1.

Clasificarea statiei de pompare pentru sistemul de

alimetare cu apa
Staia de pompare este un ansamblu de construcii, instalaii i utilaje sau
echipamente care au rolul de a ridica apa la cota cerut de utilizatori.
Staiile de pompare pot fi amplasate n diferite puncte ale sistemului de
alimentare cu ap:
a) la captare;
b) la tratare;
c) la aduciune, cnd apa nu poate fi transportata la rezervor prin
gravitaie;
d) dup rezervor, dac rolul ei este acela de a asigura presiunea de
serviciu n reea.
La unele sisteme de alimentare cu ap este necesar o pompare n trepte:
Treapta I: poate fi la captare;
Treapta a-II- a: dupa staia de tratare.
Deoarece caracteristicile utilajului de pompare depind i de calitatea apei,
staiile de pompare se deosebesc i dup calitatea apei pe care o ridic:
- staie de pompare pentru ap: - brut;
- limpede;
- dedurizat.
CLASIFICAREA STAIILOR DE POMPARE

Principalele criterii de clasificare ale staiilor de pompare sunt:

- domeniul de utilizare;
- tipul constructiv;
- gradul de mobilitate.
Pe baza domeniului de utilizare deosebim urmatoarele staii de pompare:
- pentru alimentri cu ap a centrelor populate;
- pentru alimentri cu ap industrial;
- pentru hidroamelioraii;
 - pentru evacuarea apei din sistemele de canalizari (apele uzate,
meteorice);
- pentru evacuarea apei din epuismente;
- pentru lucrri de hidromecanizare (excavaii, terasamente, construciile
de diguri);
- cu destinaii industriale (chimic, industrial);
- cu folosine multiple.
Dup tipul constructiv se deosebesc urmtoarele staii de pompare:
- supraterane la sol cnd agregatele de pompare sunt amplasate deasupra
nivelului terenului;
- subterane la care agregatele de pompare sau numai pompele sunt
amplasate sub nivelul terenului;
Staiile de pompare subterane se subclasific dup modul de execuie al
cldirii n:
- subterane avnd infra i suprastructur; aceast categorie de staii de
pompare se caracterizeaz prin faptul c echipamentul hidromcanic, electrice i
automatizat este protejat prin suprastructura staiei;
- subterane prevazute numai cu infrastructur; acestea sunt caracterizate
prin aceea c echipamentul este capsulat, iar pompele sunt amplasate n lichidul
de lucru sau n infrastructur.

Dup gradul de mobilitate se deosebesc 2 tipuri de staii de pompare:

- fixe;
- mobile (pot fi autotractate,tractate pe plan orizontal sau nclinat sau
plutitoare).
In afara criteriilor de mai sus clasificarea staiilor de pompare se mai poate
efectua i dup alte criterii cum ar fi:
- n funcie de caracterul construciei care pote fi provizoriu sau definitiv;
- n funcie de valoarea marimilor caracteristice (debit, nalimea de
pompare)
- n fucie de perioada de exploatare (care poate fi permanent sau
sezonier);
 - dup tipul agregatelor de pompare.
Elementele componente ale unei instalaii de pompare a apelor uzate
sunt:
- rezervoarele pentru colectarea i acumularea apelor uzate;
- pompele care absorb apa din rezervoare i o refuleaz spre canalizarea
exterioar;
- aparatajul necesar pentru pornirea i oprirea manual si automat a
pompelor cu eventualele dispozitive pentru semnalizarea la distan a nivelului
apei din rezervoare.
Prile componente ale unei staii de pompare sunt:
- bazinul de recepie;
- casa pompelor;
- agregatele de pompare;
- instalaiile hidraulice;
- instalaii de for i lumi;
- instalaii auxiliare;
- instalaii de comand ale pompelor.

2 Clasificarea statiei de pompare pentru sistemul de

canalizare
(1) n reeaua de canalizare staiile de pompare sunt necesare:
a) n zone depresionare unde nu se poate asigura curgerea gravitaional;
b) n diferite seciuni ale reelei unde se realizeaz adncimi de pozare
mari (> 7 8m) datorate
pantelor impuse de realizarea vitezei minime de autocurire;
c) n amplasamente unde staia de epurare este amplasat la cote mai
ridicate fa de colectoarele
principale.
(2) Adoptarea soluiei cu staie de pompare n reeaua de canalizare se va
decide printr un calcul
tehnico economic lund n consideraie:
a) Costurile operrii reelei (curirea periodic a depunerilor);
b) Costurile cu energia electric utilizat n staii de pompare.
Pentru proiectarea staiilor de pompare provizorii, a staiilor pentru ape uzate industriale agresive sau
cu coninut de substane toxice sau nocive pentru personalul de exploatare, pentru ape uzate
radioactive, pentru ape uzate impurificate bacteriologic sau virotic, care prezint pericol de
contaminare pentru personalul de exploatare, pentru ape care conin lichide inflamabile care prezint
pericol de incendiu sau explozie, n afar de prezentul normativ, se aplic i normativele din ramurile
industriale respective, precum i Regulile de amenajare a instalaiilor electrice.
5.1.3 Staiile de pompare a apelor uzate se amplaseaz n cadrul schemei de canalizare fie n cadrul
reelei de canalizare pe colectoare, fie n cadrul staiei de epurare: la intrarea n staie, ntr-una din
seciunile fluxului tehnologic sau la ieirea din staie, n amonte de evacuarea n emisar.

Cldirea Staiei de Pompare

Cldirea staiei de pompare cuprinde:

- sala pompelor;
- sala transformatoarelor electrice (eventual);
- ncperile auxiliare. Atelier, depozit, grup sanitar, camer de comand etc.
Construcia staiei de pompare se realizeaz astfel nct s corespund ct
mai bine:
cerinelor tehnologice
- tipul de pompare, care necesit, de cele mai multe ori, un subsol etan;
- modul de organizare a dispoziiei utilajelor i a instalaiei hidraulice;
- gradul de automatizare al staiei.
necesitilor de ncperi auxiliare
conditiilor locale.
- caracteristici mecanice ale pmntului de fundaie;
- nivelul i gradul de agresivitate al apei subterane;
- nivelul apei de inundaie etc.
Cldirea staiei de pompare se proiecteaz astfel nct ntreinerea i
exploatarea ei s fie ct mai facil, iar extinderea de viitor s se poat realiza
fr ntreruperea funcionrii staiei.
Construcia staiei de pompare cuprinde o infrastructur (fundaiile i
subsolul cldirii i fundaiile pompelor) i o suprastructur.
Tipurile cele mai caracteristice de cldiri ale staiilor de pompare sunt:
 construcia cu infrastructur pe radier general i cu suprastructur;
construcia cu fundaii separate i suprastructur;
construcia fr suprastructur.
Stabilirea dimensiunilor generale ale cldirii staiei de pompare se face
att n funcie de spaiile necesare, ct i de sistemul modular al construciilor,
urmrindu-se utilizarea ct mai raional a elementelor prefabricate din beton
armat (grinzi, ferme, stlpi, chesoane etc.).
Toate elementele constuctive ale cldirii staiilor de pompare se verific
prin calcule de rezisten i de stabilitate, o atenie deosebit acordndu-se
radierului general i fundaiilor pompelor. La agregatele mari, fundaiile
electropompelor trebuie s fie astfel concepute i realizate, nct s fie
mpiedicat transmisia vibraiilor la restul cldirii.
Schemele principale de amplasare a agregatelor sunt:
pe 1 singur rnd, cu axele paralele ntre ele i perpendiculare
fa de axa cldirii;
pe 1 singur rnd, cu axele coliniare paralele cu axa cldirii;
pe 2 rnduri, cu axele paralele ntre ele i perpendiculare pe
axa cldirii;
pe 1 rnd, cu axele paralele i nclinate fa de axa cldirii (n
diagonal);
pe 2 rnduri, cu axele paralele i nclinate fa de axa cldirii.
 Rezervorulde receptive a statiei de pompare din sistemul de
canalizare
Bazine de receptie

Bazinele de receptie primesc apele de canalizare in statie uniformizand regimul de functionare al

pompelor si permitand inmagazinarea apelor pana la punerea in functiune a pompelor de rezerva. In
cazul statiilor automatizate, bazinul de receptie trebuie sa inmagazineze debitul orar maxim timp de 2-
10 minute, iar statiile de pompare neautomatizate trebuie sa inmagazineze apa uzata conform graficului
de exploatare.

Casa / camera pompelor

Casa pompelor este cladirea care poate adaposti: agregatele pompa-motor electric, instalatiile
hidraulice, echipamentele electrice, dispozitivele de manevrare corpuri grele, instalatiile de ventilatie si
incalzire.

Amorsarea pompei

Un lucru stiut de majoritatea celor care utilizeaza sau administreaza pompele de suprafata este ca
amorsarea unei pompe facuta ca la carte garanteaza atat performanta ei cat si fiabilitatea in timp. De
ce amorsarea unei pompe afecteaza performanta? Pentru ca numai o pompa amorsata corect va
realiza caracteristica de debit si presiune descrisa in fisa tehnica a producatorui. De ce fiabilitatea? O
pompa care vehiculeaza apa cu aer produce o uzura accentuata a etansarii mecanice si vibratii
daunatoare ale rotoarelor.
Amorsarea unei pompe depinde atat de constructia ei cat si de instalatia hidraulica unde este
instalata.
Astfel, pentru pompe autoamorsante procedura e relativ simpla: se umple cu apa doar corpul pompei
prin orificiul superior al carcasei. Calitatea unei astfel de pompe este de a putea elimina aerul din
conductat de aspiratie prin crearea unei energii de vacuum.

Totusi cele mai multe pompe de apa sunt cu amorsare normala. Adica d.p.d.v. constructiv nu pot
realiza eliminarea aerului din traseul de aspiratie. Amorsarea unei pompe de acest gen comporta
doua abordari in functie de amplasarea in retea: pozitie inundata (cand nivelul lichidului este peste
aspiratia pompei) sau pozitie in aspiratie (cand nivelul lichidului este sub nivelul pompei).

Amorsarea unei pompe in SISTEME DESCHISE sau inchise in care nivelul lichidului este peste
aspiratia pompei (Functionare inundata):
Inchideti vana de izolare pe partea de refulare si slabiti surubul de aerisire din capul pompei.

Atentie la directia orificiului de aerisire si asigurati-va ca apa care iese este in imposibilitatea de a rani
persoane sau a deteriora motorul sau alte componente. Aveti grija pentru sa evitati oparirea in cazul
in care este pompata apa fierbinte.

Deschideti incet vana de izolare de pe refulare pana cand lichidul curge in mod constant si regulat de
la gaura de aerisire. Strangeti surubul de aerisire si deschideti robinetul de izolare la maxim.

Amorsarea unei pompe in CIRCUITE DESCHISE in care nivelul lichidului este sub aspiratia
pompei:
Conducta de aspiratie si pompa trebuie umplute cu lichid si aerisite inainte de a pompa.

Bineinteles clapetele de sens joaca un rol important pentru a mentine sistemul hidraulic amorsat. O
clapeta de sens defecta poate determina ca amorsarea unei pompe sa trebuiasca a fi repetata destul
de des, cand se constata prezenta aerului in sistem, lucru destul de neplacut.

Atentie! In cazul in care pompa nu reuseste sa se amorseze, n-o lasati sa functioneze pe uscat pentru
ca lichidul se poate supraincalzi si deteriora garniturile.
Protectia contra loviturii de berbec

SISTEME DE CANALIZARE A APELOR UZATE MENAJERE PRIN VACUUM

Sistemul de canalizare cu vacuum este in esenta un sistem mecanizat de transport a apelor

uzate. Spre deosebire de canalizarea gravitationala clasica, sistemul foloseste presiunea
diferentiala de aer pentru transportul apelor uzate si toata reteaua de canalizare este sub
vacuum (sub o presiune negativa).

Descrierea functionala a unui sistem este prezentata schematic in figura 1, unde se pot vizualiza
elementele principale ale sistemului. Cele trei componente majore ale sistemului de canalizare
vacuumatica sunt:
- Camera de colectare (camera vanelor, valva pneumatica de vacuum si controlerul supapei);
- Liniile de canalizare cu vacuum (include fitting-uri specifice);
- Statia centrala cu vacuum (cu rezervoare si pompe de vacuum, pompe de canalizare,
robineti, senzori de nivel si presiune, panou de comanda si control).

Camera de colectare reprezinta o interfata intre reteaua de canalizare aflata sub vacuum si
gospodarie. Apa uzata este colectata gravitational de la consumator, iar apoi introdusa in sistem
prin intermediul camerei de colectare. Este trasportata prin reteaua de conducte etanse pana in
rezervorul de vacuum aflat langa statia de generare a depresiunii (statie de vacuum). Numarul
de consumatori racordati la o camera de colectare este cuprins intre 1 si 5, in functie de
deschiderea acestora la strada si de numarul de locuitori.

Exista diferite tipuri de camere de colectare, care variaza in functie de design (aspect si
dimensiune) si de conditiile de incarcare (capace). In principal, se utilizeaza pe cat posibil
camerele de colectare de tip G (figura 2), ce se amplaseaza in afara zonelor de trafic auto, dar
se pot folosi si camere de colectare destinate exclusiv pentru astfel de zone (camere de
colectare tip Z). Exista 3 tipuri de conditii de incarcari: incarcari pietonale; protectie impotriva
inundatiilor si incarcari pietonale; protectie impotriva inundatiilor si incarcari de trafic (pana la 40
tone).
Sistemul de canalizare cu vacuum prezinta cateva avantaje fata de sistemul de canalizare
clasic/gravitational:

viteze de scurgere/transport ridicate sunt atinse, reducand riscul de colmatare a retelei.

intretinerea unui sistem de canalizare cu vacuum: personalul nu este expus la riscul de
inhalare de mirosuri provenite din sistemul de canalizare si nici nu trebuie sa coboare prin
gurile de vizitare in interiorul retelei.
in canalizarile gravitationale clasice scurgerile/defectiunile pot fi nedetectate pentru o
perioada considerabila de timp si astfel se provoace contaminarea solului. In canalizarea
vacuumatica, in cazul aparitiei unei avarii, aceasta se poate detecta si remedia foarte usor.
o avarie/colmatare intr-o linie de canalizare gravitationala poate provoca blocarea accesului
la reteaua de canalizare pentru un anumit numar de gospodarii. Vanele de vacuum pot izola
fiecare casa in raport cu reteaua de canalizare in caz de avarie astfel incat sa nu fie afectate
si alte gospodarii.
numai un singur consumator de energie se regaseste in retea (statia de vacuum).
odata cu eliminarea posibilitatii de infiltrare a apei subterane investitia in statia de epurare
este redusa.
 amestec de aer/apa uzata si transportul la viteze mare elimina posibilitatea crearii de H2S
in interiorul canalizarii.