia definitiva a corpului rara precis, Ceau$escu le-a repro$at ca nu au aviizut pe ecrane1e de televiziune faimo$ii pretorieni
chip, a chipului rara ochi ~i a ochilor lara privire.
de Filosofie, Cluj-Napoca, pre cum ~i
concentrat cadrele militare ale Amlatei $i Securita!U ai regimului $i armamentullor; in schimb, s-au
Cand totul e supra-semnificat, sensul devine Facultatea de Relatii Intemationale, curs in centrul ora$ului $i ca nu au 1asat acolo decat putut ghici cativa terori$ti izolati tragand din cand
insesizabiI. postuniversitar, Bucure~ti. Este cateva deta$amente inannate cu bastoane $i arme in cand cateva gloante $i s-au putut vedea soldati,
Seducpa e fatala, pretul ei este ca nu trebuie doctoranda a Facultatii de Filosofie, de foc rara munitie. Din acel moment, masacrele militieni, civili bine antrenati (?) revarsand un tir de
sa se ajunga la 0 relatie. Trebuie pastrata taina, Bucure~ti. de duminica 17 decembrie au semanat cu un gloante. In acest timp, oamenii i$i vedeau de

SP nr. 71,72/1999 38 39 SP nr. 71,72/1999

 1989
cumparaturile lor sau priveau tirurile ca ni~te
spectatori ai unei sarbatori straine. In dom zile, un
regim atotputernic, sustinut ~i protejat de
numeroase trupe de pretorieni ~i de 0 feroce politie
politica se prabu~ea ca un castel de carti de joc!
Nu prin demonizarea erei lui Ceau~escu yom putea
ajunge intr-o zi sa 0 intelegem!
$i alte serii de elemente ne indruma spre
ideea unei lovituri de stat. Astfel, filmul (prezentat
de FR3) des pre una dintre primele reuniuni ale
Consiliului Frontului Salvani Nationale Ii arata, in
jurul pre~edintelui Ion Iliescu ~i al prim-ministrului
Petre Roman, pe generalul Ardeleanu (~eful
trupelor antiteroriste ale Securitatii) ~i pe inginerul
Voicu (inginer al Securitatii insarcinat cu mentinerea
cladirilor ~i subteranelor Comitetului Central ~i a
~ palatului prezidential). Dar ceea ce apare ca unul
dintre cele mai graitoare indicii este fuga solitara a
~efului statului ~i a sotiei sale. Intr-adevar, daca ar
fi avut loc un razboi civil intre 0 factiune a armatei,
populatia inarmata ~i Securitate, ~eful statului nu
ar fi fugit abandonat de toti intr-un eli copter al
armatei (~i nu intr-un elicopter al Securitatii) pentru
a ateriza la 40 de kilometri de Bucure~ti ~i a fi
imediat arestat. Un razboi civil ar fi dat la iveala
lucmri asemanatoare preluarii o~ului Panama de
catre p~uti~tii americani sau bombardamentelor
Beirutului. Nimic din to ate acestea. in fine, lara
pretentii de exhaustivitate, trebuie insistat pe
cronologia zilei de vineri 22 decembrie 1989, care
a consfintit caderea regimului Ceau~escu. La ora
zece ~i jumatate ~eful statului a fugit, iar la un sfert
de ora mai tarziu Petre Roman insotit de un grup
de studenti a intrat in cladirea Comitetului Central,
considerata in Bucure~ti ca una dintre fortaretele
Partidului ~i Securitatii. In acel~i timp, Iliescu intra
in imobilul Radioteleviziunii, iar poetul Mircea
Dinescu anunta cilderea ~i plecarea "tiranului".
Stranie sincronizare pentru un razboi civil? Mai
mult, dizidentii care ulterior au apartinut Consiliului
Frontului Salvalii Nationale (fie ca erau vechi
conducatori comuni~ti, fie intelectuali) erau supu~i
unei supravegheri permanente din partea
Securitatii. Zile ~i nopti politi~ti in civil, echipati cu
SP Dr. 71,72/1999 40
1989
aparate de emisie-receptie Iaceau cu schimbul in
fat a domiciliilor lor, interzicandu-Ie accesul
vizitatorilor ~i insotindu-i in timpul celor mai mici
deplasari. Daca ar fi fost declarat un veritabil razboi
civil, atunci nimeni nu ar putea intelege de ce
dizidentii nu au fost executati, deopotriva pentru
razbunare ~i pentru a pune in dificultate viitoarea
putere prin suprimarea elitei politice ~i culturale
desemnate. Dimpotriva, ca prin farmec, din
momentul anuntarii caderii lui Ceau~escu, cadrele
Securitatii care ii pazeau au disparut, spre surpriza
prizonierilor lor. Interviurile cu pastorul Tokes4 ~i
cu Dan Petrescu5 sunt exemplare: din momentul
anuntarii diderii ~efului statului la radio, ei se
~teptau sa fie imediat executati.
Dezbaterea asupra anterioritatii Consiliului
Frontului Salvani Nationale ofera un nou indiciu a
carui pertinenta a fost subevaluata de presa
occidentala, chiar daca autoritatile romane se
incapataneaza sa proclame crearea sa in mod
spontan! Totu~i, exista informatii precise despre
aceasta anterioritate, care va permite ins~irea unor
invataminte in privinta punerii in scena a loviturii
de stat ~i a pertinentei rela!iei dintre realegerea
triumfala a lui Ceau~escu la al XIV-lea Congres al
P.C.R. (!inut in 22-23 noiembrie 1989) ~i
prabu~irea regimului 0 luna mai tarziu. lntr-un
numar al sau din 22 septembrie 1989, revista
dizidentilorromani din Franta, "Lupta", publica un
manifest intitulat "Poporul roman se gase~te in stare
de greva generala", semnat de un anume Front al
Salvarii Nationale.6 Cu 0 luna inainte, acest text
fusese citit pe undele postului de radio Europa
Libera din Munchen. Textul prezenta argumentele
unei critici a situatiei romane~ti in spiritu1 unui
comunism reformist ce condamna deriva
ultranationalism, izolationismul ~i stangacia gestiunii
econornice ~i sociale a tarii. In concluzie, manifestul
deplangea slabiciunea rezistentei populare
romane~ti, gradul de atomizare al acesteia ~i lipsa
ei de organizare.
Dupa cum se vede, confruntata cu
slabiciunea mi~carii sociale, schimbarea cerea un
complot care, pentru a reu~i pana in cele mai rnici
amanunte, trebuia sa implice 0 retea de complicitati
care sa se intinda pana la cele mai inalte niveluri in
stat, armata ~i securitate. 0 dovada in acest sens
este originea politica a figurilor celor mai importante
ale Consiliu1ui Frontului Salvarii Nationale. Toti
ace~ti oameni au participat rnai mult sau mai putin
la putere in era lui Cea~escu. Cu siguranta, lliescu
s-a dat la 0 parte in 1971, dar Brucan (fost
ambasadorin Statele Unite), Celac (vechi diplomat
~i interpret personal allui Ceau~escu), Mazilu
(vechi reprezentant la O.N.U.), Militaru (vechi
colonel de securitate condamnat 1a moarte in 1980
sub acuzatia de spionaj ~i sal vat de sovietici),
Roman (fiul unuia dintre fondatorii SecuriHitii in
1948) au abandonat nava foarte tarziu. Toti ace~ti
. oameni au sprijinit ~i au participat 1a punerea in
aplicare a programu1ui partidului comunist roman
initiat in 1965 ~i urmant pana in decembrie 1989:
industrializare ~i urbanizare fortate, autosuficienta
nationa1a, identitate nationa1a valorificata pana la
caricaturizarea miturilor etnografice ~i istorice.
Intre 1964 ~i 1975 acest program a obtinut
succese ~i legitimare popu1ara, mai ales dupa ce
Cea~escu a proclarnat la sffu-$itullunii august 1968
refuzul Romaniei de a participa la invazia
Cehoslovaciei alaturi de armatele tarilor membre
ale Pactului de 1a V~ovia. Aceasta decizie a atras
numeroase elite nationaliste eliberate din inchisoare
in 1962, care i-au acordat incredere lui Ceau~escu,
~i a motivat multi tineri intelectuali sa solicite
aderarea lor la partido Dar, mai mult, aceasta dorinta
de independenta, apreciata de tarile occidentale,
permitea recrearea unei veritabile uniuni nationale
care fusese un timp fisurata de comunismul
prosovietic allui Gheorghiu-Dej (mort in 1965).
Din partea intelectuali10r, acordul asupra acestui
program a durat pana in anii 1972-1973, cand
partidul a Iacut cunoscut ca independenta in politica
extema nu favoriza autonomia unui anumit grup
social, care sa scape astfel sferei de influenta a
partidu1ui. Expu1zarea scriitorului Paul Goma
(semnatar al Chartei 77) a marcat divortul acestor
interese ireconciliabile; dar intelectualii dizidenti nu
au fost niciodata altceva decat indivizi solitari, lara
41
sustinere popu1ara. A~adar, intre 1964 ~i cel de al
doilea ~oc petrolier de la sIar~itul anilor 1970,
abundentele credite occidentale au permis
industrializarea ~i actiunea pe cont propriu,
mentinand in acel~i timp 0 stabilitate sOcla1a ~i un
nivel de via!a inca acceptabil pentru 0 popula!ie
nu foarte saraca. In momentul cand greutatea
datoriei economice a devenit foalte dificil de
suportat ~i a apasat asupra politicii interne, guvemul
lui Ceau~escu a hotarat sa 0 ramburseze pentru a
pastra independenta, Cll pre!UI unor restrictii
draconice care au antrenat 0 saracire absoluta a
intregii popula!ii, inclusi~ a membrilor partidului
comunist (avand aproximativ 3,8 milioane de
membri). Totu~i, marile greve muncitore~ti, cea a
minerilor din Valea Jiului din 1977 ~i cea a
muncitorilor din BrQ.~ov din 1987, nu au fost
niciodata reprimate cu anne de foc. Dupa
devastarea cladirilor partidului comunist, muncitorii
s-au confruntat cu fortele de ordine inam1ate cu
bastoane ~i tunUli de apa. Puterea a arestat cativa
conducatori ai revoltelor, sau pretin~i conducatori
(se afim1a, lara dovezi concrete in acest sens, ca
unii dintre ace~tia au disparut1), a demis
responsabilii locali ai partidului ~i ocazional Ul1
rninistru, a aprovizionat magazinele ~i situatia ~i-a
recapatat ambiguitatea initiala. De aceea situatia
din Timi~oara este surprinzatoare, intrucat se pare
ca nu era yorba des pre 0 manifestatie
muncitoreasca, ci despre un lucru mai nesigur,
posibil organizat in prealabil. Asupra acestui punct,
concluziile anwnitor ziari~ti occidentali ~i remarcile
lui Ceau~escu Iacute 1a adresa membrilor Biroului
Politic al partidului responsabili cu mentinerea
ordinii sunt de acord. Dupa 0 ancheta, primii au
crezut ca pot afirma ca rnici grupuri de provocatori
au devastat cladirile partidului, magazinele (de altfe1
goale) ~i au atacat soldati ~i ofiteri ai armatei. Din
momentul pseudo-procesului sau, Ceau~escu nu
a Iacut decat sa reitereze, la inmlnirea cu acuzatorii
sai, afirmatia despre 0 provocare.
Toate informatiile provenite din ziare, amt
de dreapta cat ~i de stanga, sunt de acord cand
subliniaza absenta , clasei muncitore~ti ca atare de
SP Dr. 71,72/1999
 1989
la manifestatiile care au precedat ~i au UD11at
caderii regimului Ceau~escu . Cei mai implioati in
agita~a populara au fost studenlii, putin numero~i
in Romania din cauza exigentei concursului de
adrnitere in universitiiti.
Acum este convenabil sa ne interogam in
privinta aparentului triumfallui Ceau~escu la al
XIV-lea Congres al P.C.R. S e cunoa~te
organizarea prealabila a acestor congrese
unanimiste in toata regula, iar in acela~i timp
informatiile culesedin Ungaria 1n octombrie 1989
lasa sa transpara 0 nervozitate fundamentala din
momentul reuniunilorpreparatorii . Mai mult, in
mediile infomlate din Budapesta se sus tinea ca
membrii de paltid din anumite intreprinderi s-au
~ romani ~i a sovieticilor (de fapt pentru sovietici
opus realegerii lui Ceau~escu in postul de secretar
general al partidului.In sfar~it, mediile intelectuale
din Bucure~ti 11 dadeau pe Iliescu ca succesor al
lui Ceau~escu . Dar nimic din toate acestea nu a
aparut in timpul ~edin\elor plenare. Congresul a
pus aceentul pe independenta romaneasca obtinuta
gratie platirii datoriei ~i saclificiilor neeesare pentru
" a apara ~i eonsolida eueeririle soeialismului". In
acest timp, mediul politic european, de la est la
vest, era la unison in a condamna aceasta politica
de rationalizare drastica, de urbanizare distmctiva
~i de permanent control politienesc. Totu~i,
telegrama de felicitare trimisa de Gorbaciov din
momentul deschiderii semana mai mult eu 0
porunca de schimbare (insultatoare pentru
Ceau~eseu) decat eu un mesaj de solidaritate intre
~efii eomuni~ti. Raspunsul i-a fost dat cu ocazia
discursului de inehidere, cand Ceau~escu a amintit
foarte ferm ca paetul germano-sovietic recent
denunt at de partea sovietica in ceea ce privea
Polonia ~i tarile baltice omisese sa mentioneze
injustitia comisa fat a de Basarabia (Moldova
sovietiea) ~i de Bueovina de Nord, smulse
Romaniei Mari inainte de razboi . Secretaml general
roman a tacut uz de argumente nationaliste care
pana atunci reunisera 0 parte a populatiei injurul
puterii. Oli, numeroase indicii aratau ca importanti
membrii ai Consiliului Frontului Salvarii Na~onale
intretineau relatii stranse eu sovietieii 8 , dar ~i cu
SP Dr.. 71,72/1999
1989
amerieanii, fapt care, dupa intfllnirea de la Malta,
nu poate sa treaca drept nesernnifieativ. Astfel, Ion
Iliescu, numarul 1, este prezentat ca un vechi
prieten allui Gorbaciov; Brucan, numaru12 in
Consiliul Frontului, se intoreea dintr-o calatorie de
studii in Statele Unite in septembrie 1989, pentru
a pleca din nou in scopul de a face 0 documentare
~tiintifica la Moscova in octombrie 1989; Militaru,
nurnaru13, a fost salvat de la moarte de sovietici;
Bogdan (vechi diplomat, mort in umla unui stop
cardiac) se intorsese in octombrie 1989 din Statele
Unite,. unde loeuiau cele doua fiice ale sale. Se
pare ca aceasta chemare la realipirea Basarabiei
la pania-mama ajucat rolul de detonator, punand
in mi~eare 0 actiune simultana a comploti~tilor
chestiunea Basarabiei nu era negociabila, pentru
cii punea in discutie unitatea Uniunii Sovietice). In
absent a unei opozitii populare cat de cat
organizate, erau necesare alte mijloaee pentru a
rapune 0 putere incapabila de schimbare prin sine
insa~i : spre deosebire de toate celelalte tan din est
(eu exceptia Albanid ), pe teritoriul Romaniei nu
au mai existat tmpe ~i consilieri sovietici din 1958,
in timp ce aliatii Moscovei ce operau in serviciile
interne ale Securitatii fusesera prigoniti tara mila
de douazeci de ani. Totu~i, 1egaturile cu sovieticii
nu au fost niciodata complet rupte; serviciile
romane de spionaj au fost adesea acuzate de presa
occidentaUi (ca ~i in memoriile lui Pacepa 10) ca au
lucrat cu sovieticii, iar intalnirile dintre state Ie
majore ale armatelor rarilor membre ale Pactu1ui
de la V~ovia perrniteau ofiterilor generali romani
sa fie in legatura permanentii cu generalii sovietici,
bulgari ~i unguri.
Mai ramanea de gasit un pretext, care sa
poata fi exploatat sau chiar creat, cine poate ~ti?
A~a ar fi, de exemplu, rnisterul de la Tirni~oara sau
eel al mitingului din Bucure~ti de joi 21 decembrie
1989 (considerat de catre toti observatorii drept
o eroare politica), cand multi mea adunata ~i
controlata de Securitate I-a huiduit pe Ceau~escu.
In momentul de fata, nici un indiciu nu ne permite
sa descifram relatia care unea mica manifestatie
42
de sustinere a pastorului Tokes ~i manifestatia de
treizeci de mii de persoane de duminiea 16
decembrie 1989, cand elemente turbulente, dupa
Le Point (1-7 ianuarie 1990), persistau in a
provoca trupele Armatei ~i ale SecuriHitii
dezarmate (cf. Le Nouvel Observateur 11-17
ianuarie 1990). latii de ce ~eful statului ~i sotia lui
au trebuit executati; deoarece denuntul unui
complot condus din interior cu ajutorul puterilor
striline ce trarlsparea in timpul discursului televizat
de rniercuri 20 decembrie 1989, in ciuda gaunoasei
rigiditati a limbii de 1emn ceau~iste, Hisa sa se
intrevada 0 veritabila tensiune dramatica.II
Ceau~escu s-a gasit intr-o situatie identica
cu Robespierre, eel care, adu1at de masele
pariziene (in cazullui Ceau~escu, adunarile de mase
ce au urmat celui de al XlV-lea Congres) ~i liiudat
de cei mai apropia!i prieteni, avea sa fie, douii luni
mai tarziu, tradat de cei care in ajun 11 ridicau in
sliivi panii 1a adoralie ~i injuriat, aproape desfiintat,
de acel~i mul~mi pe cand 11 conduceau pe drurnul
de moarte spre e~afod.
Na~terea ambigua a noii puteri, apiiruta
ca urmare a unei lovituri de stat ~i a punerii in scena
a unei revo1te populare 0 face pe aceasta ~i mai
fragila ~i 0 supune unor atacuri necontenite din
partea curentelor celor mai reactionare ale
emigratiei romane (revenitii pentru a ajuta la
rena~terea vechilor partide politice) ~i unei
condamnari unanime a mul~lor cu atilt mai feroce
indreptate impotriva vechilor comuni~ti cu cat
ace~tia demonstrasera 0 disponibilitate ~i un
servilism firii egal. Ori, trecutul precomunist
romanesc nu a exce1at niciodatii printr-o inclinatie
spre democratie. Din 1937, democratia (chiar ~i
formala) a fost cvasi-suspendata in Romania; din
timpul dictaturii regale panii in 1940, apoi in
perioada dictaturii Giirzii de Fier fasciste pana in
1941 ~i, in fine, pe durata dictaturii mare~alului
Antonescu, aliat fidel al Germaniei fasciste pana in
1944 (~i in ciuda interludiului dintre august 1944 ~i
decembrie 1948 sub control sovietic) poporul
roman nu a avut deloc ragaz sa se obi~nuiasca cu
altceva decat cu puterea dictatorialii.
43
Astazi, in absenta unei clase muncitore~ti
mai mult sau mai putin unitarii in fata diverselor
puteri care se constituie ~ i in prezenta unor
probleme de cele mai multe ori de nesolu!ionat
puse de contenciosul ~i resentimentu1 minoriti'itilor
nationale, pare destu1 de dificil sa se prevada
viitorul imediat al Romaniei. In ciuda gafelor
inevitabile (confuzia dinn·e solda~i diverselor tmpe
a provocat moartea ~i ranirea unor civili 12), toata
miiiestria acestei lovituri de stat a constat in a face
credibile 0 revolutie ~i un masaCl1l de propoqii
uria~e . Dar, datorita proclamarii victoriei unei
revolutii populare cu pretul unui imens sacrificiu
uman in care s-au rasfrant cele mai rele
compromisuri ale trecutului, existii posibilitatea ca
poporul sa s~easca prin a se convinge de acelliita
~i sa c~ara sa beneficieze de foloasele ci.In acel~i
timp, toate informatii1e raportate de echipele de
ac!iune umanitara lasa sa se intrevada lenta
instaurare a unei dictaturi militare 13 . Aceasta
deoarece, alaturi de popor, armata, aureolata de
victoria sa asupra "terori~tilor", ramane singura
institutie coerenta ~i organizatii, capabila sa faea
sa dornneasca un minimum de ordine, sa men!ina
in stare de functionare ma~inana industrialii ~i sa
tina sub control 0 revolutie pJebee care in prezent
ar putea sa izbucneasca pentru a inliitura 0 putere
politicii lara legitimitate realli.
Republicate dupa alegeri, nu cred deloc
ca argumentele avansate in acest text ~i-au pierdut
pertinenta. Ar trebui pur ~i simplu adaugat faptul
ca, alegandu-l pe Iliescu, romanii ~i-au manifestat
ata~amentul pentru 0 putere comunista care a
inlaturat doar constrangerile cele mai dure ale
regimului Ceau~escu, mentinand in acela~i timp
fundarnentele nationaliste ale vechiului regim (a se
vedea modul in care Frontul a lasat sii degenereze
situatia dintre romani ~i unguri) ~i garantand un
control riguros al economiei de piata. Nu ramane
mai putin adevarat faptul ca lovitura de stat i-a
perrnis vechii adrninistratii a partidului comunist, a
Securitatii ~i a Armatei sa conserve aspectele
esentiale ale inflexibilitiitii puterii, cu atilt mai mult
cu cat tocmai reca~tigase 0 noua legitirnitate gratie
SP Dr. 71,72/1999
 1989 Arhiva
II Romania Libera de joi 21 decembrie 1989:
alegerilor mai mult sau mai putin democratice. in
momentul in care toate regimurile comuniste din "Nu este un efect al intamplalii faptul ca radioul
Europa de Est au fost inHiturate in favoarea din Budapesta ~i din celelate tari au dec1an~at in
partidelor conservatoare din punct de vedere cursul acestor actiuni antinationale ~i teroriste 0
campanie neru~inata de deraimari ~i minciuni
SEMNATU,R A LUI SADOVEANU

politic ~i liberale din punct de vedere economic,

Romania se dovede~te in mod hotarat a fi un caz impotriva patriei noastre". Astazi unii ~tiu ca acesta
Colectiva ~i sa nu predea cotele fixate.
singular. era de fapt adevarul.
- De asemeni, a batot pe un pamie agllcol
12 International Herald Tribune de vineri 5
ianuarie 1990: "Numeroase detalii date in prezent
de martori sugereaza di mai multe persoane au
Nota:
I Romania Libera, 10 ianuarie 1990
fost ucise de soldati nervo~i ~i foarte prost
2 Guy Stibon, "Televiziunea m-a mintit", in Le
antrenat i". Celestine Bohlen, "Sarea ~i piperul
NouvelObservateur, 11-17 ianuarie 1990 rumorilor bucure~tene"
13 Dupa ~ase ani de guvernare Ceau~escu
Jean-Paul Mari, "Ultima furie a lui Ceau~escu",
incepuse deja 0 militarizare a conducerii celor mai
ibidem
~ 3 A se vedea fotografiile publicate in Le Point, 1­
PREZIDIUL MARlI ADUNARI
NATIONALE
PROCESVERBAL
Astazi 13 mai 1952,
Noi, Biroul Prez,idiului Marii Adunari
Nationale, ne-am intrunit in ~edinta de lucru sub
Pre~edintia Academicianului Prof. Dr. C. 1. Parhon,
Pre~edintele Prezidiului Marii Adunan Nationale,
care il denuntase autorita!ilor pentru propaganda
dusa de el.
- Tot atunci, a scos oamenii din case,
amenintandu-i ~i indemnandu-i sa nu dea cote Ie
fixate, obligandu-i sa se inarmeze eu pari, securi,
furci ~i ciomege, pentru a lovi in armata ce venise
acolo pentru a face ordine.
- Numitul a omorat un ofiter, iar dupa

7 ianuarie 1990
mari intreprinderi industriale ~i a circumscriptiilor
administrative din zonele mai delicate.
4 Liberation, 5 ianuarie 1990
5 Le Monde, 2 ianuarie 1990
6 Le Combat, nr. 128,22 septembrie 1989
7' l umalistul B. Poulet I-a regasit pe Paraschiv
(muncitor, fondator al unui sindicat liber) in stare
buna; se presupunea dispari~a sa din cauza faptului
di nu mai raspundea apelurilor telefonice
interna~onale.
8 Acest punct de vedere va dovedi ca un element
pertinent cali'itoria la Budapesta, opt zile inaintea
cacterii lui Ceau~escu, a trei dintre cei mai inalti
responsabili ai Armatei: generalul Chit ac
(responsabil de razboiul chimic, ulterior ministru
de Interne), generalul Stanculescu (~efu] statului
major al Armatei, ulterior ministru al Apararii) ~i
generalul Milea (ministru al Apararii, care s-a
"sinucis" in timpulloviturii de stat)
9 Trebuie notat extrem de interesantul articol allui
Francis Cornu din ziarulLe Monde de miercuri
17 ianuarie 1990, in care, in legatura cu Albania,
el evidentiaza 0 schema de bulversflre politica
(Traducere de Oana Manolache ~i
Flaviana Teodosiu)
CINE NE CJTE~TE:
Apreciez "Sfera Politicii" ca 0 revista de
avangarda a societatii romane~ti. Doresc
sa felicit editorii ~i redactorii acestei reviste
pentru ca au reu~it, in to!i ace~ti ani, sa
pastreze 0 abordare serioasa a unor
subiecte multiple ancorate in realitatea
tranzitiei sau in trecutul inca nedeslu~it pe
deplin
Mult succes ~i viata lung a revistei "Sfera
Politicii"!
2~ \u\\e 49"\,,
de fata fiind tov. P. Constantinescu- la~i, M.
Sadoveanu, Vice-Pre~edinti ai Prezidiului Marii
Adunari Nationale, Marin Florea lonescu,
Secretarul Prezidiului Marii AdW1ari Nationale ~i
Mihail Moram, Anton Alexandrescu, Popa Emil,
Bica loan, Membri ai Prezidiului Marii Adunari
Nationale.
Ordinea de zi:
Cererea de gratiere a numitului Bratu
Grigore din Com. Sardane~ti-Gorj, condanmat la
moarte pentru crima prevazuta de art. 1, lit. d, din
Legea Nr. 16/949, modificata prin Decretul Nr.
199/950, prin sentinta Tllbunalului Militar Craiova
Nr. 828 din 23 noiembrie 1950, sentinta ramasa
definitiva in urma respingerii recursului prin Decizia
Curtii Militare de Casare ~i Justitie Nr. 161 din 29
ianuarie 195 1.
Faptele comise constau in aceea ca:
- Imprewla cu a1tii, a dus propaganda
d~manoasa impotriva conducerii Statului, spunand
locuitorilor ca americanii ~i sarbii vor ponli riizboi
impotrivaRepublicii Populare Romane ~i u.R.S.S.
aceasta a incercat sa pIece fraudulos in lugoslavia
sau Turcia.
Avand in vedere gravitatea faptelor comise
de catre condamnat, prin faptul ca a savar~it acte
de terorism care tinteau la crearea unor condi!illlli
favorabile actiunilor criminale de rasturnare a
regimului nostru de democratie populara ~i de
reintoarcere la regimul monarho-fascist al
burgheziei ~i mo~ierimii ~i a conus crime odioase
~i talhare~ti care poarta pecetea urii claselor
exploatatoare, impotrivaoarnenilormuncii, eliberati
de sub jugul exploatarii capitaliste, crime ce ne
amintesc ferocitatea fiarei fasciste ~i a reaqiunii
burghezo-mo$iere~ti, a dU$manilor poporului, ai
pacii ~i libertatii popoaretor.
In temeiul art. 44 din Constitu1ia R.P.R.,
hotaram in unanirnitate RESPINGEREA cererii de
comutare in muncii silnica pe viata a pedepsei la
moarte data numitului Bratu Grigore, sentinta
riimanand executOlie, ramanfmd deci condamnat
lamoarte.
Pre~edinte: Membri:
C.(..-F~
Vice-pre~edinti:

fondata pe 0 lovitura de stat venita din interiorul

_ k; x~J...:

partidului comunist ~i rezultata de pe urma unei - In cursul anului 1950, numitul a sarit
crize economice; el adauga: "0 astfel de schema
Theodor Stoloj!an inarmat cu pari de lemn asupra Comisiei ce era ,*.010.-.9.,,,",­
-... -
se poate observa ~i in Romania" Economist, fost Prim Ministru al infiintata pentru a fonna Gospodaria Agricola Secr~.
10 Generalul Ion Pacepa, "Orizonturi ro~ii", Paris

1987
Romaniei Colectiva din acel sat, ducand propaganda ca
cetatenii sa nu se inscrie in Gospodaria Agricola
/','7
./

SP Dr. 71 ,72/1999
44 45 SP nr. 71,72/1 999
 Arhiva
Nr.7/S/13-V-19S2
Oitre MINISTERUL FORTELOR ARMATE
o comisie pentru formarea Gospodariei Agricole
LOCO
Colective, a hotilrat sa se inarmeze cu pari de lernn
Va facem cunoscut di in ~edinta de asilizi
13 Mai 1952, Prezidiul Marii Adunari Na!ionale
aRESPINS:
Cererea de comutare in mund! silnica pe
viata , data numitului BRATU GRIGORE,
condamnat la moarte pentru crima prey. de art. 1,
lit. d din Legea Nr. 16/949, modificata prin D. Nr.
199/950, la 5 ani inchisoare corectionala pentru
instigare publica, la 2 ani inchisoare corectionala
pentru intrebuintare de fals, de Tlibunalul Militar
Craiova, prin Sentinta Nr. 828 din 23.XI. 950,
scntinta ramasa definitiva in urma respingerii
recursului de catre Curtea Militara de Casare ~i
Justitie, pIin Decizia Nr. 161 din 29.1.951
Deci, poo respingerea cererii de comutare
a pedepsei date, sentinta ramane executorie.
SECRETARUL PREZIDIULUI
MARlI ADUN.ARl NATIONALE,
Marin Florea lonescu
ONORATPREZIDIU AL
MAREI ADUNARI NATIONALE A
REPUBLICII POPULARE ROMANE
Prin sentinta Tribunalului Militar Craiova
Nr. 828 din 23.XI.950, numitul BRATU
GRIGORE, din Com. Sardane~ti Gorj, a fost
condamnat la moarte pentru crima prey. de art. 1
lit. d din Legea Nr. 199/950, la 5 ani inchisoare
corectionala pentru instigare publica, la 2 ani
inchisoare corectionala pentru fals in acte publice
~i la 2 ani inchisoare corec!ionala pentru
intrebuintare de fals, urmaud a executa potrivit art.
101 C. P. pedeapsa cea mai grea.
Faptele comise constau in aceea ca:
- Impreuna cu altii, a dus propaganda
d~manoasa impotriva conducerii Statului, spunand
locuitorilor ca americanii ~i sarbii vor porni razboi
SP nr. 71,72/1999
impotriva R.P.R. ~i UR.S.S.
_La 13.Yn.950, aflandca va veni in sat
~i sa loveasca pe membrii comisiei, indernnand in
acela~i timp pe locuitori sa nu predea cotele de
grau fixate.
- La 20.Vn.950, a batut pe paznicul
agricol Uta loan, daudu-i cateva lovituri cu un par,
pentru ca-l denuntase autoritatilor pentru
propaganda dusa de el.
- Tot atunci, impreuna cu altii, a scos
oamenii din case amenin¢ndu-i ~i dupa ce a strans
peste 150 de locuitori, i-a indemnat sa nu dea
cotele fixate; fiind anuntati ca au venit douii m~ini
cu militari, au indernnat populatia sa se inarn1eze
cu pari, securi, furci ~i ciomege ~i sa loveasdi pe
militari.
- Vazand dupa aceea pe Cpt. Gh.
Nabiidan luptandu-se cu inculpatul Constantinescu .
pentru un pistol automat, a aplicat ofiterului doua
lovituri, una cu parul, iar alta cu sapa, in partea
dreapta a capului; victima transportata la spital a
sucombat dupa 0 ora.
- A urmarit un militar ranit, care se
refugiase in piidure pentm a scapa de agresori, iar
dupa comiterea acestor fapte a planuit sa piece
fraudulos in lugoslavia sau in Turcia.
Sentinta de condarnnare la moarte a ramas
definitiva in urma respingerii recursului prin Decizia
Curt ii Militare de Casare ~i Justitie Nr. 161 din
29.1.951.
In urrna definitivarii acestei sentinte ,
aparatorul condamnatului a Iacut cerere de gratiere
solicitand comutarea pedepsei cu moartea in
munca silnica pe viata·
in conformitate cu dispozitiunile art. 44,
pt. 4 din Constitutia R.P.R., va rugam sa binevoiti
a decide asupra cererii de gratiere Iacute,
cunoscand di parerea no astra este a se respinge
cererea.
MINISTRUL FORTELOR ARMATE
General de Armata,
E. Bodnar~
46
Politicii externii.
Ministerul Ap~rari i
d'e Rusia!
VALENTIN STAN
Coalitia venita la putere in Romania, dupa
1996, ~i-a propus ca punct programatic esential
sa elimine incompetenta din sfera guvemiiri.i politice
~i sa a~eze demersurile interne ~i externe ale
guvemului pe principiile sanatoase ale eficientei ~i
responsabilitatii. Cu toate acestea, in planul politicii
exteme, aderarea la NATO ~i Uniunea Europeana
nu a fost demarata pana in prezent ~i exista ~anse
minime ca acest lucru sa se intample in timpul
actualului mandat al coalitiei guvernante de~i
pre~edintele Constantinescu a promis solemn
na!iunii romane ca ambele obiective vor fi atinse
sub respectivul mandat (inclusiv in discursuri
oficiale rostite in fata Consiliului Nord Atlantic, la
BlUxelles).
ldeea ca in cabinetele actualei guvernali
s-ar afla oameni mult mai competenti decat in
perioada precedenta este un slogan deja
supralicitat in discursul politic al partidelor aflate
la putere. Cat de competenti sunt ace~ti oameni ~i
ce pot face ei pentru Romania este una din
intrebiirile la care ne propunem sa oferim un
riispuns, in ceea ce prive~te Ministerul Apararii
Nationale.
o frontiera de netreeut in fata Rusiei!
La sfar~itullunii iunie 1999, ministrul
apiiralii nationale, domnul Victor Babiuc a Iacut 0
vizita oficiala in SUA, unde s-a inffilnit cu secretalUl
apararii american, dornnul William Cohen ~i alti
inalti oficiali de la Pentagon. Paleta subiectelor
47
•••
"Ministerul tuturor talentelor".
Nume dat ironic coalitiei lui William
I
Grenville, din 1806, in Anglia, in cartea lui
G. W. Cooke, The Hislory ojParty, 1837,
vol. 3, p. 460.
abordate a fost fom1e larga vizand toate aspectele
colaborarii romano-americane, subiect esential
pentlU eforturile Romaniei de integrare euro­
atlantic a ~i chiar europeana. La sfar~itul
convorbirilor oficiale, cei doi demnitari au tinut 0
confelinta de presa comuna pe 29 iunie [vezi News
Briefmg, Office of the Assistant Secretary of
Defense (public Affairs), DoD News Briefing,
Tuesday, June 29, 1999, 11 :00 a.m., Presenter:
Secretaty ofDefense William S. Cohen].
Cu acest plilej, Televiziunea Romana a
adresat 0 intrebare ministrului roman, cu referire
directa la incidentul petrecut in spa!iul aelian al
Romaniei, cand 0 aeronava lUseasca, transportand
echipament ~i trupe pentru misiunea KFOR din
lugoslavia, nu a respectat regimul de zbor stabilit
prin COlmm acord mtre autoritatile de la Bucure~ti
~i cele ruse~ti, fiind escortata de aparate romane~ti
paua la ie~irea din tara (pentm acest incident, Rusia
~i-a cerut oficial scuze, inclusiv la nivelul ~efului
guvemului de la Moscova, scuze acceptate de
guvemul roman, care nu a considerat incidentul
respectiv ca ostil - era yorba de 0 gre~eala de
planificare a zborului).
lata textul intrebarii: "Avand in vedere
incidentele din ultimele zile legate de violarea
spatiului aerian al Romaniei, ati discutat, po ate, cu
domnul Cohen, intarirea masurilor de securitate
ca atare?" Dornnul Babiuc a dat un riispuns uluitor,
care, vom vedea, a pus pe jar agentiile de presa ~i
jUl11ali~tii acredita!i la Pentagon. lata raspunsuI:
"Unul dintre proiectele pe care Ie-am discutat este
SP nr. 71,72/1999
 Politica externa Politica extema
acela de a face frontiera de est a Romaniei de Va rog sa-I intrebali pe ambasadorul de est parea sa se limiteze tocmai la "controlul de Trebuie spus ca regula la conierintele de presa ale
netrecut din punct de vedere militar - evident nu roman! frontierii"? structurilor administratiei SUA, atunci dnd
din punct de vedere al controlului vamal ~i de In aceea~i zi in care Babiuc ~i Cohen au purtatorul de cuvant nu cunoa~te raspunsulla 0
frontiera. Acest proiect UITIleaza sa fie discutat ~i Chestionat in legatura cu declaratiile lui tinut .
. conferinta de presa comuna, pe 29 iunie 1999, intrebare referitoare la activitatea altei agentii
evaluat de generali din armata romana ~i americana Babiuc, pre~edintele Constantinescu a fost nevoit la numai cateva ore dupa aceea a urmat briefing­ guvernamentale a SUA, este aceea de a indruma
pentru a vedea ce se poate face". Practic, prin sa amendeze drastic viziunea ministrului apariirii ul purtatorului de cuvant al Pentagonului, Kenneth pe cel care intreaba catre agen~a respectiva. Daca
aceasta declaratie, Babiuc anunta opinia publica cu privire la intiirirea frontierei de est: "Amenintiirile Bacon [vezi News Briefing, Office ofthe Assistant intrebarea se refera la agentia reprezentata de
interna~onala ca annata americana este implicam militare in acest moment sunt surclasate de Secretary ofDefense (Public Affairs), DoD News purtatorul de cuvant (cazul nostru, fiindcii era yorba
in a construi apararea frontierei de est a Romaniei amenintarile privind crima organizam ~i, in special, Briefing, Tuesday, June 29, 1999 - 2:30 p.m., de un proiect pe care Babiuc sustinea ca I-a
impotriva Rusiei! Nu cuno~tem ce avrut sa spuna de imigrapa ilegala transfrontalierii. Aceasta este Presenter: Mr. Kenneth H. Bacon, ASD PA]. discutat cu William Cohen, conducatorul
domnul Babiuc in realitate ~i nici nu este asta problema. Nu exista in momentul de fata, in Uluiti de afirmatiile lacute de ministrul roman, cu Pentagonului), iar purtatorul de cuvant nu cuno~te
relevant. Conteaza ce a spus efectiv, ca raspuns la calculele de risc, posibilitati ca Rusia sa atace cateva ore mai inainte, in conferinta de presa raspunsul, acesta informeaza ziaristul ca se va
o intrebare ce viza explicit patrunderea unor Romania" [vezi "Romania face eforturi pentru sustinuta alaturi de William Cohen, jurnali~tii interesa ~i va reveni cu informa~a cerum. In plus,
avioane ruse~ti in spa~ul aerian al Romaruei, aceasta securizarea granite lor sale", declaratii ale americani au dorit sa aile de la sursa, adica de la este greu de crezut ca Bacon nu cuno~tea subiectul
fiind singura inca1care a regimului de zbor stabilit pre~edintelui Emil Constantinescu la PRIMA Tv, Pentagon, in ce consta proiectul comun rom:lno­ discu~ilor lui Cohen cu Babiuc, aceasm cuno~tere
~ de autorimtile tarii, in spa~ul aerian romanesc, din 3 iulie 1999, ora 18:00, in RADOR, Transcrieri american de intarire a frontierei de est a Romaniei, fiind principala atributie a purtiitorului de cuvant.
1989 pana in prezent. - interviuri, comentarii, dezbateri, 4 iulie 1999, despre care a vorbit ministrul Babiuc. lata textul Bacon a refuzat, pur ~i simplu, sa se
Mai mult, domnul Babiuc a fost foarte atent . Anul II, Nr. 185(532), p. 12]. dialogului dintre purtatorul de cuvant al intereseze ce este cu proiectullui Babiuc ~i i-a tri.mis
pentru a exclude orice alta interpretare a spuselor Pre~edintele adauga, cu acela~i prilej, ca Pentagonului ~i presa: pe jurnali~ti la ambasada Romaniei. Acest gest al
sale, precizand ea intarirea frontierei de est nu se este yorba strict de "controlulla frontiera", pentru "Intrebare: Ministrul roman al apararii a purtiitorului de cuvant indica in limbaj diplomatic
refera la "controlul vamal ~i de frontiera" . Este a se impiedica extinderea "retelelor crimei spus acum 0 vreme, in cadrul inmlnirii cu Cohen, ca Departamentul Apiiriirii al SUA nu i~i asuma
evident ca demnitarul roman se referea la intarirea organizate", ~adar cu totul altceva decat intelegea ca a discutat un proiect cu scopul de a face afmna~ile lui Babiuc ~i, in consecintii, un proiect
militarii afrontierei, cu sprijin american, impotriva domnul Babiuc prin intiirirea frontierei de est sau, frontierele de est ale Romaniei de netrecut din punct de tipul celui descris de Babiuc nu putea fi avut in
unorvioliiri ale spa~ului aerian al Romfu1iei de ciitre mai precis, exact ceea ce domnul Babiuc excludea de vedere militar. Ne puteti expliea ce inseamna vedere de Pentagon, deci purtatoml de cuvant nu
Rusia. Aceste declaratii incredibile ale ministrului din ideeaintfui.rii frontierei de est. Absolut incredibil acest proiect? avea de ce sa se refere la el. De aceea i-a trimis
. .
roman au pus administratia americana intr-o situatie pentru statura unui demnitar al statului roman ~i Domnul Bacon: Nu am participat la
intalnire. El (ministrul Babiuc-n.n.) a explicat in
pe ziari~ti la cei care Iacusera declarapa respectiva.
delicam. SUA au un parteneriat strategic cu Rusia pentru responsabilitatea ce ar trebui sa guverneze Faptul cii ministrul roman ~i-a sehimbat declaratia
deosebit de important pentru protejarea intereselor luiirile sale de pozi~e, ministrul Babiuc, revenit in timpul conferintei de presa ~i va indrum catre initiala, iar pre~edintele Constantinescu i-a
de securitate americane. Niciodata SUA nu s-ar Romania, ~i-a schimbat radical declaratia din ambasadorul roman, care a fost la intalnire ~i care amendat-o drastic confirma acest lucru. In plus,
angaja intr-un proiect de tipul celui descris de conferinta de presa cu William Cohen. sunt sigur ca va fi bueuros sa se refere mai mult la aceste evolutii indica foarte clar nemultumirea
Babiuc, pentru simplul motiv ca un astfel de proiect In conformitate eu un comunicat acest lucru. americana fata de astfel de dec1aratii pro fund
ar fi 0 incakare grosolana a mtelegerilor cu Rusia ROMPRES, ministrul roman a declarat pe intrebare: Vor ajuta SUA Romania sa-~i daunatoare rela~ilor SUA cu Rusia, nemultumire
~i un exerci~u de apiirare cu participare americana, aeroport, la intoarcerea din SUA, ca intareasca apararea la frontiera de est? care nu e exc1us sa fi fost transmisa pe canale
pe care SUA nu il desla~oara decat pe teritoriul "impermeabilizarea" frontierei de est "vizeaza Domnul Bacon: Jim, ti-am dat singurul confiden~ale piirpi romane.
na~onal sau pe teritoriul alia~lor SUA. modalitati de a controla trecerile de frontiera" ~i raspuns pe care pot sa ti-l dau. Nu am fost la Cum de a fost posibil ca Babiuc sa faea
In Europa, a~a ceva nu ar fi posibil decat ca "nu este yorba de prezenta unor trupe intalnire. Te indrum sa ceri Ambasadei Romaniei asemenea declaratii la Washington ramane 0
pe teritoriul tarilor NATO ~i asta in concordanta americane in zona" (vezi "Dl Victor Babiuc dor~te sa elaboreze cu privire la declaratia lacuta de enigma. Faptul ca Bacon i-a trimis pe ziari~ti la
in acordurile interna~onale la care SUA sunt parte. sprijin american pentru impermeabilizarea granitei ministrul roman al apararu". ambasada Romaruei pentru a afla date suplimentare
Nu mai luiim in considerare faptul ca incidentul cu deEst",inROMPRES,$tirilnterne, 1iulie 1999, Dupa cum se vede, purtatorul de cuvant despre cele afmnate de Babiuc nu face decat sa
avionul rusesc nu prezinta nici un peri col pentru p. 18). Ce se intfunplase intre momentul conferintei al Departamentului Ap:lriirii al SUA a refuzat pur implice ~i ministerul de externe roman in teribila
Romania, iar guvernul roman nu a lacut nici un de presa comune cu domnul Cohen, unde ~i simplu sa se refere la declara~a lacum de Babiuc, gala pe care domnul Babiuc a Iacut-o in SUA. Un
demers internaponal pentru a declara Rusia agresor eliminase ideea "controlului la frontiera" cand de~i ministrul roman 0 Tacuse in plina conferinta minister de exteme incapabil sa stopeze asemenea
sau pentru a cere asistenta in fata violiirilorruse~ti vorbea de intarirea frontierei de est ~i momentul de presa alaturi de secretarul apariirii american, gafe, care demonstreaza ca, de fapt, ministerul
ale spapului aerian. sosirii la Bucure~ti, cand, iata, intarirea frontierei invocand cii nu a participat la convorbirile oficiale. insarcinat sa coordoneze politica extern a a

SP nr. 71,72/1999 48 49 SP nr. 71,72/1999

 Politicii externii Politicii externa
Romaniei, a devenit 0 simpla anexa la mdemana
oricaror demnitari ai statului care au decis de capul
lor ca au ceva de spus lumii.
Sigur, pJecand de la spusele donmului
Babiuc,se impuu cateva intreban: Cine I-a autorizat
VAC·ANTA

". ~ 11,( I
os yo : Efecte globale

pe ministl1ll roman sa propuna asemenea proiecte

partii amen cane? Daca nu I-a autorizat nimeni,
crede domnul Babiue ca este de competenta
MIHAl MU~ET
domniei sale sa decida singur cu privire la
proiectelc respective? Cum de s-a putut referi la
Ie public, punand udminstratia SUA ~i guvemuI
roman intr-o situatie penibilii? Care este rolul
ministerului de exteme in aceasta tragicomedie
medintica, minister condus de colegul de partid
BUSINESS
SPECIAL 'PACKAGE F OR
BUSINESS TRAVELERS La fe l ca la inceputul secolului XX, ~i ec onomi ca~i a avut mijloacele necesare sa
- TRANSPORT - ACCOMODATION ­ conflictele recente din Ba1cani au adus schimbari illtervina militar decisiv. De data aceasta ins3
- BUSINESS - LEISURE majore in relatiile intemationale. Ambele cOllflicte Europa integrata a acceptat ca pretuI interven!iei
au avut doua trasaturi comune esentiale: au fo st militare ~i at modelului suveranitatii diruilluate
MODULE I . TRANSPORT

(in sensul sprij inului politic) al domnului Babiuc, - Ticketing for individuals
generate de destdimarea imperiiIor care controlau include deschiderea economidi a Balcani lor, un
~ donmuJ Andrei P le~u? Cum de nu a existat nici 0
reaclie ia nivelul pariamentului roman cu privire la
- Charter flights for groups

- Rent a car

zona ~i au fost inflamate de fervoarea politicienilor

locali de a imprima pe plan domestic 0 puternidi
aspect ignorat de-a lungul secolului XX.
Nici pe plan globaltensiunile intre modelul
• Local and across country transfers

presta~a lamentabilii a ministrului roman in SUA? MODULE 2 - HOTEL RESERVATIONS

identitate naponaHi. Primul razboi rnondiaLa fost de suveranitate diminuata-. suponat de democra~ i
- Reservations for hotels in and out of the country

Evident, nu a~teptam nici un raspuns la decIan~at aici pe ruinele irnperiului otoman, iar adecvatinstitu!ionalizate ~i econoillii cornpetitiv
MODULES 3-STARTING/DEVELOPTNG A BUSINE SS

aceste 1l1treban. Ne multnmim a remarca ceea ce - Instant Office

evenimenteIe recente au urmat dezangreniirii integrate, ~i modelui de suveranitate putemica­
a obtinut domnul Babiuc prUl "striiluciili" prestatie - Full assistance for meetings, works hops, symposia
imperiahsmuluj comunist rus din zona Balcanilor. care a pennis numai 0 democratizare superficialA
- Assistance to establi sh a company in Romania

a domnieJ sale in America: 0 decIararie categoric a MO DULE 4 - LEISURE

10 ambele cazuri, mimI izoialionalismului ~i ~i se perpelueaza printr-o economie subordonata
lui William Cohen, lacum in aceea~ i conferinla - Week-end trips & Tour of Bucharest
pretentiile politieo-economice modeste ale statuiui, nu au gasit solutii pa$n ice ~i. din fericue,
- Tickets for concerts, Theaters. exhibitions, museums

coruuna de presa, prin care, referindu-se 1a posibila
populatiei au flicut ca mesaj u] nationalist sa
aderare a Romaniei laNtJO, demllitarul american
a tinut sa prec17eze ca SUA "uu ~ i-au Iuat nicl un
angajarnent fata de Romania". Un Iucru bine
cunoscut, de aItfel. Ne. punem totu~i 0 ultima
deosebire de primul razboi mondial--cand toate
iutrebare: Daca tot nu $i-au luat SUA nici un
- Reservations to restaurants, clubs, bars.
s-au rnanifestat deocamdata numai printr-un
captiveze 0 audienta care suspecta deja sinceritatea cOllflJct sub-reglOnal. Conflictul din Kosovo a
influente1transrnisa dm afara granilelor. Ceea Cf' ffitrodus sub 0 forma noua probleme mai vecb'
distinge i'nsa aceste evenimente este di, spre legate de suveranitate ~i rolul naliunii-sta1 in rela~ile
B.US·I NESS
tarile europene erau inca in faza de infatuare eu
intemationale. in acest articol argumentam ca
evenimentele din Kosovo au alterat dinamica

AS~'
aogajament pentru intrarea Romaniei in NATO,
lucru bine cunoscut de toata lumea, de ce este
curent din Balcani a intervenit in perioda In care
nevoie sa trirnitem, din cand in cand, cate un inalt
demnitar la Washington, pe banii contribuabilului
conceptul unitar de popor-natiune-stat, conflictul relatiilor intre marile puteri ~ i roIul natiunii-stat pe
USUALI
plan intemational, punctam elementeIe care raman
!ilrite dezvoltate din Europa au delegat de aproape neclarificate in tarile de tranzitie dlll Euro pa
I,
jumatate de secol importante segmente ale Centrala ~i de Est, ~i aplicam aceste date noi 181

J~e~1t7A
roman, doar pentru a-i face pe americani sa afmne suveranitiitii militare, economice, ~i politice unor [dati a Statelor Unite aie Americii cu Romania.
astaraspicat, in auzul intregii Iumi? organiza!ii supranationale, in timp ce unele !ari
VALE NTI N STAN a absolvit nedezvoltate din Balcani au inca dubii ca delegarea A. Efeete Globale
Facultatea de Istorie ~i Filosofie a suveranitatii Ie poate imbunatati situalia politica ~i 1. Stabilitate FIuida
Universitatii din Bucure~ti. Este lector de economica. Prin urmare, la SIar~ituI secolului XX,
relat ii internationale ~i istorie Europa integrata ~i dezvoltata-desprinsa de 1.Aratam intr-un articol recent ca reIatiile
For more infomlation contact Mr. Razvan Gaita at:

contemporana universala la Facultatea de Tel.: 336 9584, 335 3970

afinita!ile structurale conferite de dogma popor­ intemationale de stabilitate sufera de un deficit al

Istorie a Universitatii din Bucure~ti.
natiune-stat-a respins modelul suveranitatii
Membm In Consiliul Centrului pentru
absolute nemaiputiind tolera efectele negative ale
Studii Euro-Atlantice al Universitatii din
Bucure~ti.
Tel.!Fax: 401- 335 0917, 092- 534146
credibilitatii, au intrat intr-o perioada de tranzitie,
E-mail: vacanta@innovator.itcnet.ro
~i , p11n unnare, 0 interventie a NATO in Kosovo,
unei Europe dezintegrate ~i subdezvoltate­ chiar ~i echidistanta, poate elibera fOI1e extremiste
refugia!i, instabi Ii tate po Ii tica, depresi une ~i iredentiste intr-o regiune incapabiIa sa rezolve

SP Dr. 71,72/1999 50 51 SP Dr. 71,72/1999

 Politicii externii
pa~nic controverse istorice. Interventia NATO in
Kosovo nu a fost echidistanta ~i in plus a fost
escalata dincolo de telul " initial de asistenta ,
umanitara, provocand reactii contrariate in
rnajoritatea tan lor din partea continentala a Eurasiei.
De~i dezideratele nobile ul11anitare ale interventiei
din Kosovo au fost in general sprijinite, metodele
alese pentru a Ie atinge au fost criticate. Membri
importanti ai NATO au blocat decisiv initiative
militare mai agresive pentru a-~i proteja baza
politica domestica, chiar cu riscul de a compromite
in totalitate actiunea din Kosovo . Dar mai
important, reactiile au indus demonstratii publice
in Europa continentalii, chiar ~i in rari membre ale
NATO sau care aspira la integrare in NATO,
~ dezaprobare verbala violenta in Rusia la toate
nivelele societiitii ~i pe tot spectrul politico-militar,
dezaprobare silentioasa in centrele politice ~i
militare ale Orientului Mijlociu, ~i atacuri suspnute
~i viruJente ill Orientul Depiirtat asupra simbolurilor
vestului. Prin urmare, Kosovo, nu este un
eveniment sub-regional European. Din contra,
Kosovo, prin efectele pe care le-a creat in relatiile
de stabilitate dintre putelile Eurasiatice, face parte
din categoria evenimentelor globale, in acea~i
categorie cu conflictul Ruso-Chinez din anii '60,
apropierea SUA de China in anii '70, ~i
dezmembrarea comunismului in anii '80.
In plus, evenimentele din Kosovo au miirit
deficitul de credibilitate in relatiile internationale.
In primul rind, principiul suveranitatii asupra
problemelor interne, promovat dupa primul riizboi
mondial ~i sustinut pe perioada razboiului rece ill
scopul de a exploata divergente nationale ~i de a
crea fisuri ill blocul comunist, a fost din nou relaxat.
Interventia din Kosovo, precum cele din Ungaria
in 1956, Cehoslovacia in 1968, Panama in 1989,
s-a bazat pe a~a-numitele exceptii de la dreptul
internaponal al suveranului, excep!ii caracterizate
atat prin recunoa~tere legala extrem de limitatii dit
~i prin aplicabilitate discre!ionarii. Disparitatea
mas iva in interventiile impotriva unui adversar
minuscul (Praga, Budapesta, Belgrad) trezesc
simpatie, chiar ~i dnd ratiunile care Ie motiveaza
SP nr. 71,72/1999
devin nobile prin moralitate impecabila. In al doilea
rand, ficplUlea di drepturile tiirilor mici nu vor mai
fi subminate de intelegerile intre marile puteri,
formatii tot dupa al doilea razboi mondial, s-a
evaporat. Atunci cand, independent de vointa
locuitorilor, lUl teritoriu suveran este trecut sub
tutela unei adrninistrapi multinaponale aranjatii de
mariie puteri, dezbracand suveranul de orice haina
a autoritiitii, efectul creat are 0 rezonanta sumbrii
atat in Europa cat ~i ill majoritatea fostelor colonii .
Este adeviirat ca in Kosovo se experimenteaza cu
norme noi de drept international, care pot aduce
imbunatiitiri in relapile inter-umane, dartransferul
de teritoriu ramane transfer indiferent de calitiitile
noului maestru de ceremonii.
Acest deficit de credibilitate da un ton
neconstructiv dia'logului diplomatic viitor, creand
impresia ca negocierile dificile cu un suveran nu au
o importantii prea mare ori sunt futile, periclitand
astfel procesele de mediere a numeroaselor zone
de conflict create de s~itul riizboiului rece ~i inca
ramase nerezolvate. Nici credibilitatea NATO, in
ciuda acordurilor care ii confera un rol major
stabilizator in Balcani, nu este la apogeu din cauza
exodului etnic dec~at la sol concomitent cu atacul
aerian. Similar, abilitatea NATO de a aqiona
impartial, illtr-o zona in care ura etnica se transmite
de secole prin colastru, solicita resurse umane
necaracteristice aliantelor militare. Pe scurt,
credibilitatea NATO ill Kosovo depinde de factori
umani habitual ignorap ill pregatirea milita.ra, punmd
NATO intr-o ipostaza in care, pe de 0 parte,
succesul este dificil de miisurat iar, pe de altii parte,
e~ecul este u~or de identificat ~i aspru criticat.
Deficitul de credibilitate internationala a
impins stabilitatea globala la stagiulill care relatiile
de stabilitate intre Canalul Manecii ~i Marea
Japoniei trebuiesc redefinite. Perioda de tranzitie
in relatiik de stabilitate din aceasta zona s-a
metamorfozat intr-o perioada efervescenta.
UnilUlea Europeana va da curs unui proiect care
va forma prima armatii Europeana multinationala,
independenta de SUA operational, tehnic ~i ca
personal. Rusia ~i-a redefmit doctrina militara, a
52
Politicii extemii
aprobat reinvigorarea complexului mili taro­
industrial, va produce noi arme nucleare cu
potentiallimitat, a formulat noi metode pentru
asigurarea stabilitiipi ill zonele de conflict potenpale,
~i-a proiectat un rol sporit in aspiratiile nucleare
ale Orientului Mij!ociu, a accelerat procesul de
normalizare cu China, a defmitivat un nou
parteneriat strategic cu India, ~i este dispusa in
viitorul apropriat sa ofere concesii teritoriale
Japoniei in schimbul neutralitiitii militare. Similar,
China a demonstratca ~i-a liirgit sfera de aspiratii
~i di va fi mai activa in Consiliul de Securitate,
chiar ~i in domenii lUlde traditional s-a abtinut de
la vot. De~i aspiratiile ei pot oscila intre mai multe
domenii, China va renunta la ele numai daca va
extrage concesii care-i imbunatatesc pozitia
strategica in Pacific sau cea economica globala.
India s-a desprins de politica de retinere, ~i-a
propus sa domine sudul Asiei ~i nu ezita sa-~i
expuna pozitia plin forta, evoluind intr-o direc!ie
care sugereaza ca nici SUA ~i nici ale puteri din
zona nu 0 mai pot influenta categoric. Toate
evenimentele de mai sus au avut loc dupa
declan~area ostilitatilor din Kosovo ~i, chiar daca
ele erau in diferite stagii de aplicare sau nu erau
deloc planificate, este clar ca au fost galvanizate
de reac!ia negativa la aceste ostilitiiti.
Trebuie deci observat ca SUA nu este, cu
exceptia rolului din Balcani, tara cea mai activa in
redefinirea noilor surse de stabilitate din Eurasia.
De fapt, chiar ~i in peninsula Coreea, lUlde prezenta
SUA este majora ~i guvernul SUA a Iacut investipi
serioase in diplomatie ~i ajutor economic,
succesele politicii catre Coreea de Nord aparinca
incerte. Asta nu msearnna insa ca SUA nu percepe
cu acuratete situatia din Eurasia, illsa prefera, ca
singura supraputere, sa i~i bazeze interesele de
stabilitate pe capacitatile proprii sau sa ~i Ie asigure
prin organizatiile care Ie pot influenta prin efort
politic ~i economic minim. Prin urmare, noile surse
de stabilitate in Eurasia includ SUA, atat ca actor
independent cat ~i ca membru in NATO sau in
alte aranjamente bi- sau multi-laterale, SUA putiind
oricand sa influenteze evenimentele din aceasta
53
zona. batorita noului sau rol doctrinar, a5a cum
este acesta expus in documentul de la Washington,
NATO insu~i poate declara ca este 0 sursa de
stabilitate in Eurasia. Realitatea este illsa ca noul
rol al NATO nu este fixat printr-un document ci
va fi determinat de modul cum i~i indeplineste
misilUlea in Kosovo ~i de credibilitatea care ii este
acordata de tarile care nu fac parte din NATO
dar care pot fi afectate de ac!iunile aliantei. Ceea
ce inseamna ca NATO nu este deocamdata un
factor de stabilitate in toatii Eurasia, ~i ca relatiile
de stabilitate se vor forma illtre SUA, China, Rusia
~i, intr-o mai mica masura (datorita absentei din
Consiliul de Securitate), India.
Prin urmare, momentul unipolar al
securitatii globale, inceput odata cu destramarea
Uniunii Sovietice, a luat s~it. Paradoxul este eli
multipolarizarea securitiitii Eurasiatice nu a fost
adusa de 0 dirniImare a puterii militare ~i economice
a SUA (din contra, amandoua s-au marit
considerabil in ultimii ani) ci de catre !ipsa de
confidentii a puteriilor din zona ca unipolarismul
poate satisface complexitatile regiunii . Este
adevarat ca, declarativ, opozitia la rolul dominant
al SUA a fost prezenta pe toata perioada anilor
'90, dar este mult mai adevarat faptul ca actiunile
de formare a noi alian!e de stabilitate au fost
nesemnificative. La fel de important este ~i faptul
ca ostilitatile din Kosovo au solidificat adeziunea
majoritiitii tanlor din zona la conceptul demodat
dar asigurator de popor-natiune-stat. Chiar ~i
SUA, tara cea mai integratii dintre ele are trasaturi .
nation£iliste ce vor tempera tendinta de a critica
naponalismul zelos al celorlalte trei. Nationalismul,
deci, nu poate crea tensiuni majore, dar va ramine
ca ~i pana acum un subiect al discursului politic,
un subiect de fond dar nu unul determinant. Sosirea
in Eurasia a momentului multipolar-SUA, China,
Rusia, India-nu are componente ideologice
majore, actorii nu i~i contesteaza reciproc teritorii,
deci pot cooperara in zone terte.
Rolul Chinei va ramane focalizat pe arcul
de vest al Pacificului ~i ill Peninsula Coreea. To~i,
China, ca supraputere in devenire, nu mai poate
S P Dr. 71,72/1999
 Po/idea extenz ii
pretinde ca nu este preocupata de evenimentele
de la est de Tibet. Economia in cre~tere are nevoie
continua de noi surse masive de energie, surse pe
care au Ie poate asigura din Insulcle Spratley
deoarece nu i'~i poate inca proiecta puterea navala
peste cele mai importante linii de trafic malitim din
regiune. Prin urmare, stabilitatea Orientului
Mijlociu aduce China la ace~i masa cu SUA, Rusia
si India. Totodata, procesul de refornla in China
depinde in mare nUisura de largirea pietelor exteme
de desfacere, aspect In care SUA poate ~i este
dornidi sa contribuie in schimbul cooperarii in
stabilitate. In complementarea relatiei cu SUA,
rela!ia Chinei cu Rusia ~i India este focalizata pe
Lonele interstitiale, zone unde SUA nu aI'e interese
~ care sa-i justifice participarea. Ca zona de
tensiune, sugeram ca preocuparea Chinei cu
problerne eminamente economice poate atrage
China spre SUA, lucru pe care SUA ar trebui
sa-I controleze pentru a asigura contributia sincera
a Rusiei ~i a Indiei in Orientul Mijlociu.
Rusia a trecut in ultimul an prin cea mai
umilitoare perioada a anilor '90. O iteva exemple
sunt de ajuns. Autoritatea statu lui rus a fa st
justificat chestionata atunci dind masive ajutoare
intema!ionale financIare de urgenta au ajuns in
conturi personate secrete in vest. Economia s-a
aflat In cadere libera pentru aproape un an, nivelul
de trai al populatiei s-a injumltatit, puterea militara
nu mai a avut credibilitate nici macar in "zona de
aproape," iar interdiqia data NATO asupra
interventiei in Kosovo a fost ignorata. In plan
politic, fortele de stanga, acelea~i care nici nu
puteau cumpara voturi acum cativa ani, ~i-au
solidificat pozitia In detrimentul reformi ~tilor,
devenind favoripi alegeIilor DUMA din Decembrie
1999 ~i chiar a celor prezidentiale din anu1 2000.
In plus, compromisurile !acute de guvem in situatia
din Kosovo, compromisuri irezistibile In fata ofertci
economice ademenitoare a vestului, au expus fiSUli
grave intre clasa politica ~i structUIile de comanda
ale annatei.
Cu toate acestea, argumentam ca agonia
de identitate din ultimii opt ani a Rusiei se apropie
54
SP Dr. 71,72/1999
de sfar~it. Motivele slnt urmatoarele. Prin
compromisul cu G-7, Rusia considera, corect sau
gre~it, ca restructurarea ~i retehnologizarea armatei
paveaza un drum mai scurt spre redobiindirea
respectului intemational dedit cel al reformei
economice. Cu resurse limitate pentru tranzitie,
este clar ca ailliata va fi favorizata . Deja, un plall
recent va pune In aplicare noi subventii de export
pentru industria militad. Similar, decizia Rusiei de
a ramane neutra ~i de a nu trimite armament in
Ba1cani a expus punctul de ruptura in toleranta
interna la inactivism militar. Frustrarea fat a de
tumura evenimentelor din Kosovo a fost ilustrata
perfect de un sondaj publicat in vest care arata ca
87% din cei chestionati doreau ca Rusia sa
inarmeze imediat frapi slavi cu rachete allti-aeliene
~i 42% arfi vrutsa participe la conflict ca voluntari
in slujba unei tari pe care acum zece ani 0
considerau semi-ostila. Prin urmare, clasa politica
a in teles ca inactivismul miiitar pe fondul unui
prelungit ~ir de e~ecuri in reform a economica
impinge din nou electoratul catre un candidat cu
profil de general. Un alt Lebed nu mai putea fi
tolerat politic.
in alta ordine de idei, lilrgirea mandatului
N ATO a impulsionat sprijinul ¢omestic pentru
opozitia activa a Rusiei la plaourile NATO, iar
planul SUA de a instala sisteme de aparare
nucleara a fost perceput ca 0 modificare a
balantului nuclear. In aceste conditii, de~i are
probleme enorme, Rusia a trebuit sa iasa din agonie
pentru ca altemativa era un statut de tara mijlocie.
Rejuvenarea Rusiei nu este cem, este insa cert ca
Rusia nu mai poate ramane neutra datorita
presiunilor interne.
In acest context, relatiile de secUlitate din
Eurasia vor tine cont de situatia Rusiei, iar Rusia
va cauta confort in stabilitatea "zonei de aproape".
"Zona de aproape" nu include dedit stabihtatea
politica din Kosovo, iar aspectele politice ~i
culturale din Balcani fac din Rusia un mediator mult
mai capabil sa aduca stabilitate. Preferabil, rolul
Rusiei in Balcani nu ar fi militar ci predominant
diplomatic, rol in care Rusia po ate contribui la
'oliticii e. ."(terna
restabilirea credibilitatii in relatiile intemaponale ~i
in integritatea procesului mediator. In ceea ce
prive$te adevarata "zona de aproape", noul tratat
de forte conventionale in Europa Centrala, ce
urmeaza a fi semnat in toamna, a acomodat
doleantele Rusiei, iar armata europeana care se
formeaza acum nu va fi operativa inainte de
consultari cu Rusia. In Caucaz, Rusia poate
specula preocuparea NATO cu Kosovo pentru a
administra sedative nationalismului dintre Marea
Neagra $i Marea Caspica.
In ceea ce prive~te problema extinderii
NATO, ea nu va putea fi rezolvata pe baza date lor
curente, dar exista posibilitatea ca Rusiei sa i se
ofere accesulla pietele aflate sub embargou in
Orientul Mijlociu plus garantii ca NATO nu va
incorpora foste republici ale Uniunii Sovietice, in
schimbul concesiei ca cea mai buna solutie pentru
Balcani este sa fie inconjurat de NATO. NATO
in schimb va trebui sa accepte ceea ce Rusia ~tia
de mult, anume ca va exista 0 noua putere nucleara
in Golful Persic ~i ca gre~elile victoriei din Golful
Persic, gre~eli pe care NATO nu trebuie sa Ie
repete ill Kosovo, au incIus lipsa solupilor politice
altemative. Este surprinzator dar real: ~i in Golful
Persic ~i in Kosovo Rusia are Ull rol major de~i nu
a tras un glont. Rusia a distorsionat din nou logica
victoriilor militare iar relatii1e de stabilitate au
devenit fluide, necesitand un grad inaIt de
vigilentcl·
II. Status Quo in Drepturile Omului
Sint unii politicieni care interpreteaza
evenimentele din Kosovo drept inceputul erei in
relapile intemaponale unde drepturile suverane vor
ocupa un rol secundar drepturilor omului. Logica
acestei noi ordini internationale este contrazisa de
realitate. Relapile intemaponale presupun existenta
suveranilor care pot intra volunta.r in intelegeri cu
alte natiuni. Intelegeri bazate pe predilectii de a
suporta un grup sau altul de drepturi ale omului ar
reduce drastic numi'irul participanplor intr-un sistem
international, ar prolifera regionalismul, ar
55
simplifica mult complexitatea relapilorintre napwu
~i ar forta 0 tara care dore~te sa i~i diversi fice
relapile intemationale sa faca compromisuri asupra
drepturilor omului pe care, teoretic, le-ar
considera, ca ~i cele ale suveranului, ireductibiie.
Relatiile intemaponale existii intre natiul1i actionlod
cu buna credinta in propriul interes nu intre diferite
modele de comportament civilizat. Cu to ate
acestea, trebuie admis ca evenimentele din Kosovo
au solidificat conceptul stabilit la Nlirnberg, acela
ca, in cazul unor atrocitap sistematice care violeaza
drepturi elementare ale omului, drepturile
suveranului nu mai pot fi respectate ad literam.
Aparatorii drepturilor omului arata ca dupa
Kosoyo lectia ce trebuie trasa de despoti este ca
in comunitatea intemationaHi l1U mai pot fi tolerate
violari prelungite ale drepturilor minoritatilor. Ca
orice pozitie absoluta, chiar ~i aceea a avocatilor
drepturilor omului trebuie sa fie pr im ita eu
scepticism. 0 astfel de concluzie nu corespuode
realitatii intmcat pe toate continentele despolii
maltrateaza minoriH'itile ~i vor continua sa 0 faca
pentru ca in comunitatea international anu se pot
coagula resursele necesare apararii drepturilor
omului decit in situa!ii de criza. Solutii1e alese au
cautat sa corecteze simptomele crizelor, dar rareori
cauzele. In cazul Kosovo, s-a estimat coreet c ~
dimensiunea economica joaca un rollo confl ictul
din Balcani, dar din nou s-a subestimat injustitia
istorica transmisa prin succesiunea imperiilor
intr-o zona care a fost permanent marginalizata
strategic. Se spera cil. un stomac plin va citi istori a
cu alti ochi. In alte cazuri, cele mai notabile fiind
monstruozitatile comise in ultimii ani io Africa
Ecuatoriala, lipsa unor interese de stabilitate sau
economice in zona au !acut ca nici simptomele
conflictelor sa nufie eorectate ~i ca violfui flagrartte
ale drepturilor minoritatilor sa se perpetueze lUDi
$i chiar ani. In plus, aliantele internationale care
se formeaza pentru a elimina abuzuri includ
cateodata despoti la fel de sini~tri ca cei care
trebuiesc opriti. Adevarata iectie a evenimentelor
din Kosovo este ca idealurile morale ale umani tatii
raman subminate de metodele alese pentru a Ie
S P nr. 71,72/1999.
 PoliticO. externo.
atinge.
Kosovo totu~i a relansat dilema
continutului drepturilorminoritatilor. Este elarca
drepturile economice ~i sociale s-au largit dand
minorita~lor access la, ~i reprezentare in, sistemul
de alocare al programelor guvemamentale centrale.
Similar, dupa Kosovo, drepturile culturale
trebuiesc sa includa, teoretic ~i educatie
specializata, un drept care va crea tensiuni chiar ~i
in tarile care propun aceste schimbari. Problema
drepturilor politice ramane nerezolvata deoarece
pune in chestiune capacitatea unui suveran de a
administra unifonn teritoriul. Nuantele in
administratia unui spatiu ocupat de un grup etnic
minoritar ,dar care nu tensioneaz.a sensibilitii~le unui
~ suveran nu au fost perfectionate intr-un model
viabil, nici macar in na~unile din vest. Prin urmare,
problema drepturilor politice-autoritate statal a
transferata minoritatilor-va fi lasata sa fie
experimentata de suveran, miZmdu-se ca suveranul
are interesul sa obtina
, buna vointa , comunitiHii ,
interna~onale prin extinderea drepturilorpolitice
ale minoritatilor pana in zona in care se elimina
bazele unui conflict intern. Acceptarea acestei
premize dicteaza ca drepturile politice ale
minoritiitilor vor avea un continut profund local,
deci variat ~i supus la interpretare, vor fi influentate
de valoarea ata~ata lor de grupul majoritar ~i vor
fi dictate de conditiile specifice ale suveranului.
Ceea ce nu ar reprezenta decat 0 reafinnare a
tradi~ei europene care a considerat ca un continut
local ~i variat al drepturilor minoritatilor este
preferabil unui drept inexistent. Prin urmare, de~i
drepturile minorita~lor s-au argurnentat, continutul
lor in viitorul apropiat prezinta probleme care
previn rezolvarea lor unifonna din interior, de~i
suveranul benevolent ar beneficia prin respectarea
lor.
Efectul mai subtil al evenimentelor din
Kosovo este ca nici din exterior nu va putea
comunitatea internationala influenta progrese in
respectatrea drepturilor minoritatilor, chiar ~i in
conditiile in care un guvern malefic risdi 0
interventie militara. Din punct de vedere al
S P Dr . 7 1,72/1999
drepturilor minoritatilor, Kosovo a fost un
eveniment insular ,iar circumstantele care au dus
la acceptarea, declan~area ~i escaladarea
conflictului au fost ~i ele sp~ciale. In prirnul rind,
violanle drepturilor minoritatilor au fost provocate
de un regim cu puternice legaturi in vechile structuri
comuniste. Inflexibilitatea acestui regim in a
accepta reali tatile europene la terminarea
razboiului rece a contribuit la izolarea sa
interna~onala ~i, implicit, la adoptarea rara rezerve
a argumentelor aduse impotriva sa in organizatii
internationale ~i in mass media. Nici prezenta in
zona a altor despo~ mai mult s-au mai pu~ civiliza~
nu a atenuat efectul pierderii argumentelor din
opinia publica. Plasarea acestui regim intr-o pozitie
interna~onala defensiva ~i omniprezenta·imaginilor
negative a pennis ca cei care au propus actiune
militaci sa aiba ~i ultimul cuvint. Regimul trebuia
marginalizat. Este totu~i putin probabil ca ill) astfel
de regim sa apara din nou pe scena internationala
~i sa se mentina la putere pana cand comunitatea
international a atinge punctul extrem de a accepta
masura drastica a interventiei militare.
In al doilea rand, condi~ile specifice interne
din Kosovo nu se pare ca vor mai fi repetate.
Acordul de la Dayton a fost interpretat in Europa
ca autonomia etnica integrata in structuri existente
poate duce la stabilitate regionala, creand conditiile
ca situatiei din Kosovo sa i se acorde atentie
interna~onala sporita. A urmat apoi un eveniment
determinant pe care Europa, paradoxal, l-ar fi evitat
cu orice pret daca ar fi putut: destramarea
structurilor statului albanez in 1997. 0 sursa de
scantei a aparut la gura butoiului de benzina.
Atunci dnd depozitele armatei albaneze au fost
golite ~i au transformat Balcanii intr-un bazar de
arme cu preturi derizorii, populatia minoritara din
Kosovo a avut dintr-o data acces la mijloacele
care-i permiteau sa-~i faca publice doleantele:
grenade ~i gloante. Ultimul element la aceasta
situatie unica a fost unul socio-economic extrem
- 0 rata de ~omaj de peste 50% in randul
barbatilor tineri din Kosovo-care a asigurat ca
pentru un numar considerabil de persoane
56
PoliticO. externo.
rebeliunea armata era preferabila unei economii
inerte. Tntr-un interval de doi ani, 1996 - 1998,
condit iile politice, militare ~i economice au
schimbat ill) mediu tensionat, dar controlabil intr­
illml extrem de fertil conilictului. Probabilitatea ca
toate aceste conditii sa fie recreate intr-un scurt
interval de timp intr-un alt regim discreditat
international este intr-adevar redus.
In al treilea rand, nici conditiile externe
conflictului din Kosovo nu se pare ca vor fi recreate
cu u~urinta in alta parte a lumii sau la alta data. Nu
trebuie ignorat ca NATO este 0 organizatie cu
sprijin economic unic. Totodata, guvernele tuturor
tarilor importante din NATO au optat pentru
modelul interventionist de relatii internationale
u~urtind decizia de a actiona in afara granitelor ~i a
statutului aliantei, un aspect unic in toata istoria de
50 de ani a NATO. Este mult mai probabil ca in
viitor cel putin unul din guvernele din Washington,
Londra, Paris, Berlin ~i Roma sa reziste ideii
interven~ei militare in scopuri umanitare, ridicand
un obstacol major in calea folosirii fortei. Similar,
este important de mentionat ca nici unul din
guvernele citate nu a trebuit sa i~i justifice ac~unile
in timpul unei campanii electorale centrale.
Argumentam prin urmare ca fereastra de
oportunitate de a lansa 0 operatiune militara care
sa nu fie scrutinizata in timpul unei campanii
electorale domestice de nici unul din membri
importan~ ai NATO a fost intr-adevar redusa, dar
deschisa suficient de mult incat sa elimine un alt
obstacol in calea interventiei.
Nici situatia din afara NATO nu se pare
ca va mai fi recreata cu u~urinta. In prirnul rand,
simatia precara politica ~i degradarea economica
in Rusia au fortat-o sa ramana neum militar, de~i
a protestat politic. Realistic, neutralitatea
internationala este irnprobabila pentru 0 tara careia
nu i se ofera solutii pentru problemele domestice.
Tot prin neutralitate se po ate caracteriza ~i pozitia
celorlalte tari din zona. Nu este nimic nou ca
adeziunea la actiunile NATO nu a avut un sprijin
popular larg, dar a fost promovata de aspiratiile
acestor tari la integrare Euro-Atlantica plus
5 S P Dr . 71,7 2 /199
asigurfui occidentale specifice de stabilitate ~i altele
nespecifice de asistenta economica. Analizand alte
zone ale lumii, unde sperantele tranzi~ei nu sint aut
de dependente de integrare, se vede ca 0 situatie
similara cu cea din Balcani nu este prezenta.
In al patrulea rand, nu este elar ca optiunea
militara ofera solutii viabile telurilor urmarite de
aparatorii drepturilorminoritatilor. De~i aspectele
umanitare ale conflictului au jucatini~al un rol major
in lansarea lui, schimbarea tacticii militare care a
grabit capitularea, schimbare care a ignorat
drepturile umane ale civililor, a fost racut in scopul
de a convinge ca NATO are capacitatea sa domine
militar orice adversar. Credibilitatea militara a
NATO a fost deci un factor incomparabil mai mare
decH capacitatea comunitatii intemationale de a
impune standarde de comportament. Chiar ~i in
situatia in care NATO este creditat cu succesul
drepturilor omului in Kosovo, va trebui sa
raspunda la intrebari despre vioHiri masive ale
drepturilor minoritatilor chiar in interiorul aliantei.
Dar intrebarile pentru care NATO nu are inca
raspunsuri sunt daca interventia NATO a provocat
declan~area prigoanei salbatice impotriva
minoritatii albaneze ~i daca NATO ar fi putut
controla vicioasele actiuni retributive impotriva
majorita~i minoritare same. Raspunsurile la aceste
intrebari vor deterrnina daca interventia militaffi a
avansat drepturile minoritatilor rara a provoca
discriminare inversa. Pana atunci, consideram ca
evenimentele din Kosovo au promovat un status
quo in drepturile omului.
(Continuare in numarul urmator)
MIHAl MUSET - a absolvit cu
Summa Cum Laude Colegiul Hunter,
New York, in anul 1995 ~i in 1998
Brooklyn Law School, New York
 Politicii illtemii
Stil.ul' palrlarrieritar (I)
cuprinse in raportul respeetivei Comisii.
OVIDIU MAICA N
l.INTRODUCERE
Unul dintre aspectele care produG
ingrijorare $i nemultumire in randul opimei publice
este incetineala $i ineficienta cu care a lucrat $i, din
pacate, lucreaza inca Parlamentul.
Incetineala $i ineficienta ac!ivitatii
~ parlamentare duce In acela$i timp la compromiterea
in ochii opiniei publice a ideii de parlame ~1t31ism,
democratie $i suprema!ie a legii. Iar de aid $i pana
la nostalgia dupa regimuri autoritare nu este decat
un pas.
Aceste aspecte negative s-au prelungit din
pacate $i dupa noiembrie 1996 ( perioada in care
s-au dezbatut $i s-au adoptat relativ putine proiecte
de legi).
Bineinteles ca aceasta a condus in mod
inevitabilla abuzul de ordonante $i ordonante de
urgenta din partea Guvemului.
Marea majoritate a cetatenilor, a
politieienilor $i a juri$tilor nu au Iacut decat sa se
lamenteze 1a nesfiir$it, rara ca nimeni sa puna
degetul pe rana $i sa arate adevarata cauza a
tuturor acestor" rele ".
Bazele aeestui haos parlamentar au fost
puse de insii$i Constitutia din 1991 ( cu numeroase
ram~ite autoritare $i totalitare ), eare prin continutul
sau, creeaza ea insa$i condi!iile necesare pentru a
fi incatcata.
Cea mai periculoasa prevedere
constitutional a este aceea prin care se acordil
competente legislative Guvemului, mea 0 eopiere
incompleta, oarba $i nejustificaHi a modelului
francez.
In cazul in care Guvernul abuzeaza de
. competentele sale legislative, cum se intampla la
SP nr. 7 1 ,72 / 1 9 99 58
Camere, textele atlate in divergenta vor fi diseutate
noi, se poate ajunge foarte u$or la ruperea
echilibrului eonstitu~onal $i la e$Uafea tarii noastre
intr-un" despotism luminat ", situatie existenta in
prezent in tarile Lumii a Treia sau ale fostei Uniuni
Sovietice, ceea ce nu este un model de urrnat pentru
o lara care asp ira sa intre in Europa, de$i nu prea
$tie [oarte clar ce inseamna aceasta. Pe de alta
parte, toate perioadele de" despotism luminat "
din istoria tarii noastre ( Cuza, Carol al II-lea,
Antonescu) au lasat Romania in situatii de crize
profunde.
Prezentul articol i$i propune sa arate
adevaratele cauze ale acestei stari de lucruri $i sa
propuna unele solutii.1n ciuda titlului sau, articolul
se refera la procedurile parlamentare.
In primul rand, sunt inIati$ate lacunele
actelor normative implicate (Constitutia,
Regulamentul Camerei Deputatilor, al Senatului,
Regulamentul $edintelor comune ale celor doua
Camere).
In al doi1ea rand, se prezinta procedurile
parlamentare ale celor mai stabile democratii din
lume (Marea Britanie, Germania, StateIe Unite ale
Ameticii $i Franta).
Iar in ultimul rand, exista concluziile,
precum $i eventua1e sugestii pentru refonnarea
radicala a procedurii parlamentare romine.
2. ROMANIA
Constitu~a, in art. 73-77 ne arata care este
procedura legislativa ("stilul parlamentar"), rara a
intra in detalii. Aceste detalii sunt lasate in seama
eelor 3 regulamente sus-mentionate.
Sa analizam Inffii Regulamentul Camerei
Deputa~lor.
Acesta, in art. 86, prevede ca proiectul
Politicii internii
sau propunerea legislativa este dezbatuta in plen In eventualitatea in care comisia nu ajunge
pe articole, odata eu modificarile propuse de la un aeord in domeniul textelor divergente sau
eomisia care a analizat anterior proiectul, modificari daca raportul comisiei este respins de una din
Acest articol detennina 0 procedura in $edinla comuna a celor 2 Camere.
cronofaga $i ineficienta, deoarece cIa posibilitatea Aici, procedura de votare este la fel de
deputatilor de a-$i fonnula opiniile cu privire la ineficienta $i greoaie ca $i in cazul $edintelor
fiecare articol, cu toate ca fiecare articol a fost separate ale Camerelor.
dezbatut in amanuntime in cadrul comisiei sau . Acela$i lueru este valabil $i in cazul
comisiilor de specialitate. adoptarii de catre Camerele reunite a proiectului
Pe de alta parte, majoritatea deputa!ilor Legii bugehliui de stat $i aproiechliui Legii bugehliui
nu sunt califica!i in domeniul reglementat de asigurarilo['sociale de stat.
respectivul proiect de lege, in consecinta parerile
lor fiind de cele mai multe ori in afara realitatii. 3.MODELE DE IN SPIRA TIE
Opinia comisiei sau comisiilor de
specialitate este mult mai competenta $i realista, In cele mentionate pana acum, am tratat
fiind alcatuite din deputatii diferitelor partide, cu • laeunele procedurii legislative din Romania.
pregatire in domeniu. Dar aceasta nu este sufieient, daca nu este
Este deplasat $i neproductiv sa fie puse inrati$ata $i situatia existenta in alte state
pe picior de egalitate dezbaterile in comisii $i democratice.
dezbaterile in plen. De aceea, yom prezenta modul de
Pentru agravarea situa!iei, art. 97 permite desIa$urare al procedurii legislative ("stilul
$i fonnularea orala de amendamente eu privire la parlamentar") in 4 state, cele mai stabile democratii
redactarea textelor sau ale altor" aspecte mai pu~ din lume (Marea Britanie, Gennania, Statele Unite
importante ". ale Americii $i Franta ).
Caracterul greoi al procedurii, detetminat Analiza se oprC$te asupra acestora din mai
de art. 96 $i 97, este amplificat de art. 98, care da multe motive.
posibilitatea formularii $i discutarii amendarnentelor In primul rand, doua sunt state unitare
respinse de comisii. Aeeasta face loc (Marea Britanie $i Franta), iar celelalte doua sunt
neprofesionalismului, precum $i lipsei de rigoare, state federale (Gennania $i Statele Unite ale
concizie $i disciplina in activitatea parlamentara, Americii).
facilitand dezbaterea " pe U$a din dos " a unor In al doilea rand, doua din ele apartin
amendamente respinse de comisii fonnate din farniliei de drept romano-gennanic (Germania $i
oameni de specialitate. Franta), celelalte doua Iacand parte din familia de
De aceleJ$i pacate sufera $i Regulamentul drept anglo·saxona (Marea Britanie $i Statele
Senatl.llui. Unite ale Americii).
In cazul in care din cele doua Camere ale In al treilea rand; trei din aceste state sunt
Parlamentului rezulta redactari diferite ale aceluiJ$i membre ale Uniunii Europene (Marea Britanie,
proiect de lege sau propunere legislativa, este Gennania $i Franta), Uniunea Europeana ~i Statele
creata 0 eomisie de mediere alcatuita in mod egal Unite ale Americii reprezenffind pentru Romania
din deputati $i senatori. modele de urmat in vederea transfonnarii ei intr­
Aeeasta comisie de mediere intocme$te un stat modem, capabil sa faea fata provocarilor
un raport care este supus aprobarii fiecareia din secolului XXI.
cele 2 Camere.
59 SP n r. 7 1,72/1999
 PoliticO. intemo.
4. MAREA BRITANIE
Primul sistern prezentat este cel existent in
Marea Britanie, pentru ca din toate cele 4 state
analizate, Marea Britanie este singurul rara 0
Constitu!ie scrisa, singurul care este 0 monarhie
constitu!ionala ~i, in acela~i timp, cea mai stabila
democratie din lume.
Procedura parlamentara britanica este
ba7Ata pe obiceiul juridic ~i pe precedentul judiciar,
fiind partial codificata de catre fiecare Camera prin
a~a - numitele" Standing Orders". Sistemul de
dezbateri parlamentare este acela~i in ambele
camere.
In sistemul legislativ britanic, legile in
~ general ( Parliamentary bms ), sunt de doua feluri :
Public bills ~i Private bills.
Public bills, care reprezinta majoritatea,
sunt acelea care afecteaza in general comunitatea
na~onala sau comunita~le locale.
Private bills se refera la probleme pur
personale sau de interes local. 0 Private bill poate
fi promovata fie de catre 0 persoana privata, pentru
ainlatura anumite restric~i legale impuse proprieta~i,
fie de 0 autoritate locala, pentru a construi un baraj
sau pentru a transfonna un cimitir intr-un parc
public.
In sistemul parlamentar britanic, legile ( fie
Public bills, fie Private bills ), pot avea 5 izvoare
diferite.
1) Avem intai cele determinate de
conceptia politica a partidului de guvemamant.
2) Dupa acestea, yin cere ini~ate de mini~tri
sau de comitete ale Guvemului ( ~i acestea au tot
un caracter politic ). Este cea mai numeroasa
categorie, iar votarea lor este aproape sigura
(aproximativ 70 intr-o sesiune parlamentara).
3) Alte legi i~i au originea in rapoarte ale
diferitetor comisii parlamentare de an~heta
(categorie de legi la noi inexistenta).
4) Multe legi sunt initiate ~i ca rezultat al
actiunilor unor grupuri de presiune ( pressure
groups) bine organizate, activita~ de obicei mascate
~i rareori deschise. Activitatile aces tor grupuri se
SP Dr. 71,72/1999 60
materializeaza prin contactele pe care Ie au in cadrul
Guvernului sau in interiorul partidului de
guvemamant.
5) In sIar~it, 0 ultima categorie de legi i~i
are originea in nevoile administra!iei. Unele
ministere considera ca multe probleme nu pot fi
rezolvate decat printr-o schimbare a unor legi, iar
func~onarii de cariera ai acestorministere incearca
~i reu~esc sa-i convinga pe mini~trii respectivi
despre necesitatea promovarii unor propuneri
legislative.
In Romania nu exista ~i nu este posibila 0
asemenea clasificare, din diverse motive.
Majoritatea pmpunerilor legislative in tara
noastra sunt cele care in Marea Britanie ar apartine
primelor 2 categorii (in mod special primei
categorii). Aceasta datorita politizilrii excesive a
activita~i legislative ~i guvernamentale. Bineinteles
ca aceasta politizare este nonnala ~i exista in toate
sistemele democratice stabile. Dar in Romania
aceasta politizare excesiva se reflecta in ineficienta
~i caracterul amatorist al multor masuri legislative.
Legi rezultate in unna activitatii unor
comisii parlamentare de ancheta sunt foarte greu
de conceput in "peisajul politic" romanesc. Intai
pentru ca activitatea acestor comisii pana acum
nu a avut nici un rezultat practic, semanand mai
mult cu 0 absolvire a" pacatelor" rara ca aceste
pacate sa fie mi'irturisite.
In ceea ce prive~te a patra categorie, cea
a grupurilor de presiune, acestea sunt pomenite
mai mult in presa decat in lucrarile de specialitate
~i apartin mai mult lumii interlope sau actioneaza
in mod violent (minerii, etc.).
In domeniul celei de-a cincea categorii,
centralizarea excesiva a activita~i Guvernului lasa
foarte pu~ loc illi~ativelorfiecfuui ministerin parte.
Pe de alta parte, lipsa Legii functionarului public
timoreaza orice initia~va legislativa a func~onarilor
capabili din ministere, care sunt supu~i de multe
ori arbitrariului conducerii politice a ministerelor.
In Marea Britanie, functionarii publici (civil
servants) au 0 mare stabilitate in func~e (in contrast
cu pedeserizarea sau cei 15.000 de speciali~ti) ~i
PoliticO. intemo.
sunt bine plati!i, ceea ce Ie pennite siHi sustina
punctul de vedere in fata oamenilor politici.
Dupa toate aceste prezentari, yom anra!i~a
traiectoria procedurala concreta a lU1Ui proiect de
lege (adica "stilul parlamentar" britanic).
Odata ce un minister a decis sa inirieze un
proiect de lege, ministrul ~i conducerea ministerului
cad de acord asupra principiilor generale ale
propunerii legislative.
Sunt necesare ~i consultari prealabile cu
toate grupmile sociale sau profesionale care ar
putea fi afectate de legea respectiva. Aceste
consultari sunt recunoscute ca 0 parte integ:anta a
sistemului blitanic de guvernamant (in Romania,
aceste consultari prealabile sunt aproape
inexistente).
Ministrul care face gre~eala oniterii
acestor consultari va fi criticat in mod sigur in
Parlament, chiar ~i de catre membrii p'opriului
partido
Consultarile nu presupun rnsa acc ~ptarea
tutmor criticilor sau sugestiilor acelor gm )uri. In
acest sens, se considera ca Guvemul ar~ sarcina
de a indrepta preten!iile unui grup impotriva
preten!iilor altui grup, in vederea sa ~isfacerii
interesului na~onal.
Proiectul de lege rezultat nu este publicat
inainte de inaintarea sa in Parlament.
Dupa toate aceste etape este n ~cesara ~i
aprobarea proiectului de catre intregul G,lVem.
Orice proiect de lege trebuie sa parcUi'ga cateva
etape parlamentare pana sa devina lege propriu­
zisa.
Majoritatea legilor sunt inain11te intai
Camerei Comunelor. Nu este 0 regula stabilita in
mod oficial, ci doar 0 cutuma.
Foarte putine propuneri sunt :l1dibtate in
primul rand Camerei Lorzilor (5 in ses iu'iea 1991­
1992).
In schimb, este obligatoriu 'ca toate
proiectele de legi in domeniul fina lciar sa fie
dezbatute in primul rand in Camera Co I lUnelor.
Procedura legislativa demarcJ,j printr-o
prima lectma in Camera Comunelor (6 rs .reading),
61
Aceasta lectum este pm fonnala, constand
nwnai in citirea numelui proiectului ~i stabilirea unei
date pentru 0 a doua lectura (second reading)
In cazul primirii unei legi votate in Camera
Lorzilor, se stabile~te numai data celei de a doua
lecturi.
Cea de a doua lectura are loc de obicei la
doua saptamaru dupa prima.
Ea se desra~oara in plenul Camerei
Comunelor ~i reprezinta dezbaterea asupra
principiilor.
In cazul unor legi de mai mica importanta,
a doua lecturii are loc in cadrul unui Comitet.
Uneori cea de a doua lectura are loc rara
a da na~tere la dezbateri (excep!ie), De regula,
dezbaterile dureaza 0 zi sau 0 jumatate de zi.
Daca sunt discutate legi foarte irnportante,
dezbaterile pot dura cel pu~in doua zile.
Cea de a doua lectma a proiectului de lege
are loc plin intennediul unui ministru, care explica
principiiIe generale.
De cealalta parte, omologul sau apartinfmd
"cabinetului din umbra" exprima parerea opozi~ei.
Dupa tenninarea cerei de a doua lecturi,
proiectul este lncredintat unui comitet sau unei
COITIlSll.
In Camera Comunelor nu exista comisii
pennanente, regula fiind fonnarea unei comisii
pentru fiecare proiect de lege (standing
committee). Comisia sau comitetul poate cuprinde
de la 16 la 50 de membri (de obrcei cifra este In
jur de 18). Compo ziti a fiecarui comitet reflecta
coloratura politica a Camerei Comunelor,
In practicii, acest comitet ia fonna in
miniaturi'i a Camerei Comunelor, cu reprezentanti
ai Guvemului ~i ai opozi!iei, care stau fata in fata,
lucrmle fiind conduse de catre un parlamentar mai
in varsta ~i cu 0 mare experienta.
Proiectul de lege este discutat articol cu
articol, fiind obligatorie dezbaterea
amendamentelor la fiecare articol.
Dezbaterile trebuie sa se confom1eze
principiilor generale votate la cea de a doua lectura,
libertatea discu~ilor fiind intr-un fellimitata.
SP Dr. 71,72/1999
 Politica in tern a
Nu poate fi respins un principiu allegii care
a fost votat ~i nici nu se poate adopta un
amendament care contrazice unul dintre principii.
Comitetul nu este presat de nici un tennen,
discutiile durand atat cat este necesar. Ca un
exemplu, discutiile asupra aderfuii Marii Britanii la
CEE (aderare ratificata printr-o lege) au durat din
martie pana in iulie 1972.
In foarte rare ocazii, proiectele sunt trimise
unorcomitete speciale (de 5 ori intre 1981-1985).
In cele din um1a, comitetul intocme~te un
raport final asupra proiectului de lege. Cu ocazia
acestui raport final, mai pot fi tacute unele
amendamente de catre membrii comitetului.
Dupa alcatuirea rapOltului, are loc 0 a treia
~ lectura in plenul Camerei Comunelor (third
reading).
Cu aceasta ocazie se supune la vot legea
in ansamb1ul ei. Aceasta a treia lectura este de
obicei foarte scllftii.
In Camera Lorzilor exista in general
acelea~i etape, cu unele mici diferente.
Sunt posibile dezbateri la prima lectura,
iar amendamentele pot fi tacute chiar la a treia
lectum.
Etapa comitetului este inlocuita aici cu
discutia in plenul Camerei Lorzilor. Aceasta se
poate intampla datorita unei agende de lucm mult
mai putin incarcate decat cea a Camerei
Comunelor.
Odata ce una din Camere (a Comunelor
sau a Lorzilor) a votat 0 lege ea merge dupa aceea
la cealalta Camera, pentru analizarea
amendamentelor tacute de Camera care a votat
legea ill prinml rand.
Daca un amendament se dovede~te
inacceptabil, legea este trimisa Camerei care a
votat amendamentul respectiv. Nici una din Camere
nu poate fi fortata sa cedeze ~i in mod teoretic
acest ping-pong se poate prelungi la nesIar~it.
Cu toate acestea, in quasi-totalitatea
cazurilor, Camera Lorzilor cedeaza ill fata Camerei
alese de electori (Camera Comunelor). in caz
contrar, legea nu poate intra in vigoare.
SP n r. 71~72/1999 62
Chiar ~i simpli membli ai partidului pot
initia proiecte de lege in nume propriu (private
members bills), dar intr-o proportie foarte mica
(5% din timpul de lucru al fiecarei sesiuni).In acest
sens, este absolut necesar obtinerea sprijinului din
partea Guvemului.
Atat aceste private members bills, cat ~i
legile al caror proces de adoptare I-am studiat in
paginile precedente alcatuiesc impreuna public bills
sau public legislation.
Pe de alta parte, a~a cum'am aratat intr-o
pagina precedenta, mai exista ~i private bills sau
private legislation, initiate de diverse grupuri
sociale.
o private bill parcurge in general acela~i
traiect legislativ ca ~i 0 public bill.
La cea de a doua lectura a unei priv~te
bill, Camera Comunelor adopta principiiIe generale
in mod conditional.
In etapa comitetului, procedura este quasi­
judiciara. Exista consilieri care-i reprezinta pe
petitionari (cei care au initiat proiectul) ~i martori
care depun juramant.
Majoritatea private biils-urilor nu au
implicatii politice sau electorale ~i nici nu sunt
supuse dezbaterilor.
Dupa epuizarea tuturor etapelor
parlamentare, intervine ultimul moment a1 procedurii
legislative ~i anume sanc~onarea legii de catre rege
(regina). Aceasta sanc!ionare (Royal Assent),
similara promulgarii legii de catre pre~edinte in
Romiinia, este mai mult formala, nemaifiind refuzata
din 1707.
Si in sistemul britanic exista delegarea
legislativa, dar in proportii mult reduse fata de
''bel~ugul'' de ordonante de guvem ~i de ordonante
de urgenta ale guvemului din tara noastra.
In scopul de a descongestiona timpul de
lucru al Parlamentului, acesta acorda ministerelor
sau altor autoritati centrale puterea de a reglementa
anumite" detalii administrative" prin intennediul
legisla~ei secundare sau delegate (legisla~a primara
fiind rezultatul activitatii parlamentare).In acela~i
tin1p, pentru a minimiza riscul substituirii activita~i
Politica interna
parlamentare de catre cea a Guvemului, aceste
puteri sunt delegate numai acelor autoritati direct
raspunzatoare ~i direct controlate de catre
Parlament. Mai mult decat atat, actele
Parlamentului care deleaga asemenea puteri prevad
111asuri de control parlamentar direct, Parlamentul
aviind posibilitatea de aprobare sau de anulare a
legisla~ei delegate.
Sistemul parlamentar britanic este cu totul
diferit de cel romanesc, aviind atilt aspecte pozitive,
cat ~i negative.
Primul aspect pozitiv este reprezentat de
posibilitatea data diferitelor grupuri sociale (sau
grupUli de presiune) de a avea ini~ativa legislativa,
posibilitate materializata in private bills. Nu exista
nici 0 limita minima sau 0 alta prevedere prohibitiva
care sa unpiedice exercitarea initiativei legislative
populare. Din acest punct de vedere, Constitutia
Romaniei, care prin art. 73 alin. 1 prevede 0 limitii
minima de 250.000 de cetateni pentru exercitarea
initiativei populare ~i art. 144 lit. h care stabile~te
verificarea de catre Curtea Constitutionala a
indeplinirii conditiilor de exercitare a initiativei
populare, apare ca un pas inapoi fata de 0 tara cu
un sistem democratic stabil ~i care nu are 0
Constitu~e scrisa. Prin private bills societatea civiIa
~i comunitatile locale au posibilitatea de a interveni
direct ~i eficient in procesul de legiferare.
o alta latura pozitiva a sistemului britanic
este existenta celor trei 1ecturi (readings).
La cea de a doua lectura, toti membrii
Camerei respective adopta prin vot principii Ie
generale ale viitoarei legi. Abia dupa a doua lectura
are loc dezbaterea pe articole in cadrul comitetului.
Dezbaterea pe articole numai in cadrul
comitetului este mult mai eficienta, intrucat acest
comitet este a1catuit in principal din oameni de
specialitate care au posibilitatea de a evita
pierderea de timp ~i discu~ile inutile sau amatOliste.
Bineinteles ca aceste comitete reflecta la 0 scara
redusa coloratura politica a Camerei Comunelor.
Este creat astfel un echilibru intre opinia generaIa
a parlamentarilor, exprimata prin adoptarea
principiilor generale, ~i opinia particulara a
63
speciali~tilor din comitete, deoarece ace~tia din
urma, in. discutarea articolelor trebuie sa tina
'
seama
de principiile generale.
Faptul di la a treia lectura se adopta sau
se respinge legea in bloc duce la cre~terea gradului
de eficienta ~i responsabilitate a activitatii
parlamentare, precum ~i la evitarea discursurilor
cronofage sau amatOliste.
Bineinteles ca Parlamentul poate respinge
o initiati va legislativa a Guvemului, dar aceasta se
intampla foarte rar (de 3 ori in acest secol Camera
Comunelor a realizat aceasta la a doua lectura ~i 0
singura data la a treia 1ectura).
Pe ianga toate aceste men~uni pozitive, mai
exista ~i aspecte negative.
' nHli, amendamentele opozitiei sunt
acceptate intr-un numar destul de mic.
In al doilea rand, de multe ori Camera
Comunelor a blocat initiativele Guvemului mai
em-and din motive subiective.
In al treilea rand, comitetele sunt alcatuite
uneori mai mult pe cliterii p01itice decilt pe criterii
de competenta politica ~i profesionala.
In al patrulea rand, de~i activitatea
Camerei Lorzilor este mult superioara calitativ,
aceasta realitate nu este prea cunoscuta de public
sau recunoscuta de Camera Comunelor, ceea ce
provoaca unele tensiuni.
(continuare in numiirul urmiitor)
Ovidiu Maican - a absolvit Facultatea
de Drept, Universitatea Bucure§ti. Lector
un ivers itar la catedra de Drept a
Academiei de Studii Economice din
Bucure§ti. Este doctorand in drept la
Facultatea de Drept a UniversiHitii
Bucure§ti.
SP Dr. 71~ 72/1999
 Ideosfera Ideosfera
~i guvemul roman, ceea ce ar explica secretuI
stra~nic in legatura cu aceste stranii vizite. A~a se
explica, spre exemplu, de ce, de~i "oficialitatile de
Paradigm~a conspirationista' (II)
la Washington au foarte multe probe cu privire la
OZN-uri", ele totu~i "Ie pastreaza secrete"4.
Alteori, se afirma in aceasta revista, tot raul cu
GEORGE VOICU care se confrunta azi omenirea s-ar explica prin
"satanismul unor forte oculte", forte care ar proveni
Cine con spira ? Negureanu face apella eruditie, ariitand ca numele "din mult comentata civilizatie paralela, din
in cauza a fost dat de "dr. Robert Noeslund din subteranul pamantului, din Shambala:"5 IIi
OdaUi proclamata existenta complotului Suedia" ~i "David Summer", nume menite, desigur, asemenea conditii, oamenii au doar iluzia ca fac
atotputemic, prima chestiune in ordinea urgentei sa arate caracterul "~tiintific" al acestei politica, ca, de exemplu, aleg un pre~edinte, in
pe care ~i-o pune discursul conspirationist este de "descoperiri" ~i sa neutralizeze astfel orice indoiala realitate totul fiind determinat din afara omenirii.
a afla cine anume conspira. Raspunsurile la aceasta care s-ar na~te fata de acest "adevar". Nu e cazul numai al unei tiiri rnici precum Romania,
intrebare sunt, in concretetea lor, de 0 varietate Alti conspirationi~ti, precum C. V. Tudor, ci ~i al celor mari, pre cum SUA: "Amintiti-va de
manipuleaza exercitilld 0 anumita presiune asupra
gandirii noastre, asupra memoriei noastre, prin
memorie intelegandu-se ceea ce ne dimane in cap
~i ne modeleaza gandurile ~i ne orienteaza
ac~unile"ll
Raspunsul de acest tip tine insa de cele
mai multe ori de ra~uni discursive, ciici el nu exclude
- intr-o anumita faza a dezvoltarii sale - 0
identificare foarte precisa a conspiratorului /
conspiratorilor. In fdul acesta, la intrebarea "cine
conspira?", apare 0 paleta de raspunsuri concrete,
de identificari precise (aparent diferite, in realitate
reductibile la unul singur).
"Strainii, minoritarii"

~ naucitoare, deconcertanta. A Ie clasa pe categorii vorbesc de 0 organiza~e criminaIa planetarii nurnita

tematice devine 0 operatie obligatorie, pentru ca "Mafia Transnationala", care, dupa cum se po ate
publicatiile americane care, in mod cat se poate
de serios, au apreciat in urma cu doua luni ca Bill Identitatea conspiratorilor nu este insa
astfel se va putea vedea ca, la rigoare, raspunsuri Ie intrevedea, actioneaza la scara planetara, Clinton a fost ajutat sa obtina victoria in alegeri de mereu misterioasa. Ba, s-ar parea, chiar ~i atunci
acestea sunt variante ale unuia ~i acelui~i model. aservindu-~i guvemele unor tari, obligandu-Ie sa catre extratere~tri. "6 cand discursul conspirationist folose~te sintagme
duca 0 politica potrivnica intereselor popoarelor Paradigma conspirationista afirma deci ca vagi ~i abstracte precum cele de "Elita", "Mafia
Misterioasa identitate a conspiratorilor respective. Romania post-comunista ~i, mai ales, tot ceea ce oamenii vad este mai degraba iluzie Transnationalii" ori "mare Ie manipulator" , enigma
cea de dupa 1996 ar constifui 0 proba in acest optica. Americanii nu l-ar fi ales liber pe lor e mai de fiecare data calculata, autorul ~tiind
Intr-o prima Ipostaza, discursul sens. E~ecurile economice ale Romaniei din pre~intele lor, ~a cum ei cred, dar nici revolu~ile bine "cine conspira" in fapt, dar intarziind sa
conspirationist nume~te mai degraba metaforic pe perioada tranzitiei sunt explicate prin uneltirile anticomuniste din 1989 n-ar fi fost racute de cei raspunda din pricini strategice ... 0 va face insa la
agentul conspiratiei, inlocuind - la rigoare - 0 acestei organizatii cu profil net criminal: "Mafia ce au pamt sa Ie faca, de cei ce, totu~i, chiar Ie-au momentul pe care-l va considera oPOltill1. in acest
necunoscuta cu 0 alta necunoscuta; agentul Transna~onala a dat ordin ca Romania sa nu mai facut. Cei ce au protestat impotriva ordinii politice sens, "minoritarii, strainii" sunt adesea identifica~
conspirator are astfel 0 identitate misterioasa, care produca absolut nimic, ci sa importe totul din comuniste ~i care au erodat aceasta ordine de la ca fiind cei ce conspirii ten ace impotriva Romaniei.
nu poate fi decat aproximata sau sugerata, biinuita. striiinatate."2 De~i nu e deloc limpede cum 0 tara rMacina n-au fost, sus~e discursul conspira~onist, In contextul minoritarilor ~i strainilor care
La intrebarea "cine conspira?" se dau, ~adar, din care nu produce "absolut nimic" poate deveni 0 decat ni~te marionete sau ni~te hipnotizati: comploteaza impotriva Romaniei ~i a romanilor,
acest punct de vedere, extrem de variate piatii, discursul conspira~onist nu se impiedica de "dizidentii no~tri nu fusesera numai dizidenti, ei maghiarii au un loc - s-ar zice - privilegiat. De
raspunsuri, caci a stabili identitatea conspiratorilor asemenea contradic~i, el fiind interesat doar de a fuseserii angrenati ca actori intr-un scenariu a carui multe ori, in discursul in cauza nu e deloc limpede
nu e intotdeauna 0 treaba ~oara. lata un prim motiv gasi taPi isp~itori. incununare a fost Decembrie 1989"7. Nicolae despre care maghiari e yorba, despre cei din
pentru care multi din cei ce recurg la paradigma Convingerile conspira~oniste merg insa, Ceau~escu ar fi fost rastumat de la putere de KGB, Ungaria vecina sau despre cei din Transilvania.
conspirationista, pu~i in fata acestei intrebiiri, dau in unele cazuri, mult mai departe. Presupusele afinna Ion Coja, dar in spatele KGB-ului se afia Indistinctia aceasta este, s-ar parea, deliberata,
raspunsuri abstracte sau metaforice, criptice sau omnipotente forte conspirationale sunt astfel altceva / altcineva, a~a cum tot 0 irezistibila fortii avand valoare ideologica. Caci, socote~te
aluzive. "Oculta", "Elita", "Mafia", "Institutia" identificate ca fiind extra-mundane: cei ce conspirii funciar ostila romani lor s-ar afla ~i in spatele concePTi a conspira!ionista, atM maghiarii din
~.a.m.d. sunt in general asemenea denumiriale incontinent nu mai sunt in principal (atat) fiinte falimentului unei banci ca Dacia Felix8 . Daca totul interior cat ~i cei din afara tarii urmaresc demonic
agentului conspirator. umane, terestre. Ideea ca "Planeta Pamant a fost s-a desra~urat cum s-a desra~urat, faptul s-ar un singur scop: secesiunea Ardealului. "Ei
Pentru Cristian Negureanu, de pilda, toate vizitata de extratere~tri"3 ~i ca faptul nu e lipsit de explica prin omnipotenta "Institutiei"9 , ale carei [maghiarii - n. m.] ~i-au concentrat acum toate
actele conspira~onale din lume sunt produsul unei urmari pentru pamanteni apare caod ~i cand destul ordine sunt executate rara pic de rezistenta. De atacurile - susline un articol- exclusiv impotriva
singure organizatii, care. actioneaza la scara de pregnant intr-o publicatie precum Romania ce? Pentru ca "exista in lume un (<mare manipulator» Romaniei, urmarind, pentru inceput, dezlipirea
mondiala, numita "Elita (Artizanii Noii Ordini Mare. Intre fortele acestea extraterestre ~i unele - persoana, grup de persoane ~i de interese, care Transilvaniei din hotarele Romaniei, sub diverse
Mondiale)"1 . Pentru a-~i convinge cititorii de grupuri umane s-ar fi stabilit insa relatii cumva provoaca evenimentele politice importante"10 . Ar pretexte."12 Paradigma conspirationista axatii pe
seriozitatea unor asemenea afirmatii, Cristian asemanatoare celor dintre "Mafia Transna~onala" fi yorba a~adar de "0 putere oculta care aceasta tema a lansat in presa chiar ~tiri despre 0

SP nr. 71,72/1999 64 65 SP nr. 71,72/1999

 Ideosfera Ideosfera
"Armata de Eliberare a Ardealului", vrand astfel viziunea conspirationista - in comparatie cu revista din care am extras citatul anterior sustinea, ~i Viorel Lis" sunt frecvente in aceasta publicatie,
sa puna in evidenta iminenta pericolului romanii, dirora Ii se rezerva mai mereu un statut altadata, ca exista "minoritati periculoase"21 ca ~i intrebuin!area sintagmei "Mafia Tiganeasca"
secesionist 13 • Alteori, a~a cum se va vedea in cele de victima. Minoritarii romi, cu atatea probleme realmente, intrucat uneltesc demonic impotriva [v. Aleibiade, "Saptamana pe scurf', Romania
ce vor urma, "autonomia" Transilvaniei este sociale, sunt suspectati ca au resurse fabuloase, statului roman; in consecintil, articolul nu se jena Mare, llf. 448, 12 februarie, 1999]. Atribuirea
prezentata ca prima inten!ie maghiara, dupa care in masura sa dicteze mersul evenimentelor. In sa vorbeasca de exterminarea, de "nimicirea" identitatii de "!igan" (sau, dupa imprejurari, de
Romania Mare sintagma "Mafia Tiganeasca" e "evreu") este un procedeu prin care se incearca
ar urma seceSlUnea. acestora ca 0 condipe pentru salvgardarea statului
discreditarea adversarilor politici sau de idei politice
Alte articole conspira!ioniste tintesc insa cultivata cu obstinatie. Intr-un editorial se afirma roman. nu numai din Romania, ci ~i din afara. Bunaoara,
nu numai la maghiati. Romaniei post-comuniste ii ca prirnarul general al Capitalei este "starostele ei", Nota: un articol insinueaza ca pana ~i pre~edintele SUA
merge rau, se afinna deseori, pentru ca ea este dupa care se explica cititorilor succesul sau 1Cristian Negureanu, "Lumea in pragul mileniului ar putea fi "!igan" [v. *** "Bill Clinton e !igan?",
guvemata de ne-romani. A~a a fost ~i in trecutul electoral: "inaintea primului tur, Viorel Lis i-a trei (4)", Romania Mare, llf. 440, 18 deeembrie Romania Mare , llf. 443, 8 ianuarie 1999].
mai illdepartat, a~a este ~i astazi, afim1aRomania chemat pe ~efii !iganilor din Bucure~ti, pe care i-a 1998. 20 Mihai Antonescu, "Dupa ce ni i-a cocotat pe
2 C. V. Tudor, "Manifest pentru minerii din Valea
Mare. "Ne conduc strainii" - titlul unui articol de mituit cu sume mari de bani, sa intocmeasca liste jidani ~i bozgori in toate structurile, Soros pune
pe plima pagina a acestei publica!ii - ilustreaza cu tori tiganii din Municipiu, sa mearga din cas a in Jiului", Romania Mare, llf. 444,15 ianuarie 1999. umarulla aburcarea sociala a tiganilor! ", il1 Alae la
3 Alcibiade, "Saptamana pe scurt", in Romania
destul de exact aceasta idee. Bazat pe un text casa ~i sa-i amenin!e di, dadi. nu vor vota cu persoana., 7 septembrie 1998.
Mare, llf. 434, 6 noiembrie 1998. 21 Drago~ Dumitriu, Nimicirea minorita.!ilor
xenofob (mai exact, grecofob) allui B. P. Ha~deu candidatul CD.R., Ii se vor lua gatii [SiC]"18.
~
4 Ibid.
(de la ] 871), articolul afirma: "MareIe Ha~deu ii Explica!iile de acest tip sunt la fel de fanteziste ca perieuloase sau pierderea statu lui ", in Atae la
5 Romania Mare, 10 iunie 1992.
persoana, llf. 11 (23), 16 martie 1998.
anticipeaza pe parazi!ii minoritari care batjocoresc ~i identitatile etnice stabilite ill maniera rasista l9 . 6 Ibid.
Tara in Parlamentul Romaniei: Feldman, Babiuc, Alteori, chiar ~i faptul ca minoritatea 7 Ion Coja, Marele manipulator ~i asasiflarea lui
George Voicu - doctorin filosofie, conferentiar
Neulander, Sassu, Vosganian, Paul Ghipu, Tabara, romilor face obiectul activitatii unor fundatii este Culianll, Ceau~eseu, lorga (Bucure~ti, Editura
universitar in cadrul Facultapi de $tiinte Politice ~i
JavTa (GaVTa), Bercovici (Berceanu), Dide, Marko . apreciat de catre conspira!ioni~ti ca 0 manevra Miracol, 1999), (p. 205).
8 Ibid., (p. 249).
Administrative a Universitatii Bucurqti. Este
Bela, Verestoy, Frunda, Csapo Iozsef, Cuney oculta. Incercarea de a imbunati'iti conditia sociaHi
9Ibid., (p. 207). autorul volumului Pluripartitismu/. 0 teOl-ie a
(Cunescu), Remus Opli~, Ulici, Paul Pacurariu, a romilor (0 urgentil care nu mai necesiti'i motivat'e,
10 Ibid., (p. 217). democrafiei.
Paleologu, Duvaz, Severin, Adrian Dumitrescu, atat e de evidenta nevoia de a face ceva in acest
II Ibid.
Deszi (Dejeu), Marcian Bleahu".14 sens) este vazuta ca 0 stratagema, menita sa induca
12 Grigore Nedel, "Cum a rezolvat Ceau~eseu
Identifidirile concrete de acest tip sunt in eroare, sa invaluie intr-o perdea de fum pe
problema maghiara (24)", in Romania Mare, nr.
dealtfel foarte frecvente in Romania Mare . Dar adevaratii manuitori ~i profitori ai acestei "afaceli".
aceasta publica!ie nu se rezuma doar la identificari Fundapa pentru 0 Societate Deschisa este blamata
435, 13 noiembrie 1998.
13 Au fost publica!ii care au pretins ca "Annata de
VARA '99 ··1
nominale, ci recurge ~i la generalizari de tip colectiv. cu severitate de publica!ii precum Alae fa Eliberare a Ardealului" are chiar uT). "comandant
Viorel Roman, de pilda, sustine ca in Romania de persoana pentru ca a illi!iat asemenea programe, operativ" in persoana unui profesor universitar ANTALYA
azi se afla la putere "un Guvem catolico-iudaico­ in spatele carora s-ar afla mereu intentii inavuabile, maghiar, motiv pentru Gheorghe Funar de a tine BILET AVION CURSA CHARTER / TRANSFER
CAZARE 7 NOPTI CU M1C DEJUN $1 CINA BUFET
protestant (PNTCD-PD-UDMR)"15 . Mai precis, anti-romane~ti. In consecinta, un articol acuzator conferinte de presa ~i de a solieita SRI sa intervina. 7 ZILE & 7 NOPT1 LA
autorul spune raspicat ca guvemul actual se de acest fel- simptomatic intitulat "Dupa ce ni i-a Scrisoarea, in care se fiiceau asemenea "dezvaluiri", MAREA MEDITERANA
bazeaza doar pe "suport !iganesc, evreiesc ~i cocotat pe jidani ~i bozgori in toate structurile, a fost insa 0 farsa. A se vedea articolul semnat
Sandu Mure~an, "Comehu Vadim Tudor ~i Gheorghe PRET/PERS.
, : de la 330USD
maghiar"16, nu ~i romanesc, ceea ce ar arata de la Soros [ sic] pune umarulla aburcarea sociala a
sine impoputaritatea ~i precaritatea sa. Cauzele tiganilor!" - indeanma deschis la amenajarea un or
Funar au fost intoxica!i in cel mai ordinar mod eu GRECIA
putinW', in National, 18-19 iulie 1998. CIRCUIT 10 ZILE : de la 290USD

religioase ar explica aproape orice fenomen politic. lagare de concentrare in care sa fie intema!i cei ce
14 *** "Ne conduc strainii", Romania Mare, llf. CRETA 14 ZILE : de la 490USD

Chiar mar~ul mineIilor spre Bucure~ti din ianuarie fac obiectul unor asemenea programe: "Pentru un 445,22 ianuarie 1999. OFERTE SPECIALE PENTRU

1999 este astfel exphcat: minerii, ortodoqi fiind, mai mare randarnent al metodicii in cadrul aces tor 15 Viorel Roman" "Minerii, parazitii ~i occidentalii", INDIVIDUALI

ar fi declan~at protestullor din ratiuni religioase, programe, propunem desIa~urarea lor in tab ere Romania Mare, nr. 446, 29 ianuarie 1999.
argumentul unei asemenea concluzii fiind acela ca special amenajate, bine imprejmuite cu sam1a 16 Ibid.
PAR ALE L A 45
*taxele, TVA, comisionul nu sun! incluse in pre! ~ i se achita in lei

ei au poposit pe la "manastirile ortodox.e de la ghimpata. "20 Iar daca. indemnul acesta are 17 Ibid. TEL.: 313.44.50, 313.45.42, 311.19.58, 311.19.59;

FAX: 311.10.64,312.27.74; E-mail: office@paralela45.ro

poalele Carpa!ilor"17 , unde au primit adapost ~i subterfugiul echivocului (putandu-se prezenta, 18 Editorialul (fiira titlu) din Romania Mare, nr. 434,
TlMI~OARA: TEL.IFAX: 056/221025,

binecuvantare de la calugari. chipurile, ~i ca 0 "gluma"), alte anicole sunt inca ~i 6 noiembrie 1998. TEL.:092307058, E-mail : paralela@wes!.ro

BRA~OV: 068-1437241 SIBIU: 069-422859

Pana ~i romii, deci, par putemici - in mai clare in mesajul de aceasta factura. Aceea~i 19 Hetero-identificari de genul "!iganii Crin Halaicu

SP Dr. 71,72/1999 66 67 SP Dr. 71,72/1999


Souvarine in Romania
PAVEL CAMPEANU
"0 pregatire minu!ioasa
creeaza ambian!a, echipe de
laudatori ~i a~i individuali ai
lingu~elii se intrec tn panegirice.
Fiecare coleqioneaza ~i diseca
aforismele cele mai banale ale
idolului lor facand din e1e sentinte
~ "istorico-mondiale" ...DisctrrSUrile
mcep ~i se incheie cu 0 profesiune
de credin!a in onoarea
supraomu1ui, cu explozii foarte
spontane de ovatii ~i urale de
nestavilit...Dupa congres ecourile
plebiscitului se prelungesc la
nesfaqit iJi1 adunari locale,
articole, angajamente,
telegrame." (pag. 464). Contrar
eviden!ei, aceste randuri nu
descriu congresul al XIV -lea al
P.CR. din noiembrie 1989 la
Bucure~ti, ci congresul al XVII­
lea al P.C.(b) desra~urat cu exact
55 de ani inainte la Moscova­
intr-o vreme cand famelicul
vlastar al Scornice~tiului, in
varsta de 16 ani, neizbutind sa
patrunda tainele cizmariei batea
la p0rtile frravului U.T.C care ii
va deschrde drumul spre culmile
puterii.
Abunden!a un or astfel de
similitudini peste timp confera
Nota:
Boris Souvarine, Stalin, Studiu istoric
al bo1~e\iismului. Traducerea: Doine
lela Despo1s, Humani,tas 1999,624 p.
SP Dr. 71,72/1999
Recenzii
energia raporturilor sociale
versiunii romane~ti a lucrarii lui
Souvarine 0 arzatoare actualitate.
Manuscrisul poarta data martie
1939, Paris, ~i prezinta publicului
acelei epoci caracteristicile
principale ale unui dezastruos
experiment inedit: 0 tiranie care
incearca sa modernizeze
societatea folosindu-se de
mijloace eminamente
premoderne. Pentru cititorul
contemporan din Romania,
famiharizat cu acelea~i
caracteristici, ex~rimentul nu mai
este inedit, ci reiterat. Fara a fi
urmarit acest scop, anticipand
asupra procesului istoric,
Souvarine ne reI eva 0 trasatura
specifica a stalinismului
romanesc: natura lui retrograda.
Acestei agravante trasaturi
specifice a regimului i se datore~te
in cea mai mare masurii forma
agravanta a rastumani lui, precum
~i, pe cale de consecinta, chinuita
tranzi!ie catre oranduirea men ita
sa-l inlocuiasca.
Studiul lui Souvarine se
distinge prin trei virtuti majore:
unghiul de observare, modul de
tratare ~i noutatea. Inainte de a fi
documentara, sursa lui de
inform are este nemij loci t
existen!iala; el a fost initial un
insider, de la corespondent
parizian al publica!iei "Novaia
68
Jizn" pana la secretar al
Komintemului de care va fi pana
la urma exc1us, dar nu executat.
Modul de tratare: cartea apare
intr-un moment cand
triumfalismul Moscovei atinge
apogeul, contestarea lui osciland
intre doua formule- cea a
pamfletului ~i cea ilustrata de
Trotki, orientata spre un
bol~evism rara Stalin. Evitandu­
Ie pe ambele, Souvarine incearca
o analiza istorica rezistenta la
patimile politice exacerbate de
drarnatismul temei. Din asocierea
acestor doua virtu!i rezuWi a
treia, inedi tul 1ucrarii, care
prefigureaza 0 viitoare disciplina
a ~tiin!elor politice­
Kremlinologia.
Titlul ~i subtitlul ciirtii scot in
relief una dintre particularita!ile
stalinismului care nu cristalizeaza
mi~carea istorica
institutionalizand-o, ci
personalizand-o. Versiunea
paroxistica a acestui transfer,
proprie stalinismului gestant al
primului sau protagonist, se
regas~te in stalinismul muribund
allui Ceau~escu. Substitu!ia nu
se margine~te 1a impunerea unei
asimetriF flagrante a spre ignorarea nevoilor
competentelor. Inzestrand
societatea cu 0 structura deliberat
disfunc!ionala, dictatoml creeaza
nevoia sociaIa a comenzilor sale.
Activitatea societat ii , inclusiv
produc~a, nu este impulsionata de
spontane, ci de ordinele lui, rara
aceste ordine ar domni inertia.
Aberanta in sine, atotputernicia
liderului suprem devine ra~onala
in acest context. 0 asemenea
putere personala nu se poate
exercita decat lipsind societatea
chiar ~i de umbra oricarei puteri.
Cultul personalita!ii nu
semnaleaza in primul rand
atotputernicia dictatorului, ci
deposedarea societatii de orice
urma de putere.
Oriinduirea stalinista reclama
o societate obedienta, iar
reducerea ei la aceasta condi!ie
se folose~te de trei parghii: a~a
numita colectivizare a agriculturii,
industrializarea foqata ~i
generalizarea coerci~unii tinziind
spontan spre degenerarea in
represiune de masa. Pretinsa
colectivizare nu reprezinta
transformarea micii proprieta!i
agrare in proprietate
cooperatista, ci abolirea ultimei
~i celei mai raspandite forme de
proprietate efectiva.
Industrializarea este for!ata
intrucat incepe cu suprimarea
tipului de proprietate care a
generat societatile industriale,
avanseaza intr-un ritm total
incompatibil cu precaritatea
resurselor ~i dezvolta 0 produc~e
orientata nu spre satisfacerea, ci
popula~ei.ln stalinismul primitiv,
consumul nu reprezint~ scopul
produqiei, ci principalul ei
Recenzii
obstacol. Sursele de acumulare
ale acestei industrializari sunt
confiscarea recoltelor ~i
men!inerea for!ei de munca
industriale intr-o stare de penurie
care pericliteaza subzisten!a ei
biologica.
Aceste particularita!i
structurale ale stalinismului
primitiv aveau sa fie reproduse cu
infinit mai multa fidelitate in
Romania lui Ceau~escu,
independenta fa!a de Moscova,
decat in Ungaria lui Kadar ori in
Germania lui Honnecker, complet
aservite Moscovei. Respingand
dominatia U.R.S.S. in plan
politic, economiqi militar, dar
asimilandu-i modelul social,
stalinismul romanesc i~i afirma
caracterul sau pro fund anti­
national, opus retoricii lui
ultrana~onaliste.
Excesele stalinismului primitiv
din U.R.S.S raspundeau
presiunilor unui context cu totul
diferit de contextul in care avea
sa se contureze stalinismul
anacronic allui CeaW;'escu. Statul
sovietic al anilor 30 era inconjurat
de 0 ostilitate interna!ionala cu
care pozi~a Romiiniei din anii 60­
70 nu avea nimic in comun. Pe
de alta parte, pe plan intern
degenerarea u.R.S.S. intr-un stat
politist urma sa permita
exproprierea rnicilor producatori
agrari, demararea industrializarii
fortate ~i lichidarea adversarilor
politici, reali sau imaginari, ai noii
puteri. Degenerarea Romaniei
intr-un stat poli!ist, precipitata in
anii 80, are loc la cateva decenii
dupa ce a~a zisa co1ectivizare
69
fusese Incheiata, industriahzarea
striibatuse trei cincinale, iar
neutralizarea adversarilor politici
fusese consfiintita prin amnistia
din 1964.
Similitudiniledintre stalinismul
sovietic timpuriu ~i stalinismul
romanesc tiirziu nu sunt numai de
ordin structural, ci ~i stilistic.
Ritualurilorcare Ii omagiau pe cei
doi dictat0l1 Ii se pot adauga de
pilda cifrele false folosite In
docimentele oficiale: "nici 0 cifrii
nu are 0 semnifica!ie precisa"­
Souvarine, p. 443; rectificarea
substan~ala a biografiei celor doi
autocra~: "Substanta biografiei lui
Stalin se modifica ~i se
dezvolta".- p. 15; lichidarea
politica a conducatorilor din
vechea garda care cuno~teau
biografia lor reala; minciuna unei
diferen~eri maxime a salariilor de
la 5 la 1- p. 457; infierarea
refugierii in strainatate ca
"tradatori de patrie"- p. 456, etc.
Cu cat mai reduse sunt
posibilita!ile societatii de a-~i
afirma cerin!ele, cu atat mai
complet depind deciziile cruciale
de voin!a autocratului, respectiv
de reaqiile lui psihologice la
presiur:ile contextului dat.
Comparandu-l pe ziditorul
"Rusiei cnuto-sovietice" cu cei
mai proeminenti dintre inain~ii
sai: Ivan cel Groazllic, Petru,
Ecaterina, Souvarine remarca: "in
fiecare dintre principahi
reprezentan!i ai autocra!iei se
regasesc fapte ~i gesturi care ne
par contemporane."- p. 452.
Problema este daca regimurile
staliniste i~i promovau dictatorii
SP Dr. 71,72/1999

dintre oameni cu psiholigii
asemanatoare ori daca ace~tia
incepeau sa se asemene pentru
ca fusesera promovati in aceste
pozitii·
o paralela Stalin-Ceau~escu
da la iveala ~i 0 serie de
coordonate biografice comune:
ambii erau de origine rurala,
provenind din zone deosebit de
inapoiate ~i din familii mai mult
de cat modeste; nici unul nu a
izbutit sa faca acel pas hotarator
spre integrarea sociala care este
calificarea intr-o profesie;
~ amandoi i~i diutasedi inca din
adolescenta 0 compensare
aderand la organiza~i clandestine
de tip revolutionar suferind
arestari ~i condamnari, dar
neilustrfmdu-se prin fapte
exceptionale; in s~it, nici unul,
nici celalalt nu au reu~it sa mvete
corect limba In care trebuiau sa
se exprime. Unele notatii ale lui
1.1 ThtIr c,rollp
~ m(),1\l
(p. 10). De altminteri, subtitlul
caqii rezuma aceasta lunga
titulatura. Commager a
SP Dr. 71,72/1999
Recenzii
Souvarine ii sugereaza cititorului
din Romania similitudini ~i mai
revelatoare.
Stalin- scrie el de exemplu­
~i -a realizat opera' 'sluj it mai bine
de defectele decat de calitatile·
lui".- p. 452; el se distingea prin
"disproportia excesiva intre
intelectul ~i vointa lui, intre
cuno~tintele ~i aptitudinile lui
practice- sau: "Stalin nu are nici
un prieten"- p. 473, ~.a.
Substituindu-se sistemului legal ~i
celui institutional dictatorul da
presiunilor ambiantei raspunsuri
determinate cu precadere de
propria sa psihologie, ponderata
eventual de considerente
doctrinare. Cu privire la acest
ultim aspect Souvarine aminte~te
"referintele arbitrare la marxism
fat a de care Stalin se afla la
antipozi"- p. 449, ~i pe care
Ceau~escu 11 ignora inlocuindu-l
cu ceea ce propaganda timpului
27th Unirii Blvd., B/K . IS, 5th ward,
BUCHAEST, ROMANIA
Phone I Fax: +40
E-mail : ontravel@innovator.itcnet.ro
ape lor din ultimul deceniu al
secolului al XIX-lea inchide in
sine direc!iile de evolutie din
70
numea "gandirea tov~ului".
Independenta de orice
scrupule doctrinare, fascinatia lui
Ceau$escu pentru mode luI
stalinismului primitiv cu 0
intarziere de jumatate de secol
ridica 0 problema capitala: care
poate fi motivatia raspunsului
similar dat unui context istoric cu
totul diferit? Intrebarea pare sa
trimita de la sine spre ipoteza
rolului determinant pe care 11
joaca psihologia actorului.
Sunt purine tari in care studiul
lui Souvarine ar fi acum mai
binevenit decat in Romania
tranzitiei spre post-stalinism.
Grija cu care a fost editata, de la
coperta pana la notele
explicative, ~i Indeosebi
acuratetea versiunii romane~ti fac
din aparitia ei un autentic
eveniment in acel~i timp ~tiintific
~i politic.
Phone: +40 I 336 77 56
+40 I 336 74 62
+40 I 336 74 63
I 33677 57
71
LAURENTIU
, CONSTANTINIU
Republica
imperiaHi
Pe piata de carte in Romania
se constata 0 situatie ciudata:
intr-un moment dind dupa
incheierea Razboiului Rece,
SUA au ramas singura
supraputere global a , iar, la rfuldul
ei, lara noastra ~i-a fixat ca
obiectiv prioritar integrarea in
structurile euro-atlantice,
literatura consacrata "Republicii
Imperiale", pentru a relua titlul
cunoscutei carti a lui Raymond
Aron i , ramane foarte restransa.
In a~teptarea constituirii unei
echipe de "americanologi" (care
intarzie nepennis de mult) ar fi
fost de dorit ca editurile sa
publice masiv traduceri ale
lucranlor c1asice despre trecutul
~i prezentul SUA. In chip
surprinzator, ele ~i-au mdreptat
atentia (~i efOltul tipografic) spre
facil $i comercial. Dintre putinele
taIrnaciri apiirute pe aceastii tema
se cllvine amintita ampla sinteza
de istOlie americana realizatii de
* Henry Steele Commager, Spiritul
American.
a interpretare a gandirii ~i
caracterului american fncepand din
anii 1880, Ed. Encic1opedica,
Bucure~ti , 1998,491 p.
SP ur. 71,72/1999
Recenzii
Trei recenzii
George Brown Tindall ~i David
E. Shi 2 ~i tiparita de Editura
Enciclopedica.
Acum, acee~i casa editoriala
pune la indemana publicului
roman esc 0 lucrare veche de
aproape jumatate de secol, dar
care are statutul de invidiatal unei
contributii cu adevarat c1asice.
Autorul ei, Henry Steele
Commager, este un cunoscut
istoricamericancareapredatla
Universitatea Columbia (New
York), la Oxford ~i Upsala.
Impreunacu Allan Nevins el a
scris 0 istorie a Statelor Unite
care s-a bucurat de un imens
succes, fiind tradusa in limba
romana la scurt timp dupa
terminarea celui de-al doilea
razboi mondial (singura istorie a
SUA aparuta In Romania in
perioada 1945 - 1996). "Spiritul
american"* este 0 lucrare cu 0
structura mai putill obi$nuita. In
prefata, autorul marturise~te ca
era tentat, dacas-armai fi pastrat
obi$nuin!a titlurilor lungi din
secolul al XVIII-lea, sa-~i
intitulezevolumul "Introducere la
o interpretare a unor aspecte arc
gandirii ~i caracterului american
din anii 1883 pana in anii 1940"
considerat necesar sa defmeasdi
de la inceput limitele cronologice
ale investigatiei sale ~i sa
precizeze ca nu intentioneaza sa
epuizeze bogalia problematica
oferita de tema "spiritul
american". Lucrarea lui - 0 spune
el insu~i - este "selecti va ~i
subiectiva" (ibidem), in intelesul
ca autorul a ales numai acele
aspecte ale spiritualitatii
americane pe care le-a
considerat caracteristice
perioadei tratate ~i ca, In
operarea acestei seleqii,
domeniile pe care Ie frecventase
anterior ~i, a$adar, Ie stapanea
mai bine, s-au bucurat de
preferinta sa.
Autorul justifica pe larg
alegerea limitei de Inceput a
cercetalii sale: "Ultimuldeceniu
al secolului XIX poate fi socotit
cumpana apelor din istoria
americana" (p. 51). Este trecerea
de la 0 America eminamente
agricola", la 0 "America
modema, eminamente urbana ~i
industriala"; prima traind in
orizontulinchis al problemelor
domestice, cealalta avand
orizontlll larg al problemelor
mondiale. Aceasta cumpana a
 Recenzii Recenzii
prima jumiltate a secolului capabilsa lefoloseascadinplin, aproape 50 de ani de la aparitia Commager a racut-o spiritului in comun de Institutul National arhivele diplomatice ale celor
unnator. Radacinil~ curentului au raurit vreme de trei secole in ei, cartea lui Commager i$i amencan.
pentru Studiul Totalitarismului doua tari, din perioada 15 /28
cunoscut sub numele de "New America 0 societate de tip pastreaza soliditatea $i
Note: (Bucure$ti) $i Institutul· de noiembrie 1917-26 decembrie
Deal" se regasesc, in populism, democratic" (p. 299). Aceasta actualitatea. Pu!ine opere pot sa 1 Raymond Aron, RepubUque Slavistica $i Balcanistica 1934. In cele aproape doua
"0l1ginile puterii mondiale - in democra~e nascuta $i consolidara se mandreasca cu recordul imperiale, Paris, Calmann-Levy, (Moscova), a carui edi!ie decenii reflectate in vplum,
razboiul impotriva Spaniei $i in prin deplasarea frontierei a gasit rezistentei la uzura $tiintifica.in 1973,338 p.
romaneasca poarta titlul relatiile romano-sovietice au fost
dobandirea insulelor Hawai $i a - atunci cand Oceanul Pacific datele ei esentiale, analiza lui
2 George Brown Tyndal, David "Misiunile secrete ale lui A. 1. grevate de refuzul statornic al
Filipinelor" (p. 64). fusese atins - resursele necesare Commager ramane de neatins ... E. Shi, America. 0 istorie Va$inski in Romania (1944- guvernului sovietic de a
in cele doua paI1i ale cartii , improspatarii $i adecvaru la noile $i de neegalat. narativii, 3 vol., Bucure$ti, Ed. 1946). Documente secrete". recuno~te unitatea Basarabiei cu
care ii confera stlUctura unui sfidan. Commager ne inlesne$te Volumul este insa $i deosebit Enciclopedicli, 1996, 1087 p. Acum, pe temeiul Romania, votata de Sfatul Tarii
diptic, Cormnager analizeaza cu urmarirea evolutiei gandirii de actual prin $irul de intrebiiri cu protocolului incheiat la 31 martie de la Chi$inau, la 27 martie/9
remarcabila profunzime mutatiile americane in perioada lansarii care se incheie. Cand Commager 1995, Directia Arhivli aprilie 1918.
intervenite in filozofie , $tiinte SUA pe marea orbita a politicii $i-a tenninat lucrarea, in 1949, Diplomaticli a Ministerului Strategia Kremlinului $i-a
economice, sociologie, planetare. Schimbarea intervenita tara sa era liderullumii libere, * Afacerilor Externe al Romaniei $i pus, in chip firesc , pecetea
istoriografie, polito logie, drept, in statutul $i ponderea acestei tari superioritatea sa pe plan ** Departamentul Istorico­ asupra relatiilor cu Romania.

~ literatura, arhitectura, gandire $i pe arena international a a

practica religioasa. Dom capitole detenninat modificari at at la
economic $i militar fiind de
necontestat. Din acest punct de Un inceput
Documentar al Ministerului
Afacerilor Externe al Federatiei
Pana in 1924, dnd liderii
sovietici au mizat pe declan$area
- de fapt primul $i ultimul - nivelul sensibilita~lor colective, vedere exista izbitoare sirnilitudini Ruse au pregatit $i tipant primul spontana sau provocata din ex­
intitulate "Americanul secolului al cat $i la acela al elitelor politice $i intre America de la s~itul anilor
promitator volum dintr-o colectie consacrata terior (prin Comintern sau
XIX-lea" (pp . 13-50) $i intelectuale. Cu un sim! al '40 $i America de la sflir$itul relatiilor romano-sovietice.· interventie militarii) a revolu~ilor
Coeditarile din surse istorice-
"Americanul secolului XX" (p. nuantelor rar inffilnit, Commager anilor '90, astfel ca multe din Atat pentru istoricii romani, comuniste din diverse tliri
o practica obi~nuita in
409-445) rezuma, de fapt, prin 11 calauze$te pe cititor in sistemele intrebarile formulate de cat $i pentru cei ru$i, aceasta europene , raporturile cu
istoriografie- au suferit, in tiirile
paralelismul realizat 0 sinteza a filozofice ale lui John Fiske $i Commager pot fi repetate $i colectie va fi de cel mai mare Romania au fost tensionate. In
comuniste, vicisitudinile create de
schimbarilor profunde, survenite William James, in gandirea astazi. Americanii - scria el ­ folos. Baza docurnentara pentru 1919, a existat chiar intentia unei
imixtiunile politicului in cercetarea
in societatea americana in rastirnp sociologica a lui Lester Ward $i "dobandisera mai multa putere cercetarea raporturilor dintre actiuni comune a Rusiei
trecutului. A$a, de exemplu, 0
de $apte decenii. Fara a intra aici cea economidi a lui Vernon decat orice alta natiune modema, Romania$i UR.S.S. in perioada Sovietice, Ucrainei Sovietice $i a
colectie de documente privind
in detaliile acestei lucrari, credem Parrington $i Charles Beard. acea pasiune pentlU pace pe interbelica este cu totul Republicii Ungare a Sfaturilor
relatiile dintre romfuri $i popoarele
ca analiza teoriei istoricului Lucrarea lui Commager se care Heruy Adams 0 socotea ca insuficienta. Colectia de impotriva Romaniei. Astfel, la 1
din frontierele UR.S.S. a fost
Frederick Jackson Turner adreseaza unui public avizat, care fiind trasatura esentiala a documente diplomatice sovietice, mai 1919, guvernele rus ~i
. abandonata (dupa ce ajunsese la
despre rolul frontierei in ist0l1a se presupune, a$adar, ca are caracterului lor avea sa fie mai aparuta in perioada regimului ucrainean au trimis 0 nota
secolul al XVIII-lea) la mijlocul
americana explica cel mai bine cuno$tintele de baza despre puternica decat tentatia de a comunist, nu prezinta garantii guvernului roman prin care
anilor 60, ca urmare a racirii
originalitatea dezvoltarii acestei istoria Statelor Unite. Tocmai de impune prin forta 0 Pax $tiintifice, iar editiile de cereau "Evacuarea imediata a
relatii10r dintre Bucure$ti $i
societ:ati: ''Democra~a americana aceea el a lasat in afara cadrului Americana? I$i indeplinisera documente diplomatice trupelor romane, a func~onarilor
Moscova.
- a scris Turner - nu se nascuse sau de cercetare un $ir de responsabilitatile impuse de rOmane$ti lipsesc aproape cu $i agentilor din intreaga
Caderea comunismului a
din visul vreunui teoretician; nu fenomene $i evenimente trecut, aveau sa faca fatii totui. Doar istoricul american Basarabie $i acordarea libertiitii
eliminat constrangerile de ordin
fusese adusa in VIrginia la bordul petrecute in perioada 1880- provocaru viitorului?" (p. 445). Walter Bacon a editat muncitorilor $i !ilranilor
politic $i a facut posibilli
vasului Susan Constant nici la 1950, care explica transfoIlIlfuile Sunt exact acele~i intreban documente privind e$ecul basarabeni de a-$i stabili propria
conlucrarea dintr.e istoricii romfuri
Plymouth pe A1ayflower. survenite la palierul mental $i la pe care ni Ie punem $i noi astazi, negocierilor romano-sovietice lorputere" (p. 41). in caz contrar,
$i ru$i. Primul rod al acestei
Democratia venea din padurea cel ideologic in perioada amintita. la aproape jumatate de secol din anii 1931-1932 1 , iar un grup cele doua guverne declarand cli
colaborari a fost volumul editat
americana $i capata 0 putere Din acest punct de vedere cititorul dupa ce ele au fost enuntate de de romani din exil au publicat 0 "dispun de intraga libertate de
noua ori de cate ori ajungem la roman mai samc in cunO$tinte de istoricul american. Cine vrea sa ampla cronologie a relatiilor actiune falii de Romania" (p. 42).
Reialiile romdno-sovietice .
alta frontiera. Nu constitutia, ci istorie americana va intampina incerce 0 prognoza fundamentalli Documente (1917-1934), vol. I, dintre Romania $i UR.S.S2 . Dupa e$ecul negocierilor
pamantulliber, bogatiaresurselor unele dificultii!i in parcurgerea nu se poate dispensa de analiza Editura Encic1opedica, Bucure~ti, Primul volum al noii serii romano-sovietice de la Viena, din
naturale daruite unui popor acestei remarcabile caI1i. La atat de plitrunzlitoare pe care 1999, 445 pagini ~i 8 plan~e cuprinde 250 de docurnente din martie-aprilie 1924 (pp. 225­

SP nr. 71,72/1999 72 73 SP nr. 71,72/1999


255), Maxim Litvinov (la acea
data adjunct al comisarului
poporului pentru Afacerile
Strame) avertiza ca "Orice sprijin
material sau moral acordat
Rornfullei inproblema Basarabiei
va fi apreciat de noi ca un act
ostil direct la adresa Republicilor
Sovietice ~i 0 participare
indirecta la ocuparea unui
teritoriu sovietic" (pp. 257-258).
Dupa cum se ~tie, Moscova a
pregatit rascoala de la Tatar­
Bunar, din septembrie 1924 (pp.
261-266), urmata de crearea pe
malul stang al N istrului a
Republicii Socialiste Sovietice
Autonome Moldovene~ti, hi 12
octombrie 1924.
Refluxul valului revolutionar ~i
~a-nurnita "stabilizare relativa a
capitalismului" (pentru a relua
terminologia sovietica) au adus 0
destindere progresiva in
raporturile romano-sovietice,
care a culminat eu restabilirea
rela~ilor diplomatice dintre cele
doua !iiri, la 9 iunie 1934.
Documentele inc1use in volum
punin lumina eforturile lui Nicolae
Titulescu de a se ajunge la acest
rezultat in speranta ca, mai
devreme sau mai tfuziu, guvemul
sovietic va recunoa~te
apartenen!a Basarabiei la
Romania. Autoritatile de la
Moscova erau insa hotarate sa
nu dea 0 astfel de recunoa~tere,
cum se poate vedea ~i din
scrisoarea lui Nikolai Krestinski,
adjunct al comisarului poporului
pentru Afaceri Striiine al
U.R.S.S., adresata lui Mihail
Ostrovski, reprezentantul
SP nr. 71,72/1999
Recenzii
plenipoten!iar al U.R.S .S. la
Bueure~ti, in cuprinsul careia,
referindu-se la discu~ile privind
reluarea legaturilor dintre cele
doua '!ari peste Nistru scria:
"Prevaci, insa, ca atunci cand, din
punct de vedere tehnic, treaba va
fi pregatita, se va pune problema
cum sa fie denumit Nistrul.
Romanii vor insista ca aceasta
este frontiera dintre Romania ~i
u.R.S.S. Noi insa nu yom fi de
acord sa-l denumim frontiera.
Romanii nu vor accepta nici 0
alta denumire: linie de demarca~e
sau linie administrativa.De aceea,
cred ea in doeumentele noastre
yom serie simplu"cursul fluviului
Nistru'; ~i "malul drept ~i malul
stang al fluviului Nistru" (pp. 433­
434). Este formula pe care 0 va
obrine ~i Nicolae Titulescu la 21
iulie 1936 in Protocolul parafat
impreuna cu Maxim Litvinov,
protocol cuprinzand principiile
viitorului tratat de asisten!ii
mutual a intre cele doua tan, care
nu a mai fost sernnat niciodatii.
Volumul prezentat aici
corespunde celor mai severe
exigente ale telmicii de editare a
surselor, punand la dispozitia
istoricilor texte de mare
acuratete. Notele explicative
inlesnesc intelegerea unui ~ir de
probleme abordate in euprinsul
textelor. Dornnul Durnitru Preda­
el insu~i un istoric reputat- in
calitate de redactor responsabil
al editiei romane, a asigurat 0
inalta ~uta ~tiin~fica vrednica de
elogiu. A~teptam cu neriibdare
volumul urmiitor.
74
Note:
1 Walter Bacon Jr., Behind
Closed Doors (Secret Papers
of the Failure of Romanian­
Soviet Negotiations 1931­
1932), Institution Press, Hoover.
2 G. Cioriinesco et al, Aspects
des relations russo-roumaines,
Minord, Paris, 1967, (p. 92).
* care ~i-au asumat riscul de a scenei de Nicolae Ceau~escu; de catre neocomuni~ti $i, apoi,
**
Un poet in Agora
Dacii ar fi sii fixam
coordonatele activitatii politice
ale poetului Dorin Tudoran, ele
ar fi reprezentate de dom formule
din exeelenta prefatii a lui Nicolae
Manolescu la volumul prezentat
aici: "Pentru un om ca Dorin
Tudoran, atacea era eel mai dificil
lucru din lume" (p. 10) ~i "Meritul
principal al tuturor articolelor din
Agora <c1andestinii>, ca, de
altfel, ~i al celorlalte, din
Romania literara, Meridian,
22 etc., consta in autenticitate.
Nirnic nu e contraracut." (p.11).
Dorin Tudoran este la antipodul
irnaginii pe care mareIe public ~i­
o face despre poetii ferecati in
turnul de filde~ al poeziei.
Dimpotriva, el a fost ~i este 0
voce lucida ~i critica a realitiitilor
din societatea romaneasca dirt
faza fmala a regimului comunist
~i din anii de dupa decembrie
1989.
Miirturie stii volumul tipant la
Chi~inau* Cediturile bucure~tene
* Dorin Tudoran, Kakistocratia,
Chi~inau, Editura Arc, 1998,589 p.
Recenzii
nu s-au grabit sa 0 faca), care autentica. Autorul constata cu kaA.7stocrafia postdecembrista?
reune~te textele publicate in di­ amaraciune aparitia pe scena ' Intrebare dificila, descurajanta
verse periodice intre 1984-1997, politica sau in mass-media, indatii chiar, avand in vedere ultimele
precedate de jurnalul sau din dupa caderea regimului evolutii de pe scena politica
perioada 4 martie-24 iulie 1985, comunist, a unor oameni lega~, romaneasca. Dupa opinia
precurn ~i de scrisoarea adresatii in diverse faze ale activita!ii lor, noastra, ceea ce trebuie avut in
lui Nicolae Ceau$escu, la 1 au­ de oranduirea defuncta, Dorin vedere suntradacinile adanci ale
Tudoranse~teptalaop11menire kakistocrafiei. Ea nu este un
gust 1984.
Dorin Tudoran s-a numiirat ~i asista la 0 revenire a celor fenomen specific perioadei de
printre pu!inii intelectuali romani impin~i in culise sau in afara tranzi~e. "Confiscarearevolu~ei"
infrunta deschis regimul comunist. mai mult dadt atat, cei care au ratarea schimbarii nu sunt
A facut-o cu un simt al inaltat ode dictatorului prabu~it explicabile munai prin factori $i
responsabilitii~ ~i al demnitii~i cu reapar, ca ~i cum nimic nu s-ar fi imprejura11, care gasesc in Dorin
adevarat exemplar. In textele sale, intamplat, pentm a se integra Tudoran un analist de mare
fie personale Uurnalul), fie vie~i democratice. 0 incredibila patrundere. E yorba, din pacate,
publiee, atat in timpul regimului capacitate de adaptare in care de situatii care i~i gasesc
comunist, cat ~i din perioada performan!a provoaca dezgust. explicatia prin situatea lor in
postdecembrisHi, se reflecta Frustarea luiDorin Tudoran "durata lunga", pentru a relua
con~tiin!a unui intelectual de este cu atat mai mare cand cunoscutul concept braudelian.
perfecta onestitate, profund constata ca "schimbarea" mult Daca in Romania ar fi existat
ata~at valorilor democratice, a~teptata in noiembrie 1996 nu 0 tradi~e de autentica democr<$e,
hotarat sa nu tradeze niciodata s-a produs. Obiectivitatea sa este ca in Cehia, daca in Romania ar
aeest ata~ament. perfecta: aeeea~i severitate fi existat traditia unei biserici
Titlul volumului poate sa pentru Emil Constantinescu ca ~i capabile sa se opuna autoritiitii '
surprinda, ~i cititorul alearga sa pentru Ion Iliescu. politice precum in Polonia, daca
Dorin Tudoran oferamodelul in Romania ar fi existat un simt
gaseasca explicatia. 1-0 ofera
chiar autoru1: este supedativul de unuiinteleetualprofundirnplicat civic de masa pre cum cel
la grecescul kakos_Crau) ~i in viata politic a, pe deplin demonstrat de ungUli in timpul
insearnna, a~adar, puterea sau coru;;tientde obliga~a sacivicade . revolu~ei din 1956, atunci nu ar
guvemarea celor rai. Un inteles arosti adeviirul ~i de inlesni astfel fi existat conditiile pentru
ambivalent: obiectiv- sistemul opiniei publice percep~a corectii instaurarea kakisto-crafiei.
politic de dupa decembrie 1989; a realita!ii. Kakistocratia nu Dorin Tudoran are perfecta
s-ar fi instapanit la noi daca in dreptate cand face amintita
subiectiv- autoamagirea ca
suntem mai buni decat altii, canci, clasa politica, dar mai ales in distinc!ie dintre realitatea
in realitate, ne domina ceea ce intelectuali, ar fi existat cat mai obiectiva $i cea subiectiva a
multi, oameni ca Dorin Tudoran. kakistocratiei. Daca nu ar fi
este mai diu in noi. '
$i astazi, din nefericire, existatinfiecaredintrenoi,acest
Articolele stranse in volum
sunt , pe de 0 parte, critic a de criticile ~i avestismentele sale sistem nefast de guvernare nu
rnaxirnii severitate a guvemarilor raman miirginite in perimetrul s-ar fi impus in Romania anilor
postdecembriste, iar pe de alta, unor reviste literare sau al unui de tranzitie .
regretul ca Romfuria a ratat marea volum, tiparit - ca ~i cel de fata - Cartea lui Dorin Tudoran este
~ aunei evolu~i normale spre in afara frontiereloqarii. un avertisment ~i un apel. Un
economia de piatii ~i democra~a Cum s-ar putea scapa de avertismentpentlUcaproiecteazii
75 SP nr. 71,7 2 / 1999
 Recenzii
o lwnina nemiloasa (dar dreapta)
asupra gravelor culpe ale clasei
politice roman~ti. Daca ea nu se
va dezmetici ~i nu va deveni
con~tienta de raspunderile ei,
atunci Romania este pandita de
o catastrora, care se profileaza
de pe acum la orizont. Un apel
adresat tuturor cititorilor de buna
, credinta, dar, in primul rand,
confratilor sai intelectuali, de a
inteleg-e ca este necesar sa
dep~easca orice partizanat poli­
tic pentru a contribui, prin
capacitiltile lor, la instaurarea
unei societati cu adevarat
democratice, purificata, ~adar,
de mo~tenirea totalitarismului
comunist.
Lectura volumului semnat de
Dorin Tudoran provoaca doua
reactii contradictorii In cititor:
descurajarea ca "n-a fost sa fie",
altfel spus, ca, dupa decembrie
1989,societatea romaneasca nu
s-aindreptat spre telul visat in anii
regimului comunist- demooratia
adeviirata- dar ~i Increderea di,
atata timp cat exista intelectuali
ca Dorin Tudoran, ~ansa realizfuii
acestui deziderat nu este
pierduta.
SP Dr. 71,72/1999 76
Despre §ansele
.proiectului liberal
CRISTINA PETRESCU
Pentru publicul roman,
Vladimir Tismaneanu este un
autor care nu mai are nevoie de
nici 0 prezentare. Pe langa
volume de eseuri sau interviuri,
in Romania i-au fost traduse
relativ recent doua carti
importante, ~i anume Mizeria
Utopiei, care analizeaza declinul
ideologiei marxiste in Europa
Rasariteana ~i Reinventarea
Politicului, care reprezinta 0
istorie intelectuala a disidentei
est-central-europene "de la
Stalin la Havel." Mai mult,
numeroasele sale articole apiirute
in publicatii prestigioase ca Sfera
Politicii sau 22, precum ~i
aparitiile pe posturile de
televiziune, au racut ca Vladimir
Tismaneanu sa devina nu numai
un nume familiar cititorilor
romani, dar ~i 0 garantie a
succesului editorial. Prin urmare,
aceasta recenzie a ultimului sau
volum, Fantasmele sa/varii,'
tradus acum ~i in timba romana,
va lncerca sa sublinieze In primul
rand importanta acestei dirp in
Nota:
• Vladimir Tismiineanu, Fantasmele
salviirii. Democrafie. nationalism ~i
mit III Europa post-comunistii (Ia~i : viabilitatea proiectului marxist In
Polirom, 1999).
Recenzii
contextul analizelor occidentale
asupra fenomenelor post­
comunismului in Europa Ccntrala
~i de Est. Aceasta op!iune este
justificata, cred, ~i de faptul ca
publicul roman este in continuare
marcat de izolarea culturala
impusa de regimul comunist, in
ciuda eforturilor deosebite din
ultimii ani de a recupera prin
traduceri.
Fantasmele salvarii sunt
urmarea logica, dar ~i
cronologidi, acelordoua volume
mentionatc anterior, Mizeria
utopzez ~i Reinven{moea
politicului, care sunt, de fapt,
doua laturi complementare ale
analizei colapsului regimelor
comuniste in Europa CentraIa ~i
de Est. Abordand aceasta tema
intr-o maniera apropiata unei
istorii a ideilor, Vladimir
Tismaneanu interpreteaza
falimentul comunismului ca fiind
efectul nu amt al crizei economice
cat, a~a cum au sub1iniat ~i unii
dintre disidentii central-europeni,
al unei crize morale, care a aparut
in momentulin care Inse~i eliteIe
politice ~i intelectuale comuniste
au incetat sa mai creada in
Fantasmele salvarii, Vladimir
77
Tismaneanu urmare~te ideile
politice care au umplut vidul ideo­
logic ramas dupa caderea
comunismului ~i care, In conditiile
In care orice societate are nevoie
un mit fondator, au luat forma
unor mitologii salvationiste. Dupa
cum au aditat 0 serie de autori,
colapsul regimurilorcomuniste nu
s-a produs in numde unei noi
ideologii; nici un nou proiect te­
leologic nu a fost propus dupa
respingerea celui marxist. Mai
mult, s-a argumentat de autori
precum Jiirgen Habermas, ca
revolutiile din 1989 au fost
"rectificatoare," pentru ca nu au
adus idei noi, toate tarile foste
comuniste propunandu-~i doar sa
(re )intre in cfubul select al
democratiilor occidentale. Dupa
diderea comunismului, intreaga
discutie in Europa Centrala ~i de
Est s-a centrat in jurul ideii de
"revenire in Europa," ceea ce a
readus automat in prim plan
proiectulliberal. Este yorba de
un proiect care, dupa cum
spunea Adam Michnik, nu este
indircat de utopismul revolutiilor
anterioare, dar, in acela~i timp,
reprezinta visul utopic al atator
generatii niiscute in aceasta parte
a Europei. In acest sens, dupa
SP Dr. 71,72/1999

cum 0 spune insu~i autorul,
Fantasmele salvarii analizeaza
~ansele de reu~itii ale proiectului
liberal in socieHitile post­
comuniste al diror trecut este
predominant neliberal sau chiar
antiliberal (p.33).
Spre deosebire de
obi~nuitele analize in ~tiintele
politice, care abordeaza studiul
societatilor post-comuniste
concentnlndu-se asupra
functionarii sistemului
parlamentar, a liberta~i alegelilor
sau a reformelor economice,
cartea lui Vladimir Tismaneanu se
opre~te asupra realitii~lor sociale
care se ascund in spate Ie
formelor instituponale. 0 recenzie
rnai putin conventional a decat cea
publicata la sfiir~itul editiei in
limb a romana, care a aparut in
American Political Science Re­
view, sublinia ca Fantasmele
salvarii reprezintii 0 importanta
apari~e in domeniul studiilor dedi­
cate post-comunismului prin
faptul ca stabile~te 0 noua
paradigma. in comparatie cu alte
analize din domeniul ~tiintelor
politice, abordarea lui Vlaldimir
Tismaneanu este bazata pe
convingerea ca democratia nu se
defU1e~te amt pIin existenta unor
institutii caracteristice, cat prin
valorile la care subscriu membrii
acestor societati ~i care, de fapt,
dau consistenta functionarii
acestor institutii. Sau, pentru a
folosi un limbaj foarte cunoscut
celor ce au unniirit dezbaterile de
idei din cultura romana de la
Junimea i'ncoace, Vladimir
Tismaneanu considera ci'i, pentru
S P nr. 71,72/1999
Recellzii
a evalua in ce masura proiectul
liberal poate reu~i in societatile
post-comuniste, nu transforrniirile
suferite in fonna sunt esentiale, ci
analiza fondului ~i mai ales a
componentelor acestuia care
sunt incompatibile cu valorile
liberale.
Pozi!ia de pe care autorul
adordeaza acest studiu este,
dupa cum el insu~i miirturise~te,
cea a unui scepticism moderat
(p.14). Bun cunoscator al
tradi~ilorpolitice ~i culturale ale
regiunii, Vladimir Tismaneanu nu
s-a aflat niciodata alaturi de cei
care, in 1989, au viizut in caderea
comunismului dovada clara a
triumfului universal al
liberalismului. Pe de alta prute, nu
a subscris nici la teza potrivit
careia liberalismul nu are nici un
viitor in Europa CentraUi ~i de
Est, unde existii prea firave tradi~i
democratice, astfel incat cel mai
probabil scenariu este sud­
americanizarea regiunu ~l nu
europenizarea acesteia .
Urmandu-l pe Karl Popper, .
Vladimir Tismaneanu considera
ca viitorul este deschis, iar tfuile
care au ie~it cu 0 decada in unna
din comunism se afla in fata unui
spectru larg de optiuni intre
democratie $i noi forme de
autoritarism. In acest sens, spre
deosebire de al!i autori care
considera ca traditiile politice ~i
culturale sunt detenninante in
"tranzitia spre democratie" ­
dintre care probabil cel mai
cunoscut in Romania este Srunuel
P. Huntington - Vladimir
Tismaneanu, dqi deseori
78
sub lin iaza ca tarile Europei
Centrale au facut progrese mai
importante pe aceasta cale,
considera ca nici 0 tara nu este
prizoniera propriului trecut
(p.63) . Altfel spus, inexistenta
sau precaritatea tradipilor liberale
in perioada interbelica nu
determina e~eculliberalismului in
societatile post-comuniste. Mai
mult, ins~i faptul ca analiza sa nu
este organizata pe tari aratii ca
autorul considera ca, in ciuda
numeroaselor diferente subliniate
de-a lungul ciirtii, toate societii~le
post-comuniste se confrunta cu
probleme sirnilare, datorate unei
experiente istorice comune.
Tiirile Europei Centrale ~i de
Est au 0 mai lunga tradi~e comuna
pentru ca, cel putin in ultimele
doua secole, istoria lor a fost
marcata de 0 continua
comparatie cu Occidentul.
Incerciirile repetate dar nereu~ite
ale elitelor pre-comuniste de a
gasi 0 iqire din "periferia"
Europei prin modernizare
accelerata au produs, in grade
mai mari sau mai mlCI,
neincredere in institutiile
occidentale. Utiliz<lnd conceptul
de cultura politica, Vladimir
Tismaneanu caracterizeaza
traditia pre-comunistii a regiunii
ca fiind un amalgam de
"sentirnente anti-occidentale, feu­
dal-romantice, anticapitaliste ~i
chiar antiindustriale" (p.61). In
ciuda unor diferente importarIte
de la tara la tara, "mo~tenirea
leninista" de care vorbea Ken
Jowitt este definita, in fond, de
idealul bol~evic comun al
egalitarismului ~i monolitismului,
care a avut drept rezultat crearea
a~a-numitei " culturi a blocului
comunist" (bloc culture), con­
cept propuS de sociologul
polonez Piotr Sztompka.
Mergand pe aceea~i linie de
interpretare ca ~i Ken Jowitt,
Vladimir Tismaneanu considera
ca instinctele colectiviste ~i
autoritariste mo~tenite din
perioada interbelica au fost con­
solidate de cultura politica a
comunismului. Astfel, explozia
nationalistii ~i antidernocraticii din
perioada post-comunista este
interpretatii nu ca 0 rede~teptare
a unor idei inghetate sub
comunism, ci ca rezultat al
"colectivismului ~i neincrederii in
principiile liberale care Ie-au fost
inculcate oamenilor in mod con­
stant de propaganda comunistii"
(p . 123). Mai mult, dintre
oponen~i comunismului nu to~ au
criticat fostele regimuri de pe
pozitii liberale - un caz tipic in
acest sens fiind liderul So lidaritiitii
~i primul pre~edinte post­
comunist al Poloniei, Lech
Walesa - astfel incat, de multe
ori, discursul fostei 0pozitii anti­
comuniste a fost ~i este ostil
liberalismului.
Proiectul liberal,
argumenteaza Vladimir
Tismaneanu, este atacat in toate
societiitile post-comuniste prin
discursuri de tip resentimentar
care, In ciuda originilor
intelectuale de dreapta, au un
enorm succes pentru ca se
adreseaza unui public obosit ~i
dezamagit de interminabila
Recellzii
tranzi!ie, pentru care idealurile fostelor regimuri trece prin fiecare
colectiviste comuniste ~i, de dintre noi, decomunizarea trebuie
multe ori, chiar ostilitatt~a fata de sa fie, in primul rand, un proces
institutiile liberale au devenit 0 a mental. (p.142) in acest sens,
doua natura (p.13 8). De aceea, de~i scrisa de pe pozitiile unui
in alegerile libere au castigat cei scepticism moderat, cartea lui
care au folosit un limbaj familiar Vladimir Tismaneanu poate fi
electoratului, in timp ce fo~tii privitii ~i ca 0 sursa de optimism
oponenti ai regimului, care au pentru Romania, ins a numai in
insistat continuu asupra necesitiitii masura in care macar cititorii ei
respectiirii drepturilor omului ~i a vorintelege ca ~ansele proiectului
consolidiirii societiitii civile, nu au liberal sall, in aIte cuvinte, ~ansele
avut succes in politica cu exceptia de integrare europeana depind
celor care au castigat datorita nu atat de disponibilitatea
charismei, precun1 Vaclav Havel. Occidentului de a ne adopta cat
Referitor la fo~tii disidenti de de efortul constant al fiecaruia
orientare liberala, Vladimir dintrenoi.
Tismaneanu considera ca retorica
lor este in continuare extrem de
relevanta impotriva tentatiilor
colectiviste ~i egalitariste (p.190).
In ciuda insuccesului electoral,
"politica antipoliticii," care a
structurat aqiunile disidentilor
impotriva reginmlilor comuniste,
se poate constitui intr-o noua
forma de politica. 0 astfel de
politica, extra-parlamentara,
dupa cum a denwnit-o Jeffrey C.
Isaac, poate fi considerata drept
noutatea adusa de revolutiile din
1989 ~i, In acela~i timp, poate fi
o "arma" eficace impotriva
mo~tenirii leniniste, contribuind la
crearea unei culturi politice de tip
democratic in societatile post­
comuniste. Pentru ca in realitate
nimeni nu a ram as complet
neatins de comunism,
decomunizarea nu se poate re­
duce la un simplu act politic sau
juridic, ci necesitii un real efort
din partea tutuor. Daca granita
dintre victimele ~i sustinatorii
79 SP nr. 71,72/1999
 Semnale
GEORGE LEGGETT, intr-o perioada tulbure, in care epoca modema: dupa Revolupa
"CEKA: Uniunea Sovietica i.nca nu i~i franceza, Biserica, separata de ; ,;

-- ~,-- ...---­
POLITIA POLITIC.\. A recuno~tea crimele propriului stat, s-a opus Noului Regim,
LUI LENIN" regim. Lucrarea lui Leggett este adica democratiei liberale. Doua
expresia vie a neimpacarii cu decenii mai tirziu, autorul revine
Traducere din engleza de trecutul ~i a unui ascuns sentiment asupra acestei teme,
Marius Ianculescu.Face parte din de vinovatie. Cartea este aprofundand-o. Dupa parerea
colec~a ''Procesul comunismului". captivanta, dezvaluind multe sa, cele "trei tentatii in Biserica"
George Laggett realizeaza 0 dintre secretele unui regim sunt antidemocra!ia, democratia
analiza a genezei politiei politice anatemizat ulterior. insa~i ~i islamul- extrem de
sovietice, aradacinilor ei leniniste atragator intr-o perioada de
~i a rolului pe care I-au avut in ALAIN BESAN<;ON, scepticism ~i indiferentii ill materie
recenta ei istorie revolutionarii "CRE~TINISMUL, de religie. Cartea este interesanta
sociali!?ti de stanga . Pana la DEMOCRA TIA ~I nu numai datorita metodei de
apari tia acestei carti, aceasta ISLAMUL" analiza, ci ~i faptului ca autorul

~ organizatie nu a Iacut obiectul

vreunui ~tudiu substantial. In Traducere din franceza
surprinde raportul fragil ~i
schimbator dintre Biserica ~i
editia romana, autorul revine, de Mona Antohi ~i Sorin Antohi. guvemarea politi ca. Autorul
analizand retrospectiv ~i deta~at Face parte din seria religie. In examineaza in paginile acestei
cauzele ~i efectele prabu~irii "Confuzia limbilor" (1978), Alain lucrari, daca este posibil ca, in
blocului sovietic, actualizand Besanc;:on vorbea deja 'despre teorie sau in practica, sa existe
modul in care comunismul ~i-a "criza ideologica a Bisericii", ~ansa unui acord care sa satisfaca
jucat ultima carte in aceasm parte schitfmd prima tentatie cu care ambele Piirti.
a Europei. Cartea a fost publicata s-a confruntat catolicismul in

TALON DE ABONAMENT LA REVISTA "SFERA POLITICII"

(va rugam sa campleta\i cu majuscule)
DDA, doresc un abonament la revista "SFERA POLITICII", incepand cu numarul .. ... ...... ..... ... ,
pe perioada de:
o 3 luni (30.000 lei) D 6 luni (60.000 lei) D 1 an (120.000 lei)
DAm achitat contravaloarea abonamentului, in suma de .Iei, cu mandat
po!?tal nr. sau ordin de plata nr. , in contul Funda~ia Societatea
Civila, nr. 251100922013126 (lei) sau 251100222013126 (valuta) deschis la BRD - 5MB
D DA, doresc factura fiscala peliltru abonamentul achitat.

Nume prenume varsta

Compania Cod fiscal _ _...:......._~_ _ _ __

Profesia Func\ia _ _ _~_---,~...,.-

Adresa la care doriti sa primiti abonamentul:

Strada nr. bl. sc. et.

Ap. _ _ Localitatea Cod po!?tal jud./sect. _ __

Telefon Fax e-mail _ _ _ _ _ _ _~

Va rugam completa\i Tn intregime acest talon !?i. impreuna cu capia chitan\ei. sau a ordinului de plata a abonamentului.
expedia\i-I Tn acela!?i pilc. pe adresa: Funda\ia Societatea Civila - Sfera Politicii. Piala Amzei, nr. 13, et. 1, sector 1,
Bucure!?ti, cu men\iunea "talon abonament", sau prin fax la +40 - 1- 312 .84.96. Abonamentele se pot conlracta i?i la sediul
fundaliei, la adresa mai sus men\ionata. Relalii suplimentare la tel. 659.57.90. Crei?terile ulterioare ale pre\ului de vanzare
al reviste i nu vor afecta valoarea abonamentului contractat.
in pre\ul abonamentului sunt Incluse taxele pOi?tale.

SP Dr. 71,72/1999 80