Sunteți pe pagina 1din 12

Scopul ~i dezvoltarea metodei

Chestionarul de durere McGill consHi dintr-un interviu cu patru pfu1:i,dezvoltat de Ronald


Melzack (1975) pentru a evalua experimantarea subiectiva a durerii. Pe baza literaturii din
domeniul clinic, Melzack a identificat un mare numar de descriptori ai durerii, iar apoi a rugat
pacientii sa-i grupeze In functie de urmatoarele dimensiuni ale durerii: senzoriala, afectiva $i

intensitatii durerii descrise ~i, pe baza acestor evaluari, au fost selectati descriptorii finali.
De~i rezultatele studiilor initiale de analiza a factorilor initiali au venit doar partial in
sprijinul dimensiunilor: senzorial, afectiv $i evaluativ folosite In Indexul de evaluare a
durerii(una din cele patru parti ale chestionarului), mai tm-ziu studii statistice mai sofosticate de
analiza factoriala au identificat factori ce sprijina existenta celor trei dimensiuni.
Chesti.onarul are 0 utilizare larga ~i a devenit referinta In domeniul evaluarii durerii (e.g.
Melzaek & Katy, 1992; Cupper, 1992). Chestionarul a fost trades in numeroase limbi, inclusive
araba, chineza, flamanda, finlandeza, franceza, germana, italiana, japoneza, norvegiana,
poloneza, slovaea ~i spaniola.
Melzack (1987) a selectat, din forma lunga a Chestionarului de investigare a durerii
McGiIi, pentru forma scurta, 15 cei mai freevent aprobati descriptori o.i durerii. Descriptorii
selectati au fost aceia ale~i de eel putin 33% din pacienri ce prezentau 0 mare varietete de
sindroame dureroase. Pentru forma scurta a chestionarului sunt disponibile versiuni in limbile
engleza, franceza ~i eeha (Melzack, 1967 ~i Katz, 1992)

Aplicare ~i cotare
Intervievatorul roaga pacientul sa indice localizarea durerii, utilizand 0 imagine
anatomica, sa identifice acei descriptori ai durerii ce redau durerea sa prezenta, sa descrie
patternu-ul durerii ~i sa indice puterea, intensitatea durerii. Daca un anumit cuvant nu este
cunoscut de pacient, intervivatorul 11 definqte intr-o alta maniera $i, daca paciantul dore~te,
intervievatorul recitqw anumite cuvinte. Melzack raporteaza faptuI ca inceplitorilor Ie sunt
necesare 15-20 de minute pentru a administra chestionaruI, In tirnp ee eel or experimc.ntati in
utilizarea chestionarului le ia 5-10 minute.
Din chestionar pot fi obtinute 7 scoruri (Melzack & Katz, 1992). Cinci dintre scorurip6t
fi obtinute din Indexul de evaluare a durerii, care se bazeaza pe valoarea durerii
corespunzatoare cuvintelor selectate. Primul cuvant dintr-un cluster are valoarea I, al do ilea
cuvant are valoarea 2 ~i a~a mai departe. Suma acestor valori rang pentru toti cei 20 de clusteri
reprezinta Indexul total de evaluare a durerii. Pot fi derivate subscoruri prin insumarea
rangurilor atribuite la clusterii 1-10, pentru evaluarea durerii senzoriale, la clusterii 11-15
pentru evaluarea durerii affective, la clusterul 16 pentru durerea evaluativa ~i la clusterii 17-20

masura a durerii. Scala de la 0 la 5 in cazul Intrebarii referitoare la intensitatea durerii ofera cea
de-a ~aptea masura a durerii. Pentru toate sUbscalele, cu cat scorurile sunt mai ridicate, cu atat
se indica mai multa durere.
Pentru forma scurta, intervievatorul cite~te respondentuluzi fiecare descriptor al durerii,
cerandu-i acestuia sa plaseze intensitatea uneianumite calitati a durerii pe 0 scala de la 0 la 3.
Respondentilor Ii se cere, de asemenea, sa indice nivelul total al durerii pe un suport ilustrat
analog ~i un scor de la 0 la 5 peritru intensitate din prezent a durerii. Se poate obtine un scor
pentru descriptorul corespunzator durerii totale prin insumarea raspunsurilor la cei 15 itemi
descriptori. Acest scor poat varia intre 0 ~i 45. Itemii 1-11 vizeaza dimensiunea senzorila a
durerii, iar scoru! subsca!ei senzoriale poate varia intre 0 ~i 33. Itemii 12-25 vizeaza
dimensiunea afectiva a durerii, iar scoru! subscalei senzoriale poate fi obtinut prin insumarea
nlspunsurilor date la ace~ti itemi. Scarurile pe subscala afectiva pot varia 'lntre 0 ~i 12.
Analogul vizual ~i itemul referitor la intensitatea din prezent a durerii reprezinta subscale cu un
singur item.

Scoruri pe e~antioane
Wilkie, Savedra, Holzemer, Tesler ~i Paul (1990) au stabilit norme inteligibile pentru
forma lunga a chestionarului pe baza unei metaanalize a 51 de studii, cu un numar total de
3,624 de subiecti la care se intalnea 0 mare varietate de boli dureroase. Printre acestea erau
cancerul, dureri in partea de jos a spatelui, dureri cornice de variate origini, dureri
postchirurgicalc, durerile travaJiului, dureri dentare ~i dureri induse experimental. Numarul
subiectilor ce prezentau un anumit tip de durere varia intre 340 ~i 797. In tabelul 1 sunt
prezentate mediile.
Melzack (1987) a adminisllat versiunea engleza a formei scurte a chestionarului unUl
numar de 27 de pacienti aflati In stare postchirurgieala, 20 de femei eu dureri de travaliu ~i 10
pacienti eu dureri museulo-seheletale. Le-a cerut acestora sa completeze chestionarul inainte ~i
dupa administrarea unei metode de ealmare a durerii fie prin intermediul medicatiei, fie prin
stimulare nervoasa eleetrica la nivelul eutanat. In tabelul 2 sunt prezentate scorurile medii.
Tabelull
Scorurile pacintilor cu diferite tipuri de durerepentru forma lungi1 a Chestionarului McGill de investigare a
durerii (Wilkie et aI., 1990)
l--~----------"--
i TipuI durerii 'lndexul
I '-----1 _. I F~r d~-r-l~;-;'-e-;~---l
I
total Senzorial Afectiv Evaluativ Variabilitate cuvinte prezenta
M M M M M 1\1 M
Cancer 24.0 12.1 4.8 2.7 4.5 9.3 2.2
--
Durere de spate 27.9 16.3 5.5 2.4 5.6 9.7 2.3
Cronica 25.4 15.2 3.8 2.7 5.4 11.0 2.6
Postchirurgicala 20.5 14.2 2.3 2.3 3.9 9.0 1.6
Travaliu 24.7 16.3 2.7 2.2 5.1 6.9 2.4
-
Dentara 17.8 10.7 1.8 2.5 3.8 8.2 2.2
Indusa 19.5 12.1 J.5 2.6 5.6 8.6 2.2

Seorurile paeientiior eu diferite tipuri de durere, Inainte ~i dupa alinarea durerii pentru fonna seuna a
Chestionarului McGill de investigare a durerii (Melzack, 1987)

Indexul total Senzorial Afectiv Durerea Analog vizual

I
I
I prezenta
--
Tipul durerii M AS M AS M AS M AS M AS
I
Postchirurgical Inainte 15.4 9.6 11.7 7.2 3.7 3.5 2.6 .9 5.2 2.3
Dupa 9.1 9.7 6.9 7.3 2.2 2.8 1.5 l.l 2.4 1.8
Travaliu Inainte 17.2 11.0 13.4 7.8 3.9 3.9 2.5 I.l 5.0 2.3
Dupa 1.1 2.4 1.0 2.0 .2 .5 .4 .6 .5 .9
Musculoscheletal Inainte 15.7 11.9 11.1 8.7 4.6 3.7 2.3 1.0 4.1 1.6
Dupa 4.3 4.9 3.3 3.3 1.0 1.7 1.3 . 1.0 2.0 1.3

Melzaek (1975) a administrat unor pacienti forma lunga a ehestionarului , de trei ori, la
intervale de 3 pana la 7 zile ~i a descoperit ca exista 0 consistenta de 70,3% in clusterii durerii
Scopulsidezvoftarea
"Chestionarul durerii" al lui McGill este un interviu format din patru pfu1:i
conceput de Ronald Melzack ( 1975 ) pentru evaluarca perceperii subiective a durerii.
Bazandu-se pe literatura clinica, Melzack a creat un numar mare de descriptori de durere,
apoi a cerut pacientilor sa ii clasifice In functie de urmatoarele dimensiuni ale durerii :
senzoriala, afectiva ~i evaluativa. Descriptorii din fiecare subclasa au fost evaluati de
persorlal rr:_e~i~c311nflH"!ctie de cure;e,:} de~;crisa ~-i descriptorii fin.::li -::~'2'Us~:L:ct::tip~:baz~~
acestor evaluari. De~i rezultatele timpurii ale smdiului analizei factorilof s-au dovedit a 1
de ajutor doar paqial pentm dimensiunile senzoriala, afectiva ~i evaluativa a p3i1ii
chestionarului numita Indexul de Masurare a Durerii, mai tarziu studiile statistice mai
sofisticate de analiza factori~la au descoperit acei factorl ce confinnau eele trei
dimensiuni (Lowe, Walker, McCallum, 1991; Turk, Rudy, Salovey, 1985).
Acest chestionar este utilizat pe scara larga ~i-a devenit un standard In domeniul
evaluarii durerii( Melzack & Katz, 1992 ; Culpepper, 1992).A fost tradus In numeroase
limbi incluzand arab a, chineza, flamanda, finlandeza, franceza, germana, italiana,
japoneza, norvegiana, poloneza, slovaca ~i spaniola (Melzack & Katz, 1992).
Pentru forma redusa a Chestionarului durerii al lui McGill, Melzack (1987) a
selectat 15 din cei mai frecventi aprobati descriptori ai durerii din Chestionarul durerii
McGill. Descriptorii erau cei ale~i de 33% sau mai mult din pacienti cu 0 varietate de
sindroame de durere. Sunt disponibile versiunile In engleza, franceza ~i ceha ale formei
reduse a chestionarului ( Melzack, Katz, 1992).

Aplicare si colan?
Intervievatorul roaga pacientul sa indice unde este localizata durerea folosind un
desen anatomic, sa identifice acei descriptori ai durerii care indica durerea prezenta, sa
descrie modelul (pattern) durerii ~i sa indice intensitatea acesteia. Daca un anumit cuvant
nu se afla In vocabularul pacientului, intervievatorul 11 define~te, ~i daca pacientul
dore~te, intervievatorul poate reciti unele cuvinte. Melzack (1975) afirma ca incepa.torii
au nevoie de 15-20 de minute sa administreze chestionarul iar cei experimentati ce 11
utilizeaza frecvent au nevoie de 5-10 minute.
$apte scoruri deriva din chestionar ( Melzack, Katz, 1992). Cinci scoruri pot fi
obtinute din Indexul de Masurare a Durerii, care sunt bazate pe valoarea durerii a
cuvintelor selectate. Primul cuvant dintr-un grup are valoarea ,,1", al doilea cuvant are
valoare ,,2" ~i a~a mai departe. Suma acestor valori ( grade) pentru cele 20 de grope este
Indexul Total de Masurare a Durerii. Subscorurile pot fi derivate prin sumarea valorilor
grupurilor de la 1 la 10 pentru Masurarea Durerii Senzoriale, grupurilor ~e la 11 la 15
pentru Masurarea Durerii Afective, grupului 16 pentro Masurarea Dureiii Evaluative ~i
grupurile de la J 7 la 20 pentru Masurarea a Diverse Forme de Durere. Numarul total de
cuvinte alese este 0 a ~asea masura a durerii. In cele din urn1a, evaluarile de la 0 la 5
asupra Intrebarii Intensitatea Durerii Actuale ofera 0 a ~aptea maSUfa a durerji. Pentru
toate subscalele scoruri mai mari indica mai multa durere.
Pentru forma scurta, intervievatorul cite~te pacientului fiecare descriptor al durerii
~i ii cere sa evalueze pe 0 scara de la 0 la 3 acel tip particular de durere. Respondentilor
de asemenea Ii se cerere sa indice nivelullor general de durere pe un model analog vizual
~i sa evalueze intensitatea durerii actuale cu 0 valoare intre 0 ~i 5. Un scor total al
descriptorilor durerii se poate obtine prin insumarea raspunsurilor la cei 15 itemi.
Scorurile aici pot varia de la 0 la 45. Itemii 1 pana la 11 acopera dimensiunea senzoriala a
durerii ~i scorul subscalei Senzoriale poate deriva din adunarea acestor itemi. Scorurile la
subscala Senzoriala pot varia intre 0 ~i 33. Itemii de la 12 la 15 acopera dimensiunea
afectiva a durerii ~i 0 subscaIa Afectiva poate deriva prin sumarea acestor itemi. Scorurile
la subscala Afectiva pot varia de la 0 la 12. Item-ul vizual analog ~i item-ul intensitatii
durerii prezente sunt folositi ca subscale eu un singur item.

Wilkie, Savedra, Holzemer, Tesler ~i Paul (1990) au stabilit norme vaste pentru forma
lunga a ehestionarului pe baza unci meta-analize a 51 de studii ce au'lolosit 3,624 de
subiecti eu 0 varietate de eonditii ale durerii. Acestea includeau canee~, durere lombara,
durere eronica de diverse forme, post-chirurgicala, din eauza muncii, dentara ~i durere
indusa experimental. Numarul de indivizi pentru fiecare tip de durere a variat de la 340
pana la 797 de subiecti. In tabela 1 sunt prezentate scorurile medii.
Melzack (1987) a dat varianta seurta in limba engleza la 27 pacienti ee fuses era operati,
20 de femei aflate in travaliu ~i 10 pacienti cu dureri museulo-seheletale. Le-a eerut sa
eompleteze chestionarul inainte ~i dupa ee s-a ameliorat durerea prin medieamente sau
stimulare eleetrica a nervilor subeutanati. Tabela 2 arata scorurile medii.

Tabel 1. Seorurile ob!inute la ehestionarul durerii al lui McGill fonna lunga pentru paeien!ii ell diferite
. . de durere.
tlpun
I
Tipui de durere Index
total
Senzoriai
M
Afectiv
M
E"I"tiv
M
I AI'd'
M r Numarul
euvinte
I
I
Prezenta
durerii
I
~
M I ~, I M !
M
Cancer I 24.0 12.1 4.8 2.7 4.5 I 9.3 2.2
Lombare 27.9 16.3 5.5 2.4 5.6 9.7 2.3
Cronice 25.4 15.2 3.8 2.7 5.4 11.0 2.6
~~hirurgicale 20.5 ! 14.2 2.3 2.3 3.9 9.0 1TI
Travaliu 24.7 16.3 2.7 2.2 5.1 6.9 2.4
Dentare 17.8 10.7 1.8 2.5 3.8 8.2 I 2.2
Induse 19.5 12.1 1.5 2.6 5.6 8.6 2.2

Tabel 2. Seorurile obtinute Ia ehestionarul durerii al Iui McGill fonna seurta pentru paeien!ii eu diferite
. 'd e durere mamte ~I'd up.11
tlpun tratarea d"urem
Tipul de durere Total Senzorial Afeetiv Prezenta durerii Vizual analog
M SD M SD M SD M SD M:' SD
Postehirurgical i.;~.

inainte 18.4 9.6 11.7 7.2 3.7 3.5 2.6 0.9 5.2; 2.3
1.5 1.1 2.4; 1.8
_. dupa 9.1 9.7 6.9
-
7.3 2.2 2.8 --
i Travaliu I
I I
inainte 17.2 11.0 13.4 7.8 3.9 3.9 2.5 1.1 5.0 2.3
dupa I.l 2.4 1.0 2.0 0.2 0.5 0.4 0.6 0.5 0.9
Musculo-seheletal
inainte 15.7 11.9 II.! 8.7 4.6 3.7 2.3 1.0 4.1 1.6
dupa 4.3 4.9 3.3 3.3 1.0 1.7 1.3 1.0 2.0 1.3
Fidelitatea
Melzack a dat pacientilor chestionarul in forma lunga de trei ori la interval de 3 pana la 7
zile ~i a descoperit 0 consistenta de 70.3% in grupurile de durere alese la diferite
administrari. Un alt grup de pacienti cu durere cronica, care au completat chestionarul in
forma lunga cu un interval de cateva zile intre repetari , au avut 0 fidelitate test-retest de
0.83 pentru Indexul Masurarii Durerii, 0.76 pentru Masurarea Durerii Senzoriale, 0.78
pentru Masurarea Durerii Afective, 0.47 pentru Masurarea Durerii Evaluative ( Love,
Leboeuf ,Crisp, 1989)

VaIidit atea
Melzack a observat impreuna cu ani cercetatori ca forma lunga a chestionarului este
sensibila la sehimbari ale durerii datorate tratamentului (Melzack, 1975; Melzack, Katz,
1992). Melzaek ~i Katz (1992) au treeut in revista un numar de studii care au gasit ca
forma lunga a ehestionarului difera in funetie de diverse tipuri de sindroame ale durerii.
De exemplu, sunt modele diferite de raspuns intre pacientii care au cauze clare ale durerii
lombare fata de cei care nu au, intre pacientii care au un nerv al umii dinte afeetat
permanent fata de cei care il au afectat temporar, intre pacientii care au dureri de picioare
cauzate de neuropatia diabetiea fata de cei cu dureri la picioare din alte cauze, ~i intre
pacientii eu.nevralgie trigeminal a fata de 0 durere faeiaHi atipica.
Melzack(1987) a gasit ea fiecare subseala de seoruri la fel ca ~i scorurile totale ale
Formei Seurte a Chestionarului Durerii al lui McGill erau stnlns corelate cu sealele
scorurilor eorespunzatoare in versiunea lunga a chestionarului.
Pe e~antioane de pacienti eu diferite tipuri de durere, Melzaek (1987), Guieu, Trady-
Gervet ~i Roll(l991) ~i Stelian, Gil, Habot, Rosenthal, Abramovici, Kutok ~i KJlahiI
(1992) au gasit ca fiecare subscaHi a scorurilor la fel ca ~i scala scorurilor totale a Formei
Scurte a Che~tionarului Durerii lui McGill scade semnificativ odati:i ce durerea paeientilor
a dispa.rut. In recenzia chestionarului facuta de Melzack ~i Katz (1992) ei au tras
concluzia ca acesta poate de asemenea sa faca diferente intre diferitele sindroame ale
durerii.
Indexul evaluarii durerii
Total C 1 - 20 )

Senzitiv ----- Afectiv ----- Evaluativ ----- Altele -----


(1-10) (11-15) (1t1) (17-19)

NWmL'lli total de cuvinte akse: -----


Intensitatea durerii prezente: _

Grupe
I.Fiar Dogoritor IS. Jalnica
Tremur Mistuitor Orbitoare
Pulsatil 8. Fumicator 16. Suparatoare
Palpitatie Mancarime Stanjenitor
Bataie $fichiuitor Cumplita
Batai putemice Usturator Intens
2.Saltareata 9. Nedeslu~it De neindurat
Junghi slab Inflamat 17. Intinsa
Junghi putemic Jenant Radianta
3.r ntepator Dureros Penetranta
Sfredelitor Greu de suportat Ascutita
Sfredelitor putemic 10.Slabil 18. Strangere
Strapungiitor lncordata /\moI1ire
Injunghieri Aspra Confuz
4.Ascutit Putemic Stors
Taios 11.0bositor Epuizant
Sfa~ietor Extenuant 19. Riicoros
5.Ciupitor 12.Inecaior Rece
Apasator Sufocant De gheata
Erodanta I 3jnfrico~ator 20. Enervant
Spasmic Inspaimantator Gretos
Zdrobitor Terifiant Agonizant
6.Zvacnitor I4.Violent Teribil
Tragere Istovitor Chinuitor
Smulgator Cumplit
7.Incins Vicios
Arzator Ucigator

Intensitatea Durerii Prezente Modelul durerii Locafia anatomica a durerii


o = Nici 0 durere Scurta Va rugam sa faceti un semn
1 "" Slab Periodica pe desenul de mai jos in
2 := Deranjanta Constanta zonele in care simtiti durere.
3 = Dureroasa Puneti E daca este externa
4 = Chinuitoare sau I daca este intema lfu1ga
5 = Infioratoare Iocurile pe care Ie marcati.
Va rugam sa evaluati fiecare din urmatoarele atribute ale durerii de pe scala prin :
"deloc", "slab", "suportabil", "sever".

Deloc Slab Suportabil Sever


1. Palpitatie 0) __ 1) __ 2) 3) __
2. Junghi 0) 1) 2) 3) __
.., "')
.j Strapungator 0')'-""-'
1) 3: __~ ___
~."
r"'
""t./\..scuIit 0) __ 1) __ 2')-- """\
:Y) __

5. Spasmic 0) __ 1) __ 2)__ 3)
6. Roadere 0) __ 1) __ 2) 3) __
7. I'vfistuitor 0) __ I) __ _ .. ..~.,
I.) 3)
8. Dureros 0) __ 1) __ 2) __ 3) __ :'
9. Greu de suportat
10. Slab
0) --
0) __
- 1)
1) __
2)
2)
3) __
3) __
11. Puternic 0) -- 1) __ 2) 3) __
12. Obositor / Extenuant 0) -- 1) 2) 3)
13. Inecator. 0) __ 1) __ 2) 3) __
14. Infrico~ator 0) 1) __ 2) 3)
15. Violent! Cumplit 0) -- 1) __ 2) 3) __

lndexul Durerii Prezente


o Nici 0 durere
1 Slab
2 Deranjanta
3 Dllreroa:;a
4 Chinuitoare
5 lnfioriitoare
ale$i la diferite aplicari ale chestionarului. Un alt grup de pacienti cu dureri cornice care, a
completat forma lunga a chestionarului la intervale de cateva zile, a avut 0 fidelitate test-retest
de .83 pentru indexul de evaluare a durerii, .76 pentru evaluarea durerii senzoriale, .78 pentru
evaluarea durerii afective ~i .47 pentru evaluarea durerii evaluative (Love, Leboeuf & Crisp,

durerii datorate trata,'TIentului. (M lzack, 1975; Melzack & Katz, 1992). Melzack ~i Katz
(1992) au revizuit un numar de studii ce relevau faptul ea forma lunga a chestionarului era
eapabila sa'diferentieze intre diferitele tipuri de sindroame dureroase. De exemplu, diferite
patternuri de raspuns permiteau distingerea intre paeienti ee aveau 0 clara eauza fizica a durerii
de spate ~i aceia care nu aveau, intre pacienti 0 deteriorare reversibila sau ireversibila a
nervului unui dinte, intre pacienti a earor durere de pieior se datora unei neuropatii diabetiee
sau unei alte eauze $i intre paeienti eu nevralgie de trigemen sau eu durere atipiea de fata,
Melzaek (1987) a deseoperit ea seorul fieearei subseale, preeum $i seorul total al formei
seurte a Chestionarul McGill de investigare a durerii eorelau puternie eu seorurile
;:orespondente din versiunea lunga a ehestionarului.
Melzaek (1987), Guieu, Tardz-Gervet & Roll (1991) ~i Ste1ian, Gil, Habot, Rosenthal,

Abramoviei, Kutok &Khahil (1992) au deseoperit, pe e$antioane eu paeienti eu diferite tipuri


de durere, ea fieeare seor al subscalelor, preeum $i scorul total al forrnei seurte a chestionaruJui
McGill seadeau semnifieativ atunei eand Ii se ofere au ealmante paeientilor. In reeenzia
ehestionarului Melzaek ~i Katz (1992) eoncluzioneaza ca aeest ehestionar poate distinge de
asemenea intre diferitele sindroame dureroase.
Indexul de evaluare a durerii:
Total

Clusteri .
1. Palpait Crampe Plesnire
Tremurata Zdrobitoare 11.Extenuant
Pulsatila 6. Smucire Epuizant
Vibratila Smulgere 12.Imbolnavire
Bataie --- Scrantit Sufocant
Tropi'iitura ---- 7. Fierbinte 13.Temi3.tor
~. Tresarire --"---
) ..rz31Oare _ _--_
.. .. - bfrico~at
Fulgeratoare Opm-ire Terifiat
Rctezatoare Cauterizare --
14.Pedeapsa
..,
oJ. Intepatoare 8. Furnidituri
Sfredelitoare Mancarime Crud
Perforatoare Usturime Rau
Junghi 9. Trist Criminal
Injunghiere Indurerat 15.Nenorocit
4. Ascu!ita Jignit Orbitor
Taioasa Durere continua 16.Deranjant
Incizie Greu Suparator
5. Ciupitura 10. Bolnavicios Groaznic
--
6. Apasare Intens
--
7. Roadere Iritare De nesuportat __
.\

..
17. Impra~tiat Amol1it 20. Ciealitor
Radiant Sfa~iat Greros
Penetrant 19. Reee Agonie
Strapungere Cald Cumplit
18. Strfunt Ingherat Tortura

1 = u~oara mai jos, suprafetele unde simti[i


2 = diseonfortant durere . .Mareari, in apropierea
3 =deranjanta af"iiloreu un E daea este 0 durere
4 = oribila extern a sau eu un Idaea este una
5 = devastatoare interna.
lndexul durerii prezente
lntensitatea durerii prezente
0= nici 0 durere
1 = u~oara
2 = disconfortant
3 =deranjanta
4 = oribila