Sunteți pe pagina 1din 25

ANALIZA POLITICA EMPIRICA

Note de curs - octombrie, noiembrie, decembrie 1997


Cuprins:

Descriere a cursului.
Introducere
1. Stiinta, stiinte sociale, stiinte politice.
1.1 Trasaturi ale cunoasterii stiintifice
1.2. Explicatie stiintifica
1.3. Rolul metodologiei

2. Etapele cercetarii empirice

3. Ipoteze, concepte, variabile


3.1. Variabile
3.2. Concepte
3.3. Ipoteze de cercetare

4. Etica in stiintele sociale


4.1. Conditii minimale in realizarea cercetarii.

5. Masurarea
5.1. Natura masurarii:
5.2. Nivele de masurare
5.3. Erori de masurare
5.4. Validitate

Distributii de frecvente. Reprezentari grafice

6. Experimentul
6.1. Experimentul clasic
6.2. Alte tipuri de experimente
6.3. Cercetarea transversala
6.4. Quasi-experimentul
Introducere 1

1. obiective ale unui curs de metode de cercetare


2. metode de cercetare in stiintele politice
3. stiinta ca atitudine

La cele mai multe dintre cursuri studentilor li se cere sa asimileze fapte si sa fie capabili sa le
repete -- nu doar in aceasta facultate, nu doar in UBB, sau intr-un sistem de invatamint
traditional. Destul de rar studentilor li se cere sa fie curiosi, sa puna intrebari, sa faca investigatii
proprii. Acest lucru este un paradox in cazul tarilor dezvoltate si este pe cale sa devina un
paradox si la noi, deoarece aceste abilitati privind munca independenta sint cel mai mult / incep
sa fie cel mai mult cerute dupa absolvirea facultatii.
Investigarea realitatii intr-un mod independent constituie obiectul oricarui curs de metode de
cercetare, indiferent de domeniul academic de studiu. Scopul unui curs de metode il constituie
incurajarea studentilor sa fie nu doar consumatori ci si producatori de informatie.
O asumptie implicita ce sta la baza educatiei in cele mai multe universitati este aceea ca o mare
parte a informatiei de care avem nevoie pentru a raspunde la intrebarile cu care ne confruntam
este cunoscuta, se afla in carti sau in mintea profesorilor care predau si de aceea studentii nu
trebuie decit sa o asimileze. Lucrurile stau diferit, in orice disciplina stiintifica si, in special, in
cele care au ca obiect de studiu realitatea umana -- aici, chiar si cunostiintele cele mai solide se
refera la clase limitate de obiecte si la fenomene limitate in timp.
ex. relatia triunghiulara intre opinie publica, presa scrisa si politici publice, in SUA, 1996, are
sens sa fie verificata pentru tarile estice, sau pentru SUA la alt moment de timp.
Nu avem cauze unice si deterministe, avem cauze multiple dintre care unele sint intotdeauna
nedeterminate.
ex. apartenenta la un partid poate fi explicata de un anumit tip de socializare, calitate si cantitate
a educatiei formale, factori de personalitate, factori de oportunitate, dar ramine intotdeauna ceva.

Concluzia este ca studentii trebuie sa formuleze intrebari proprii si sa realizeze cercetare pentru a
obtine raspunsuri. Abilitatile necesare pentru investigatiile proprii, cu caracter stiintific, le sint
necesare si in calitate de cetateni, pentru a interpreta, evalua si contribui la rezolvarea
problemelor din societatea in care traim. In aceasta privinta, un curs de metode de cercetare
constituie un aspect esential al educatiei democratice.
Atitudinile si tehnicile de cercetare creativa necesita timp si efort. De aceea sint atit de multe in
curricula voastra. Nu trebuie sa le considerati, insa, ca pe niste cursuri asemeni celorlalte sau ca
pe una dintre specializari. Cursurile de metode constituie o parte importanta a infrastructurii
pentru celelate cursuri. Pentru oricare din subdomeniile stiintelor politice modalitatile de
identificare si de rezolvare a problemelor sint parte a metodologiei disciplinei, iar studiul
metodologiei este subiectul cursurilor de metode de cercetare. Metodologia are in vedere
diferitele modalitati prin care este acumulata cunoasterea dar nu dicteaza continutul acelei
cunoasteri.

2. Subiectul nostru de interes sint stiintele politice. Nu doar studiul politicii (fara a incerca acum
sa lamurim ce inseamna asta), dar un studiu stiintific. Ce inseamna acest lucru? Pentru inceput sa
spunem doar atit: un studiu riguros si sistematic. Asta implica suprapunerea dintre trei lucruri:
subiect, teorie si metoda.

Subiect: trebuie sa fie important si interesant; sa aiba relevanta pentru lumea in care traim, sa fie
despre modul in care oamenii traiesc impreuna si rezolva decizii colective impreuna.
In plus, subiectul trebuie sa aiba atasata o propozitie, numita ipoteza, care are urmatoarele
calitati: scurta, concreta, empirica, formulata in termeni generali (poate fi aplicata unui numar
1 sursa principala a acestui parti o constituie o lucrare in manuscris a Prof. Ronald King
mai mare de cazuri). Este formulata ca o relatie intre doi factori si este de forma, "daca A atunci
B". Cercetarea este structurata astfel incit sa testeze aceasta afirmatie.
S. trebuie sa fie clar specificat. Nu este suficient sa spui ca studiezi Revolutia româna sau
alegerile generale, trebuie sa poti preciza mai mult ce anume te intereseaza; ce speri sa gasesti;
cum poate sa contribuie cercetarea la rezultatele despre revolutiii sau despre alegeri.
Ex. studiul efectului prezentelor televizate asupra preferintelor alegatorilor in timpul alegerilor
din 1996; s. efectului unor factori de mentalitate determinati regional asupra votului;
transformari suferite de serviciile secrete din Romania in primele 6 luni din 1990 (lucrare a Prof.
R. Hall, prezentata la sesiunea de comunicari stiintifice a studentilor din vara anului 1997).

Teorie: Cunoasterea stiintifica are un caracter sistematic. Acest lucru se traduce prin faptul ca
este organizata in teorii adica in sisteme de concepte aflate in relatie din care pot fi deduse
propozitii testabile.
Teoriile determina modul in care construim o lume inteligibila pornind de la fapte particulare,
felul in care definim variabile care permit identificarea de regularitati in cadrul unor observatii
separate, modul de conectare a relatiilor pentru a forma o perspectiva mai larga.
Fiecare subiect de cercetare trebuie sa aduca o contributie la cunoasterea sistematica.
Semnificatia lui este apreciata din perspectiva teoriilor la care se refera, a locului pe care il
ocupa in raport cu teorii concurente.
Exemplu. Subiectul il constituie studiul factorilor care influenteaza stabilitatea unui regim
democratic. Sint teorii care afirma prevalenta factorilor de tip economic si teorii care afirma ca
factorii culturali sint cei mai importanti. Daca arat ca doua tari identice din punct de vedere
economic si diferite din perspectiva unor anumiti factori culturali difera si din punctul de vedere
a stabilitatii studiul meu infirma o teorie de primul tip si vine in sprijinul unei teorii de al doilea
tip.

Metoda: pentru a arata ca imaginea pe care o propunem pentru a descrie aspecte ale realitatii este
adevarata avem nevoie de metode riguroase. Trebuie sa putem evalua relatia care exista intre
modelul pe care il propunem si realitatea cunoscuta prin experienta directa.
Trebuie cunoscute conventiile stiintei sociale care ne permit sa decidem ce este adevarat si ce
este fals.
Metodologia stiintifica este un sistem de reguli si proceduri explicite care stau la baza cercetarii
si prin care este evaluata cunoasterea. Sistemul este intr-o evolutie continua iar canoanele de
cercetare sint subiect de critica si schimbare.

3. Stiinta presupune mai mult decit o serie de tehnici pentru formularea ipotezelor si evaluarea
lor. Necesita curiozitate, o anumita etica a adevarului si apartenenta la comunitatea stiintifica.
Omul de stiinta nu respecta nici o autoritate, nu preia afirmatii ca fiind adevarate numai pentru
ca sint multi cei care cred acest lucru sau pentru ca vin de la persoane cu prestigiu (Funar a
cistigat alegerile in Cluj pentru ca a stiut sa exploateze teama romanilor fata de maghiari,
distributia votului la alegeri poate fi explicata printr-o mentalitate regionala diferita, o
participare ridicata la vot indica un nivel ridicat de democratizare). Oamenii de stiinta au o
atitudine sceptica fata de informatia care le este prezentata. Adevarul este adesea dificil de
cunoscut si greu de afirmat.
1. Stiinta, stiinte sociale, stiinte politice.
1.1 Trasaturi ale cunoasterii stiintifice
1.2. Explicatie stiintifica
1.3. Rolul metodologiei

Vom cauta raspunsuri unor intrebari cum ar fi:


*Ce este o abordare stiintifica? *Care sint beneficiile acestui tip de abordare in ceea ce priveste
cunoasterea societatii? *Cum poate fi dobindita o cunoastere ferma asupra diferitelor aspecte ale
realitatii umane si in special asupra politicului?
Scopul stiintei este de a explica, prezice si de a permite intelegerea faptelor empirice. Dar ce
intelegem prin explicatie stiintifica, predictie si intelegere?

Cuvintul stiinta deriva din latinescul scire, "a stii". Prin stiinta se intelege atit ansamblul de
cunostiinte care se refera la un domeniu unitar al realitatii cit si ansamblul de metode, reguli
folosite in colectarea acestor cunostiinte. Astfel biologia nu include stiintele umane desi oamenii
sint fiinte vii, economia este diferita de stiintele politice ("ceea ce distinge economia ca
disciplina de alte discipline nu este subiectul ci modul specific de abordare", Gary Becker).

Orice stiinta trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:


1. sa posede un obiect propriu de cercetare
2. un sistem conceptual specific
3. discursul stiintific este construit prin respectarea legilor generale ale logicii
4. exista modalitati practice prin care se testeaza validitatea discursului teoretic, adica tehnici de
verificare obiectiva a propozitiilor. (Rotariu, Curs de metode si tehnici ...)

Alte modalitati de cunoastere in afara celei stiintifice: cunoastere comuna, prin intermediul
miturilor, intuitie, credinta.

1.1. Urmatoarele trasaturi disting stiinta de celelalte forme de cunoastere:


(1) este empirica si permite verificarea empirica, (2) nu este normativa, (3) este transmisibila, (4)
generala, (5) provizorie.
1.se bazeaza pe perceptii, experienta si observatii adica putem sa ne folosim simturile pentru a
observa si inregistra aparitia fenomenelor care ne intereseaza (ex. proteste politice, nr. de voturi
in alegeri, opinia publica, invazii ale teritoriului unei tari de catre alta).
Totusi cunoasterea stiintifica nu este dobindita numai prin perceptiile celor cinci simturi.
Observatia, ca activitate mentala, nu este complet independenta de termenii, conceptele si
teoriile stiintei (K.Popper) (ex. film documentar despre irigatii pentru un trib african).
Prin verificare empirica intelegem faptul ca acceptarea sau respingerea unei afirmatii care este
parte a teoriei este influentata de observatie. Stereotip / prejudecata.
cunoastere stiintifica / cunoastere mistica / cunoastere comuna.
(ex. Ted Gurr, in (5), campanii prezidentiale sau Nastase-Ciorbea).
2. Cunoasterea normativa evalueaza aspecte ale realitatii si prescrie ceea ce ar trebui sa fie.
Fenomenele sint valorizate, puse in termeni de bun si rau.
Cunoasterea stiintifica nu este normativa .
(discutie: studii privind (1) locul de amplasarea a capitalei Braziliei, Brasilia; (2) modul de trai al
tiganilor in Romania (Zamfir&Zamfir)).
Valorile cercetatorului influenteaza alegerea temei de cercetare insa testarea propozitiilor nu
trebuie sa fie influentata de acestea (ex., studiu al efectelor pedepsei capitale).
3. Cunoasterea stiintifica este transmisibila. Asta inseamna ca metoda prin care se obtin
cunostiintele este facuta explicita astfel incit rezultatele pot fi analizate iar cercetarea repetata.
(probleme pentru stiintele sociale dar si pentru cele ale naturii, ex. cu efectul violentei TV asupra
copiilor).
4. Cunoasterea stiintifica are un caracter de generalitate. Cunostiintele care descriu, explica,
prezic o clasa mai larga de fenomene sint mai valoroase decit cele care au in vedere o clasa mai
ingusta. (ex.:legea gravitatiei). Dupa Milton Friedmann valoarea unei teorii stiintifice este data
de doua criterii: simplitate si eficienta (cu sens de generalitate).
5. Cunoasterea are un caracter provizoriu. Cercetarile din viitor pot sa dovedeasca intotdeauna
un grad de inadecvare a intelegerii noastre fata de un fenomen. Observatii noi, metode masurare
mai sensibile, imbunatatiri in designul cercetarii si testarea unor explicatii alternative pot pune in
evidenta limitele unui ansamblu de cunostinte stiintifice acumulate pina la un moment dat.

Q: Ce este comun si ce este diferit intre reprezentarile unor aspecte ale realitatii sociale prin
cercetare sociala, respectiv prin filme documentare?
Comentati urmatorul fragment din T.Garton Ash. 1997. Foloasele prigoanei. Lanterna magica.
p.137:
Numai istoricii profesionisti, cu metode de cercetare testate, cu principii de selectie explicite
sicare folosesc corect marturiile, numai ei ne pot da armele de care avem nevoie pentru a incepe
sa privim lucrurile in fata.[...] Asta nu inseamna ca orice istoric e automat mai impartial decit
orice regizor de film. Dar (cel putin intr-o societate libera) insasi conditia de istoric implica
responsabilitate si deschidere fata de atacul reciproc...

1.2.Explicatie stiintifica.

Incepind cu David Hume (1711-1776) prin termenul de explicatie se intelege o modalitate de a


pune in relatie fenomenul care trebuie explicat cu alte fenomene prin intermediul unor legi
generale. Richard Braithwaite arata in ce mod:
"Functia stiintei ... este de a stabili legi generale care acopera comportamentul obiectelor
empirice sau a obiectelor la care se refera acea stiinta si in felul acesta ne permite sa punem
impreuna cunostintele noastre despre evenimente cunoscute separat, si de a face predictii
corecte ale unor evenimente inca necunoscute. Daca stiinta este intr-un stadiu mai dezvoltat,
acele legi generale formeaza o ierarhie in care legi speciale apar ca si consecinte logice ale
unui numar mic de legi foarte generale. Daca stiinta este intr-un stadiu incipient legile sint doar
generalizari prin care lucrurile sint clasificate in diferite clase." (Nachmias,p.8)
(ce legatura este intre o lovitura de stat in America de Sud, un razboi civil in Africa, violentele
intre negrii americani in anii '60 etc.; dar intre numarul de copii pe familie intr-un sat din
Maramures, si cel dintr-o familie de evrei dintr-o colonie venetiana din sec. 17)
Carl Hempel face distinctie intre doua tipuri fundamentale de explicatie stiintifica: deductiva si
inductiva:
- explicatie deductiva: fenomenele sint explicate demonstrind ca pot fi deduse dintr-o lege
universala. Daca premisele (afirmatii care specifica apartenenta la domeniul de aplicabilitate a
legii) sint indeplinite atunci concluzia are loc in mod necesar.
Ex: legea gravitatiei care explica deplasarea unui corp aruncat, teoria imitatiei si influenta TV
asupra copiilor, abordarea economica asupra comportamentului uman.
- explicatie inductiva: este un tip de rationament/explicatie in care generalul este dedus (inferat)
din particular.
Adesea ambele tipuri coexista in cadrul aceluiasi demers explicativ. Ex. Efectul vestilor proaste
asupra increderii sociale (portmonee pierdute / gasite, asasinarea lui R.Kennedy, experiment).

1. A explica inseamna a pune in evidenta un anumit tip de relatie intre mai multe fenomene,
dintre care unul este fenomenul de explicat iar celelate sint fenomene explicative.
Fenomenele se manifesta prin variatii ale unor proprietati in elementele multimii studiate.
Multimea studiata se numeste populatie teoretica, elementele ei se numesc unitati de analiza sau
cazuri.
Relatia despre care este vorba in def. presupune o legatura de determinare (cauzalitate) a
variatiei specifice fenomenului de explicat de catre variatiile specifice fenomenelor explicative.
Exemplu: se incearca explicarea deficitului bugetar prin % din PIB cheltuita in cercetarea
fundamentala cu 10 ani inainte; populatia teoretica este constituita de tarile lumii.
distinctie intre a determina si a varia impreuna:

%PIB Deficit %PIB Deficit

D.Ec.
Este vorba despre diferenta intre a covaria si a determina.

Exemplu in care sensul determinarii este invers fata de cel pus in evidenta de covariatie.

consum de lapte rata cancer

dezv. economica poluare

Exemplul clasic prin care este evidentiata diferenta dintre covariatie intre doua fenomene si
cauzalitate porneste de la observatia faptului ca fertilitatea tinde sa fie mai ridicata in localitatile
in care sint mai multe berze la 1000 de locuitori decit in cele in care sint berze putine. (vezi
Rotariu, Curs de metode si tehnici ...)

Care din urmatoarele doua modele explicative este mai bun?

educatie vot educatie abilitati privind birocratia vot


spirit civic

Sint doua criterii folosite pentru a aprecia calitatea unei explicatii:


• I. o explicatie este completa atunci cind permite intelegerea (verstehen): cind este clar de ce
un individ descris de proprietatile cu rol explicativ are un anumit comportament (atitudini,
orientari, actiuni) din perspectiva fenomenului de explicat (traditie inaugurata de Weber).

Exemplu: reguli electorale numar de partide

vot strategic
Consecinta: explicatia trebuie sa acopere nivelul individual. Pentru ca in stiintele sociale
explicam adesea fenomene la nivel macro prin fenomene la nivel macro explicatia trebuie sa
aiba trei pasi (James S. Coleman, The foundations of social theory).

• II. explicatia este completa atunci cind permite o predictie perfecta

Q. Este posibila o explicatie perfecta in stiintele sociale?


• fenomenele au un caracter determinist / non-determinist (Isaiah Berlin, Patru eseuri despre
libertate.)?
• posibile extinderi ale 'Teoremei fluturelui' din meteorologie in stiintele sociale (Teoria
haosului, fractali)

Este posibila predictia fara explicatie?


Viziunea economistilor (neoclasici, M. Friedman in Filozofia stiintei economice, D. Hausman.
Ed. Humanitas) este exprimata prin metafora cu frunzele copacului ...
Exemplu. Teoria fertilitatii (Gary Becker. O abordare economica a comportamentului uman),
Factori sociotropici / individuali in vot.
Economia, medicina se bazeaza adesea pe predictie fara explicatie. In stiintele politice accentul
cade in mai mare masura pe explicatie.

Q. Comentati afirmatia: predictia este posibila in absenta explicatiei dar, in general, este intarita
de aceasta (Michael Lewis-Beck).

Exemple:
A. teorii ale revolutiei.
De ce revolutiile apar adesea in timpul perioadelor de schimbare sociala cind conditiile sociale
par sa se imbunatateasca?
Una din explicatiile acestui fapt afirma ca imbunatatirea conditiilor in societate creaza frustrare
intre unii membrii ai societatii, conducind la revolutie.
Explicatia poate fi descompusa in trei pasi:
1. imbunatatirea conditiior sociale determina frustrare.
2. frustrarea tinde sa determine agresivitate
3. agresivitatea conduce la revolutie

B. Etica protestanta si spiritul capitalist (Max Weber).


Etica religioasa care caracteriza acele societati care au devenit protestante in timpul reformei
cuprindea valori care au favorizat dezvoltarea organizatiilor economice capitaliste. Etapele in
care poate fi descompusa aceasta argumentatie sint urmatorii:
1. doctrina religioasa protestanta genereaza anumite valori printre aderentii ei
2. indivizii care au anumite valori (cele de la 1.) adopta anumite de comportamente economice.
3. anumite comportamente economice ale indivizilor duc la aparitia organizatiilor economice de
tip capitalist intr-o societate.

Comentariu: James Coleman (Foundations of social theory) considera incompleta o explicatie


care pune in relatie doua fenomene de tip macro-social. Explicatia trebuie sa acopere trecerile
macro-micro, micro-micro si micro-macro, cea mai dificila fiind de obicei ultima.

1.3.Poate fi politica studiata in mod stiintific?

Stiintele politice studiaza oamenii incercind sa gaseasca explicatii pentru comportamentul lor
politic. Studiul comportamentului uman ridica o serie de probleme specifice:
1. oamenii sint fundamental mai complecsi decit subiectele de studiu din alte stiinte (bacterii,
elemente subatomice, insecte, etc.).
2. instrumentele folosite pentru a colecta evidenta empirica influenteaza realitatea de studiat intr-
un mod care nu poate fi complet controlat (de fapt, acelasi lucru se intimpla si in mecanica
cuantica) (ex. dezirabilitate sociala, studiul unor comportamente ilegale).
3. puterea de investigatie a instrumentelor specifice acestei stiinte este inevitabil limitata: (a.)
faptele care au relevanta sint prea complexe pentru a putea fi cuprinse in totalitate; (b) raza de
actiune a acestor instrumente este limitata si de considerente etice (ex. dreptul ca viata privata a
subiectilor sa nu fie afectata, de a cunoaste scopul investigatiei etc.) (c) adesea, conceptele care
sint studiate sint abstracte si au o incarcatura valorica ridicata (ex. modul in care este masurat
somajul influenteaza rezultatele analizei).
4. cercetatorii studiaza adesea o realitate din care fac parte si ei (neutralitate axiologica, cercetare
asupra comunismului in Romania condusa diferit de un fost detinut politic si de un fost
comunist).

Unele din problemele expuse mai sus si care se intilnesc in toate disciplinele stiintifice care
analizeaza comportamentul uman sint amplificate in studiul comportamentului politic de chiar
specificul acestuia: miza obtinerii unui anumit rezultat este mai mare atunci cind acesta se refera
la distributia resurselor in societate, structura de putere, modul de impunere a unor anumite
valori.

1.4. Tipuri de abordari in stiintele politice

Adesea sint distinse doua moduri de abordare in stintele politice, in linii mari consecutive in
timp: (a) de tip traditional si (b) de tip modern sau comportamentalist (behaviorist).
a. se pot distinge trei subtipuri mari ale abordarii traditionale:
(1) istoric - descriere a evolutiilor istorice care au condus la anumite evenimente politice
(2) legalist - studiul constitutiilor si al codurilor legale
(3) institutional - descriere a functiilor institutiilor politice
A avut un caracter mai mult descriptiv decit explicativ iar preocuparea pentru verificari empirice
sistematice a fost in general scazuta.

b. incepind cu anii '50 cercetarile in stiintele politice s-au focalizat asupra comportamentului
politic al indivizilor si al grupurilor. David Easton sublinia intr-un articol din 1967:
"Comportamentul politic are regularitati care pot fi descoperite. Acestea pot fi exprimate in
generalizari sau teorii cu valoare explicativa si predictiva. Mijloacele prin care datele sint
obtinute si interpretate trebuie sa fie examinate riguros, rafinate si validate. Precizia in
inregistrarea datelor si exprimarea rezultatelor necesita masurare si cuantificare. Evaluarea
etica si explicatia empirica implica doua tipuri distincte de propozitii care, din motive ce tin de
claritatea expunerii, ar trebui sa fie analizate diferit. Cercetarea ar trebui sa fie sistematica."

Reactia fata de acest curent s-a numit post-behaviorism iar principiile ei pot fi sintetizate astfel
(Johnson si Joslyn):
1. A stii inseamna a avea responsabilitatea de a actiona iar a actiona inseamna a te angaja in
reformarea (reshape) societatii. Omul de stiinta poarta o raspundere speciala pentru a-si pune
cunostiintele la dispozitie.
2. Daca intelectualii au responsabilitatea de a-si implementa cunostintele, organizatiile compuse
din intelectuali - asociatiile profesionale, incluzind si universitatile - nu pot sta deoparte fata de
tumultul zilnic (struggles of the day). Politicizarea profesiei este inevitabila si dezirabila.

1.5.Rolul metodologiei
Mijloacele - fizice si intelectuale - prin care se incearca accesul la realitatea investigata precum
si transformarea datelor brute culese in date stiintifice, constituie domeniul metodologic al
stiintei respective. (Rotariu, Sociologie). Studiile unei stiinte sint atit de tip pozitiv (al
fenomenelor naturale sau sociale) cit si de tip metodologic - al caror scop este de a evalua
eficacitatea mijloacelor folosite deja si de inventare a unora noi.

- reguli de comunicare (exemplul lui Rapoport citat in Nachmias& Nachmias): sa explici ce este
culoarea alba unui orb)
- reguli de gindire
- asigura intersubiectivitatea

2. Etapele procesului de cercetare

Proces de cercetare: ansamblu de activitati, ordonate, prin care se produce cunoastere stiintifica.
Pot fi distinse 7 etape (Nachmias& Nachmias):
1. definirea problemei
2. stabilirea ipotezelor
3. proiectarea cercetarii
4. masurarea
5. Colectarea datelor
6. Analiza datelor
7. Generalizarea
Procesul are o natura ciclica.
Toate etapele sint influentate de teorie.

Exemple de cercetari in stiintele politice.

1.Cercetari privind stabilitatea regimurilor (Johnson si Joslyn)


problema schimbarii / mentinerii regimurilor politice - are o importanta deosebita
*problema: care sint factorii care conduc la tulburari sociale si schimbarea guvernelor?
una din primele incercari de a utiliza metodele cercetarii empirice:
Ted R.Gurr, Why men rebel, 1970, Princeton Press
*concept: deprivare relativa - diferenta dintre asteptarile oamenilor (ceea ce ei cred ca sint
indreptatiti sa aiba) si ceea ce pot sa primeasca sau sa mentina.
Cresterea in d.r. se datoreaza ambilor factori (3 posibilitati)
*ipoteza: cu cit este mai mare d.r. cu atit este mai mare frustrarea si, de aici, sansele de a se
ajunge la violenta politica.
*proiectarea cercetarii: verificarea ipotezei prin realizarea de sondaje in 13 natiuni
*masura:
-d.r. raspunsurile la intrebarile din chestionar referitoare la : comparatie trecut - present - viitor,
comparatie cu idealul de viata pe care si-l imagineaza repondentul.
-tulburari sociale: greve politice, rascoale, lovituri de stat, revolutii, masura a magnitudinii lor.

alti factori care influenteaza trecerea de la frustrare la agresivitate:


atitudini sociale si morale fata de violenta, utilitate asteptata a violentei, gradul de coercitie
impus de regimul aflat la putere.
alte observatii despre d.r.: asteptarile sint de grup si sint puse in relatie cu cistigurile grupurile
care sint percepute ca fiind similare din pct. de vedere socioeconomic.

Obs
*o lucrare stiintifica poate sa cuprinda mai multe procese de cercetare. Unele procese sint doar
incepute (stadiu de ipoteza).
* cum poate folosi guvernul unei tari avind o economie centralizata, in criza, rezultatele teoriei?

Explicatia lui Gurr nu este nici definitiva si nici completa (Coleman).

(Alte teorii (cu aplicabilitate mai restrinsa):


1.2. Violenta politica in America Latina
ditributia posesiei de pamint.
care este pattern-ul posesiei de p. care conduce la violenta, cum se masoara posesia, care sint
factorii care inhiba sau exacerbeaza conflictul.
1.3. Lovituri de stat in Africa.
factori posibili: caracteristici sociale, economice, politice, stil de leadership.
cel mai bun predictor pare sa fie durata pentru care liderul a fost la putere.
este o cauza si un efect a abilitatii de a constitui si mentine retele de informare, represiune si
patronaj.
1.4. Schimbari de regim dupa participarea la un razboi international.
Date: razboaiele care au avut loc intre 1816 si 1975. Dintre cele 177 de tari studiate 32 au avut
schimbari violente de regim in urmatorii trei ani dupa razboi.
factori: razboi pierdut, numar de morti.

2. Media vestica si natiunile non-vestice.


problema generala a dominarii de catre tarile vestice dezvoltate a natiunilor n-v.
probleme specifica:
este media nealiniata dependenta de vest pentru stirile internationale?
urmareste pattern-ul vestic de redare a stirilor?
este traficul global in comunicarea internationala impartit in sfere neocoloniale de influenta?
William Meyer a anlizat dependenta mediei tiparite in citeva tari africane si latino-americane
fata de agentiile de stiri transnationale(AST, ex.Reuter):
analiza tuturor stirilor intern. dintr-un esantion de ziare de limba engleza.
fiecare stire a fost caracterizata de sursa, natiunea si regiunea acoperita in stire, lungimea stirii, a
faptelor brute care apar in stire (diplomatie, razboaie, dezastre, dar si informatii despre
dezvoltate, modernizare...).
56-76% din itemi isi aveau ca sursa AST. Totusi cele care se refera la dezvoltare proveneau din
alte surse si erau tratate mai pe larg.
fostele coloniile britanice din africa primeau stirile in special din UK.
vertical flow of news.

Alte intrebari: dominatia mediei vestice slabeste culturile indigene? duce la instabilitate politica?
cum se ajunge la aceasta dependenta?)

3. Ingrijorarea fata de cresterea fenomenului criminalitatii in România postrevolutionara, Fenn


J., Keil T., Cercetari sociale nr.4, 1994
prezentare a studiului
exercitiu: identificati etapele cercetarii.

1.Problema de cercetat ar trebui sa fie semnificativa, observabila si de natura politica.


natura politica: comportament politic individual, al grupurilor si al natiunilor.
intrebarile incep cu de ce? si nu trebuie sa aiba un caracter normativ (ex. ar trebui ca SUA sa
trimita trupe in Somalia sau in Bosnia?).
3. Ipoteze, concepte, variabile

3.1. Variabile
3.2. Concepte
3.3. Ipoteze de cercetare

3.1. variabile: estimari (masuri) ale unor proprietati empirice . Ex: sex, virsta, proprietatea de a
raspunde intr-un anumit fel la o intrebare (da, foarte mult...), numarul de cuvinte dintr-un articol,
mortalitatea infantila a unei tari, numar de conflicte armate intr-o regiune intr-o perioada, rata de
participare la vot pe sectii de votare.
Discutie: unii autori accentueaza asupra distinctiei dintre masurare si estimare (Rotariu si Ilut);
al doilea termen este considerat a fi mai larg.

variabila, cazuri, valori. Variabila se refera la o multime de obiecte (oameni, raspunsuri ale unor
oameni, tari, conflicte armate) - pe care le numim cazuri - si la un atribut comun tuturor aceste
obiecte. Pentru fiecare caz variabila ia o valoare.

Ex. 1000 de persoane sint intrebate:


in ce masura sinteti de acord cu afirmatia: locul femeii este la bucatarie.
1. complet de acord 2. oarecum de acord 3.nu prea sint de acord 4. deloc de acord.

variabila independenta: masuri ale unor fenomene despre care se crede (se presupune) ca
influenteaza, afecteaza, cauzeaza alte fenomene.
variabila dependenta: var. despre care se incearca sa se arate ca este influentata de var.ind.
variabila intermediara: var.ind. care este dependenta in raport cu alta var.ind.

Exemplu:
educatie formala ------------> vot

-----------> sentimentul datoriei civice------------->


educatie formala Vot
-----------> abilitatea de a se descurca------------->
cu detalii birocratice
In ambele modele VOT este var. dependenta iar EDUCATIA FORMALA este variabila
independenta. SENTIMNTUL ... si ABILITATEA... sint variabile intermediare in al doilea
model pentru ca sint dependente in raport cu EDUCATIA si independente in raport cu VOT.

De ce explicatia a doua este mai buna decit prima? Pt. ca putem justifica mai bine fiecare din cei
doi pasi (efectul scolii asupra datoriei civice este mai usor de explicat decit cel direct asupra
votului).

Q. De ce un model care cuprinde simultan mai multe variabile independente este superior unuia
cu mai putine? Ginditi-va la exemplele cu barza si natalitatea, pompierii si focul.

3.2. concepte
concept - un simbol al unui obiect sau a unei proprietati a unui obiect, sau a unui fenomen
comportamental. (Nachmias & Nachmias)
Conceptele contribuie la delimitarea unei discipline:
fizica-masa, gravitatie, forta psihologie: personalitate, devianta sociologie: clasa sociala,
mobilitate demografie: mortalitate, fertilitate st.pol.: democratie, putere, reprezentare, justitie,
egalitate.
granitele nu sint rigide: ex. socializare, comportament rational.
cele mai multe concepte din s.p. sint imprecise iar intelesurile care li se atribuie pot sa difere
intre politologi: democratie, liberalism, drepturile omului, integrare politica.
de aceea astfel de concepte trebuie definite, precizate de fiecare data cind sint folosite.

Exemplu:
Ne intrebam daca tarile tind sa fie mai democratice atunci cind sint mai dezvoltate economic.
Avem la dispozitie date referitoare la 12 tari (notate a, b, c, d, ... l). Atit pentru notiunea de "tara
democratica" cit si pentru cea de "tara dezvoltata economic" avem la dispozitie cite doua
definitii:
tara democratica
def1. multipartitism, alegeri libere, participare publica in procesul de guvernare.
def2. libertatea cuvintului, a presei, religiei, etc.
tara dezvoltata economic
def 1. proportia ridicata populatiei angajate in sectorul tertiar
def 2. produsul national brut pe cap de locuitor
Urmatorul tabel reprezinta clasificarea simultana a celor 12 cazuri in functie de cele doua criterii
folosite, fiecare avind doua variante.

Q. Interpretati rezultatele din perspectiva problemei de studiat, pentru fiecare din cele 4 variante.

ECONOMIE
DEF1 DEF2
DEMOCRATIE dezv. nedezv. dezv. nedezv.
DEF1 dezv. abcdef abc def
nedezv. ghijkl ghi jkl
DEF2 dezv. def ghi ghi def
nedezv. abc jkl abc jkl

Acesta este un motiv important pentru care o cercetare trebuie precedata de un studiu
bibliografic.

definitie conceptuala: definitie care descrie conceptele facind apel la alte concepte.
definitie operationala: descriere a unei multimi de proceduri pe care cercetatorul trebuie sa le
urmeze pentru a stabili existenta fenomenului descris de concept.
ex. inteligenta - capacitatea de adaptare rapida la situatii noi
- performanta la un test de inteligenta (set de intrebari+modalitatea de interpretare
a raspunsurilor).

Exemple:
A. participare politica: acele activitati ale cetatenilor particulari care sint intreprinse cu scopul de
a influenta selectia personalului guvernului sau a actiunilor intreprinse de acesta (Verba si Nie,
Participation in America)
Operationalizare: Verba si Nie, pag.351

B.eficacitate politica: Sentimentul (feeling) ca actiunile politice individuale au, sau pot sa aiba,
impact asupra proceselor politice - adica, ca merita sa iti realizezi indatoririle civice.(Campbell,
Gurin, Miller, The voter decides.)
Operationalizare: Verba si Nie, pag.370.

C. cultura politica.
Political Culture: the beliefs, orientations and attitudes of individual toward a political system.
2

(~Dahl)
PC ----> PParticipation+anumite atitudini fata de sistemul social

comentariu: operationalizarea poate fi diferita, de ex. sa includa informarea politica.


Conceptul de participare politica poate fi considerat ca o operationalizare a conceptului de
cultura politica (Dahl, Poliarchy).

Ex. proiectul Cultura Politica in Romania

Political Participation: We consider 5 dimensions of the political participation concept: (1)


voting, (2) electoral campaign participation, (3) contact with democratic institution, (4)
participation within groups, (5) political information.
1. Questions:
As you probably know, voting is not compulsory in Romania, some people vote,
some others not.
1.Did you vote at local elections this year?
2.Did you vote in the first round at the national elections?
3.Did you vote in the first round at the national elections?
2. Questions:
1.During elections do you ever try to show people why they should vote for one of the
parties or candidates?
2.(If yes), Do you often, sometimes, rarely, or never? (Verba&Nie)
3. Have you ever prepared or distributed the materials of a candidate during
campaign?
3. Questions:
1. Q12. from CSES (during the past 12 months, have you had any contact with a member
of Parliament?
3. Have you ever sent letters or called to newspaper, radio-station or TV- station?
4. Have you ever personally gone to see or spoken to, or written to some person of
influence in the community about some need or problem?
4. Questions:
1. Are you a member of an organization, such as a profesional organisation, sport group,
church-affiliated group, ecological movement, non-governmental organisation etc.? (if
yes, open answer: what kind of organisation, activity, membership)
2. CSES module: Are you a member of a trade union?
3. Have you ever participated to a legal protest, march(?) or rally?
5. Questions:
1. A variable consisting in number of "Haven't heard of..." at Q7. batery of
questions from CSES module (What do you think about each of the following
parties...).
2. A variable consisting in number of "Haven't heard of..." at Q8. batery of
questions from CSES module (What do you think about each of the following
political leaders...).
3. A dichotomous variable (yes / no) from Q6. CSES question (Do you happen to
remember the name of any candidates ran in your district in the last parliamentary
election?
4. How interested are you in politics? (4 categories)

2atitudine:EEBogardus (Radu, Ilut,Matei): stare nervoasa si mintala de pregatire - cristalizata pe


baza experientei - care exercita o influenta directionala sau dinamica asupra raspunsurilor
individului, fata de toate obiectele cu care el este in relatie.
5. How often is requested your opinion by other persons (friends, relatives)?
6 - 8. Have you ever heard anything about Romanian-Hungarian Treaty before the
elections?
(If yes), Could you mention, please, the name of a party which supported the signing of
RHT?
Could you mention, please, the name of a party which opposed the signing of RHT?

Q: De ce este importanta operationalizarea conceptelor?

3.3. Ipoteze de cercetare

I. sint exprimari explicite cu privire la modul in care cercetatorul crede ca fenomenele de interes
sint legate intre ele.
presupuneri despre modul in care variabilele independente le influenteaza pe cele dependente.
Exprima modul in care variatia variabilei dependente poate fi explicata prin cea a variabilei
independente.
Caracteristici ale ipotezelor bune
1. Au un caracter empiric si nu normativ: sint despre ce este si nu despre ce ar trebui sa fie.
2. generalitate: afirmatii nu despre un senator, dar despre senatori in general, nu despre o tara dar
despre tari in general, nu despre un razboi ....
3. plauzibilitate
4. consistente cu datele
5. sint testabile
6. este precizata relatia dintre variabile: sens, forma, intensitate.

4. Etica in cercetarile din stiintele sociale.


(Nachmias&Nachmias)
4.1. Conditii minimale in realizarea cercetarii.

Scopul stiintei este de a produce cunostinte sistematice si verificabile. Fiecare din etapele
procesului de cercetare implica aspecte etice pe linga cele stiintifice:
alegerea problemei, alegerea locului de cercetare, metodele de colectare a datelor, tipurile de
persoane alese ca subiecti, tipurile de date colectate.
etica (ethos, comportament) - sistem de principii morale si valori.

Dilema etica este data de tensiunea dintre dreptul cercetatorului de a cerceta, de a afla informatie
si dreptul subiectului la autodeterminare, viata privata, demnitate.
Dilema etica nu are un raspuns clar. Problema este a raportului dintre costuri si beneficii.

Exemple:
1.Studiul privind comportamentul politiei. 1960 Albert Reiss, The Police and the Public, 1971,
Yale Press.
2. Studiu privind atitudinile studentilor. 1960...
3. Sondajul telefonic din campania electorala.
4. Stanley Milgram, Obedience to Authority., Harper and Row, 1975
influenta pedepsei asupra invatarii / obedienta
30 de butoane: 15-450 volti
-75, 75-105 grimase, 120 strigat, 130 strigat puternic, 150 refuza sa continue,
180-nu mai rezista, 270-strigate agonice 300-nu mai raspunde, 330-nici o reactie.
precautii: intilnire, scopuri, interviu psihiatric dupa un an.
4.1. Conditii minimale in realizarea cercetarii.

A.Consimtamint in cunostinta de cauza ( Informed consent).

IC: "procedura prin care indivizii aleg daca sa participe la o investigatie dupa ce au fost
informati in legatura cu faptele care care ar fi fost posibil sa le influenteze deciziile".

Atunci cind participantii la cercetare sint expusi la durere, sint afectati fizic sau psihic, sint
stresati fizic sau psihic, viata privata nu le este respectata, sau cind li se cere sa renunte temporar
la autonomia lor, IC trebuie sa fie pe deplin garantat.

libertatea - un drept natural John Locke; fiecare alege ce e mai bine pentru el.
Ce inseamna participant informat?
Cum putem sti cind o persoana intelege informatia data?

IC presupune competenta, voluntarism, informare si comprehensiune din partea subiectului.

voluntarism:
Codul de la Nuremberg: "orice persoana ar trebui sa fie in situatia de a fi capabila sa isi
exercite dreptul la o alegere libera, fara interventia nici unui element de forta, frauda,
inselaciune, a unei alte forme ulterioare de constringere sau coercitie."
informare - consimtamint in conditii de informare rezonabila.
6 elemente de baza:
1. o explicatie corecta a procedurii si a scopurilor
2. riscuri
3. beneficii
4.proceduri alternative care ar putea fi aplicate participantului
5.oferta de a raspunde la orice intrebari
6. informare cu privire la faptul ca participantul se poate retrage oricind.

B. Dreptul la o viata privata (Privacy)

dreptul la o viata privata: "libertatea individului de a alege pentru el insusi timpul si


circumstantele, si mai important, masura in care, atitudinile, credintele, comportamentul, opiniile
ii pot fi impartasite sau ne... altora."

Protectia participantilor: anonimitate si confidentialitate.

5. Masurare
5.1. Natura masurarii:
5.2. Nivele de masurare
5.3. Erori de masurare
5.4. Validitate

5.1. prin masurare intelegem asocierea de numere sau alte simboluri unor variabile, proprietati
sau evenimente, in functie de anumite reguli.
Notiunea de m. este strins legata de cea de operationalizare: definitiile operationale descriu
proceduri care realizeaza legatura intre nivelul teoretic conceptual si cel empiric-observational
prin masurare.
regula: ex. ataseaza 1 pt. masculin, 0 pt. feminin.Celsius etc.

5.2. nivele de masurare


masurarea presupune o clasificare, atasarea de simboluri fiecarei clase, precizarea proprietatilor
sistemului de simboluri (de numere). In functie de aceste proprietati pot fi distinse 4 categorii de
masuri (nivele de masurare)
a.scala nominala
realizeaza o clasificare (partitie): A = A1 U A2 U ... An Ai intersectat cu Aj = multimea
vida.
ex: nationalitatea, sexul, tipul de localitate de provenienta
b.scala ordinala. Are proprietatile de la (a) si ,in plus , intre clasele partitiei exista o relatie de
ordine. Relatia de ordine are urmatoarele proprietati:
1. asimetrie
2. ireflexivitate
3. tranzitivitate
ex: Aveti o parere buna, nici buna, nici proasta sau proasta despre ...?

exercitiu: Problema agregarii opiniilor individuale (Condorcet, Arrow)


C > R > I 300 (150)
R > I > C 100
I > C > R 100

c.scala de intervale
este o scala de tip (b) si, in plus, distanta intre masuri este cunoscuta si este constanta.
ex: temperatura in grade Celsius

d.scala de rapoarte
este o scala de tipul (c) si, in plus, exista un zero absolut.
ex: proportia celor care s-au prezentat la vot intr-o sectie de votare, produsul national brut,
indicele de mortalitate infantila, etc.

5.3. Erori de masurare - diferente in rezultatele masurarii (masuri) care se datoreaza altor factori
decit diferentelor de manifestare a proprietatii studiate.
cauze:
1. este masurat si altceva decit se intentiona sa se masoare
ex: dezirabilitate sociala, verbalizare, inteligenta etc.
ex cu IMAS
2. conditii conjuncturale: dispozitia persoanei (tocmai a vazut un film politist, horror)
3. intervievatori diferiti (studenti/pensionari, studenti obositi)
4. situatii diferite

5.4. notiunea de validitate se refera la intrebarea: "masor ceea ce vreau sa masor?".


ex: este prezenta la vot o masuta a dezvoltarii democratice a unei tari? Este raspunsul afirmativ
la intrebarea "Lumea asta este condusa de citiva oameni care au puterea, iar oamenii obisnuiti nu
pot sa schimbe nimic?" un indicator al prezentei fenomenului de "alienare"?
mai multe tipuri de validitate: de continut, empirica, de construct.

A. validitate de continut: relevanta unui instrument cu privire la caracteristicile unui fenomen pe


care ar trebui sa il masoare. Este pusa in evidenta de:
1. Aprecierea subiectiva a cercetatorului.
ex. eficacitate politica
2. Alegerea instrumentului prin esantionare din multimea itemilor care masoara acel construct.
ex. masura a autoritarismului
B. validitate empirica. are in vedere relatia dintre instrumentul de masura si efectele masurarii.
Se verifica prin compararea a doua instrumente sau a instrumentului ales cu un criteriu extern
(ex. conservatorism politic si clasa sociala).
Situatia ideala este cea in care exista un instrument etalon.
e. matrici Raven pentru inteligenta.
C. validitate de construct. Acest tip de validitate este pus in evidenta punind in relatie
instrumentul de masura cu un cadru teoretic general pentru a vedea daca instrumentul are
legatura cu conceptele si asumtiile teoretice presupuse de acestea.
ex.: Milton Rokeach, The Open and the Closed Mind (NY, Basic Books, 1960).
chestionar pt. masura dogmatismului (o trasatura de personalitate asociata cu aderenta la orice
sistem de credinte sau ideologie, indiferent de continut)
ex. masurarea temperaturii cu un termometru, cu un instrument care masoara viteza moleculor,
prin identificarea tipului de fractal care desrie fisura barelorde uraniu in cazul centralelor
nucleare.
Distributii de frecvente. Reprezentari grafice.

Obiectivul principal al colectarii de observatii empirice este de a testa ipoteze despre fenomene
politice. Realizarea sa necesita analiza relatiilor dintre variabile si, deci, considerarea simultana a
e doua sau mai multe variabile. O etapa preliminara a acestui tip de analiza, aplicata relatiilor,
consta in studiul distributiilor variabilelor care intervin, luate separat.
Acest tip de activitate, prin care este investigata distributia valorilor unei variabile, prin
reprezentari grafice sau cu ajutorul unor marimi numerice, este numita analiza univariata.

1.Distributia de frecvente a unei variabile este o succesiune de numere care exprima numarul de
observatii pentru fiecare din valorile variabilei.
Distributia procentuala este o succesiune de procente care exprima proportia observatiilor pentru
fiecare din valorile variabilei.
Alti termeni: distributie valida, distributie cumulativa

Exemplu: 1.Variabila este 'partidul reprezentat de consilieri la alegerile locale din 1996 pentru
Cluj-Napoca'; populatia teoretica este data de cei 31 de consilieri ai Clujului. Variabila ia 9
valori distincte: PUNR, CDR,..., USD.
Ce tip de variabila este aceasta?
LOCALE

V a lid C u m u la t iv e
F r e q u e n cPye r c e n tP e r c e n t P e r c e n t
V a lid P U N R 13 4 1 ,9 4 1 ,9 4 1 ,9
CDR 6 1 9 ,4 1 9 ,4 6 1 ,3
UDM R 6 1 9 ,4 1 9 ,4 8 0 ,6
M ER 1 3 ,2 3 ,2 8 3 ,9
PAC 1 3 ,2 3 ,2 8 7 ,1
PDSR 1 3 ,2 3 ,2 9 0 ,3
P L '9 3 1 3 ,2 3 ,2 9 3 ,5
PRM 1 3 ,2 3 ,2 9 6 ,8
USD 1 3 ,2 3 ,2 1 0 0 ,0
T o ta l 31 1 0 0 ,0 1 0 0 ,0
T o ta l 31 1 0 0 ,0

2. Variabila este 'numarul de persoane care au sub 18 ani din gospodarie' intr-un esantion din
populatia Clujului.
V a lid C u m u la t iv e
F r e q u e n c Py e r c e n t P e r c e n t P e r c e n t
V a lid ,0 0 561 4 7 ,5 4 8 ,7 4 8 ,7
1 ,0 0 313 2 6 ,5 2 7 ,2 7 5 ,9
2 ,0 0 209 1 7 ,7 1 8 ,1 9 4 ,0
3 ,0 0 41 3 ,5 3 ,6 9 7 ,6
4 ,0 0 12 1 ,0 1 ,0 9 8 ,6
5 ,0 0 12 1 ,0 1 ,0 9 9 ,7
6 ,0 0 1 ,1 ,1 9 9 ,7
8 ,0 0 1 ,1 ,1 9 9 ,8
1 1 ,0 0 2 ,2 ,2 1 0 0 ,0
T o ta l 1152 9 7 ,6 1 0 0 , 0
M is s in g S y s t e m
28 2 ,4
M is s in g
T o ta l 28 2 ,4
T o ta l 1180 1 0 0 ,0
Reprezentari grafice

Tipuri de grafice folosite mai des: histograma, bar chart, pie (placinta).

Exemple: 1. Bar chart si pie pentru 'nr. de persoane sub 18 ani'.


600

500
561 11,0 0
8,00
6,00

5,00
400 4,00
3,00 M i ssi ng

300 31
3 2,00

200 209
,00

100
Count

1,00
0 28 41

M is si ng ,00 1,00 2,00 3,0 0 4,00 5,00 6,00 8,00 11,00

I17

Bar chart, spre deosebire de histograma are plasate valorile variabilei pe axa orizontala la
distante egale, si nu la distante precizate de marimea fiecareia. Observati in graficul de mai sus
ca valoarea "8" este la aceeasi distanta fata de "6" ca si valoarea "5".

2. Reprezentare grafica a distributiei virstelor in esantionul national RPC:


40

30

20

10
Count

0
Mi ssi ng 24,00 32,00 40,00 48,0 0 56,00 64,00 72,00 80,00 91,00
20,0 0 28,00 36,00 44,0 0 52,00 60,00 68,00 76,0 0 4 ,00
8

I1

160

140
136

120

110 109
100 103101 105
96
88 90
80
83 84

60

40
42

20 Std. Dev = 16,96


17 Mean = 46,5
0 8 N= 1179,00
0,

2 0,

3 0,

5 0,

6 0,

7 0,

8 0,

9 0,

1 00,
0

0, 0

0,
0

I1

3. Distributia variabilei 'educatie' (9 categorii, 9 este nivelul cel mai inalt) pentru fiecare din
categoriile variabilei 'partidele politice sint necesare pentru functionarea sistemului politic' (5
categorii, 5 inseamna ca nu sint necesare).
I3
100
5 5
8 10 15 6 , 00
5 5
90
8 10 9 21 10 98,00
80 26 20
31 29 9,00
14
70 8,00

20
60 7 7,00
14

22 6,00
50 23
7 22 43 5,00
20
40 18
4,00
30 20
16 3,00
12
10 21
20 2,00

13 14
10 12 14 1,00
Count

0 5 Missing
1,00 2,00 3,00 4,00 5,00 8,00

Q4

6. Experimentul
6.1. Experimentul clasic
6.2. Alte tipuri de experimente
6.3. Cercetarea transversala
6.4. Quasi-experimentul

Un proiect de cercetare este programul care ghideaza cercetatorul in colectarea, analiza si


interpretarea observatiilor. Este un model logic de demonstratie care ii permite sa faca inferente
(generalizari) cu privire la relatiile cauzale care sint investigate. Proiectul de cercetare stabileste
si domeniul de generalizare.

Proiectele de cercetare experimentale constituie modalitatea cea mai riguroasa de demonstratie.


Vom vedea ce este un experiment, si de ce sint mai bune decit alte p.c.

Ex: Robert Rosenthal, Lenore Jacobson, Pygmalion in the Classroom,1968.


test al efectelor pe care asteptarile celorlalti le au asupra comportamentului unei persoane.
Intr-o scoala sint testati toti elevii cu un test de inteligenta. Sint impartiti apoi in doua grupe
identice in cea ce priveste inteligenta, precum si alti factori care ar putea sa aiba legatura cu
fenomenul studiat (ex.mediul social de provenienta, notele de pina atunci). Profesorilor li se
spune ca a fost folosit un test prin care pot fi identificati elevii care urmeaza sa cunoasca o
dezvoltare intelectuala deosebita in urmatorul an si ca impartirea in grupe s-a facut astfel:
membrii unuia din grupuri (avind 20% din total) au avut rezultatele cele mai bune la test.
Dupa un an are loc o retestare cu acelasi test de inteligenta si se constata ca grupul de 20% are,
in medie, un scor mai ridicat.
6.1. Experimentul clasic
2 grupuri, g. experimental, g. de control, variabila independenta, pretestare, testare.

1.2. Inferenta cauzala


demonstrarea i.c. implica trei pasi: demonstrarea covariatiei, eliminarea relatiilor aparente
(spurious), stabilirea ordinii aparitiei.
Covariatie: doua sau mai multe fenomene variaza impreuna. Masurile covariatiei se numesc
corelatii si asocieri.
non-falsitatea relatiei: o relatie intre doua variabile care nu poate fi explicata de o a treia
variabila. Exista un lant cauzal intre var. iar covariatia observata nu este rezultatul unor legaturi
cu alte fenomene asociate.
ordinea temporala: cauza are loc inaintea efectului.
ex: urbanizare si dezvoltare politica democratica
cultura politica si dezvoltare economica
etica protestanta si spiritul capitalist.

1.3. Componente ale proiectului cercetarii


In forma sa clasica, ideala, p.c. are 4 componente: comparatie, manipulare, control, generalizare.
comparatie:operatia necesara pentru a pune in evidenta covariatia intre doua variabile.
tari dezvoltate economic, tari democratice.
fie acelasi grup la doua momente de timp / fie grupe. cu grup c.

manipulare: stabilirea ordinii de timp. efectul var.i. are loc dupa activarea acesteia.

control: eliminarea altor explicatii alternative -- problema validitatii interne.


factori care pot afecta val.int.:
extrinseci: anteriori cercetarii -- probleme de selectie.
intrinseci au loc in timpul studiului:
1. istorie - se refera la toate ev. care au avut loc in timpul experimentului si ar putea
afecta indivizii studiati.
ex. comportament elect -- informatie, evenimente politice.
2. maturizare
3. mortalitate experimentala.
ex.: studii in timp, prejudecati -- expunere mass-media, efectul campaniei (Ion Dragan,
studiu panel).
4. instrumentare: masurare cu acelasi instrument : Oak School .
5. testare: reactivitatea masurarii (Ion Dragan, test de inteligenta, sondaj cu P.Wagner).
6. artefact de regresie. are loc cind indivizii sint inclusi in experiment pe baza unor
scoruri extreme rezultate dintr-o masurare cu erori.
Proceduri de control:
1. matching (imperechere, potrivire pe perechi): modalitate de a face ge si gc egale din
perspectiva acelor factori extrinseci despre care se stie ca au legatura cu ipoteza de cercetare.
a. m. de precizie
b. m. dupa frecvente.
ex. studiu al celor care refuza sa raspunda in sondaje.
2. randomizare (potrivirea aleatoare).
esantionare, ex.

generalizare: (validitate externa)


1. reprezentativitate a esantionului
2. reactivitate a a situatiei: Muzafer Sherif - influenta normelor de grup asupra individului intr-o
situatie instabila in care lipseste un sistem de referinta.
Tipuri de proiecte de cercetare

experimentul, quasi-experimentul, cercetari transversale , preexperimentale

Experimentul clasic permite aflarea de relatii cauzale prin comparatie si manipulare:


- posibilitatea de a masura schimbarea in cazul variabilei dependente
- de a stabili ca schimbarea are loc dupa expunerea subiectilor la variabila independenta si numai
la aceasta.

In stiintele sociale este necesar adesea ca designul experimentului sa fie mai complicat decit cel
clasic din cauza (1) interactiunii cu instrumentele de masura (2) schimbarii in timp.

6.2. Alte tipuri de experiment:


1. experiment fara pretestare
2. cercetarea tip Solomon cu doua grupuri de control.
3. cercetarea tip Solomon cu trei grupuri de control.
4. experiment pentru studiul efectului in timp
5. cercetarea cu design factorial

6.3. Cercetarea transversala


Consta in realizarea unei anchete. Nu este posibila manipularea si de aceea ordinea temporara
este stabilita de considerente logice (ex. educatia tatalui poate sa fie cauza dar nu poate fi efect
pentru educatia fiului). Controlul poate fi realizat prin metode de analiza statistica si consta in
compararea covariatiei dintre variabila dependenta si cea independenta in subgrupe ale
esantionului definite de citi mai multi factori care ar putea sa aiba efect asupra variabilei
dependente (ex. compar covariatia intre participarea la vot si nivelul de educatie in grupuri care
au acelasi sex, mediu de provenienta, nationalitate, provin din acelasi tip de localitate, aceeasi
regiune culturala ...).
Generalizarea se face de la esantion la populatia esantionata si este corecta in masura in care
esantionul este asemanator (reprezentativ) cu populatia.

6.4. Quasiexperimentul
Sint numite astfel schemele de cercetare care urmaresc structura experimentului clasic dar nu o
reproduc perfect.
Exemplu: Evaluarea efectului introducerii politiei pedestre intr-un district din Chicago.
Cercetatorii nu au putut lucra cu un grup experimental identic cu cel de control.
Alte tipuri de quasiexperimente: panel, serie de timp.
Citeva din notiunile mai importante:
privacy
stiinta masurare
cunoastere stiintifica nivele de masurare / scala
explicatie deductiva / inductiva validitate
predictie cauzalitate
metodologie covarianta
proces de cercetare generalizare
definitie conceptuala relatie falsa / aparenta
definitie operationala histograma
operationalizare bar chart
variabila comparatie, manipulare, control
populatie teoretica cercetare transversala
unitati de analiza quasi-experiment
ipoteza panel
dilema etica serie de timp
consimtamint informat
Exercitii

1. Identificati nivelul de masurare (tipul de scala) pentru fiecare din urmatoarele variabile:
a. Ce virsta are respondentul? 1. 18- 25 2. 26-35 3. 36-45 4. 46-60 5. 61-
b. Care este proportia somerilor din populatia activa intr-un judet din Romania?
c. Din ce zodie face parte respondentul? 1. pesti 2. rac 3. leu ...13. Ns

2. Care este diferenta intre cauzalitate si covarianta?

3. Intr-un studiu al relatiei dintre inegalitatea in distributia veniturilor si violenta politica interna
in tarile lumii cele doua concepte au fost operationalizate astfel:
a. inegalitate in distributia veniturilor: proportia din venitul national reprezentata de venitul a
celor 20% din populatie care au venitul cel mai mare.
b. numarul de incidente de violenta motivata politic descrise de presa din acea tara.
Cele 100 de tari studiate se prezinta astfel:

tari cu inegalitate de venit tari cu inegalitate de venit


mare mica
tari cu un numar de 35 15
incidente ridicat
tari cu un numar de 15 35
incidente ridicat

Comentati rezultatul. Folositi notiunile de operationalizare, covarianta, cauzalitate.

4. Vi se cere sa evaluati efectele unui film documentar despre relatiile intre romani si tigani
asupra atitudinii fata de tigani. Filmul ar urma sa fie vizionat de catre elevii din scolile din tara.
Presupunem ca aveti posibilitatea sa realizati o cercetare asupra elevilor unei anumite scoli din
orasul Cluj. Directiunea scolii a acceptat sa folositi in cercetare numai elevii dispusi sa ramina
voluntar dupa ore.
1. Imaginati o schema de cercetare prin care sa realizati obiectivul dorit.
2. Care ar fi variabila dependenta?
3. Care ar fi variabila independenta?
4. Imaginati o cercetare in situatia in care resursele d-voastra ar fi nelimitate. Care ar fi cistigul
fata de situatia in care aveti restrictiile descrise mai sus (o anumita scoala dintr-un anumit oras,
subiecti voluntari)?

5. Dati cite un exemplu de variabila pentru fiecare din urmatoarele nivele de masurare:
a. nominal
b. ordinal
c. de interval
d. de rapoarte
1.1. Explicati importanta identificarii nivelului de masura pentru o variabila.

2. Relatia dintre opinia publica si politicile guvernamentale constituie subiectul unei dispute
importante in stiintele politice. Sint politicile guv. influentate de opinia publica sau politicile
determina opinia publica pentru un anumit domeniu?
a. Formulati o ipoteza cu privire la relatia dintre cele doua concepte.Specificati variabila
dependenta si variabila independenta.
b. Dati un exemplu de operationalizare pentru fiecare din cele doua concepte.
3. Se cunoaste faptul ca exista o corelatie intre nivelul de educatie individual si gradul de
satisfactie fata de democratie. Discutati aceasta corelatie in termeni de cauzalitate. (amintiti
conditiile necesare pentru cauzalitate)

4. Sinteti un analist politic si partidul politic pentru care lucrati a suferit o infringere majora in
alegeri. Intre liderii partidului exista o disputa cu privire la necesitatea schimbarii imaginii
partidului si la caracteristicile unei eventuale imagini noi. Partidul va solicitat sa realizati un
studiu care va analiza urmatoarele optiuni:
1. imaginea ramine aceeasi
2. partidul este mai sensibil fata de problemele sociale ale omului de mijloc.
3. partidul este mai sensibil fata de dezvoltarea economica si a afacerilor.

Recomandarea voastra este pentru un experiment care va evalua disponibilitatea oamenilor


pentru aceste schimbari. In fiecare din trei orase diferite vor fi aplicate sondaje de opinie.

a. Care este variabila dependenta si care este varibila independenta.


b. Cum veti operationaliza aceste variabile in chestionar?
c. Este posibil sa satisfaceti cerintele experimentului clasic sau doar pe cele ale unui quasi-
experiment? Explicati factorii implicati in alegere. Referiti-va la problema cauzalitatii.
d. Descrie-ti un design ideal pentru cazul in care aveti resurse si timp nelimitate pentru a realiza
cercetarea.