Universitatea tefan cel Mare din Suceava

Facultatea de Inginerie Alimentar

Protecia consumatorului i a mediului

Aparat pentru determinarea pH-lui soluiilor

Coordonator : Student:

Prof. dr. ing. Gheorghe Gutt

1
 Cuprins:
1. Introducere
2. Rezumat
3. Cuvinte cheie
4. Oportunitate
5. Descriere principiu de funcionare
6. Descriere amnunit
7. Performane tehnice
8. Concluzii
Bibliografie

2
 1. Introducere

Semnificatia si masurarea pH-ului ocupa un loc important in numeroase domenii practice

si stiintifice: in analiza chimica, in controlul si reglarea proceselor tehnologice, in studierea
echilibrelor chimice, etc. Fiecare este familiarizat cu termenul de valoare a pH-ului de la ploile
acide sau de la balanta pH-ului din cosmetice. Pentru experti, valoarea pH-ului reprezinta una
dintre cele mai importante valori ce caracterizeaza calitatea unui fluid. De ce? Deoarece
comportarea chimica a fluidului este determinata de natura sa acida neutra sau alcalina. Cateva
exemple: raurile sau lacurile care sunt prea acide nu sunt propice vietii animale sau vegetale; apa
potabila care este prea acida este nesanatoasa si totodata corodeaza tevile de transport ale apei;
si, in sfarsit, valoarea pH-ului este un factor decisiv pentru o mare varietate de procese din
industria chimica, de la obtinerea plasticului pana la desulfurizarea gazului.

Legea de repartiie a lui Nernst. Echilibrul soluie-soluie

O substanta solubila in doi solventi nemiscibili intre ei se repartizeaza intre acestia, la punerea in
contact a acestora. La echilibru se va stabili o anumita activitate a2A a substantei in solventul A,
respectiv a2B in solventul B. Se considera conditia termodinamica de echilibru data de egalitatea
potentialelor chimice ale substantei in cei doi solventi:

Daca solutiile sunt neideale, relatia (5.88) se poate scrie:

(5.89)

unde: a2A = activitatea solvatului in faza (solventul) A;

3
 a2B = activitatea solvatului in faza (solventul) B.

Prin aranjarea termenilor in relatia (5.89) rezulta:

pH-ul reprezint logaritmul zecimal cu semn schimbat al concentraiei ionilor din soluie. Prin
noiunea de pH se exprim cantitativ aciditatea (sau bazicitatea) unei substane, pe baza
concentraiei ionilor numii hidroniu H3O+. Notiunea de pH a fost introdusa de Sorensen in anul
1909 sub denumireade exponent de hidrogen si a devenit familiara tuturor specialistilor chimisti
si biochimisti, semnificatia ei ramanand insa si in prezent un subiect controversat.Datorita unor
inconveniente de ordin experimental al metodelor dedeterminare al pH-ului, s-a cazut de acord
ca notiunea de pH sa fie definita pur experimental, in functie de metoda de masurare.Diversitatea
metodelor de determinare a pH-ului si alegerea, dintreacestea, a celei mai adecvate, in functie de
domeniul de lucru si de scopulurmarit, pun de asemenea la incercare pe experimentator si pe
chimist.In multe procese de productie se folosesc solutii de apa din diferitesubstante care au o
reactie neutra, acida sau alcalina. Gradul de aciditate saualcalinitate a acestor solutii se
caracterizeaza prin marimea curentului numitindicator de concentratie activa a ionilor de
hidrogen, notat pH.Gradul de aciditate sau alcalinitate reprezinta unul dintre indicii cei
maiimportanti ai solutiilor ce intervin in procesele de fabricatie cu caracter chimic,masura sa
fiind data de concentratia ionilor de hidrogen.Prin definitie, potentialul de hidrogen este pH= -
log C. Gama uzuala de valori pentru pH este 114, valorile 17 corespund solutiilor acide, iar
valorile 714 corespund solutiilor bazice.Valoarea pH-ului este utilizata, in general, pentru a
indica proprietatileacide sau bazice ale unor medii lichide.La concentratii mari a ionilor de
hidrogen solutia are proprietatile acidului, iar la concentratii mici solutia are proprietati alcaline.
La variatia concentratiei ionilor de hidrogen de la proprietati minimale la proprietatimaximale,
solutia se schimba de la un caracter puternic alcalin pana la uncaracter puternic acid.Pentru
notarea marimi concentratiei marimilor de hidrogen carecaracterizeaza proprietatile solutiilor
exista o scala speciala si anume scala pH.Fiecare numar al acestei scale se determina din numarul
ionilor de hidrogencontinuti in solutie, cifrele scalei sunt logaritm zecimal negativ a
concentratieiionilor activi de hidrogen.

METODE DE MASURARE A pH-ULUI

Metodele electrometrice de masurare a pH-ului se bazeaza pe diferenta de potential care apare

intre un electrod metalic cufundat intr-o solutie care contine ionii sai si solutia respectiva,
diferenta de potential, care depinde de concentratia acestor ioni si temperatura. La suprafata de
contact dintre electrodul metalic si solutia care contine ionii acelui metal (sau intre doua solutii
de concentratii ionice diferite,dintre care una este cunoscuta iar cealalta necunoscuta, separate
printr-un perete semipermeabil) apare diferenta de potential care este dependenta de activitatea
ionica, respectiv de concentratia solutiei necunoscute.prin masurarea diferentei de potential se
poate determina deci, concentratia solutiei necunoscute in conformitate cu relatia lui Nernst:

4
E=E0+[(RT)/nF]ln a.

unde E este diferenta de potential, E0 este potentialul de lectrodmarime specifica pentu metalul
respectiv, R-constanta gazelor perfecte (8310J/grd.mol), F-constanta lui Faraday (96.500C/mol)
si a-concentratia activa a ionilor in solutie.

Daca in relatia anterioara se inlocuiesc valorile numerice, se gaseste ca:

E= E0+(60mV)(T/300)lg a.

unde T este dat de Kelvini.

Pentru a putea masura potentialul unui electrod fara solutie este necesara utilizarea a inca
unui electrod, care sa faca contactul la electrolit, denumit electrod de referinta al carui
potential fata de solutie trebuie sa fie independent de concentratia ionilor de hidrogen din solutie.
Se formeaza in acest fel un element galvanic.(fig.3.1) s carui schema echivalentaeste data in
fig.3.2. Tensiunea T are valori tipice de zeci de milivolti, iar rezistenta interna r atinge pentru
realizarile curente valori mari, cuprinse in gama 110 l

Primul electrod, al carui potential depinde de concentratia ionilor de hidrogen, se numeste

electrod de masurare.Electrodul primar, pentru aproximativ toate masurarile de pH, este
electrodul de hidrogen. Datorita unor serii de inconveniente de ordin experimental, electrodul de
hidrogen este inlocuit in masurarile curente de pH cu alti electrozi indiocatori ai activitatii
ionilor de hidrogen: electrodul de sticla, electrodul de chinhidron, elctrodul de antimoniu. Dintre
toate acestea, cel mai utilizat este electrodul de sticla.

n functie de echilibrele chimice care se produc intre titrant si substanta titrata, metodele
volumetrice se pot clasifica in:

I metode volumetrice bazate pe echilibre cu transfer de protoni (neutralizare);

II metode volumetrice bazate pe echilibre cu transfer de electroni (redox);

III metode volumetrice bazate pe echilibre de precipitare;

IV metode volumetrice bazate pe echilibre de complexare.

Reactiile chimice utilizate in volumetrie trebuie sa indeplineasca anumite conditii si

anume:

reactia dintre substanta de determinat si titrant trebuie sa se produca cu viteza mare, daca
este posibil spontan. n general, reactia cu transfer de protoni si cele de complexare se produc cu

5
viteze mari, in timp ce echilibrele de precipitare si cele cu transfer de electroni au de obicei
viteze mici. La echilibrele redox pentru a li se mari viteza li se adauga catalizatori;

substanta de determinat este necesar sa reactioneze stoichiometric cu reactivul;

daca in solutia substantei de analizat sunt prezente si alte substante, acestea nu trebuie sa
reactioneze cu titrantul sau cu produsele de reactie si nici sa nu deranjeze in vreun mod reactia
principala. n volumetria redox se folosesc adesea solutii de reducatori care in contact prelungit
cu O2 din aer reactioneaza cu acesta. Din aceste motive, se folosesc solutii cu concentratia
determinata cu putin timp inaintea titrarii;

unei reactii volumetrice trebuie sa i se gaseasca un indicator care sa arate punctul final de
titrare. Daca nu se gaseste un astfel de indicator, se face apel la metodele fizico-chimice de
detectie a punctului final de titrare, de exemplu potentiometric (solutia isi schimba potentialul
fata de un anumit electrod (platina, sticla, etc) sau conductometric (solutia isi schimba
conductivitatea).

n cadrul chimiei experimentale, a biotehnologiilor, pentru toate aplicatiile chimice si

instrumentale, este esential sa se pastreze un control asupra pH-ului. Adeseori, rezultatul obtinut,
succesul unor experimentari, depinde de modul in care a fost controlat si mentinut pH-ul. n
acest scop, un loc deosebit il au:

relatia lui Henderson;

solutiile tampon;

solutiile standard.

6
 ---- + + -------------- - ------ -------
----- + --------------- ----- -------
----- --------------- ------------------------
------------------------ -------------------------

a b

E +
-

c
Fig.1
Fig. 1: Diferenta de potential dintre un electrod metalic si o solutie care contine
ionii acelui metal (a.), structura de principiu a unui traductor electrochimic (b.) si
schema sa echivalenta (c.).

Electrozi de referinta utilizati in cele mai multe cazuri sunt elctrodul de calomel saturat si
electrodul de argint-clorura de argint. Dintre acestia, electrodul de calomel saturat este cel mai
utilizat.

Deci, determinarea concentratiei ionilor de hidrogen se face prin masurarea tensiuni

termoelectromotoare care apare intre doi electrozi cufundati in solutia de analizat. Valoarea
obtinuta exprima corect marimea masurata numai daca sunt satisfacute conditiile de valabilitate
ale ecuatiei lui Nernst, respectiv numai daca curentul prin lantul de masurare este nul. Acest
regim se obtine cu buna aproximatie daca se folosesc milivoltmetre electronice cu impedante de
intrare foarte mare.

7
Tipuri de pH-metre:
pH-metru de Laborator inoLab pH 720/730/740;
InoLab pH/Ion/Cond 750;
pH-metre portabile, WTW, seria VARIO pH;
pH/ION 340i;
Seria Multi 340/350i;
Seria PROFILINE-WTW;
pH-metre, oxigenometre si conductometre portabile;

2. Rezumat

Un numar important de procese tehnologice, in diferite ramuri ale industriei, sunt

influentate de pH-ul mediului de reactie. Eficacitatea operationala a unui pH-mertu reprezinta o
masura in care acesta satisface cerintele impuse de aplicatia careia ii este destinat pe o perioada
de utilizare fixata . Ea cuprimde o componenta determinata de registru de performante nominale
(initiale), capabile sa asigure realizarea parametrilor specificati pentru desfasurarea optima sub
raport calitativ si cantitativ aprocesului tehnologic in concordanta cu caracteristicile constructive
ale instalatiilor aferente.Pe scurt, aceasta componenta este definita capabilitatea pH-metrului.A
doua componenta are invedere aspectul dinamic, respectiv modu in care evalueaza in timp
capabilitatea pentru conditiile de functionare prevazute si poarta denumirea de disponibilitatea
pH-metrului. Aparatele de masurare a pH-ului au deobicei si posibilitatea de masurare a
tensiunilor electromotoare pe o scara gradata direct in mV. Aceasta usureaza mult verificarea
circuitelor electronice, intrucat permite separarea eventualelor defecte ale lantului de masurare.
Amplificatoarele folosite in pH-metre sunt prevazute, de obicei, cu eteje de intrare cu
tranzistoare cu efect de cimp. Pentru evitarea distrugri acestora trebuie inlaturata posibilitatea
aplicarii unor senmnale de control cu amplitudine mare. In legatura cu acest pericol trebuie
amintit faptul ca intre grila si sursa pot apara diferente de potential periculoase chiar in lipsa
semnalului aplicat prin aplicarea sarcinilor electrostatice.Pentru evitarea acestui defect, la
intrarea amplificatorului, se conecteaza elemente de protectie.

8
 3. Cuvinte cheie
pH-metru, soluii, alcalinitate, sond;

9
 4. Oportunitate
Msurarea pH-ului cu ajutorul sondelor pH-metrice reprezint o metod important att din
punct de vedere economic ct i operaional. Sondele pH-metrice fiind foarte uor de utilizat, nu
necesit personal calificat n ceea ce privete modul operaional de prelevare a probelor.
Normele de recoltare sunt urmatoarele:

- carnea in carcase si semicarcase : cate doua cuburi de carne si grasime cu latura

de 8-10cm,unul de suprafata si altul din profunzimea maselor musculare; - cand controlul se
refera la loturi de carcase (semicarcase) se recolteaza pe un numar de 5% din lotul respectiv, dar
nu mai putin de doua si nu mai mult de 5 carcase (semicarcase);

- in situatii cand se suspecteaza anumiti germeni se localizeaza cu predilectie zonele in

care se pot produce modificari(exemplu: splina, organe cu leziuni evidente,regiunea
submaxilara).

Daca lotul este neuniform, se va face trierea lui in trei subloturi:

-cu caractere senzoriale normale;

-cu usoare modificari senzoriale;

-cu caractere senzoriale evident modificate.

Fiecare proba se individualizeaza prin etichetare si se impacheteaza individual in hartie

pergaminata sau pungi de plastic noi, se sigileaza si se trimite la laborator, insotite de un proces
verbal de recoltare.

10
 5. Descriere principiu de funcionare
Ph-metrele poteniometrice msoar tensiunea dintre doi electrozi, i afieaz rezultatul
transformat ntr-o valoare corespunztoare pH-ului. Acestea cuprind un simplu amplificator
electronic i o pereche de electrozi, sau, alternativ, o combinaie de electrozi, i un tip de display
calibrat n uniti pH. De obicei, are un electrod de sticl i un electrod de referin, sau o
combinaie de electrozi. Electrozii, sau sondele, sunt introduse n soluia ce urmeaz a fi testat.
Proiectarea electrozilor este partea cheie: Acetia sunt de obicei sub form de tije, realizate din
sticl, cu un sfer care conine senzorul n partea de jos. Electrodul de sticl pentru msurarea
pH-ului are o sfer de sticl special conceput pentru a fi selectiv la concentraia ionilor de
hidrogen. n momentul scufundrii n soluia de testat, ionii de hidrogen din soluia de test, se
schimb cu ali ioni ncrcai pozitiv de pe sfera de sticl, crend un potenial electrochimic pe
sfer. Amplificatorul electronic detecteaz diferena de potenial electric ntre cei doi electrozi,
generat n momentul efecturii msurtorii, i convertete diferena de potenial n uniti pH.
Magnitudinea potenialului electrochimic pe balonul de sticl este liniar corespunztoare cu pH-
ul, conform cu Ecuaia lui Nernst. Electrodul de referin este insensibil la pH-ul soluiei fiind
compus dintr-un conductor metalic care se conecteaz la display. Acest conductor este cufundat
ntr-o soluie de electrolit, de obicei clorur de potasiu, care vine n contact cu soluia de testare
printr-o membran ceramica poroas. Afiajul const dintr-un voltmetru care afieaz tensiunea
n uniti pH. La scufundarea electrodului de sticl i a electrodului de referin n soluia de
testare, se creeaz un circuit electric, n care exist o diferen de potenial ce este detectat de

11
voltmetru. Circuitul poate fi considerat c merge de la elementul conductor al electrodului de
referin, prin soluia de clorur de potasiu, prin membrana ceramic nspre soluia de test, apoi
prin sticla selectiv a ionilor de hidrogen de pe electrodul de sticl, prin soluia din interiorul
electrodului de sticl spre srma de argint din electrodul de sticl, i n cele din urm prin
voltmetrul dispozitivului de afiare. Tensiunea variaz de la o soluie de test la alta, n funcie de
diferena de potenial creat de diferena n concentraia ionilor de hidrogen de pe fiecare parte a
membranei de sticl, dintre soluia de test i soluia din interiorul electrodului de sticl. Toate
celelalte diferene de potenial din circuit nu variaz odat cu pH-ul i sunt corectate prin
intermediul calibrrii. Pentru simplitate, multe pH-metre utilizeaz o sond combinat, construit
cu electrodul de sticl i cel de referin aflai ntr-o singur sond. O descriere detaliat a
electrozilor combinai este dat n articolul despre electrozi de sticl. PH-metrul este calibrat cu
soluii cu pH cunoscut, de obicei nainte de fiecare utilizare, pentru a asigura precizia de
msurare. Pentru a msura pH-ul unei soluii, electrozii care sunt folosii ca i sonde, care sunt
scufundate n soluiile de test i inui acolo suficient de mult timp pentru ca ionii de hidrogen din
soluia de test s se echilibreze cu ionii de pe suprafaa sferei electrodului de sticl. Aceast
echilibrare ofer o msurtoare stabil a pH-ului.

6. Descriere amnunit
Schema simplificata a unui pH-metru este este prezentata in figura 2. Se remarca insa faptul ca o
parte din tensiunea de iesire este introdusa la intrare prin grupul de rezistente R1-R3,P1,P2 . Se
realizeaza astfel o reactie negativa globala care conduce la stabilizarea parametrilor
amplificatorului. Acelasi circuit este folosit si pentru corectarea variatiei cu temperatura a
tensiuni electromotoare care apare intre electrozii de masurare. Compensarea se poate realiza
automat prin introducerea in circuit a rezistentei de platina Rt, sau manual, cu ajutorul
potentiometrului gradat P2. In cel de-al doilea caz, in vasul de masurare trebuie introdus un
termometru. Sursa de tensiune reglabila Ec introdusa in serie cu electrodul de referinta este
folosit pentru compensarea potentialului de asimetrie.

12
 +

R1 A M

R2
Ec

P1 R3 instrument
indicator ext.

ES ER P2

Rt

Fig. 2: Schema de principiu a sistemului de masura

13
 Aparatele de masurare a pH-ului au deobicei si posibilitatea de masurare a tensiunilor
electromotoare pe o scara gradata direct in mV. Aceasta usureaza mult verificarea circuitelor
electronice, intrucat permite separarea eventualelor defecte ale lantului de masurare.
Amplificatoarele folosite in pH-metre sunt prevazute, de obicei, cu eteje de intrare cu
tranzistoare cu efect de cimp. Pentru evitarea distrugri acestora trebuie inlaturata posibilitatea
aplicarii unor senmnale de control cu amplitudine mare. In legatura cu acest pericol trebuie
amintit faptul ca intre grila si sursa pot apara diferente de potential periculoase chiar in lipsa
semnalului aplicat prin aplicarea sarcinilor electrostatice.Pentru evitarea acestui defect, la
intrarea amplificatorului, se conecteaza elemente de protectie. Metoda curenta de masurare a pH-
ului este metoda bazata pe definitia operationala:

pHx=pHs+[(x-s)F]/(RT ln 10).

in care s si x sunt tensiuni electromotoare ale unei celule electrochimice de forma:

Electrod indicator Solutie pHs sau Solutie saturata de Electrod de

al activitatii ionilor pHx KCl referinta
de H+

in care a fost introdusa mi intai solutia standardului S cu pH cunoscut(pHs), si apoi solutia de

analizat X cu pH necunoscut (pHx).

14
 7. Performane tehnice
Pe pia se gsesc numeroase pH-metre folosite pentru a determina prospeimea crnii,n vederea
mbuntirii unor caracteristici a aparatelor deja existente se vor compara detaliile tehnice a
dou aparate existente:

1. pH-metru AMTAST
1. Sonda de pH pre-amplificat specializat cu lama de penetrare din oel inoxidabil.

2. Uor de curat .

3. Microprocesor pe baz de carcas rezistent la stropire.

4. Afiarea simultan a pH-ului i a temperaturii.

5. Compensarea automat sau manual a temperaturii. C / F comutare.

6. Simplu de calibrat de o tastatur pentru tampon de 3 puncte.

7. Valoarea de calibrare poate fi reglat dup cum este necesar.

8. Indic procentajul pantei (PTS) dup calibrare.

9. Indicator sczut al bateriei i al consumului.

10. Oprire automat dup 10 minute de neutilizare.

11. Toci de protecie din cauciuc cu magnei.

Specificaii:

1. Interval: 0 ~ 14,00pH; Temp: 0 ~ 100 C

2. Precizie: 0,01pH; Temp: 0,2 C

3. Rezoluie: 0,01pH; 0,1 C

4. Compensarea temperaturii: Automat sau manual 0 ~ 100 C

5. Calibrare: pH 4,00, 7,00, 10,00 (1-3 puncte)

6. Baterie: 9V

15
2. pH-metru HANNA
pH-metru portabil pentru produse din carne
1. Domenii: -2,0016,00 pH; -5,0105,0C.
2. Rezolutie: 0,01 pH; 0,1C.
3. Acuratete: 0,02 pH; 0,5C.
4. Calibrare automat n 1 sau 2 puncte.
5. Compensare termic automat.
6. Alimentare: baterii AAA 3x1,5 V.
7. Factori de mediu: Temp.050C; RH max. 100%.
8. Dimensiuni/greutate: 152x58x30 mm / 205 g.

16
 Carnea, alaturi de celelalte produse alimentare isi mentine caracteristicile calitative atata
timp cat componentele sale majore nu se modifica chimic. In vederea obtinerii unui rezultat
concludent, trebuie respectate cu strictete instructiunile privind recoltarea probelor de carne.
Recoltarea probelor se face pe loturi,prin lot intelegand cantitatea de carcase sau
semicarcase de acelasi tip si stare termica, carne transata sau organe de aceeasi stare termica,
destinate unui singur beneficiar.

17
 8.Concluzie
Determinarea pH-ului cu ajutorul sondelor pH-metrice reprezint o caracteristic important
,n special n ceea ce privete recepia calitativ a materiei prime n cazul abatoarelor. n
acest fel operatorul poate afla imediat calitatea crnii din diferite loturi. Sondele pH-metrice
constitue un aspect important i din punct de vedere economic deoarece nlocuiesc metodele
elaborioase de laborator i timpul alocat acestora. n ceea ce privesc sondele pH-metrice ele
sunt recomandate a fi folosite n determinarea pH-ului,reprezentnd o metod sigur i
eficient, n plus ele fac conversia cu temperatura.

18
 Bibliografie
1. Marinoiu, V., Paraschiv, N. Automatizarea proceselor chimice . Bucuresti,
Editura Tehnica, 1992.
2. Luca, C. PH-ul si aplicatiile lui, bucuresti, Editura Tehnica, 1973.+
3. Bodea, M., Mihut, I., Turic, L., tipunov, V. Aparate ectronice pentru masurare si
control, Bucuresti, Editura Didactica si pedagogica, 1985.
4. Buletin de informare curenta-Oficiul de informare si documentare pentru mediu,
Protectia mediului .

19