Inventarul C.C.P. Varsta: Sub 30 de ani 30-39 de ani 40-50 de ani peste 50 de ani Gen: Masculin Feminin i Oo Stare civil: Casitorit cu parintele copilului C&saitorit cu altcineva decat parintele copilului Necasatorit [|_| Divortat Vaduv Cuplu consensual cu parintele copilului Cuplu consensual cu altcineva Oo Ol Studii/ultima scoala absolvita: Scoala general Profesionala O Liceu — Universitate Masterat [_Poctorat (] Situatie materiala: Foarte bund O Buna O Medie 1 Precara =] Numarul de copii: Acest chestionar are ca scop studiul relafiei dintre paringi si copii in societatea romdneascé actuala. Evaluati in ce mésura va caracterizeazd afirmatiile de mai jos, utilizand urmdtoarea grild de cinci trepte: 1 - niciodata; 2 - rareori; 3 - uneori; 4 = deseori; 5 - intotdeauna. 304Va rugdm sa citifi cu atentie enunturile si sé fiti cat mai obiectivi; este indicat ca raspunsul sd reflecte comportamentul manifestat concret, atitudinea si credintele reale. Chiar dac& copilul promite ceva, are 1 | nevoic sa fie sustinut/supravegheat pentru a duce actiunea la bun sfarsit. Atunci cand ji solicit ceva copilului, ma 2 | asigur ca a inteles clar despre ce este vorba. Copilul face atét de multe greseli, incat 3 | atunci cand face si ceva bun raman indiferenv/a. Cand face repetat aceasi greseala, copilul 4 | are nevoie de o pedeapsa mai dura pentru a-i stopa comportamentul. Cateodata ma gandesc c4 nu am ce-i face, ca nu exist4 o solutie pentru remedierea conduitei lui si ca, mai bine, fl las si faca ce vrea. He | Daca multe situatii dificile din viata 6 | copilului nu sunt luate in calcul de parinti, ele se rezolva, oricum, de la sine. wa Consider ca, pentru a stopa un [- comportament nedorit, decdt sa pedepsesc 7 f Rei agre copilul, mai bine il recompenscz ori de cate ori nu il manifesta. 8 Pentru a-] recompensa pe copil il laud in 1 fata celorlalti. Daca copilul are un conflict cu un coleg, 9 | analizim impreuna ce se poate face pentru a-| depasi. ‘Ori de cate ori copilul se cearté cu 10 | prietenii, incerce s4 nu intervin intre ei si s& il las s& rezolve singur problema. Ajung acas& obosit/4 si las scoala s& se 11 | ocupe de copil in privinta implementarii normelor sociale. 305In cazul in care copilul trece printr-o situatie problematica, analiz impreuna cu el variante de solutii gi stabilim un plan in care fiecare (inclusiv copilul) are un anumit rol. In familia noastr nicio gresealé nu ramane nepedepsita. Previn o situatie scolara dificila (0 nota mica sau mai multe) si stimulez copilul sa se apuce de invatat negociind cu el cati bani sa-i dau ca sa isi cumpere ce doreste. Copilul trebuie s4 se descurce singur in activitatea de invatare; doar asa se va forma ca persoana independenta. Amenin{area gi frica de pedeapsa sunt in centrul disciplinarii copilului. Imediat ce copilul a facut ceva rau, il cert si Ti explic de ce nu este adecvat sé se comporte in acea maniera, chiar inainte de a-l intreba de ce a facut respectivul lucru. Cred ca ,,bataia este rupta din rai” si te ajuta sa-ti disciplinezi copilul. In situatia in care copilul nu are (in mod repetat) rezultate satisfacdtoare la o materie de baza, consider ca pur ji simplu nu are abilitati pentru ea si nu trebuie sa ne alarmam. 20 Intervin cand copilul intampina dificultati si il ajut sa-si gestioneze emotiile negative (furie, nervozitate, frica etc.). 21 Aplic mai multe pedepse si nici una nu functioneaza. 22 L-am invatat pe copil ca, atunci cind are o discutie care a luat o turnuré negativa cu cineva, sa facd tot posibilul sa il evite. intr-o situatie problematic care fl priveste, sustin copilul s& participe gi si exprime solutiile pe care le-a gasit 30624 Cand s-a comportat intr-o anume manicra declarata social ca neadaptata, il intreb pe copil la ce s-a gandit si daca considera ci a gresit cu ceva. nN a Imi invat copilul ca din orice problema/esec se poate invata ceva, daca faci tot posibilul s4 0 depasesti si nu o mai repeti. Cand copilul gregeste, il amenint cu diverse tipuri de pedepse, dar nu le aplic. Dupa fiecare conduita neadecvata analizez impreuna cu copilul efectele acestcia pe termen scurt, dar si pe termen lung. Inainte de a-i cere s& faca ceva, fi explic copilului ori de cate ori este nevoic, pan intelege sensul solicitarii. 29 In contextul in care copilul s-ar considera, in mod repetat, inferior in raport cu ceilalti copii, ag discuta cu el gi i-as aminti la ce este si el bun. Daca ag afla de la fnvatatoare ca copilul a initiat multe conflicte gi ar risca o nota scazuta la purtare, m-ag infuria si ar urma o perioada de certuri gi pedepse dure pentru copil. Ma gandese s& mut copilul la alta clasa cand are conflicte desc cu colegii. Imi invat copilul ca, in afara violentei, sunt si alte cai de a comunica celorlalti ideile gi dorintele tale si de a-i determina s& ind cont de ele. w a Privesc impreuna cu copilul emisiuni de televiziune care vizeazi relatia parinti- copii. 30734 Chiar gsi cand privesc o emisiune de divertisment, am tendinta sa identific si sa analizez impreuna cu copilul normele de conduita, din perspectiva avantajelor si dezavantajelor. 35 Desprind din orice situatie un principiu de viaté care sA constituie un reper pentru comportamentul viitor al copilului. 36 Stimulez relatiile de prietenie ale copilului cu alti copii de la care consider ca are ce invata. 37 Pentru dezvoltarea caracterului si a felului de a fi al copilului, importante sunt modelele oferite de prieteni. 38 Grupul ofera copiilor ocazia de a elabora relatii sociale reciproc armonioase. Prin activitatile din grupul de covarstnici, copilul reuseste sA se orienteze si catre ceilalti gi s4 tina cont de nevoile lor. 40 Dupa ce copilul vine de la un eveniment social (film/teatru/excursie/tabara etc.) povestim si analizam intamplarile. 4l Copilul este informat cu privire la deciziile care sunt luate pentru a iegi din diverse perioade de crizi fara a avea »drept de apel” gi trebuind sd se conformeze 42 Cand copilul nu respect o solicitare emisd de mine, ridic tonul si tip, pentru ca cl sa vada ca nu este de glumil si nu se tolereaz4 indisciplina. Discutam in familie ce probleme avem gi incercdm s& ne ajutém reciproc in gasirea celor mai bune modalitati de depagire. 44 C4nd un membru al familiei este suparat, isi descarca nervii pe ceilalti. 30845 Atunci cand copilul repeti aceeasi grescalé, consider ci o face din incapaténare si cA nu m-am impus. suficient, asa c& urmeaza sanctiuni mai dure. 46 Daca copilul ia o nota mica, ma gandese ci nici mic nu imi placea scoala si poate este ceva mostenil; reactionez spunandu-i: wasta este, maine poate vei lua o notd mai buna, cine stie”, 47 Ma streseaza ca eu si partencrul conjugal nu avem idei comune in educatia copilului; uneori cred ca, atunci cind se implica si el, in loc sa ma ajute, mai rau ma incurca; ajungem s& ne cert&m intre noi si asim problema copilului la o parte. 48 Atunci cand copilul nu reuseste sa inteleaga si s4 invete pentru a lua macar calificativul ,suficient” la o disciplina scolara, citim impreuna lectiile de mai multe ori. 49 Copilul are nevoie ca parintii si lucreze cu el pentru a realiza corespunzator temele, 50 Atentia pe care invaldtoarea o acordai copilului reprezinta conditia esentiala a reusitei scolare. Pentru a ajuta copilul sa fnvete mai bine intr-un moment dificil (multe calificative de ,,insuficient”, corigente ctc.), ag apela la serviciile unui profesor meditator. In cazul in care copilul ar avea corigente la dou& discipline, ag discuta cu invatatoarea pentru a afla ce se intimpla cu el gi ce modalitati propune aceasta pentru a depasi situatia. 309Vorbese deschis cu copilul despre ceea ce simte el si ceea ce simt eu fata de anumite persoane sau situatii stresante, accentudnd c& una este ceea ce simtim, iar alta este sa ne comportém conform intensitatii furiei. 54 Pentru a-1 ajuta pe copil sa controleze furia, teama, nelinistea etc., ofer exemple despre cum au procedat alti oameni cunoscuti de noi. Folosesc personajele preferate din desene animate ale copilului pentru a-i explica cum putem sd ne manifestam starile si cum ne afecteaza in viitor acest lucru. Copilul meu se descurca bine in dispute: orical ar fi de jignit sau batut, stiu sigur c& oponentul sau este cel putin fn aceeasi stare. 57 ii cund copilului_ evenimentele nefericite din familie (somajul sau boala unui membru al familiei, problemele conjugale, dificultatile financiare etc.). In momentul in care cineva din familie are un necaz, discutam gi fiecare participa la gasirea unei solutii. Daca eu gi partenerul de viaté am dori sa divortam, cea mai buna varianta ar fi si anuntam copilul fara prea multe explicatii. Cand apare o imprejurare stresanta, incerc sa gndesc inainte sa actionez. 6l Sunt stresat/4 pentru cd partenerul meu nu se implica in educatia copilului. 62 Mi se intampla sa fiu cuprins/a de o furie inimaginabila si s4 o descare pe oricine din familie. 63 Profesia imi ocupa tot timpul si ajung acasa tarziu si destul de obosit/a. 310Simt ci nu am timp de nimic; imi este imposibil sd-mi termin sarcinile de 64 ain moat serviciu la locul de munca si de aceea le finalizez acasa. - 65 Sarcinile casnice imi ocupa tot timpul; __| aproape ca nu mai am timp de copii. 66 Am nevoic de o mai buna organizare a timpului. Daca ar aparea o ocazie ca sa lucrez in 67 strainatate peo perioada de cel putin un an, ag aprecia ca aceasta este un eveniment fericit pentru toti, inclusiv pentru copil. In mod real, iau parte la c&t mai multe 68 | evenimente sociale sau familiale (sunt nelipsit/a la petreceri de toate tipurile). 69 Reusesc sa pastrez un echilibru. intre activitate si petrecerea timpului cu copiii. 70 In weekend iesim cu intreaga familie in orag sau in excursii. 71_| Duc copilul la teatru sau la film. Cu diverse ocazii, fi ofer copilului carti 72 | despre care consider c& J-ar ajuta in dezvoltarea pe plan social. In imprejurari de viata stresante, cAnd simt 73 | cA nu mai pot sa fac fata apelez la medicamente calmante. Mé informez despre diverse aspecte ale relatiei pdrinti-copii din urmdtoarele surse: 74_| Citesc articole. 7S_| Studiez carti de specialitate. 76_| Ascult emisiuni. ‘Caut informatii pe internet despre solutii 7 la situatii concrete (absentarea copilului de la scoala, lipsa de chef/motivatie in invatare etc.). 78 | Discut cu alti parinii,Apelez la serviciile — consilicrului- 79 | psiholog din cadrul scolii 80 | Preiau sugestii de la profesorii copilului. 81 Fac parte dintr-un grup de discutii pe internet ce vizeaz aceasta problematica. 312