Analiza SWOT a altor biocombustibili

de dr.ing. Florin Mariasiu si ing. Dan Socea, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca

Inca din anul 2000 Comisia Europeana a propus si adoptat un numar considerabil de legi si instrumente
legale pentru promovarea si utilizarea biocombustibililor ca si energie regenerabila. Romania, ca si un
nou membru al Uniunii Europene face eforturi sustinute pentru a reusi implementarea in cel mai scurt
timp a Directivei Europene 2003/30/EC ce prevede promovarea si utilizarea biocombustibililor. Conform
acestui document contributia surselor regenerabile (inclusiv a clasei biocombustibililor) trebuie sa
creasca de la 14% (2005) la 22% (2010). Fiind pe pozitia a doua in Europa in ceea ce priveste potentialul
de biomasa pentru productia de biocombustibili (dupa Polonia), Romania face eforturi pentru
implementarea politicilor necesare in domeniul productiei si a utilizarii a biocombustibililor. Pentru a
putea avea o coerenta in ceea ce priveste politicile si directiile pe care Romania trebuie sa le urmeze in
viitorul imediat apropiat pentru dezvoltarea domeniului biocombustibililor este necesar a efectua
analize calitative si cantitative asupra pietei viitoare de biocombustibili. Preluand din domeniul de studiu
al marketingului si managementului un instrument de analiza calitativa, analiza SWOT a
biocombustibililor ofera o imagine de ansamblu asupra principalelor tipuri de biocombustibili care pot fi
dezvoltati in tara noastra.In domeniul marketingului si managementului analiza SWOT (figura 1) este un
instrument cu ajutorul caruia pot fi evaluate atat punctele slabe cat si punctele forte, oportunitati cat si
amenintari implicate de o noua afacere. In cazul de fata analiza SWOT nu este aplicata unui nou plan de
afacere ci tehnologiilor pentru producerea si caracteristicile de baza a biocombustibililor. Factorii interni
ai tehnologiei sunt catalogati in generale ca puncte forte sau puncte slabe, iar factorii externi sunt
caracterizati ca oportunitati sau amenintari

Obiectivul analizei SWOT este de a determina cei mai potriviti biocombustibili pentru a inlocui
combustibilii fosili. Un prim pas al acestei analize este compararea biocombustibililor cu cei fosili.

Analiza SWOT pentru biocombustibili derivati din lipide

Biocombustibilii derivati din lipide sunt uleiurile din plante si biodieselul. In Europa, ambele tipuri de
biocombustibili sunt produsi la ora actuala din rapita, cu toate ca pentru producerea lor pot fi folosite si
alte materii prime. Dintre tarile europene, Germania a acumulat o experienta vasta in producerea
acestor tipuri de biocombustibili. Principala diferenta dintre uleiul pur si biodiesel este o etapa in plus in
procesul de obtinere si anume transesterificarea uleiului pentru producerea biodieselului. Biodieselul
are proprietati fizice similare cu cele ale motorinei, in timp ce pentru utilizarea uleiului pur este nevoie
de cateva modificari tehnice suplimentare la motorul autovehiculului. In afara acestor diferente,
productia materiei prime si presarea semintelor pentru obtinerea uleiului sunt aceleasi pentru biodiesel
ca si pentru uleiul pur.
Tabelul 3. Analiza comparativa intre ulei pur si biodiesel

Combustibil

Ulei pur

Biodiesel

Puncte forte
Uleiul pur este utilizat cu succes atat ca si combustibil in transport cat si la generarea de energie.

Proprietatile fizice ale biodieselului si ale motorinei sunt asemanatoare.

Uleiul pur poate fi usor procesat in prese pentru ulei.

Glicerina, produsul secundar al transesterificarii, poate fi valorificata ulterior.

Punctul de aprindere al uleiurilor vegetale este foarte ridicat, deci acestea pot fi usor manipulate si
inmagazinate.

Cifra cetanica si proprietatile de lubrifiere ale biodieselului sunt mai ridicate decat in cazul motorinei.

S-au inregistrat rezul-tate pozitive la utilizarea uleiurilor la masinile agricole.

Gradul de toxicitate al biodieselului este mai scazut decat in cazul motorinei.

Uleiul pur este biodegradabil in timp scurt in pamant sau apa.

Exista un standard european pentru biodiesel.

Uleiul pur de rapita nu este toxic.

Exista un standard pentru utilizarea uleiului pur: DIN V 51605 (Germania).

Pentru obtinerea culturilor de ulei pot fi utilizate tehnici deja existente, de exemplu obtinerea
semintelor de rapita.

Uleiul pur si biodieselul nu contin sulf, neexistand emisii de oxizi de sulf.

Puncte slabe
Viabilitatea economica depinde de productia de seminte si de castigurile obtinute din produsele
secundare.Viabilitatea economica depinde de productia de seminte si de castigurile obtinute din
produsele secundare (glicerina).Din cauza diferitelor proprietati, uleiul pur este dificil de amestecat cu
motorina.
Biodieselul are unele proprietati asemanatoare cu ale solventilor. In cazul acestuia sunt necesare modi-
ficari ale motorului.

Vascozitatea uleiului pur este foarte mare in special la temperaturi sca-zute, necesitand modificari ale
moto-rului.

In Europa nu exista un standard general pentru uleiuri pure.

Depozitarea pe termen lung a uleiului pur si a biodieseluilui poate produce degradarea unora din
proprietatile combustibilului, rezultand necesitate de adaugare a unor aditivi speciali.

Oportunitati
Producerea uleiului pur necesita costuri mai scazute decat pentru biodiesel datorita lipsei procesului de
transesterificare.

Biodieselul este biocombustibilul dominant in Europa la ora actuala.

Scutirile de la unele taxe si combinarea obligatorie pot determina cresteri in utilizarea uleiurilor de
plante si a biodieselului.

Uleiurile care altfel s-ar pierde pot fi folosite ca materii prime pentru uleiul pur sau pentru biodiesel.

Productia agricola este in continua crestere ceea ce duce la o scadere a costurilor pentru obtinerea
materiilor prime.

Pe langa rapita pot fi cultivate si alte plante pentru obtinerea uleiurilor si a biodieselului.

Amenintari

Trebuie facute modificari mai mari pentru a putea folosi uleiul pur ca si combustibil.

Transesterificarea necesita produce-rea biodieselului pe o scara larga pe-tru a fi viabila economic.

Cu piata biodieselului in crestere, cererea pentru glicerina va scadea, iar pretul acesteia va scadea.

In Europa, in principal ca si materie prima este utilizata rapita. Samanta de rapita poate fi cultivata doar
cativa ani pe acelasi camp.

Caracteristicile fizico-chimice a biocombustibililor rezultati din lipide variaza mai mult decat
caracteristicile etanolului.
Analiza SWOT a biometanului

In domeniul transportului pot fi utilizate doar biogazele purificate (biomentanul). Biogazul este produs
prin digestia biomaselor umede, care de obicei constau deseuri si dejectii animale sau provenite din
sistemul de canalizare. Pentru a asigura eficienta procesului, poate fi adaugat material vegetal
cofermentat. O alta cale de obtinere a biogazelor este digestia anaeroba a materiilor prime uscate.
Analiza SWOT prezentata mai jos are ca subiect obtinerea biometanului din deseuri, deoarece aceasta
metoda este considerata a fi cea mai promitatoare in viitor.

Tabelul 4. Analiza SWOT a biometanului obtinut din deseuri

Combustibil

Biometan

Puncte forte
Daca pentru obtinerea biometanului sunt folosite deseurile, nu este nevoie de cultivarea unor noi
materii prime.

Productia biogazului este o buna metoda de reducere a deseurilor organice.

Biometanul este similar cu gazele naturale purificate, care sunt deja utilizate ca si combustibil in Europa.

In multe tari europene exista o vasta experienta in producerea biogazului pentru utilizarea acestuia in
instalatii combinate de incalzire si putere. Aceasta expe-rienta in producerea biogazului poate fi utilizata
in utilizarea acestuia ca si combustibil in transport.

Din arderea biometanului rezulta emisii slabe de compusi poluanti.

Biometanul nu este toxic.

Biometanul poate fi produs in unitati descentralizate.

Puncte slabe
Pentru aplicatiile din transport trebuie realizate numeroase modificari ale infrastructurii (statii de alim-
mentare).

Tehnologiile pentru utilizarea la autovehicule nu sunt inca bine dezvoltate.

Biogazul este mai dificil de depozitat si transportat decat combustibilii lichizi si necesita spatii mai mari
de depozitare (datorita densitatii de energie substantial scazute).

Pentru transport, biogazul trebuie depozitat in containere speciale la o presiune de 200 de bari.

Metanul este un gaz care contribuie in mare masura la inrautatirea efectului de sera (doar daca ajunge
nears in atmosfera).

Pentru a putea fi transportat, biogazul trebuie purificat (continut de metan >95%). Purificarea gazului
este economica doar in unitati de lucru mari din cauza consumului mare de energie. Puncte slabe

Pentru aplicatiile din transport trebuie realizate numeroase modificari ale infrastructurii (statii de alim-
mentare).

Tehnologiile pentru utilizarea la autovehicule nu sunt in-ca bine dezvoltate.

Biogazul este mai dificil de depozitat si transportat decat combustibilii lichizi si necesita spatii mai mari
de depozitare (datorita densitatii de energie substantial scazute).

Pentru transport, biogazul trebuie depozitat in containere speciale la o presiune de 200 de bari.

Metanul este un gaz care contribuie in mare masura la inrautatirea efectului de sera (doar daca ajunge
nears in atmosfera).

Pentru a putea fi transportat, biogazul trebuie purificat (continut de metan >95%). Purificarea gazului
este economica doar in unitati de lucru mari din cauza consumului mare de energie.

Oportunitati
Biogazul a fost deja introdus ca si combustibil in transport in unele tari europene (Suedia, Elvetia)

Infrastructura existenta pentru gazele naturale poate fi folosita si pentru biogaz.

In Suedia exista un standard pentru biogaz.

Amenintari
Cota de piata a biometanului la ora actuala este foarte scazuta.

Consumatorii nu sunt obisnuiti cu acest tip de combusti-bil.

Nu exista inca un standard European general pentru biogaz.