Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Aceast complexitate de teme i registre poetice este susinut att de un suport ideatic
care permite geneza poemului, ct i de o structur epico-dramatic puternic. Astfel,
povestea de dragoste nefericit n care Luceafrul seduce i este sedus de singuratica i
vistoarea fat de mprat, pentru a o pierde prin voina de nenduplecat a Demiurgului i prin
hazardul jocului pasiunilor omeneti este integrat ntr-un cadru mitologic (zburtorul,
demonul, ngerul, cosmogonia), filosofic (viziunea idealist a unor gnditori precum Kant,
Hegel, Schopenhauer sau concepia mistic despre relaia uman cosmic a lui Swedenborg) i
general uman, al propriilor experiene de via, ncrcate cu valoare simbolic.
n partea a II-a, tablou exclusiv terestru, poetul recurge la eglog, idila cu dialog,
pentru a descrie treptele iniierii erotice n lumea dorinei, a muritorilor. Tentaia ia, pentru
fata de mprat numit acum de poet Ctlina, forma unui tnr paj, vesel i nonalant, care o
convinge s se elibereze de visul i aspiraia ctre Luceafr i s fug n lume, adorat de
seamnul ei care simbolic i compatibil ei poart numele de Ctlin.
Cea de-a treia parte, n registru grav, meditativ, poematic, dovedind fora titanic a
naltului romantism, se constituie ntr-un tablou cosmoginic al cltoriei spaio-temporale spre
increat i ntr-un dialog gnomic, filosofic al lui Hyperion cu Demiurgul. Ordinea cosmic nu
poate fi schimbat, nu poate fi negat legea care l condamn pe Luceafor la nemurire, dar
bunul Demiurg i ofer, din iubire, alternative care constau n ipostaze ale geniului n lumea
terestr: conductorul, artistul, lupttorul excepional. Tabloul se ncheie cu percepia amar i
pesimist a inutilitii cauzei pentru care pleda Luceafrul, iubirea cu o muritoare scpnd att
voinei lui, ct i voinei acesteia.
Fora poemului se hrnete att din complexul joc al mtilor lirice, fiecare dintre
personajele Luceafrului fiind, probabil, o faet a personalitii umane care oscileaz,
tragic, ntre limitri i aspiraii, ct i din inepuizabila imaginaie creatoare romantic, puse n
joc de o expresie novatoare care va influena limba romn n devenirea ei pn azi.