CONSTRUCTII DIN BETON II

BETON PRECOMPRIMAT
1.GENERALITATI
1.1 DEFINITIA BETONULUI PRECOMPRIMAT

BETONUL PRECOMPRIMAT este un beton cu eforturi initiale de compresiune.

Motivul introducerii eforturilor initiale de compresiune este reprezentat de rezistenta slaba la

intindere a betonului. Din aceasta cauza unul din dezavantajele utilizarii betonului armat il
reprezinta FISURAREA.

Din FISURARE rigiditatea elementelor se reduce semnificativ cu aproximativ 60-70% si

armaturile pot ajunge sa fie expuse coroziunii.

Trebuie limitata sau cel putin evitata fisurarea si solutia este PRECOMPRIMAREA.

Precomprimare totala = precomprimare foarte puternica a.i. in exploatare, betonul sa lucreze

nefisurat

Precomprimare partiala = in exploatare betonul lucreaza nefisurat, dar cu fisuri mai mici, decat
in cazul in care betonul nu este precomprimat.

Precomprimarea mai este utila si in cazul in care se doreste impiedicarea fisurarii pentru
asigurarea etanseitatii unor rezervoare sau conducte.

Precomprimarea este utila pentru structure solicitate la oboseala (poduri, piste de aeroport,
drumuri, etc.).

1.2. PROCEDEE DE PRECOMPRIMARE

Precomprimarea se realizeaza prin 2 mari procedee:

-precomprimare prin preintinderea armaturilor;

-precomprimare prin postintinderea armaturilor.

1
 CONSTRUCTII DIN BETON II

1.2.1 PRECOMPRIMARE PRIN PREINTINDEREA ARMATURILOR

-prin preintindere se intelege tensionarea armaturilor inainte de turnarea betonului.

-presupune ca armaturile trebuie intinse rezemand fie pe cofraj, fie pe culee ancorate in teren.

-este adaptat in special pentru fabricarea in uzina a unor elemente de dimensiuni limitate

-AVANTAJE : controlul calitatii in executie;

: rezistenta mai ridicata a betonului, realizata deseori prin tratament termic.

: reducerea costului manoperei si amortizarea mai rapida a echipamentelor.

-DEZAVANTAJE : problema gabaritului;

: dificultatea de a realiza trasee curbe.

Principalele etape de fabricare ale unui element de beton precomprimat cu armatura

preintinsa sunt urmatoarele:

1. Intinderea armaturilor (toroane sau sarme);

2.Montarea armaturilor , urmata de turnarea betonului, intarirea betonului si decofrarea.

Odata cu intarirea betonului se face conlucrarea prin aderenta a armaturilor pretensionate cu
betonul.

3.Detensionarea sarmelor odata ce betonul a atins o rezistenta suficienta; acestea au tendinta

de a reveni la dimensiunea initiala, dar datorita aderentei cu betonul nu pot reveni complet si
produc scurtarea si comprimarea betonului. Fenomenul este numit transferul eforturilor catre
beton.

2
 CONSTRUCTII DIN BETON II

1.2.2 PRECOMPRIMAREA PRIN POSTINTINDEREA ARMATURILOR

-presupune tensionarea armaturilor dupa turnarea betonului.

-in elementul de beton se prevad canale in care se vor introduce ulterior armatura de
precomprimare.

Etape de realizare:

1. Montarea armaturilor pasive, urmata de turnarea betonului: in beton sunt prevazute canale
prin care va trece armatura care va fi pretensionata. Se asteapta intarirea betonului pana cand
acesta atinge o anumita rezistenta.

2. Intinderea armaturilor (toroane, fascicule de sarme sau bare). Aceasta se face cu prese
hidraulice care , rezemate pe elementul de beton preia reactiunea.In acest fel transferul
eforturilor catre beton se face simultan cu tensionarea armaturilor.

Procedeul prin postintinderea armaturilor cel mai uzual utilizeaza cabluri introduse in teci
(metaci sau polimeri - PEHD sau PP).

AVANTAJE:

-posibilitatea de a efectua precomprimarea pe santier;

-se pot realiza trasee curbe pentru armature.

DEZAVANTAJE:

-consumul de piese metalice (ancoraje).

-necesitatea de a injecta un mortar de ciment in teaca pentru a proteja armaturile impotriva

coroziunii.

In cazul in care se folosesc armaturi autoprotejate nu mai este necesara injectarea.

AVANTAJELE BETONULUI PRECOMPRIMAT:

- Cresterea rigiditatii elementelor - scaderea raportului greutate-rigiditate;
- Reducerea riscului de coroziune a armaturilor;
- Cresterea rezistentei la oboseala;
- Posibilitatea de a asambla elemente prefabricate fara esafodaje si fara suprabetonare.

DEZAVANTAJELE BETONULUI PRECOMPRIMAT:

- Necesitatea de a realiza betoane de rezistenta mai mare;

3
 CONSTRUCTII DIN BETON II

- Necesitatea utilizarii de personaj calificat;

- Proces complex de proiectare, foarte dificil, mai ales in cazul SSN.

2. MATERIALE PENTRU BETON PRECOMPRIMAT:

2.1 BETON

Caracteristicile cerute unui beton pentru realizarea elementelor din beton precomprimat sunt:

- Foarte buna rezistenta initiala (24 ore sau 3 zile) si pe termen lung (28 de zile);
- Deformatii de curgere lenta tot mai reduse.

Acest lucru se realizeaza utilizand cimenturi cu rezistenta de 45-55 MPa, cu intarire rapida si un
dozaj intre 400-500 kg/m si cu un adaos de apa cat mai redus.

Este recomandata utilizarea aditivilor reducatori de apa.

- Clasa minima utilizata = C , dar de regula C .

2.2 ARMATURI

Trebuie sa aiba rezistenta inalta si relaxare redusa.

- Otel cu rezistenta inalta 1000 MPa (N/mm);

- Otelurile cu rezistenta ridicata > 1400 MPa au pierderi de tensiune decat 15-20% din
efortul initial;
- Otelurile cu rezistenta scazuta (400-600 MPa) au pierderi de tensiune care pot
reprezenta intre 50 si 80%.
- Se pot folosi mai multe tipuri de armaturi :
-sarme netede (SBP);
-sarme amprentate (SBPA);
-toroane (TBP);
-bare profilate (PC90).

Otelul pentru precomprimare are ductilitate limitata.

4
 CONSTRUCTII DIN BETON II

OB37 = este fierul/otelul cu profil neted ce se prezinta in general sub forma de colaci. 37
reprezinta rezistenta la rupere.Cel mai des este folosit pentru confectionarea etrierilor.

PC90 = este otel cu profil periodic laminat la cald. 90 reprezinta rezistenta la rupere.

In majoritatea tarilor europene se utilizeaza toroane constituite din sarme cu relaxare redusa.
Cele mai utilizate sunt toroanele T13S (Ap=100mm, fpk=1860 MPa) si T15S (Ap=150mm,
fpk=1770MPa).

Ex: Caracteristicile toroanelor T15S (Freyssinet)

Rezistenta caracteristica

Diamentru nominal Mm 15,7

Sectiune Ap mm 150
Rezistenta caracteristica fpk MPa 1770
Limita de curgere fp0,1k MPa 1520
Alungirea sub sarcina maxima uk % 3,5
Modul de elasticitate Ep GPa 195
Relaxare la 1000 ore, 20C, 0,7fpk 2,5 %
Coeficienti de frecare Teci metalice f=0.18; Df=0.005/m
Teci PE sau PP f=0.14; Df=0.007/m

Figura: Curba caracteristica pentru toroane

Unde: fpk = rezistenta caracteristica;

fp0,1k = valoarea efortului unitar pentru care la descarcare deformatia este 0,1 %.

uk = valoarea caracteristica a deformatiei specifice a armaturilor sub efort maxim.

Curba caracteristica a otelurilor din care sunt facute armaturile pentru precomprimare
nu are limita distincta de curgere. In locul acesteia se foloseste o valoare conventionala, fp0,1k .

5
 CONSTRUCTII DIN BETON II

Valoarea de calcul a modulului de elasticitate Ep poate fi luata 205 GPa pentru sarme si
bare. Valoarea reala variaza intre 195 si 210 GPa, dupa procedeul de fabricatie. Pentru toroane,
valoarea de calcul a modulului de elasticitate Ep poate fi luata 195 GPa. Valoarea reala poate
varia intre 185 si 205 GP, dupa procedeul de fabricatie. In certificatele care insotesc livrarea
armaturii trebuie sa figureze valoarea corecta.

Figura: Diagrama efort-deformatie simplificata

fpk = rezistenta caracteristica;

fpd = valoarea de calcul a efortului in armature; fpd = fp0,1k / s ;

fp0,1k = valoarea efortului unitar pentru care la descarcare deformatia este 0,1 %;

s = coeficient partial pentru armaturile pentru beton armat sau precomprimat = 1,15

ud = deformatia specifica a armaturilor sub efort unitar maxim ;

uk = valoarea caracteristica a deformatiei specifice a armaturilor sub efort maxim;
EP = valoarea de calcul a modulului de elasticitate al armaturilor pentru beton armat.

2.3 Tecile pentru armaturi postintinse

La elemente cu armaturi postintinse, armaturile sunt dispuse in canale realizate in beton cu

ajutorul unor teci.

Tecile sunt tevi de otel (0,4mm;0,6 mm grosime), tevi din PVC sau alt material polimeric
(polipropilena, polietilena de inalta densitate).

Proprietati:

- Sa fie suficient de flexibile, pentru a lua forma traseului dorit;

- Sa fie suficient de robuste, pentru a-si pastra forma in timpul instalarii si betonarii;
- Sa fie etanse, a.i. sa impiedice infiltrarea laptelui de ciment in timpul betonarii.

6
 CONSTRUCTII DIN BETON II

2.4 Mortarul de injectie

Pentru a proteja armaturile, golul care ramane intre cablu si teaca este injectat cu un
mortar de ciment.

Mortarul poate avea in compozitie urmatoarele:

- Ciment Portland;
- Apa (raport apa/ciment = 0,350,45);
- Aditivi;
- Plastifianti;

La extremitatile si in punctele cele mai inalte ale canalului armaturii sunt prevazute
tuburi de injectie si aerisire, pentru a permite mortarului de injectie sa elimine tot aerul din
canal.

2.5 Mecanisme de ancorare

Dupa functia lor distingem doua categorii de ancorare:

-ancoraje fixe (ancoraj cu dorn)- armaturile fac o bucla in jurul unui dorn care se sprijina pe o
placa metalica fixate pe beton;

-ancoraje active (mobile) care permit si tragerea armaturilor.

Ex: ancoraj inel-con (INCERC) utilizat pentru SBP. Dupa intindere sarmele sunt blocate in inel
prin introducerea conului;

: Procedeul Freyssinet - dupa intindere toroanele sunt blocate cu doua sau trei pene metalice

: Sistemul BBRV (ancorajele sunt prefabricate) - fixate la extremitatea cablului inainte de

intinderea sa;

: Procedeu Dywidag - in cazul barelor, se prevede un filetaj la extremitatea barei si aceasta

poate fi blocata cu ajutorul unei piulite.

2.6 Pretensionarea armaturilor

Pretensionarea cablurilor se face cu o presa hidraulica. Presa hidraulica este formata

dintr-un cilindru si un piston, delimitand o camera la interior in care se poate injecta ulei, ceea
ce face sa se deplaseze cele 2 prese una fata de cealalta. Cilindrul se sprijina pe beton, in timp
ce cablul este fixat pe piston, a carui miscare asigura tensionarea cablului.

7
 CONSTRUCTII DIN BETON II

3. COMPORTAREA ELEMENTELOR DE BETON PRECOMPRIMAT SUB INCARCARI

Faza initiala= intervalul de timp care incepe odata cu fabricarea elementului si se termina cu
transferul eforturilor de la armatura pretensionata la beton.

Faza finala= intervalul care incepe cu sfarsitul fazei initiale si dureaza pana se dezvolta
fenomenele reologice (curgerea lenta si contractia betonului si relaxarea armaturii).

3.1.1 Armaturi preintinse

Armaturile sunt intinse si fixate de culei. Deformatia (alungirea) cablului este p0. In momentul
transferului are loc o scurtare a betonului, si in acelasi timp o scurtare a armaturii

Relatia intre deformatiile armaturiii si betonului este:

p0 = pi + cp
Efortul unitar in armatura inainte de transfer este:

p0 = p0 Ep

Efortul unitar in beton dupa transfer este: Aci

cp = cp Ecm (t0)

Efortul unitar in armatura dupa transfer este:

pi = pi Ep

Echilibrul fortelor interne (compresiunea din beton si intinderea din armature) dupa transfer :

Ac cp = Ap pi

Aria sectiunii de beton

Ac cp = Ap (p0 - p cp) => = ,

unde Aci = Ac + p Ap (sectiunea echivalenta omogenizata de beton)

8
 CONSTRUCTII DIN BETON II

Adica efortul unitar in beton este dat de forta de precomprimare P0 considerata ca o forta
exterioara aplicata pe sectiunea echivalenta omogenizata de beton. Deci efortul unitar in
beton se poate determina considerand precomprimarea ca o forta exterioara.

3.1.2 Armaturi postintinse

In cazul armaturii postintinse, transferul este simultan cu tensionarea armaturilor si in fiecare

moment forta de intindere in armatura este echilibrata de forta de compresiune in beton:

Ac cp = Ap pi

Efortul de compresiune se aplica progresiv pe elementul de beton.

3.1.3 Armaturi postintinse

Controlul pretensionarii este realizat fie prin masurarea presiunii in circuitul pompei ( cu un
manometru), fie prin masurarea alungirii armaturii (cu un extensiometru). In primul caz se
obtine forta din pompa hidraulica, care este egala cu forta din armatura, in al doilea caz se
obtine deformatia armaturii.

In concluzie, efortul unitar de control p,max este asociat cu p0 in cazul preintinderii si respectiv
pi in cazul postintinderii.

Efortul unitar de control este limitat la valorile urmatoare:

p,max = min { 0,8 fpk ; 0,9 fp0,1k }

9
 CONSTRUCTII DIN BETON II

3.2 TIRANTI

Situatia 0 - reprezinta momentul de dupa transfer : incarcarea exterioara este 0, forta de

intindere Appi din armatura si forta de compresiune Accp in beton sunt in echilibru.

Situatia 1 - Daca se aplica o forta T1<Pp , compresiunea in beton scade si intinderea in

armatura creste.

Situatia 2 - In acest stadiu betonul este decomprimat total, efortul in beton este 0.

Situatia 3 - Forta de Fisurare este:

Tcr = Ap (p0 + 20MPa) + Acfct = P0 + Tcr

Situatia 4 - In momentul fisurarii, efortul in armatura creste cu Dp,cr =fct*Ac /Ap.

10
 CONSTRUCTII DIN BETON II

Situatia 5 - stadiu curent de lucru atunci cand betonul este fisurat.

Situatia 6 - La starea ultima, rezistenta tirantului este: TR = Apfp

EVOLUTIA EFORTURILOR UNITARE SI A DEFORMATIILOR INTR-UN TIRANT DE B.P

Se observa ca cea mai mare parte a incarcarii exterioare aplicate T, se dezvolta pana la
fisurarea betonului, rezulta ca este economic sa se proiecteze un tirant de beton
precomprimat, care sub incarcarile sa lucreze in stadiul nefisurat si sub incarcarile de calcul sa
lucreze in stadiu fisurat. normale de exploatare

Se observa ca valoarea fortei corespunzatoare ruperii tirantului nu depinde de gradul de

precomprimare. Precomprimarea nu sporeste rezistenta ultima a elementului. In fapt, dupa
fisurare elementul de beton precomprimat se comporta ca un element de beton armat.

Precomprimarea are ca efect cresterea rigiditatii si a fortei de fisurare, fiind utila in stadiile de
exploatare normala a elementului.

11
 CONSTRUCTII DIN BETON II

RELATIA FORTA-DEFORMATIE PENTRU UN TIRANT DE BETON PRECOMPRIMAT

BA- armatura + beton

BP- armatura preintinsa

In aceasta figura se reprezinta variatia fortei de intindere T functie de deformatia specifica a

armaturii si betonului, pentru 2 elemente:

-un element de B.P. la care incarcarea incepe de la o deformatie specifica initiala cp in beton
(compresiune) si = pi in armatura (intindere).

In urma aplicarii fortei de intindere T, deformatia specifica de compresiune din beton scade
ajungand la 0, dupa care se mobilizeaza efortul de intindere, pana la atingerea deformatiei
limita T0,1.

Sub actiunea fortei T deformatia specifica de intindere din armatura creste de la valoarea pi
(valoare initiala), la p0 (corespunzatoare efortului 0 in beton), apoi la p0+0,1 (chiar inainte de
fisurare) si p0+0,1 + p,cr (imediat dupa fisurare), pana la atingerea deformatiei limita la
intindere.

Se remarca faptul ca dupa fisurare rigiditatea tirantului scade:

-un element de B.A. avand aceeasi alcatuire ca si elementul de B.P., dar la care nu se aplica un
procedeu de precomprimare.

12
 CONSTRUCTII DIN BETON II

3.3 GRINZI

Faza 0 este faza de transfer - cand aplicam forta de precomprimare:

cs = -

efort unitar la fibra superioara

ci = -

efort unitar la fibra inferioara

cp = -

efort unitar la nivelul armaturilor pretensionate

Mgp = este momentul dat de greutatea proprie a elementului de beton.

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Faza 1 : momentul exterior echilibreaza momentul datorat precomprimarii

M1 = P0zcp

cs = ci = cp = -

13
 CONSTRUCTII DIN BETON II

Faza 2 : efortul unitar in fibra interioara este nul

Forta axiala este situata in acest caz la extermitatea superioara a samburelui central:

M2/P0 = zcp +s => M2 = P0 ( zcp +s )

De unde rezulta eforturile unitare la fibra superioara, la fibra inferioara si la nivelul armaturii:

cs = -

ci = -

cp = -

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Faza 4 : pragul de fisurare : efortul unitar in fibra de beton cea mai intinsa este fct si deformatia
in aceeasi fibra este tu = 10-4

McrBP = M2 + McrBA

McrBP = P0( zcp + s ) + McrBA

OBSERVATII :

Momentul de fisurare al elementului de beton precomprimat McrBP este mai mare decat
momentul de fisurare al elementului de beton armat cu valoarea McrBA la care se adauga
contributia fortei de precomprimare P0( zcp + s ).

14
 CONSTRUCTII DIN BETON II

Faza 4 : beton intins fisurate (stadiul II)

Incepand cu acest stadiu elementul de beton precomprimat este fisurat si se poate

calcula ca orice element de B.A., considerand precomprimarea ca actiune exterioara.
Reprezinta un stadiu intermediar intre stadiul de fisurare si stadiul ultim.

Dupa fisurare se produce o crestere a deformatiei si efortului din armatura:

p = p0 + Dp*Ep = p0 + D p

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Faza 5 : Ruperea (stadiul III )

Ruperea este fragila (fara deformatii plastice in armatura). Pot aparea doua situatii:

-Ruperea prin betonul comprimat ( c,max = cu2), cu armatura la curgere p = fpd ;

-Ruperea prin armatura p = fpd , fara ca betonul comprimat sa atinga deformatia ultima.

CONCLUZIE:

-Precomprimarea ridica pragul de fisurare cu marimea P0 (zcp+s). Aceasta face ca elementul

sa lucreze fara fisuri sub incarcarile de exploatare.

Momentul capabil ramane acelasi ca pentru o sectiune de beton armat similara; totusi ,
datorita folosirii unor armaturi cu rezistente mult mai mari ca la beton armat, se pot obtine
momente capabile mai mari ca la beton armat pentru dimens similar ale sectiunii de beton.

15
 CONSTRUCTII DIN BETON II

4. CALCULUL FORTEI DE PRECOMPRIMARE

4.1 Forta maxima de precomprimare

Forta aplicata la pretensionare Pmax nu trebuie sa depaseasca valoarea:

Pmax = Ap *p,max , in care:

Ap = aria sectiunii armaturilor pretensionate

p,max este efortul maxim aplicat armaturii

= min {0,8 fpk ; 0,9 fp0,1k}

4.2 Pierderi de tensiune

Pentru a determina efortul in armaturile pretensionate trebuie tinut seama de anumite

fenomene, cum ar fi frecarea la intinderea armaturilor, lunecarea in ancoraj la blocare,
nesimultaneitatea tensionarii diferitelor armaturi, deformatiile datorate tratamentului termic,
relaxarea eforturilor in armatura, curgerea lenta a betonului. Toate aceste fenomene produc
pierderi de efort (tensiune) in armaturile pretensionate.

Primele 4 fenomene enumerate mai sus sunt instantanee (si au cauze legate de tehnologia de
executie). Ultimele 2 sunt fenomene care se desfasoara pe o perioada mai lunga de timp,
durand mai multi ani (fenomene reologice).

a) Armaturi preintinse

- Faza initiala:

Dsl = pierderi datorita lunecarii in ancoraj la blocare;

D= pierderi datorita frecarii pe traseu a armaturilor;

Del= pierderi datorita scurtarii elastice a betonului;

D= pierderi datorita tratamentului termic;

Dri= pierdere datorita relaxarii armaturilor inainte de transfer.

- Faza finala:

Dc+s+r= pierdere datorita relaxarii armaturilor dupa transfer, contractiei si curgerii lente a
betonului.

b) Armaturi postintinse

16
 CONSTRUCTII DIN BETON II

- Faza initiala:

Dsl = pierderi datorita lunecarii in ancoraj la blocare;

D= pierderi datorita frecarii pe traseu a armaturilor;

Del= pierderi datorita scurtarii elastice a betonului;

- Faza finala:

Dc+s+r= pierdere datorita relaxarii armaturilor dupa transfer, contractiei si curgerii lente a
betonului.

4.2.1. Pierderi de tensiune la armaturi preintinse in faza initiala

1. Pierderi de tensiune la ancoraj ( Dsl ) aceste pierderi corespund lunecarii toroanelor sau
sarmelor in pene si a penelor in placile de ancoraj la detensionarea presei si blocarea penelor.
Aceasta lunecare are valoare de la 1 la 12 mm in functie de ancoraj si tipul de pretensionare
folosit.Pentru ancorajele cu pene folosite la toroane, lunecarea este de 4-5mm.

Scurtarea armaturii este : D = / Lp , unde:

= lunecarea in ancoraj;

Lp = lungimea cablului intre ancoraje.

! Valoarea pierderii de tensiune depinde de lungimea standului pe care este intinsa armatura,
pierderea fiind cu atat mai mica cu cat lungimea standului este mai mare.

2. Pierderi de tensiuni din frecarea pe traseu (D ) , apar numai in cazul armaturilor

deflectate (ceea ce este destul de rar ). Aceste pierderi trebuie determinate experimental.

3. Pierderi de tensiune datorita scurtarii elastice a betonului ( Del ). La transferul

precomprimarii la beton, ca rezultat al actiunii armaturilor pretensionate, are loc o deformare a
elementului de beton.

Intr-o prima aproximatie, efortul unitar in beton in dreptul armaturii este:

cp = -

Pi = este forta de precomprimare in momentul transferului;

Mgp = este momentul dat de greutatea proprie a elementului de beton;

Zcp = este distanta de la centrul de greutate al armaturilor la axa neutra;

17
 CONSTRUCTII DIN BETON II

Aci si Ici = aria si respectiv momentul de inertie al sectiunii omogene echivalente.

4. Pierderi datorita tratamentului termic ( D )

Tratamentul termic la care sunt supuse elementele de beton precomprimat pentru a accelera
intarirea betonului este la originea unor pierderi de tensiune legate de dilatarea termica si apoi
contractia la racire a betonului si a armaturii

5. Pierderi de tensiune datorita relaxarii armaturilor in faza initiala ( Dri )

Marimea relaxarii depinde de natura otelului, de tratamentele la care este supus in procesul de
fabricare si de nivelul efortului unitar aplicat.

4.2.2. Pierderi de tensiune la armaturi postintinse in faza initiala

1. Pierderi de tensiuni datorita frecarii pe traseu (D )

Coeficientul de frecare este considerat constant pe toata lungimea cablului;

Valoarea coeficientului de frecare este independent de valoarea presiunii u;

La tensionarea armaturii post-intinse, apar frecari cu peretii canalului, atat pe portiunile curbe
dar si pe portiunile rectilinii datorita denivelarilor locale accidentale.

2. Pierderi de tensiuni datorita lunecarii in ancoraj ( Dsl )

Aceste pierderi corespund lunecarii toroanelor sau sarmelor fata de pene la detensionarea
presei si blocarea penelor. Aceasta miscare, care are loc in sens invers celui dat de punerea in
tensiune, provoaca o frecare in sens opus celei precedente

! Daca elementul de beton precomprimat este lung si intinderea se face la o singura

extremitate, pierderea din frecare este importanta. Pentru a reduce aceste pierderi, trebuie
intins cablul de la ambele extremitati.

3. Pierderi de tensiuni datorita scurtarii elastice a betonului (Del ) Presupunem ca un element

de beton precomprimat este realizat cu mai multe cabluri pretensionate. Intinderea cablurilor
neputandu-se efectua decat cablu cu cablu, intinderea celui de-al doilea cablu va antrena o
scurtare a elementului si a primului cablu; similar, intinderea celui de-al treilea cablu va antrena
o scurtare a elementului si a primelor doua cabluri, si asa mai departe.

4.2.3. Pierderi de tensiune dupa transfer ( armaturi pre sau postintinse )

18
 CONSTRUCTII DIN BETON II

Dc+s+r = pierdere datorita relaxarii armaturilor dupa transfer, contractiei si curgerii lente a
betonului

Pierderile de tensiune care apar dupa transferul precomprimarii sunt pierderi dependente de
timp si sunt produse de urmatoarele cauze:

-reducerea alungirii armaturilor cauzata de scurtarea betonului din curgerea lenta si contractie,
sub incarcari permanente;

-reducerea efortului in armatura datorita relaxarii

Relaxarea otelului a fost definite (si masurata) sub deformatie constanta. In elementul de beton
precomprimat, betonul se deformeaza in timp din cauza contractiei si curgerii lente, si in
consecinta armatura nu se mentine la lungimea constanta. De asemenea, deformatia de
curgere lenta a betonului a fost definita sub efort constant, ori in elementul de beton
precomprimat efortul scade pentru ca relaxarea armaturii reduce precomprimarea. Aceasta
interactiune poate fi luata in calcul de maniera generala si aproximata prin intermediul unui
coeficient de reducere de 0,8 aplicat pierderii din relaxarea armaturii.

19