Raspunderea juridica reprezinta un complex de drepturi si obligatii conexe, prevazute

de normele juridice, care iau nastere ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite si care constituie
cadrul de aplicare a sanctiunii.
Principiile raspunderii juridice
1.Legalitatea raspunderii juridice
2.Principiul raspunderii pentru fapte savarsite cu vinovatie
3.Principiul raspunderii personale
4.Prezumtia de nevinovatie
5.Unicitatea raspunderii pt o fapta
6.Principiul celeritatii tragerii la raspundere
7.Principiul justetei sanctiunii
Formele raspunderii juridice:
Raspundere civila, penala, contraventionala, administrative-disciplinara, raspunderea de dreptul
muncii.
a.Raspunderea civila
-este declansata in temeiul Codului Civil
-este o raspundere material ace consta in obligatia celui care prin fapta sa a cauzat altuia un
prejudiciu, de a-l repara in limitele prevazute de lege
-poate fi raspundere contractuala sau raspundere delictuala
Raspunderea civila contractuala este atrasa de nerespectarea de care una dintre parti
a unei obligatii stabilite printr-un contract.Nerespectarea obligatiilor contractual se poate realize
prin neexecutarea obligatiilor, prec um si prin executarea necorespunzatoare sau cu intarziere a
acestora.Sanctiunea in cazul neexecutarii sau executarii defectuase a obligatiilor contractual este
rezolutiunea respective rezilierea contractului.
In functie de numarul de obligatii, contractile sunt: unilateral sau sinalagmatice.
Contractul unilateral este contractual in care numai una dintre parti se oblige in mod expres fata
de cealalta.
Contractul sinalagmatic este contractual in care partile se oblige reciproc una fata de cealalta,
fiecare parte avand calitatea atat de creditor, cat si de debitor.
Rezolutiunea este o sanctiune a neexecutarii culpabile a contractului sinalagmatic.Consta in
desfiintarea retroactive a contractelor si repunerea partilor in situatia avuta anterior incheierii
contractului.Se aplica doar contractelor cu executare imediata.Rezolutiunea poate fi judiciara
(pronuntata de instant de judecata) sau conventional (cand in contract se prevede expres ca in caz
de neexecutare de catre una din parti a obligatiei sale, contractual se considera desfiintat de plin
drept).
Rezilierea este o sanctiune a neexecutarii culpabile a contractelor cu executare succesiva
(ex:contractual de inchiriere).Rezilierea actioneaza doar pentru viitor.
Atat in cazul rezolutiunii,cat si al rezilierii, partea de buna-credinta care si-a executat
obligatia este indreptatita sa obtina despagubiri pt acoperirea prejudiciilor suferite ca urmare a
neexecutarii obligatiilor de catre partea in culpa.
Raspunderea civila delictuala- consta in obligatia persoanei de a repara prejudicial
cauzat altuia printr-o fapta ilicita extracontractuala.La baza raspunderii civile delictuale sta
delictul civil, adica un comportament illicit, in lipsa unui contrat preexistent,prin care se incalca
normele dreptului obiectiv si se cauzeaza altuia un prejudiciu.Sanctiunea consta in obligarea
persoanei responsabile la repararea in natura a prejudiciului.In cazul in care raspun derea in
natura nu este posibila, repararea se face prin echivalent sub forma acordarii de despagubiri.
 Felurile raspunderii civile delictuale:
Raspunderea pentru fapta proprie:
Raspunderea pentru fapta altor personae
Raspunderea pentru prejudicii cauzate de animale
Raspundere pentru prejudicii cauzate de lucruri
Raspunderre pentru prejudicii cauzate de edificii
b.Raspunderea penala reprezinta raportul juridic penal de constrangere, nascut ca
urmare a savarsirii infractiunii, intre stat si infractor, al carui continut este format din: dreptul
statului de a trage la raspundere pe infractor, de a aplica sanctiunea prevazuta de lege pt fapta
savarsita si de a-l constringe sa o execute si obligatia infractorului de a raspun de pt fapta sa si de
a se supune sanctiunii aplicate.
Infractiunea este fapta care prezinta pericol social, savarsita cu vinovatie si prevazuta de
legea penala.Pot raspunde penal atat persoana fizica cat si persoana juridical
Pentru persoana fizica raspunderea penala poate duce la aplicarea pedepsei detentiunii
pe viata, a inchisorii de la 15 zile la 30 de anis au a amenzii penale.La acestea se poate adauga, in
cond prevazute de Codul penal, pedeapsa complementara constand in:
- Interzicerea unor drepturi de la 1 la 10 ani( dr de a allege si a fi ales, dr parintesti , dr de a
ocupa o functie implicand exercitarea autoritatii de stat).
-degradarea militara
Pentru persoana juridical raspunderea penala poate duce la aplicarea pedepsei amenzii
penale de la 2500 la 2000 000 lei, alaturi de care se pot adauga pedepse complementare
prevazute de Codul Civil:
-dizolvarea persoanei juridice
-suspendarea tuturor activitatilor persoanei juridice pe o perioada determinate(de la 3 luni la 1
an) sau numai a acelei activitati in legatura cu care s-a savarsit infractiunea (de la 3 luni la 3
ani).
-afisarea sau difuzarea hotararii de condamnare.
Principiile care guverneaza raspunderea penala sunt:
Principiul legalitatii potrivit caruia antrenarea raspunderii penale nu este posibila decat pentru
savarsirea cu vinovatie a faptelor incriminate de lege ca infractiuni.
Principiul individualizarii raspunderii penale potrivita caruia rasp penala trebuie sa fie
diferita in functie de gravitatea infractiunii si de persoana reactorului.Individualizarea rasp
penale este legala si judiciara.
Principiul prescriptibilitatii raspunderii penale conform caruia tragerea la raspundere penala
poate avea loc in intervalul unor perioade determinate de timp consecrate de lege.Daca
antrenarea raspunderii penale nu are loc intr-un anumit termen de la savarsirea infractiunii,
aceasta se prescrie,adica se stinge dreptul statului de a-l trage la raspundere penal ape infractor.
Raspunderea penala se caracterizeaza prin urmatoarele trasaturi:
-temeiul rasp penale este infractiunea
-actiunea penala se promoveaza din oficiu, cu exceptia cazurilor cand se declanseaza la plangere
prealabila.
-repararea prejudiciului cauzat prin infractiune nu-l absolva pe infractor de sanctiunea penala
-rasp penala este subiectiva, ea se bazeaza pe culpa autorului.
-rasp penala este limitata , in sensul ca se refera exclusive la fapta comisa.
-rasp penala are character strict personal
-sub aspect probator, domeniul sau de reglementare este guvernat de principiul prezumtiei de
nevinovatie.
-rasp penala nu poate fi stinsa prin acordul partilor.
c.Raspunderea contraventionala
Legea contraventionala apara valorile sociale, care nu sunt ocrotite prin legea
penala.Contraventiile prezinta un pericol social mai redus decat infractiunile.
Constituie contraventie fapta savarsita cu vinovatie, stabilita si sanctionata prin lege, ordonanta,
hotarare a Guvernului.
Pot raspunde contraventional atat persoana fizica cat si persoana juridica.
Sanctiunile contraventionale principale ce pot fi aplicate persoanei fizice sunt:
-avertisment, amenda contraventionala, prestarea unei activitati in folosul comunitatii.
Sanctiunile contraventionale principale pot fi insotite de sanctiuni complementare, cum ar
fi confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contraventii.
Pentru persoana juridica raspunderea contraventionala presupune aplicarea uneia din
sanctiunile:avertisment, amenda contraventionala.Sanctiunile complemenatre sunt: suspendarea
sau anularea autorizatiei de exercitare a unei activitati, inchiderea unitatii, blocarea contului
bancar, retragerea licentei.
d.Raspunderea administrative-disciplinara revine functionarilor publici, in cazul
incalcarii indatoririlor de serviciu prevazute de normele de drept administrative.
Abaterile disciplinare sunt: intarzierea sistematica in efectuarea lucrarilor, absentele
nemotivate de la serviciu, manifestarile care aduc atingere prestigiului autoritatii sau institutiei
publice, desfasurarea in timpul programului de lucru a unor activitati cu character politic.
Sanctiunile sunt:mustrarea scrisa, diminuarea drepturilor salariale pe o perioada de pana
la 3 luni, suspendarea dreptului de avansare in grad de salarizare sau de promovare in functia
public ape o perioada de 1 an, retrogradarea in treptele de salarizare sau retrogradarea in functia
public ape o perioada de 1 an, destituirea din functia publica.
e.Raspunderea de dreptul muncii
Incalcarea normelor juridice de dreptul muncii determina angajarea umr forme de rasp
juridica:
-raspunderea patrimoniala a angajatorului constand in obligatia acestuia de a-l despagubi pe
salariat, ca urmare a prejudiciilor material sau morale suferite de angajat din culpa angajatorului,
in timpul indeplinirii oblig de serviciu sau in legatura cu serviciul.
-raspunderea patrimoniala a salariatilor constand in obligatia acestora de a-l despagubi pe
angajator pentru pagubele material produse angajatorului din vina salariatului si in legatura cu
munca lor
-raspunderea disciplinara a salariatului in cazul savarsirii unei abateri disciplinare (o actiune sau
inactiune savarsita cu vinovatie de catre salariat, prin care acesta a incalcat normele legale,
regulamentul intern, contractual individual de munca, ordinele si dispozitiile legale ale
conducatorilor ierarhici). Abaterea disciplinara presupune deci 2 conditii:calitatea de salariat si
incalcarea unei indatoriri de serviciu.
Sanctiunile disciplinare pe care le poate aplica angajatorul in cazul in care salariatul
savarseste o abatere disciplinara sunt:
-avertismentul scris, retrogradarea din functie (max 60 zile), reducerea salariului de baza cu 5-
10%(1-3 luni),desfacerea disciplinara a contractului individual de munca.
 Pentru aceeasu abatere disciplinara se poate aplica o singura sanctiune.Cu exceptia
avertismentului, nicio sanctiune disciplinara nu poate fi dispusa mai inainte de efectuarea unei
cercetari disciplinare prealabile.
Conditiile raspunderii juridice
Pentru ca o persoana sa raspunda juridic, trebuie indeplinite cumulative urmatoarele conditii:
a.Sa aiba o conduita ilicita (comportament care incalca o norma juridica). Fapta ilicita poate
consta intr-o:
-actiune (vatamare corporala)
-inactiune(at cand pers nu realizeaza actiunea la care era obligate prin norma juridica).
Dupa gradul de pericol social al faptelor si dupa natura sanctiunilor juridice (penale,
civile, administrative, disciplinare), formele raspunderii juridice sunt:
-infractiunea, care atrage rasp penala.
-contraventia, care atrage rasp administrative
-abaterea disciplinara, care atrage rasp de dreptul muncii.
-faptele ilicite civile, care atrag rasp civila (delictuala sau contractuala).
b.Fapta ilicita sa aiba un rezultat daunator (material sau nematerial)
c.Sa existe o legatura de cauzalitate intre fapta ilicita si rezultatul produs, fara de care nu poate
exista raspundere.
d.Fapta ilicita sa fi fost produsa cu vinovatie.Vinovatia repr atitudinea psihica a unei personae
fata de fapta ilicita pe care o savarseste si fata de rezultatele acesteia.Vinovatia implica 2
elemente: unul intelectiv si altul volitiv, adica un process de constiinta si unul de vointa, care se
afla intr-o stransa legatura.Nu exista vinovatie at cand faptuitorul actioneaza cu lipsa de
discernamant (alienatie mintala, pers minore).
Potrivit Codului Penal vinovatia cunoaste 2 forme principale: intentia ( directa si indirect)
si culpa ( cu prevedere si fara prevedere).
Exista intentie at cand pers a avut reprezentarea corecta a urmarilor faptei sale.Intentia
constituie cunoasterea de catre faptuitor a circumstantelor de fapt si constiinta ca acel fapt repr
un pericol social.
-intentia directa autorul prevede rezultatul faptei sale si urmareste producerea acestuia
-intentia indirecta autorul prevede rezultatul faptei sale si desi nu-l urmareste, accepta
eventualitatea producerii lui.
Culpa cu prevedere (imprudenta) autorul prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l
accepta considerand ca nu se va produce.
Culpa fara prevedere (neglijenta) autorul nu prevede rezultatul, desi trebuia si putea s
ail prevada.

Raportul juridic
A.Notiunea si trasaturile raportului juridic
Raportul juridic repr o relatie sociala, reglementata prin norme juridice , caracterizata
prin existent drepturilor si obligatiilor juridice intre participant, relatie susceptibila de a fi aparata
pe calea constrangerii statale.
Indiferent de ramura de drept din care provin, raporturile juridice se caracterizeaza prin
urmatoarele trasaturi commune:
a.Raportul juridic este un raport social intrucat se stabileste intotdeauna intre indivizi(pers
fizice si/sau juridice).!!!Rap juridic nu se stabileste intre oameni si bunuri, ci intre oameni cu
privire la bunuri.
b.Raportul juridic este un raport volitional, pentru ca raportul social devine raport juridic prin
vointa legiuitorului care a adoptat norma juridical.Rap juridice de drept privat are character
dublu volitional, caz in care exista atat vointa legiuitorului cat si vointa partilor care, in cond
legii, isi pot manifesta intentia de a incheia acte juridice bilateral (contracte) si
unilateral(testamentul, acceptarea sau renuntarea la o mostenire).
c.Raportul juridic este o categorie istorica - rap juridice si normele juridice difera de la o
epoca istorica la alta, fiind influentate de evolutia societatii.
d.Raportul juridic este un raport valoric in sensul ca prin acesta, legiuitorul promoveaza si
protejeaza valorile esentiale ale societatii (viata, integritatea corporala si sanatatea personae,
proprietatea)
B.Structura raportului juridic
-subiectele de drept
-continutul rap juridic (drepturile si obligatiile subiectelor de drept)
-obiectul raportului juridic.
1.Subiectele de drept sunt participantii intre care se desfasoara relatia sociala
reglementata de o norma juridical devenind astfel titular de drepturi si obligatii.Subiecte ale rap
juridice nu pot fi decat oamenii, fie individual, fie grupati in forme organizate.
Dupa natura continutului raporturilor juridice distingem:
-subiectul activ persoana careia I se recunoaste prerogative de a pretinde o anume conduit de la
cealalta parte a raportului juridic.
-subiectul pasiv persoana careia ii revine obligatia corelativa
In raporturile juridice civile si comerciale, aceeasi persoana poate detine in acelasi timp si
calitatea de subiect active (creditor) respective si calitatea de subiect pasiv (debitor).
!!In dreptul penal, subiectul active este numit, in functie de faza procesuala, faptuitor,
invinuit, inculpate sau condamnat, in timp ce subiectul pasiv este denumit victim, parte vatamata,
parte civila.
Capacitatea juridica premise a calitatii de subiect de drept
Capacitatea juridica este aptitudinea recunoscuta de lege omului de a avea drepturi si obligatii
juridice.In functie de diversele ramuri de drept si institutii juridice, vom intalni acceptiuni
diferite ale notiunii de capacitate:cap de folosinta si de exercitiu, cap de a mosteni, cap de a
raspunde, cap procesuala etc.
Cap juridica apare ca o premise a calitatii de subiect de drept,in lipsa ei nefiind posibila
participarea oamenilor ca pers fizice sau juridice la relatiile sociale reglementate juridic.
In functie de calitatea si intinderea drepturilor si obligatiilor partilor, capacitatea juridical
se clasifica in:
-cap juridica generala care repr aptitudinea de a participa ca titular de drepturi si obligatii
juridice in orice raporturi juridice, fara ca legea sa conditioneze aceasta participare de
indeplinirea unor conditii sau calitati.
-cap juridica speciala repr aptitudinea de a participa ca titular de drepturi si obligatii juridice
in rap juridice, legea conditionand aceasta participare de indeplinirea unor conditii sau
calitati(ex:o asociatie sau fundatie poate avea anumite drepturi si obligatii in legatura cu obiectul
de activitate stability prin actul constitutive).
Capacitatea juridica a subiectului individual de drept
In dreptul civil se face distinctive intre cap de folosinta si cap de exercitiu.
Cap de folosinta este aptitudinea subiectului de drept civil de a avea drepturi si obligatii
civile.Cap de folosinta incepe odata cu nasterea persoanei si inceteaza odata cu moartea
acesteia.Persoana trebuie sa se nasca vie si nu viabila.
Cap de exercitiu este aptitudinea persoanei fizice de a dobandi si de a exercita drepturi subiective
civile si de a-si asuma si executa obligatii civile prin incheierea de acte juridice civile.
Toate persoanele au capacitate de folosinta recunoscuta de lege pe simplul considerent ca
ele exista ca finite umane,insa nu toate persoanele fizice au cap de exercitiu, ci numai acelea care
au discernamantul faptelor lor.
Exista urmatoarele faze ale cap de exercitiu:
1.Lipsa cap de exercitiu (minorii sub 14 ani si pers puse sub intedictie).Pt aceste pers actele
juridice se incheie, in numele acestora, de reprezentantii legali.
2.Cap de ex restransa (recunoscuta minorilor sub 14 ani si 18 ani)
3.Cap de exercitiu anticipate (cu referire la minorul care a implinit 16 ani si caruia instant de
tutela, pt motive temeinice, i-a recunoscut capacitatea deplina de exercitiu) .
4.Cap de ex deplina (a majorilor si a pers casatorite inainte de varsta de 18 ani).
In dreptul muncii pers fizica dobandeste cap de munca la varsta de 16 ani.Exceptie in cazul
pers de 15 ani care pot incheia contracte de munca in calitate de salariat cu acordul parintilor sau
a reprezentantilor legali, pt activitati potrivite dezvoltarii lor fizice si care nu ii pun in pericol
sanatatea.
In dreptul penal se arata ca pers care au implinit varsta de 16 ani raspun d penal, cu cu varsta
intre 14-16 ani raspund penal numai daca se dovedeste ca au savarsit fapta cu discernamant, iar
cei sub 14 ani nu raspund penal.
Capacitatea juridical a subiectelor collective de drept(pers juridice)
Pt dobandirea calitatii de pers juridica de catre un colectiv de personae sunt cerute
cumulative urmatoarele conditii:- existent unei organizari de sine-statatoare, -detinerea unui
patrimoniu propriu, - un scop determinat a carui realizare trebuie sa aiba loc cu respectarea
intereselor generale ale societatii.
Persoanele juridice sunt de drept public sau privat.Cele de drept public se infiinteaza prin
lege iar cele de dr privat se pot constitui in mod liber in una din formele prevazute de lege.
Statul subiect de drept statul participa in calitate de subiect de drept atat la raporturi
juridice interne cat si de drept international.
Autoritatile publice (organelle de stat) subiect de drept In procesul de realizare a
dreptului, participarea autoritatilor puterii legiuitoare, executive si judecatoresti se realizeaza in
raport cu competent rezervata prin Constitutie si legile de organizare su functionare subsecvente.
Persoanele juridice subiecte de drept- pers juridice au personalitate juridical proprie,
distinct de personalitatea juridical a membrilor sai, personalitate care se obtine in urma
indeplinirii unor formalitati de inregistrare prevazute de lege(inscrierea la Reg Comertului).Cap
de folosinta a pers juridice se dobandeste la data inregistrarii iar cap de exercitiu se dobandeste in
momentul constituirii organelor de conducere ale persoanei juridice.
Continutul raportului juridic este format din drepturile subiective si obligatiile
subiectelor raportului juridic.Drepturile subiective formeaza latura active a continutului rap
juridic, iar obligatiile alcatuiesc latura pasiva a acestuia.Cele 2 laturi ale continutului rap juridic
se afla intr-o stransa corelatie deoarece nu exisra drept subiectiv fara o obligatie corelativa si
invers.
 Dreptul subiectiv repr posibilitatea unei personae, recunoscuta si ocrotita de lege, de a
avea o conduit si de a pretinde unei alte personae sa aiba o conduit ce consta in a da, a face sau a
nu face ceva, conduit care poate fi impusa la nevoie prin forta de constrangere a statului.
In functie de continutul dr subiectiv distingem:
-dr patrimoniale , adica cele evaluabile in bani.
-dr personale nepatrimoniale, adica neevaluabile in bani (dr la viata si integritate corporala, dr la
sanatate, dr la nume, dr la domiciliu).
Dupa intinderea lor distingem:
-dr absolute carora le corespunde obligatia tuturor celorlate subiecte de drept de a nu le
adduce atingere (ex: dr la viata, la proprietate)
Caracteristicile drepturilor absolute:
-are cunoscut numai titularul dreptului absolute, titularul obligatiei correlative fiind necunoscut si
nedeterminat, fiind formate din toate celelalte subiecte de drept , in afara de titularul dreptului
absolute.
-ii corespun de obligatia generala si negative de a nu I se adduce atingere.
-este opozabil tutror (toate subiectele de drept au obligatia de a nu-l incalca).
-dr relative care sunt opozabile (trebuie respectate) unor personae determinate (dr de a
percepe imp pe cladiri este opozabil numai contribuabililor impozabili care detin cladiri).
Caracteristicile dreptului relative:
-are cunoscut atat titularul cat si titularul obligatiei correlative
-ii corespunde o obligatie determinate a subiectului pasiv: a da , a face , a nu face
- este opozabil numai subiectului pasiv determinat.
Obligatia juridica repr indatorirea subiectului rap juridic de a avea o anumita conduit,
de a da, a face sau a nu face ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat.
Obligatiile pot fi:
-de tip active (ex: oblig de a achita pretul, de a preda bunul vandut, de a plati impozitul)
-de tip pasiv ( ex: oblig de a se abtine de la savarsirea unor actiuni care ar impiedica exercitiul
proprietatii).
Proba raportului juridic Atunci cand un drept subiectiv este contestat, este nevoie de
dovedirea sau probarea sa.Mijloacele de proba sunt inscrisurile, marturia sau proba testimoniala,
marturisirea, prezumtiile,expertise si cercetari la fata locului.
Obiectul raportului juridic este format din conduit partilor in cadrul raportului
juridic, adica actiunea sau inactiunea la care este indrituit subiectul active si de care este tinut
subiectul pasiv.
Izvoarele raportului juridic sunt faptele juridice.Faptele juridice sunt acele
imprejurari care determina nasterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice.Faptele
juridice se clasifica in evenimente si actiuni (licite si ilicite).Evenimentele sunt acele imprejurari
care se produc independent de vointa omului si de care normele juridice leaga nasterea,
modificarea sau stingerea unor raporturi juridice.Actiunile sunt faptele oamenilor care se impart
in:
-actiuni sau manifestari de vointa savarsite cu intentia de a produce efecte juridice, numite acte
juridice(incheierea unui contract
-actiunile savarsite fara intentia de a produce efecte juridice, efecte care se produc totusi in
temeiul legii (incalcarea normelor de circulatie).
 Elemente de dreptul muncii
Dispozitiile cuprinse in Codul muncii se aplica:
a.Cetatenilor romani incadrati cu contract individual de munca, care presteaza munca in
Romania.
b.cetatenii romani incadrati cu contract individual de munca si care presteaza activitatea in
strainatate, in baza unor contracte incheiate cu un anagajator roman, cu exceptia cazului in care
legislatia statului pe al carui teritoriu se executa contractual individual de munca este mai
favorabila.
c.cetatenilor straini sau apatrizi incadrati cu contract individual de munca, care presteaza munca
pt un anagajator roman de pe teritoriul Romaniei.
d.persoanelor care au dobandit statutul de refugiat si se incadreaza cu contract individual de
munca pe teritoriul Romaniei, in conditiile legii.
e.ucenicilor care preseteaza munca in baza unui contract de ucenicie la locul de munca.
f.angajatorilor, personae fizice sau juridice.
g.organizatiilor sindicale si patronale.
Principiile fundamentale in domeniul dreptului muncii:
1.Libertatea muncii dr la munca nu poate fi ingradit fiind un dr garantat prin Constitutie.Orice
pers este libera in alegerea locului de munca si a profesiei, meseriei sau activitatii pe care
urmeaza sa o presteze.Nimeni nu poate fi obligat sa munceasca sau sa nu munceasca intr-un
anumit loc de munca ori intr-o anumita profesie, oricare ar fi acestea.Orice contract de munca
incheiat cu nerespectarea dispozitiilor anterioare este nul de drept.
2.Interzicerea muncii fortate care consta in orice munca sau serviciu impus unei personae
sub amenintare ori pt care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Nu constituie munca fortata , munca sau activit impusa de autoritatile publice in
urm situatii:
a.in temeiul legii privind serviciul military obligatoriu.
b.in baza unei hotarari judecatoresti de condamnare, ramasa definitive, in conditiile legii.
c.in caz de forta majora, respective in caz de razboi, catastrophe sau pericol de catastrophe
precum:incendii, inundatii, cutremure, epidemii, invazii de animale sau insecte si, in general , in
toate circumstantele care pun in pericol viata sau conditiile normale de existent ale ansamblului
populatiei ori ale unei parti ale acesteia.
3.Principiul egalitatii de tratament fata de toti salariatii si angajatorii: - este interzisa orice
discriminar e directa sau indirect fata de un salariat, baza pe c riterii de sex, orientare
sexual,caracteristici genetice, varsta, apartenenta nationala, rasa , culoare, etnie , religie,optiune
politica, origine sociala, handicap.
Contractul individual de munca: - este contractual in temeiul caruia o persoana fizica,
denumita salariat, se oblige sa presteze munca pentru si sub autoritatea unui angajator, persoana
fizica sau juridical, in schimbul unei remuneratii denumite salariu.
Contractul individual de munca se incheie pe durata nedeterminata.Prin exceptie, contr
individual de munca se poate incheia sip e durata determinate, in conditiile expres prevazute de
lege.
Partile contractante sunt salariatul persoana fizica sau angajatorul persoana fizica sau
juridical.Pers fiz dobandeste cap de munca la implinirea varstei de 16 ani(exceptie la 15
ani).Incadrarea in munca a pers sub 15 ani este interzisa.Prin anagajator se intelege pers fiz sau
jur ce poate, potrivit legii, sa angajeze forta de munca pe baza de contract individual de
munca.Pers jur poate incheia cont rind de munca, in calitate de angajator, din mom dobandirii
personalitatii juridice.Pers fiz dobandeste cap de a incheia contracte individual de munca in
calitate de angajator, din mom dobandirii cap depline de exercitiu.
Conditii de forma contractual individual de munca se incheie in baza
consimtamantului partilor in forma scrisa, in limba romana.Obligatia incheierii contractului
individual de munca ii revine anagajatorului.
Continutul contractului individual de munca contractual ind de munca trebuie sa
cuprinda clause referitoare la: identitatea partilor; locul de munca ; sediul; sau dupa caz
domiciliul angajatorului; functia/ocuptia, precum si fisa postului; criteriile de evaluare a activit
profesionale a salariatului; riscurile specific postului; data la care contractual incepe sa-si
produca efecte le; in cazul unui contract de munca pe durata determinate sau al unui contract de
munca temporara, durata acestora; durata concediului de odihna; conditiile de acordare a
preavizului si durata acestuia; salariul de baza precum si periodicitatea platii salariului; durata
normal a muncii exprimata in ore/zi si ore/sapatamana; conditiile de munca; durata perioadei de
proba.
Clauze specific in contractile individuale de munca:
1.clauza de neconcurenta repr acea clauza prin care salariatul sa fie obligat ca dupa incetarea
contractului sa nu presteze, in interes propriu sau al unui tert, o activitate care se afla in
concurenta cu cea prestata la angajatorul sau, in schimbul unei indemnizatii de neconcurenta
lunare pe care angajatorul se oblige sa o plateasca pe toata perioada de neconcurenta.
Clauza de neconcurenta isi produce efectele numai daca in cuprinsul contractului
individual de munca sunt prevazute in mod concret:
-activitatile ce sunt interzise salariatului la data incetarii contractului.
-cuantumul indemnizatiei de neconcurenta lunare(50% din media veniturilor salariale brute din
ultimele 6 luni), perioada pt care isi produce efectele clauza de neconcurenta(max 2 ani).
-tertii in favoarea carora se interzice prestarea activitatii
-aria geografica unde salariatul poate fi in reala competitive cu anagajatorul.
In cazul nerespectarii, cu vinovatie, a clauzei de neconcurenta salariatul poate fi obligat la
restituirea indemnizatiei si, dupa caz, la daune- interese coresp prejudiciului pe care l-a produs
angajatorului.
2.Clauza de mobilitate prin care partile in contractual ind de munca stabilesc ca, in
considerarea specificului muncii, executarea obligatiilor de serviciu de catre salariat nu se
realizeaza intr-un loc stabil de munca.In acest caz salariatul beneficiaza de prestatii suplimentare
in bani sau natura, in cuantumul stab in contract.
3.Clauza de confidentialitate prin care partile convin ca, pe toata durata contractului ind de
munca si dupa incetarea acestuia, sa nu transmita date sau info de care au luat cunostinta in
timpul executarii contractului.Nerespectarea acestei clause de catre oricare dintre parti atrage
obligarea celui in cu lpa la plata de daune-interese.
Perioada de proba pt verificarea aptitudinilor salariatului, la incheierea contractului
ind de munca se poate stabili o perioada de proba de cel mult 90 de zile calendaristice pt
functiile de executie si de cel mult120 de zile pt functiile de conducere.Pe durata sau la sf
perioadei de proba, contractual ind de munca poate inceta exclusive printr-o notificare scrisa,
fara preaviz, la initiative oricareia dintre parti, fara a fi necesara motivarea acesteia.Pe durata
perioadei de proba, salariatul beneficiaza de toate dr si are toate oblig prevazute in legislatia
muncii, in contractual colectiv de munca, in reg intern, precum si in contractual ind de
munca.Perioada de proba constituie vechime in munca.Pe durata executarii unui contract ind de
munca nu poate fi stabilita decat o singura perioada de proba.
 Modificarea contractului individual de munca se face prin acordul partilor si se
refera la oricare dintre urm el:
-durata contractlui; locul muncii; felul mun cii; cinditiile de munca; salariul; timpul de munca si
timpul de odihna.
Incetarea contractului ind de munca acesta poate inceta astfel:
-de drept
-ca urmare a acordului partilor, la data convenita de acestea.
-ca urmare a vointei unilateral a uneia dintre parti, in cazurile si in conditiile limitative prevazute
de lege ( concediere si demisie).
Incetarea de drept a contractului individual de munca in urm situatii:
-la data decesului salariatului sau al anagajatorului pers fiz, precum si in cazul dizolvarii
angajatorului pers jur.
-la data punerii sub interdictie a salariatului sau a angajatorului pers fiz, prin hotarare
judecatoreasca.
-la data indeplinirii cumulative a cond de varsta standard si a comunicarii deciziei de pensie.
-ca urmare a constatarii nulitatii absolute a contractului ind de munca.
-ca urmare a admiterii cererii de reintegrare in functia ocupata de slaariat a unei personae
concediate nelegal sua pt motive neintemeiate.
-ca urmare a condamnarii la executarea unei pedepse privative de libertate.
-de la data retragerii de catre autoritatile sau organizmele competente a avizelor, autorizatiilor
ori atestarilor necesare pt ecercitarea profesiei.
-ca urmare a interzicerii exercitarii unei profesii sau a unei functii, ca masura de siguranta ori
pedeapsa complementara.
-la data expirarii termenului contractului ind de munca incheiat pe durata determinate.
-retragerea acordului parintilor sau al reprezentantilor legali, in cazul salariatilor cu varsta
cuprinsa intre 15 si 16 ani.
Concedierea reprezinta incetarea contractului individual de munca din initiative
angajatorului.Ea poate fi dispusa pt motive care tin de persoana salariatului sau pt motive care nu
tin de pers salariatului.
Este interzisa concedierea salariatilor:
a.pe criteria de sex, orientare sexual,caracteristici genetice, varsta, apartenenta nationala, rasa,
culoare, religie, etnie, optiune politica, origine sociala, handicap.
b.pt exercitarea, in conditiile legii, a dreptului la greva si a drepturilor sindicale.
1.Concedierea pt motive care tin de persoana salariatului:
-in cazul in care salariatul a savarsit o abatere grava sau abateri repetate de la regulile de
disciplina a muncii ori de la cele stabilite prin contractual individual de munca sau regulamentul
intern, ca sanction e disciplinara.
- in cazul in care salariatul este arestat preventive pt o perioada mai mare de 30 de zile, in
conditiile Codului de procedura penala.
- in cazul in care, prin decizie a organelor competente de expertiza medicala, se constata
inaptitudinea fizica si/sau psihica a salariatului, fapt ce nu permite acestuia sa isi indeplineasca
atributiile corespun zatoare locului de munca ocupat.
-in cazul in care salariatul nu corespunde professional locului de munca in care este incadrat.
2.Concedierea pt motive care nu tin de persoana salariatului- reprezinta incetarea
contractului ind de munca determinate de desfiintarea locului de munca ocupat de salariat, din
unul sau mai multe motive fara legatura cu persoana acestuia.
 Demisia prin demisie se intelege actul unilateral de vointa a salariatului care, printr-o
notificare scrisa, comunica angajatorului incetarea contractului individual de munca, dupa
implinirea unui termen de praviz.Refuzul angajatorului de a inregistra demisia da dreptul
salariatului de a face dovada acesteia prin orice mijloace de proba.Salariatul are dreptul de a nu
motiva demisia.Termenul de preaviz este cel convenit de parti in contractual individual de munca
sau si nu poate fi mai mare de 20 de zile lucratoare pt salariatii cu functii de executie , si de 45 de
zile lucratoare pt salariatii care ocupa functii de conducere.Pe durata preavizului contractual ind
de munca continua sa isi produca efectele.Salariatul poate demisiona fara preaviz daca
angajatorul nu isi indeplineste obligatiile asumate prin contractual ind de munca.
Contractul individual de munca pe perioada determinate se poate incheia numai in
forma scrisa, cu precizarea expresa a duratei pt care se incheie.Intre aceleasi parti se pot incheia
succesiv cel mult 3 contracte individuale de munca pe durata determinate.Contractul individual
de munca pe duarata determinate nu poate fi incheiat pe o perioada mai mare de 36 de luni.
Contractul individual de munca cu timp partial- cuprinde, in afara el obligatorii
oricarui contract de munca, clause referitoare la:
-durata muncii si repartizarea programului de lucru
-conditiile in care se poate modifica programul de lucru
-interdictia de a efectua ore suplimentare, cu exceptia cazurilor de forta majora.
In situatia in care intr-un contract individual de munca cu timp partial nu sunt precizate
aceste elemente, contractual se considera a fi incheiat pt norma intreaga.Salariatul incadrat cu
contract de munca cu timp partial se bucura de acelasi drepturi cu cele ale salariatilor cu norma
intreaga, in cond prevazute de lege.Drepturile salariale se acorda proportional cu timpul efectiv
lucrat, raportat la drepturile stabilite pt programul normal de lucru.
Timpul de munca si de odihna
-durata normal a timpului de munca, pentru salariatii angajati cu norma intreaga, este de 8 ore pe
zi si de 40 de ore pe saptamana.In cazul tinerilor in varsta de pana la 18 ani durata timpului de
munca este de 6 ore pe zi si de 30 de ore pe spatamana.Dreptul la concediu de odihna annual
platit este garantat tuturor salariatilor.Durata minima a concediului de odihna annual este de 20
de zile lucratoare.Sarbatorile legale in care nu se lucreaza, precum si zilele libere platite stabilite
in contract nu sunt incluse in durata concediului de odihna.

Elemente de drept administrative

Dreptul administrative repr acea ramura a dr care cu[rinde ansamblul normelor
juridice care reglementeaza raporturile sociale ref la org si activitatea administratiei publice, pe
baza si in executarea legii.
Norma de drept administrative sunt norme de conduita ale subiectilor care participa,
intr-o forma sau alta, la infaptuirea administratiei publice.
Trasaturile normei de drept administrativ: -
-reglementeaza raporturi sociale care apar intre autoritatile administratiei publice, precum si intre
acestea si particulari (pers fiz si jur) in realizarea sarcinilor administratiei publice
-normele dr administrativ sunt foarte variate, intalnindu-se in toate domeniile si sectoarele de
actvitate
-cu exceptia celor cuprinse in Constitutie si in legi, normele dreptului administrative se emit in
baza si in vederea executarii legii.
Normele dreptului administrative reglementeaza:
-raporturile dintre autoritatile administratiei publice, respective dintre acestea, pe de o parte, si
pers fiz si jur, pe de alta parte.
-drepturile si obligatiile functionarilor publici reglementate in principal prin statutul
functionarilor publici.
-rapunderea contraventionala a pers fizice si juridice.
-contenciosul administrativ alcatuit din totalit litigiilor de natura administrativa, nascute in
relatiile dintre administratie si particulari, date in competenta instantelor judecatoresti.
-principiile si procedura dupa care se desfasoara activitatea autoritatile administratiei publice.
Clasificarea normelor dreptului administrative
Dupa obiectul reglementarii, normele dreptului administrative sunt:
-norme de drept material , care reglementeaza drepturi si obligatii ale subiectelor de drept
administrative.
-norme de drept procesual , care reglementeaza modul de functionare a autoritatilor
administratiei publice si de solutionare a unor conflicte juridice in care cel putin unul dintre
subiecti este din sfera administratiei publice.
Dupa sfera de cuprindere normele dr adm pot fi claificate in:
-norme generale, care au sfera larga de reglementare.
-norme special, care reglementeaza numai o anumita problema, sau se refera la o anumita
categorie de subiecti.
-norme de exceptie, care reglemeneteaza situatii care se abat de la normele generale sau de la
cele special.
Structura normei juridice de drept administrativ normele juridice de dr adm sunt
formate din 3 elemente:
-ipoteza normei, care precizeaza imprejurarile si conditiile in care se aplica norma precum si
subiectele la care se refera.
-dispozitia, care arata conduit pe care trebuie sa o urmeze subiectele la care se refera
-sanctiunea care precizeaza consecintele nerespectarii conduitei.
Raporturile de drept administrative sunt relatii sociale reglementate de normele
dreptului administrative, in leg cu organizarea , functionarea si activitatea autoritatilor
administratiei publice.
Elementele componente ale raportului juridic de drept administrative:
a.In privinta subiectelor, cel putin unul dintre ele trebuie sa fie o autoritate a administratiei
publice, un serviciu public sau un functionar public.
b.Obiectul raporturilor de drept administrative il constituie acele actiuni sau inactiuni, ori fapte
material care se realizeaza in sfera administratiei publice.
c.Continutul rap de dr administrative il formeaza drepturile si obligatiile pertilor.
Exista 3 mari tipuri de categorii de rap juridice de drept administrative:
1.Raporturi de dr administrativ in cadrul sist administratiei publice.Ele pot fi rap de
subordonare ierarhica, de colaborare si de participare.
2,Raporturi care se formeaza intre un subiect ce apartine administratiei publice si unul din afara
acestui sistem.
c.Raporturi de natura procesuala, care se refera la solutionarea conflictelor juridice dintre
autoritatile administratiei publice si alte autoritati sau particulari(pers fiz sau jur).
Notiunea de administratie publica are un dublu sens:un sens formal (organic) si un sens
material (functional).In sens formal, prin administratie publica intelegem ansamblul autoritatilor
si institutiilor publice care realizeaza, pe baza si in vederea executarii legii, o activitate cu un
anumit specific.In sens material, prin administratie publica intelegem activitatea de organizare a
executarii si executare in concret a legilor de catre autoritatile si institutiile publice care compun
acest sistem in vederea satisfacerii intereselor generale.
Prezentarea administratiei publice romanesti in sens formal:
Autoritatile administratiei publice central:
a.Presedintele ales prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat.El face parte din
puterea executive alaturi de Guvern.
Presedintele indeplineste urmatoarele functii:
-Functia de reprezentare presedintele reprezinta pe plan extern si intern statul roman prin
diverse modalitati: numirea in functii publice, acordarea gratierii individuale, conferirea de
decoratii, participarea la sedintele guvernului, promulgarea legilor, semnarea acordurilor
international in numele Romaniei.
-Functia de garant al independentei nationale, al unitatii si al integritatii tarii.- in
exercitarea acestei functii presedinteledeclara mobilizarea partial sau totala a fortelor armate, ia
masurile necesare pt respingerea agresiunii armate indreptate impotriva tarii, instituie starea de
asediu.
-Functia de a veghea la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatilor
publice
-Functia de mediere intre puterile statului, precum si intre stat si societate.In exercitarea
acestei functii, presedintele faciliteaza negocierile dintre cele 3 puteri ale statului si le sprijina pt
solutionarea conflictului .Ca mediator, presedintele este impartial, el nefacand parte din niciun
partid.
Atributiile Presedintelui in raport cu Parlamentul privesc:
-adresarea de mesaje
-convocarea parlamentului in sesiune.
-dizolvarea Parlamentului
-Promulgarea legii.
Dizolvarea Parlamentului Pt ca Presedintele sa poata dizolva Parlamentultrebuiesc
indeplinite urm conditii:
-consultarea prealabila a presedintilor celor doua Camere si a liderilor grupurilor parlamentare.
-Parlamentul nu a acordat votul de incredere pt formarea Guvernului in termen de 6 0 de zile de
la prima solicitare si numai dupa respingerea a cel putin 2 solicitari de investiture.
-in cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singura data
-dizolvarea Parlamentului nu poate intervene in ultimele 6 luni ale mandatului Presedintelui
Romaniei.
-dizolvarea Parlamentului nu poate intervene in timpul starii de mobilizare, de razboi,de asediu
sau de urgent.
Etapele procedurii dizolvarii:
-candidatul desemnat de Presedintele Romaniei pt functia de prim-ministru solicita votul de
incredere al Parlamentului pt Programul de guvernare si echpa guvernamentala.Momentul
solicitarii investiturii este cel de la care incepe sa curga termenul de 60 de zile.
-daca aceasta prima solicitare este respinsa, incepe cea de-a doua etapa, in care se incearca de
mai multe ori alcatuirea si aprobarea noului Guvern pana la implinirea celor 60 de
zile.Legiuitorul constituent impune respingerea a cel putin doua solicitari de investiture, in
scopul de a se depune eforturi sustinute pt formarea noului Guvern si evitarea dizolvarii
Parlamentului.
-dupa expirarea celor 60 de zile se intra in ultima etapa, in care Presedintele Romaniei poate, fie
sa continue eforturile pt formarea Guvernului, daca apreciaza ca mai sunt unele sanse, fie sa
dizolve Parlamentul, sub rezerva consultarii prealabile a presedintilor celor 2 Camere si a
liderilorgrupurilor parlamentare.
Promulgarea legii dispunand de posibilitatea de promulgare a legii, Presedintele
Romaniei supune legea unei ultime verificari in ceea ce priveste continutul acesteia si chiar
constitutionalitatea ei.Promulgarea legii se face in termen de cel mult 20 de zile de la
primire.Dupa expirarea acestuio termen legea intra in vigoare, chiar daca nu a fost promulgate de
Presedinte.
Atributiile Presedintelui in raport cu Guvernul sunt urmatoarele:
-desemnarea candidatului pt functia de prim ministru
-numirea guvernului pe baza votului de incredere acordat de Parlament
-revocarea si numirea unor membri ai guvernului la propunerea primului ministru.
-consultarea Guvernului cu privire la problemele urgent si de importanta deosebita.
-participarea la sedintele Guvernului.
Atributiile Presedintelui in raport cu puterea judecatoreasca, cu Curetea
Constitutionala si cu alte autoritati publice sunt:
-numeste judecatorii si procurorii
-acorda gratierea individuala
-numeste unii membrii ai Curtii Constitutionale
-sesizeaza Curtea constitutional inainte de promulgarea legii
-indeplineste functia de presedinte al Consilului Suprem de Aparare a Tarii.
Guvernul procedura de investiture a guvernului, cuprinde 4 etape:
1.desemnarea candidatului pt functia de prim-ministru;
2.solicitarea votului de incredere de catre candidatul la functia de prim-ministru.
3.acordarea votului de incredere de catre Parlament
4.numirea Guvernului de catre Presedintele Romaniei pe baza votului de incredere acordat de
Parlament.
Motiunea de cenzura este instrumental prin care Parlamentul poate retrage votul de
incredere acordat Guvernului.Procedura motiunii de cenzura cuprinde 3 momente
esentiale:initierea, dezbaterea si supunerea la vot a acesteia.Motiunea de cenzura poate fi initiate
de cel putin o patrime din numarul total al deputatilor si senatorilor si se comunica Guvernului la
data depunerii.Motiunea de cenzura se prezinta in sedinta comuna a celor 2 Camere ale
Parlamentului.Debaterea motiunii de cenzura initiata regulamentar se face dupa 3 zile de la data
cand a fost prezentata in sedinta comuna a celor 2 Camere ale parlamentului.Dupa dezabtere
motiunea este supusa votului celor 2 Camere reunite in plenul lor.
Adoptarea motiunii de cenzura atrage demiterea Guvernului si declansarea procedurii de
formare a unui nou Guvern.
Angajarea raspunderii Guvernului aceasta institutie juridical, relative noua in dreptul
public, reprezinta o preocedura parlamentara prin care Guvernul, pentru a face fata unor situatii
deosebite, care reclama masuri urgenete ce sunt insa de competent Parlamentului urmareste
adoptarea acestora sub forma unui program, a unui proiect de lege sau a unei declaratii de
politica generala, dupa caz.
Autoritatile administratiei publice locale:
-Consiliul local; primarul; viceprimarul; consiliul judetean; prefectul(repr Guvernului pe
planlocal).
 Actul administrative este un act juridic unilateral, care emana de la o autoritate
publica, in temeiul puterii publice, pe baza si in vederea executarii legii.
Trasaturile actului administrative
-actil administrative este un act juridic, fiind o manifestare de vointa producatoare de efecte
juridice, dand nastere, modificand sau stingand drepturi sau obligatii.
-actul administrative este o manifestare unilateral de vointa juridical.
-actul administrative este o manifestare de vointa care emana, de regula, de la o autoritate a
administratiei publice in baza competentei atribuite prin lege.
Contractul administrativ reprezinta acordul de vointa intre o autoritate publica sau un
imputernicit al acesteia si una sau mai multe personae fizice sau juridice, de drept privat sau de
drept public, prin care se urmareste realizarea unui interes general si caruia I se aplica un regim
juridic special, de drept administrative.
Trasaturile contractului administrative:
-partile contractului: una din parti este o persoana juridical de drept public sau imputernicit al
acesteia.
-scopul urmarit prin incheierea contractului il repr realizarea unui interes general
-litigiile cu privire la contractile administrative sunt de competent instantelor de contencios
administrative.
Contractul de achizitie publica este un contract cu titlu oneros incheiat, pe de o parte,
intre o autoritate contractanta, in calitate de achizitor si , pe dealta parte, un furnizor de produse,
un executants de lucrari, sau un prestator de servicii.
Contractul de achzitii publice se bazeaza pe urmatoarele principia:
-libera concurenta a celor interesati de adeveni furnizori, executanti sau prestatori
-utilizarea eficienta a fondurilor publice in atribuirea contractelor de achizitii publice de catre
autoritatea contractanta
-transparenta in atribuirea contractelor de achzitii publice.
-tratament egal, nediscriminatoriu pt cei interesati sa incheie un contract de achzitii publice.
-confidentialitate in derularea procedurilor de incheiere a contractului de achzitii.

TEMA 5.NORMA JURIDICA

Notiunea de norma juridica
Norma juridica este o regula generala,impersonala si obligatorie,care prescrie conduita
oamenilor in raporturile dintre ei sau in raport cu societatea,avand ca scop asigurarea ordinii
sociale,regula care poate fi adusa la indeplinire,in caz de nevoie,prin forta de constrangere a
statului.
Trasaturile normei juridice
-generalitate (norma prescrie o conduita tipica pentru toti subiectii de drept);
-impersonalitate (norma juridica nu se adreseaza direct unei persoane determinate,
concretizate,ci ea vizeaza un numar nedeterminat de persoane);
-obligativitate (daca norma juridica nu este aplicata de bunavoie,ea va fi adusa la
indeplinire prin forta de constrangere a statului);
-norma juridica are caracter social,adresandu-se exclusiv comportamentului uman pe
care urmareste sa il directioneze.

Clasificarea normelor juridice

1. dupa criteriul ramurii de drept,distingem:norme de drept civil,de drept penal,de drept
administrativ,de drept constitutional,etc.
2. dupa felul conduitei pe care o prescriu,distingem:
-norme imperative,care impun o anumita actiune sau obliga la o abtinere,fara sa permita
a se deroga de la acestea;
Normele imperative pot fi la randul lor:
-norme onerative-obliga subiectul de drept sa savarseasca o anumita actiune;
-norme prohibitive-obliga subiectul de drept sa se abtina de la savarsirea unor
actiuni.
-norme permisive -nu obliga si nici nu interzic o anumita conduita,lasand la aprecierea
subiectului de drept alegerea acesteia,cu conditia de a nu se incalca ordinea publica si bunele
moravuri (este permis tot ceea ce legea nu interzice);
-norme supletive-sunt norme care reglementeaza o anumita conduita,dar in mod
subsidiar,daca partile nu si-au determinat-o ele insele.
3. dupe criteriul sferei de aplicare,distingem:
-norme generale-cu aplicabilitate intr-un domeniu sau intr-o ramura de drept;
-norme speciale-aplicabile unei sfere restranse de relatii,ele derogand de la dreptul
comun;
-norme de exceptie-care completeaza normele generale sau speciale,fara ca exceptia
prevazuta sa fie considerata a aduce atingere ordinii de drept.
4. dupa criteriul sanctiunii,distingem:
-norme punitive;
-norme stimulative.
Actiunea normei juridice in timp - In ceea ce priveste actiunea in timp a normei
juridice,prezinta relevanta 3 momente:
-intrarea in vigoare a normei juridice;
-actiunea normei juridice;
-iesirea din vigoare a normei juridice.
I. Intrarea in vigoare a normei juridice
Intrarea in vigoare a unei norme juridice este conditionata de realizarea publicitatii
acesteia,prin aducerea ei la cunostinta intregii societati.Publicitatea normei juridice se realizeaza
prin publicarea acesteia in Monitorul Oficial al Romaniei.
II. Actiunea in timp a normei juridice
Actiunea in timp a normei juridice este guvernata de urmatoarele principii:
1. principiul potrivit caruia nimeni nu poate invoca necunoasterea legii (nemo
censetur ignorare legem).Prin intrarea in vigoare a unei legi,aceasta devine obligatorie si nimeni
nu va putea fi exonerat de raspundere sub motivul necunoasterii legii.
2. principiul aplicarii imediate a legii noi,potrivit caruia legea noua se aplica de indata
tuturor faptelor ivite dupa intrarea ei in vigoare,precum si celor in vigoare.
Exceptia de la principiul aplicarii imediate a legii noi o constituie ultraactivitatea legii
vechi.
Astfel,este admis ca efectele viitoare (ivite dupa intrarea in vigoare a legii noi) ale unei
situatii juridice anterioare (ivite sub imperiul legii vechi) sa ramana supuse legii vechi.Aceasta
exceptie isi gaseste de regula aplicarea in materie contractuala,intrucat partile,la momentul
incheierii contractului au avut in vedere efectele pe care legea in vigoare la acel moment le
stabileau pentru acel contract.
 3. principiul neretroactivitatii,potrivit caruia o lege noua se poate aplica numai
situatiilor juridice ivite dupa intrarea ei in vigoare,neputandu-se aplica faptelor sau actelor
juridice petrecute anterior.
Exceptii de la principiul neretroactivitatii:
-legea penala sau contraventionala mai blanda;
-prevederea expresa ca legea se aplica si unor fapte petrecute anterior;
-legile interpretative,deoarece ele interpreteaza norme juridice preexistente, astfel ca se
aplica de la data intrarii in vigoare a legii pe care o interpreteaza.
III. Iesirea din vigoare a normei juridice
Iesirea din vigoare a normei juridice se realizeaza prin trei modalitati:
1. Ajungerea la termen-in cazul legilor temporare,elaborate pentru anumite situatii
provizorii.
2. Caderea in desuetudine,cand,desi formal norma juridica este in vigoare,data fiind
schimbarea conditiilor social-economice care au prezidat la aparitia sa,norma respectiva nu se
mai aplica.
3. Abrogarea
In actele normative,de regula,nu se stabileste durata aplicarii lor,nu se indica momentul
final al incetarii actiunii lor.Este explicabil ca atunci cand s-a constatat necesitatea edictarii unei
legi sa nu poata fi prevazuta cu exactitate durata cat aceasta lege va persista.
Actul prin care inceteaza existenta unor norme juridice se numeste abrogare.
In functie de modul de manifestare,abrogarea poate fi expresa (directa sau indirecta) sau
tacita.
-abrogare expresa directa:cand noul act normativ indica expres actul normativ abrogat
sau anumite articole ale acestuia;
-abrogarea expresa indirecta:cand noul act normativ se margineste sa mentioneze ca
dispozitiile anterioare,contrare prevederilor ei,se abroga,fara a mentiona in mod direct actul
normativ ce se abroga sau articolele lui;
-abrogarea implicita (tacita):cand noul act normativ nu abroga in mod expres pe cel
vechi,dar prin normele pe care le contine,este incompatibil cu vechea reglementare.
In functie de intinderea abrogarii,distingem:
-abrogarea totala,cand actul normativ nou scoate din vigoare intregul act anterior;
-abrogarea partiala,cand noul act normativ scoate din vigoare doar anumite dispozitii din
actul anterior,celelalte ramanand in vigoare.
Actiunea normelor juridice in spatiu
Actiunea normelor juridice in spatiu este guvernata de principiul teritorialitatii, potrivit
caruia orice norma juridica in vigoare este aplicabila pe intreg teritoriul statului, cu exceptia
existentei in chiar textul legii a unor prevederi care sa indice aplicarea doar pe anumite parti din
teritoriu.
De asemenea,legea penala se aplica infractiunilor savarsite in afara teritoriului tarii,contra
sigurantei statului roman sau contra vietii unui cetatean roman,ori prin care s-a adus o vatamare
grava integritatii corporale sau sanatatii unui cetatean roman,cand sunt savarsite de catre un
cetatean strain sau de o persoana fara cetatenie care nu domiciliaza pe teritoriul tarii.
Actiunea normelor juridice asupra persoanelor
Norma juridica romana se aplica cetatenilor romani,apatrizilor (persoanelor fara nici o
cetatenie) cu domiciliul in Romania si cetatenilor straini aflati pe teritoriul Romaniei.
Exceptii:
 -personalul diplomatic beneficiaza de imunitate diplomatica.Imunitatea diplomatica
presupune inviolabilitatea personala a reprezentantilor diplomatici si inviolabilitatea cladirilor
ocupate de reprezentanta diplomatica.Inviolabilitatea se extinde si asupra mijloacelor de
transport apartinand reprezentantilor diplomatici. Agentii diplomatici sunt exceptati de la
jurisdictia penala,civila si administrativa a tarii de resedinta.Imunitatea diplomatica se extinde si
asupra corespondentei peronalului diplomatic.
Guvernul tarii de resedinta poate insa cere retragerea diplomatului sau poate lua initiativa
de a-l declara persoana non grata si de a-l expulza in cazul in care acesta comite fapte
incompatibile cu statutul sau si care lezeaza grav ordinea de drept.

TEMA 1

Conceptul dreptului

1.Acceptiunile notiunii de drept-consideratii etimologice

Datorita complexitatii si diversitatii fenomenelor juridice,cuvantul drept are mai multe acceptiuni:

a)dreptul ca stiinta

Intr-un prim sens,cuvantl drept semnifica stiinta dreptului,respectiv ansamblu de ideei,notiuni,concepte

si principii care explica dreptulsi pri intermediul carora dreptul poate fi gandit.

b)dreptul obiectiv

Dreptul obiectiv semnifica ansamblul normelor legale adoptate de catre stat .

Regulile juridice impun obligatii,organizeaza functionarea generala a statului,a organismelor

nestatale,ofera posibilitatea valorificarii unor interese,atribuie roluri si statute.

c)dreptul pozitiv

Dreptul pozitiv-semnifica totalitatea normelor juridice in vigoare (active)la un moment dat intr-un stat.

d)dreptul subiectiv

Prin drept subiectiv se intelege facultatea unui subiect de drept de a-si valorifica sau de a-si valorifica
sau de a-si apara impotriva tertilor un anumit interes,legal protejat.

e)dreptul natural(ius naturae)este definit ca fiind un istem de norme de drept care se aplica tuturor
popoarelor in toate timpurile.

Fundamentul dreptului natural este conceptia potrivit careia exista anumite drepturi care isi au izvorul in
natura umana (libertatea,egalitatea).

2.Tipologia dreptului-clasificarea tipurilor de drept

a)In functie de dependenta de tipologia sistemelor de organizare socialain plan suprapus
istoric,distingem:

-dreptul sclavagist

-dreptul feudal

-dreptul burghez

-dreptul socialist

b)Potrivit criteriului apartenentei dreptului la un bazin de civilizatie juridica,exista urmatoarel familii de

drept:

-romano-germanica

-anglo-saxona

-dreptul musulman

-dreptul hindus,chinez,japonez

-dreptul Africii negre si al Madagascarului.

Sistemul romano-germanic

Sistemele juridice de traditie romanica sunt rezultatul receptionarii dreptului roman in Europa si in alte
parti ale lumii.

Sistemele romano-germanice se clasifica in:

-sisteme de influenta franceza care au ca model Codul civil francez de la 1804,Cod introdus in
Belgia,Luxemburg,Portugalia,Spania,Venezuela,Puerto-Rico.

-sistemul germano-elvetiano-italian are ca model Civil german care a imfluentat legislatia

braziliana,ruseasca,greceasca,italiana,elvetiana.

-sistmul tarilor nordice este de traditie romanista,cu puternicie imfluente germanice si de common law.

Sistemul anglo-saxon

Acest sistem isi are originea in Anglia,fiind in vigoare in aceasta tara si i Tara Galilor ,prcum si in
S.U.A,Australia,Noua Zeelanda,India.

In Scotia si Irlanda sistemul juridic prezinta nu numai imfluenta sistemului anglo-saxon,dar si a celui
continental(romano-germanic).

1.Common law-alcatuit din regulistabilte pe cale judecatoreasca ,tespectiv precedente judecatoresti,cu

alte cvinte Common law este un cumul de precedente.
Precedentul judecatoresc este un mecanism juridic conform caruia un rationament juridic formulat de o
instanta judecatoreasca are puter obligatorie pentru celelalte instante atunci cand sunt judecate cauze
identice sau similare.

Forta obligatorie se distribuie de la nivelul Curtii Supreme de Justitie catre curtile judecatoresti
imferioare ,astfel incat,in acest sistem de drept crearea dreptului revine in mare masura judecatorului.

2.Equity-alcatuit din reguli de drept pronuntate anterior unificarii engleze ,de catre curti speciale
,[pentru atenuarea asperitatilor de Common law.

3.Statutary law-reprezinta ramura alcatuita din reguli de drept create prin lege (statute).

In sistemul anglo-saxon,legislatia are mai mult caracter de lege speciala.

Precizam ca Marea Britanie nu are o constitutie ,in intelesul de act fundamental unic care sa cuprinda
normele ce reglementeaza organizarea ei politica.

Familia dreptului musulman

Sursa sistemului de drept musulman este formata din :

Coranul-este cartea sfanta care cuprinde revelatii pe care Alah ,prin profetu sau Mohamed,le-a transmis
credinciosilor sai.Din 6342 de versete 500 se refera la drept.

Sunna-reprezinta tot ceea ce a fost atribuit de catre traditie profetului(fapte si cuvinte).

Idjma-inseamna perceptele invatatilor,fiind rezultatele unui consensus omnium.

Idjitihad-inseamna jurisprudenta, practica judiciara.

Dreptul Uniunii Eurpene

Integrarea economica europeana a realizat treptat si un drept constitutional european,care a conturat o

ordine juridica comunitara.

Tratatul de la Maastricht din 1992 a prefigurat bazele unei noi Europe,care reprezinta mai mult decat un
spatiu economic,creeand un cadru unitar si supranational bazat pe 3 aspecte specifice ale suveranitatii
statale:

-moneda

-siguranta interna si justitia

-politica externa si apararea.

Prin dreptul Uniunii Europene intelegem totalitatea normelor juridice care formeaza o ramura de drept
autonoma si supranationala,care au o valabilitate unitara in si intre toate statele membre ale UE.
Aceste norme juridice se disting de normele dreptului national,fata de care au prioritate si care in
marea lor majoritate sunt de aplicare directa.

Dreptul Uniunii Europene se structureaza in:

a)drept originar sau primar-alcatuit din:

*tratatele constitutive(ex:Tratatul de la Paris-instituind CECO,din 1951,Tratatele de la Roma din 1957

indtituind CEE si CEEA sau Euraton)

*tratatele modificatoare ale tratatelor constitutive(ex:Actul Unic European din1986,Tratatul de la

Amsterdam-1997,Tratatul de la Nisa-2001,Tratatul de la Lisabona-2007)

*tratatele de aderare ale statelor membre la Comunitatile Europene

*diferite protocoale,conventii,documente anexe la aceste tratate pe care Curtea de Justitie le califica ca

avand aceeasi forta imperativa.

b)dreptul derivat-alcatuit din actele unilaterale ale institutiilor comunitare

(regulamente,directive,decizii,recomandari,avize).

3.Diviziunea dreptului in drept public si drept privat

Dreptul pozitiv(totalitatea normelor juridice in vigoare )se imparte in drept public si drept privat.

Dreptul public contine normele juridice care protejeaza interesele generale.

Dreptul privat contine normele juridice care protejeaza interesele individuale.

Privire cmparativa

Dreptul public este alcatuit de regula din norme cu caracter imperativ,de la care nu se poate
deroga.Dreptul privat este prin excelenta un drept supletiv.

Raporturile juridice de drept public sunt de regula raporturi de putere,intrucat unul dintre subiecte
este,de regula,statul.In raporturile de drept privat,partile sunt pe o pozitie de egalitate juridica.

In componenta dreptului public intra:dreptul constitutional,dreptul administrative,dreptul penal,dreptul

muncii si securitatii sociale,drept financiar,drept procesual penal,drept international public.

Din dreptul privat fac parte dreptul civil,dreptul commercial,dreptul familiei,dreptul international privat.

Dreptul constitutional-reglementeaza relatiile publice din domeniul organizarii puterilor

publice,distribuirea competentelor in stat,forma statului.

Dreptul administrativ-reglementeaza organizarea puterii executive la central si local.

Dreptul penal-are ca obiect de reglementare apararea sociala impotriva faptelor infractionale.

Dreptul muncii si securitatii sociale-reglementeaza relatiile de munca si protectie sociala.

Dreptul financiar-reglementeaza relatiile financiare,relatiile bancare.

Dreptul procesual-reglementeaza relatiile ce privesc buna desfasurare a procesului judiciar.

Dreptul civil-reglementeaza relatiile sociale patrimoniale si relatiile personale nnepatrimoniale la care

participa particularii.

Deptul comercial-reglementeaza relatiile sociale de comert.

TEMA 2

Dreptul si statul

Acceptiunile notiunii de stat

Acceptiune larga

Statul este o entitate politica constituita dintr-un teritoriu delimitat de frontiere,dintr-o populatie si
dintr-o putere institutionalizata.

Acceptiune restransa

Statul este ansamblul organelor politice care guverneaza societatea si care alcatuiesc mecanismul sau
aparatul statal.

Elementele statului

a)elementul personal

Elementul personal-este reprezentat de populatie,natiune.

b)teritoriul

Teritoriul-portiunea de pamant si apa,delimitat prin hotarele naturale sau comventionale,pe care

locuieste in mod permanent o colectivitate si asupra careia se exercita puterea de stat.

Se caracterizeaza prin 2 elemente:

-independenta,care asigura suveranitatea puterii statului in raport cu populatia si cu alte state.Teritoriul

national este inalienabil (nu poate fi instrainat).

-egaliatatea teritoriului-care asigura aplicarea si respectarea pe intreg teritoriul national a normelor

juridice,a drepturilor si libertatilor cetatenilor,fara discriminari de ordin etnic,religios,politic,de avere
etc.
c)elementul formal-institutional

Elementul formal-institutional-institutiile publice prin intermediul carora se exercita puterea publica.

Forma de stat

Forma de stat rerezinta modul in care este organizata puterea de stat.

Elementele componente ale formei de stat sunt:

a)structura de stat

Structura de stat reprezinta organizarea puterii in raport cu teritoriul si populatia .

In functie de structura ,statul poate fi:

1.stat unitar

(Franta,Luxemburg,Italia,Spania,Portugalia,Grecia,Danemarca,Suedia,Norvegia,Finlanda,Romania).

-cuprinde o singura formatiune statala

-exista o singura Constitutie ,iar organele supreme(Parlament,Guvern,Sef de stat)sunt unice.

-exista un singur rand de organe judecatoresti

-populatia are o singura cetatenie

-statul este unicul subiect de drept international

2.stat compus sau federativ

exemple(SUA,Canada,Australia,Mexic,Venezuela,Argentina,Brazilia,Elvetia,Federatia Rusa,Emiratele
Arabe Unite).

-este constituit din cel putin 2 state membre

-oraganele puterii legislative,judecatoresti si executive sunt dezvoltate atat la nivelul fiecarui stat
component,cat si la nivel federativ.

-fiecare stat membru are o legislatie proprie care trebuie sa respecte legislatia de nivel federativ

-populatia are dubla cetatenie-cetatenia statului federal si cetatenia statului federat

-parlamentul federal are 2 camere una reprezinta federatia iar celalta statele membre.

-subiect de drept international este numai federatia.

Distinctia dintre federatie si confederatie

-federatia rezulta din uniunea statelor membre ,state care isi mentin totusi o anumita independenta.
-federatia este o uniune de drept constitutional,intre statele membre stabilindu-se raporturi de drept
intern,reglementate prin constitytia federetiei

-confederatia este o uniunde de state independente,care urmaresc realizarea unor scopuri comune
economice,financiare,politice si de aparare.

-statele isi pastreaza suveranitatea si calitatea de subiecte ale dreptului international.

-este o uniune de drept international,raporturile dintre statele asociate fiind regelementate prin
tratatele internationale.

-statele isi aleg unele organe comune si isi unifica legislatia in anumite domenii in vederea realizarii
intereselor lor comune.

Structura de stat a Romaniei-stat national,suveran si independent,unitatr si indivizibil.Impartirea

administrativ-teritoriala a Romaniei cuprinde:judetul(41 judete),municipiul,orasul si comuna.

b)forma de guvernamant-reprezinta modul in care sunt constituite si functioneaza organele supreme in

stat.

Forme de guvernamant:

1.monarhia

2.republica

1.Monarhia-forma de guvernamant in acre atributile de sef al statului sunt indeplinite de un monarh

care ocupa tronul fie prin alegere,fie prin succesiune ereditara.

Tipuri de monarhie

Monarhia absoluta

-intreaga suveranitate apartine monarhului

-are un caracter sacru(monarhul are puteri nelimitate,de provenienta divina)si caracter

suveran(monarhul detinea intreaga suveranitate)

-in persoana monarhului se realizeaza comfuziunea puterilor(cele 3 puteri:legislativa,executuva si

judecatoreasca)

Monarhia constitutionala

Puterea suveranului este limitata prin prezenta unei Constitutiicare recunoaste cetatenilor drepturi
individuale,consacra separatia puterilor in stat si instituie controlul reprezentantilor alesi asupra
prelevarii cheltuirii banilor publici.
Monarhiile constitutionale sunt cel mai adesea monarhii parlamentare cu un sistem al puterilor unde
monarhul este seful simbolic al puterii executive.

Puterea executiva este inceredintata in practica unui prim ministru numit de catre monarh cu sprijinul
parlamentului,in fata caruia guvernul sau este singur responsabil.

Monarhii constitutonale exista in prezent in:Regtul Unit al Marii

Britanii,Belgia,Spania,Andorra,Danemarca,Luxemburg,Monaco,Olanda,Suedia etc.

2.Republica

-oragnul care indeplineste functia de sef ala statului este ales,de regula,pentru o perioada anumita de
timp(mandat).

-de regula o persoana poate ocupa functia de presedinte cel mult 2 mandate succesive sau nu.

-guvernarea se realizeaza prin reprezentanti alesi dupa proceduri electorale.

-ex de republici:Austria,Elvetia,Franta,Finlanda,Grecia,Italia,Islanda,Portugalia,Federatia Rusa.

c)regimul politic-reprezinta ansamblul mijloacelor de infaptuire a puterii cu,relevanta asupara regimului

drepturilor si libertatilor,fundamentale ale cetatenilor.

Regimurile politice pot fi:

-democratice

-autocratice(fasciste,socialiste si militare)

Formele regimului politic democratic sunt:

-regimul prezidential

-regimul parlamentar

-regimul semiprezidential(mixt)

-regimul directorial

Regimul prezidential

-prerogativele sefului statului sunt puternice

-originea regimului se afla in Constitutia SUA din 1787

-presedintele este ales prin vot universal,egal direct sau indirect,secret

-puterea executive este incredinatat prin Constitutie,presedintelui

-presedintele nu poate dizolva Parlamenutul,iar acesta nu poate revova sau demite presedintele

-membrii Guvernului raspund in fata Sefului statului

-state cu regim prezidential:SUA,Venezuela,Brazilia,Columbia,Coreea de Sud etc.

Regimul parlamentar

-acorda pozitie preeminenta parlamentului,seful statului avand,de regula,functii simbolice.

-originea se gaseste in modelul regimului reprezentativ englez

-se bazeaza pe ideea colaborarii puterilor

-existenta executivului bicefal format din Seful statului si Guvern

-existenta primului-ministru care conduce Guvernul

-Guvernul raspunde politic in fata Parlamentului care il poate demite

-Guvernul raspunde indirect si pentru activitatile Sefului statului,tinand seama de faptul ca unele din
actele Presedintelui trebuie sa fie obligatoriu consemnate de seful Guvernului

-state cu regim parlamentar:Italia,Germania,Turcia,Grecia,Ungaria,Cehia Estonia,Polonia etc.

Tipuri de regim parlamentar:

1.Regimul parlamentar dualist(Guvernul raspunde in fata parlamentului si a Sefului statului),ministri

sunt alesi liber de Seful statului ceea ce face ca acestia sa raspunda politic atat fata de Seful statului,cat
si fata de legislativ.

2.Regimul parlamentar monist(Guvernul raspunde numai in fata Parlamentului).In perzent majoritatea

regimurilor parlamentare europene sunt regimuri moniste
(Italia,Germania,Suedia,Ungaria,Spania,Polonia)

Regimul semiprezidential(mixt)

-preia elemente specifice atat regimului parlamentar cat si regimului prezidential

-Guvernul raspunde politic in fata Palamentului

-Seful statului este ales prin sufragiu universal de catre cetateni

-in prezent regimuri semiprezidentiale sa gasesc

in:Franta,Romania,Austria,Finlanda,Irlanda,Portugalia,Islanda etc.
Regimul directorial

-puterea executiva este detinuta de un colegiu ales de legislativ,pe o perioada determinata,dar imposibil
de revocat inainte de expirarea mandatului.

-acest regim se intalneste astazi doar in Elvetia unde Guvernul format din 7 membrii este ales de
Parlamentul bicameral.

-unul din cei 7 membrii este ales in fiecare a presedinte al Comfederatiei elvetiene.

-consiliul nu raspunde in fata Parlamentului,dar nici nu are puterea sa dizolve Parlamentul.

Statul de drept

Este acel stat in care puterea este cucerita prin mijloace democratice(alegeri libere),iar legislatia apara
drepturile si libertatile cetatenilor.

Organe specifice statuli de drept:

Curtea Constitutionala-verifica concordanta actelor normative cu Constitutia.

Curtea de Conturi-controleaza cum este cheltuit banul public in institutiile publice.

Avocatu Poporului-apara drepturile si libertatile cetatenilor in fata autoritatilor publice.

Separatia puterilor in stat

In statele democratice exista 3 puteri corespunzatoare celor 3 mari functii exercitate de stat:

-functia legislativa-statul are rolul de a stabili regulile de conduita sociala obligatorii(normele

juridice).Puterea legislativa este exercitata de Perlament.

Parlamentul Romaniei este alcatuit din Camera Deoutatilor si Senat.

-functia executiva-prin care statul organizeaza aplicare actelor normative.

Din Constitutia Romaniei revizuita rezulta structura bicefala a executivului,compus din Presedintele
statului si Guvern.

Guvernul asigura realizarea politici interne si externe a tarii si exercita conducerea generala a
administratiei publice.

Presedintele Romaniei reprezinta statul roman si este garantu independentei nationale,al unitatii si al
integritatii teritoriale a tarii.

Presedintele exercita si functia de mediere intre puterile statului,precum si intre stat si societate

-functia judecatoreasca-prin care statul isi asuma misiunea de a solutiona litigiile care apar intre
persoane fizice si juridie .
Justitia este unica,impartiala si egala pentru toti.

Judecatorii sunt independenti si se supun numai legii.

Justitia se realizeaza prin Inalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante judecatoresti stabilite
de lege.

Instantele care compun in prezent puterea judecatoreasca in Romania

sunt:judecatoriile,tribunalele,curtile de apel si Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Tema 3

Principiile fundamentale ale dreptului

Notiune

Principiile dreptului reprezinta regulile generale care orienteaza elaborarea si aplicarea normelor
juridice,intr-o ramura de drept sau la nivelul intregului sintem de drept dintr-o tara sau char pe plan
international.

Principiile fundamentale ale dreptuli si normele juridice

Principiile fundamentale ale dreptului sunt transpuse in parctica prin intermediul normelor juridice.

Aplicarea normelor juridice se face respectand litera si spiritul legii ,princiipile dreptului akcatuind
spiritul legii.

Atunci cand nu exista o norma juridica in baza careia sa se solutioneze un litigiu civil sau
comercial,judecatorul nu poate realiza denegare de dreptate ,ci va solutiona cauza in temeiul principiilor
generale de drept.

Clasificarea principiilor dreptului

In functie de sfera de cuprindere a domeniului de referinta

-principii generale-aplicabile mai multor ramuri ale stiintei sau unor domenii mai largi aflate in atentie

-principii concrete-se refera la parti relativ distincte ale unor domenii guvernatede partile generale

In functie de izvoare

-principii ale sistemului dreptului intern

-principii ale sistemelor de drept international

In functie de forma

-principii consacrate expres intr-un text normativ

-doctrinare,deduse prin interpreteea sistemului respectiv de reglementari juridice

Enumerarea principiilor generale ale dreptului

1.Asigurarea bazelor legale de functionare a statului.

Statul creaza dreptul si este cenzurat(autolimitat)prin drept.

Prin intermediul dreptului se regleenteaza functionarea organelor statului si creearea garantiilor

constitutionale pentru realizarea separatiei si a autolimitarilor puterilor in stat.

2.Principiul legalitatii-potrivit caruia toate subiectele de drept sunt obligate sa respecte legea sub
sanctiunea aplicarii fortei de constrangere a statului.

3.Principiul pluralismului politic recunoasterea posibilitatii de constituire a mai multor partide

politice,dreptul la asociere fiind garantat rin normele constitutionale.

4.Principiul libertatii si al egalitatii-statul de drept garanteaza libertatea si egalitatea cetatenilor prin

intermediul normelor juridice.

Libertatea si egalitatea sunt interdependente.

5.Principiul responsabilitatii-potrivit caruia o persoana este responsabila numai daca actioneaza in mod
voluntar,constient,neingradit prin amenintare,violenta,etc si avnd discernamantul faptelor.

Responsabilitatea nu trebuie cinfundata cu raspunderea juridica.

Responsabilitatea are in vedere atitudinea de constientizare a valorilor protejate de norme juridice.

Raspunderea juridica este institutia care sanctioneaza fapte culpabile prin intermediul fortei de
constrangere a statului.

6.Principiul umanismului juridic,potrivit caruia sanctiunile aplicate au ca scop reeducare persoanei

vinovate fara supunerea acesteia la tratamente de natura sa aduca atingere demnitatii sale.

7.Principiul echitatii si justitiei-fiecarui individ trebuie sa i se asigure realizarea drepturilor si intereselor

sale legitime.

Principiul echitatii trebuie aplicat atat de legiuitor,cat si de cei care aplica dreptul.

8.Principiul indeplinirii angajamentelor asumate si al bunei credinte:

-orice persoane este tinuta sa execute obligatia pe care si-a asumat-o la termenele si in conditiile
cinvenite

-principiu specific dreptului national public,unde nici una din parti nu poate invoca dispozitile din dreptul
sau intern pentru a justifica neexecutarea obligatilor asumate
-acest principiu al indeplinirii angajamentelor asumate si al bunei credinte este un principiu fundamental
si al dreptului intern,fiind consacrat de art.1270 din noul Cod civil.

Forta obligatorie a contractelor se impune atat patilor,cat si instantei de judecata.

Buna credinta se prezuma,astfel ca reaua credinta trebuie dovedita.

Principii specifice diferitelor ramuri juridice

A.Principii specifice dreptului civil

1.Principiul proprietatii

-temei juridic-art.44 din Constitutie,Noul Cod Civil,alte dispoziti legale

-proprietatea privata este garantata si ocrotita in mod egal de lege,indiferent de titular

-nimeni nu poate fi expropiat decat pentru o cauza de utilitate publica,stablita potrivit legii,cu o dreapta
si prealabila despagubire

-continutul dreptului de proprietate presupune existenta a 3 atribute :posesia,folodinta si dispozitia

-dreptul de proprietate are 2 forme:dreptul de proprietate piblica si dreptul de proprietate privata

-dreptul de proprietate privata se imparte in drept de proprietate particulara,atunci cand el apartine

persoanelor fizice si persoanelor juridice de tip particular si drept de proprietate privata al statului

-bunurile proprietate publica a statului sunt inalienabile,imrescriptibile si insesizabile.

2.Principiul egalitatii in fata legii civile

-art.4 anil.(2)si art.16 din Constitutie,art.30 din noul Cod Civil.

-rasa,culoarea,nationalitatea originea etnica,limba,religia,varsta,sexul sau orientarea

sexuala,opinia,convingerile personale,apartenenta politia,sindicala la o categorie
defavorizata,averea,origineasociala,gradul de cultura,precum si orice alta situatie similara nu au nici o
imfluenta asupra capacitatii civile.

-persoanele juridice se supun si ele acestui principiu,in felul urmator :toate persoanele juridice dintr-o
anumita categorie se supun,mod egal,normelor juridice edictate pentru reglementarea acelei categorii
de persoane juridice.

3.Principiul imbinari intereselor individuale cu interesele generale

-temei juridic-art.14,alin.1,art60,art187 Cod Civil

-valabil atat pentru personae fizice cat si pentru personae juridice

-nu se poate deroga prin comventii sau acte juridice unilaterale de la legile care intereseaza ordinea
publica sau de la bunele moravuri

-orice pers.fizica sau pers. Juridica trebuie sa-si exercite drepturile sau sa-si execute obligatile civile cu
buna-credinta,in acord cu ordinea publica si bunele moravuri

-orice pers. fizica are dreptul sa dispuna de de sine insasi,daca nu incalca dreopturile si libertatile
altora,ordinea publica sau bunele moravuri

-orice persoana juridia trebuie sa aiba o organizare de sine statatoare si un patrimoniu propriu,afectat
realizarii unui anumit scop licit si moral,e acord cu interesul general.

4.Principiul garantarii si ocrotirii drepturilor subiectiva civile

-temei juridic-art.1,alin.3,art.21 din Constitutie si art.26 Cod civil

-drepturile si libertatile civile ale persoanelor fizice,precum si drepturie si libertatile civile ale
persoanelor juridice sunt ocrotite si garantate de lege

-in cazul incalcarii dreptului subiectiv civil,se poate obtine restabilirea acestuia prin itermediul procesului
civil

5.Principiul bunei-credinte

-temei juridic:art.14,alin.1 Cod civil

-este consacrat atat pentru persoanele fizice,cat si pentru persoanele juridice

-orice persoana fizica sau persoana juridica trebuie sa isi exercite drepturile si sa isi execute obligatile
civile cu buna credinta

-acest principui este reglementat nu numai in privinta exercitarii drepturilor subiective civile,ci si a
exercitarii obliagtiilor civile

-legea instituie o prezumtie relativa de buna credinta ,care poate fi insa rasturnata prin proba contrara

B.Principiile specifice dreptului comercial

1.Principiul libertatii comertului

-optiunea neingradita a profesionostilor de a dispune in mod liber asupra obiectului si asupra

modaliatatilor de desfasurare a operatilor comerciale

2.Principiul concurentei loiale

-implica exercitarea faptelor de comert in conditii cat mai competitive,fara insa a prejudicia prin fapte de
concurenta nelioala interesele altor comercianti
C.Principiile specifice dreptului penal

1.Principiul legalitatii incriminarii si a pedepsei

-o fapta chiar daca este periculoasa nu poate fi considerata imfractiune atat timp cat prin lege nu este
calificata ca atare

-o constrangere aplicata unei persoane nu constituie o pedeapsa decat daca a fost prevazuta prin lege

-stabilirea raspunderii penale trebuie sa se faca potrivit legii

2.Principiul umanismuli

-intreaga reglementare penala trebuie sa pornesca de la interesele fundamantale ale omului

-sanctiunile penale,pe langa functia coercitiva indeplinesc si functia de reeducare

3.Principiul personalitatii raspunderii penale

-atat obligatia ce decurge dintr-o norma penala de a avea o anumita conduita,cat si raspunderea ce
decurge din nesocotirea acelei obligatii revin persoanei ce nu si-a respectat obligatia,savarsind fapta
interzisa,si nu alteia ori unui grup de persoane

In dreptul penal nu se poate antrena raspunderea penala pentru fapta alteia.

4.Principiul individualizarii juridiciare a sanctiunilor de drept penal

-stabilirea si aplicare sanctiunilor de drept penal se realizeaza in functie de gravitatea faptei savarsite,de
periculozitatea imfractorului,de necesitatile de indreptare ala ecestuia.

D.Principii specifice dreptului comunitar

1.Principiul subsidiaritatii

-temei juridic:art.5,alin.2 din TCE

-in domenice care u tin de competenta sa exclusive,Comunitatea nu intervine decat daca,si in masura in
care obiectivele activitatii proiectate nu pot fi realizate de statele membre intr-o maniera satisfacatoare
,insa pot fi realizate mai bine la nivel comunitar,datorita dimensiunilor sau efectelor actiunii priectate.

-principul subsidiaritatii permite ca deciziile luate sa fie cat mai aproape de cetateni.

-Uniunea nu actioneaza in problemele care se pot rezolva mai bine la nivel regional,local sau national.

2.Principiul proportionalitatii

-temei juridic:art.5,alin.3 din TCE

-nicio actiune a Comunitatii nu va depasi ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivului tratatului

3.Principiul loialitatii(principiul solidaritatii)

-statele membre vor lua toate masurile corespunzatoare,indiferent ca sunt generale sau speciale,de a
asigura indeplinirea obligatiilor ca rezulta din tratate ori din actiunea intreprinsa de institutiile Uniunii
Europene.

-exista 3 obligatii in sarcina statelor membre,doua pozitive si una negativa:

*obligatia de a lua toate masurilr corespunzatoare ,indiferent ca sunt generale sau

speciale,de a asigura indeplinirea obligatiilor ce rezulta din tratate ori din actiunea intreprinsa de
institutiile Uniunii Europene

*indatorirea statelor membre de a furniza Comisiei imformatiile cerute pentru a verifica daca
masurile pe care ele le-au luat sunt in comformitate cu dreptul comunitar.

*statele membre trebuie sa se abtina de la orice masura care ar primejdui realizarea

oviectivelor comunitare

4.Principiul egalitatii

-presupune excluderea discriminarii,adica un tratament egal al partilor in situatii identice si comparabile.

-poate exista si o discriminare inversa, in sensul ca un stat comunitar acorda statut privilegiat ,mai
favorabil resortisantilor altor state comunitare decat proprilor sai resortisanti si,in consecinta,un
tratament discriminatoriu fata de acestia din urma.

TEMA 4

IZVOARELE DREPTULUI

Notiunea de izvor de drept

In sens material prin izvor de drept se inteleg necesitatile care determina si impun,intr-un anumit
moment aparitia unei legi.

In sens formal,prin izvor de dreot se intelege forma specifica de exprimare a normelor de drept
:lege,ordonanta,hotatrare,instructiuni de aplicare,ordine etc.

Clasificarea izvoarelor formale ale dreptului

1.Izvoare scrise :

-actul normativ

-contractul normativ
-practica judecatireasca

-doctrina

2.Izvoare nescrise

-obiceiul(cutuma)

Actul normativ

In Romania,sistemul actelor normative juridice este compus din:legi,decrete,hotarari,ordonante ale

Guvernului,acte normative ale organelor administrative centrale si locale.

A.Legea

Acceptiunile conceptului de lege:

-in sens larg prin lege se inteleg toate actele avand caracter de reglementare,emanate,in urma unei
decizii unilaterale de la o autoritate piblica

-in sens restrans,strict,prin lege se intelege numai acel act normativ adoptat de Prlament,conform unei
proceduri prestabilite.

Categorii de legi

*legile constitutionale-sunt acele legi prin care se adopta sau se revizuieste Constitutia.Constitutia
Romaniei in vigoare a fost adoptata in 1991 si revizuita in 2003.

*legile organice-se adopta in domenile expres prevazute de art.73,alin.3 ,lit.a-t din Constitutie.

B.Decretul

Decretul este actul normativ emis in exercitarea atributiilor sale de Presedintele Romaniei,avand un
caracter exclusiv juridic,dar nu politic.

Presedintele Romaniei poate emite decrete cu caracter normativ sau cu caracter individual.

C.Ordonanta Guvernului

Participarea Guvernului la activtatea de leiferare este una limitata si trebuie autorizata de Parlament.

Se disting urmatoarele categorii de prdonante:

-ordonante simple-care sunt emise in baza unei legi speciale e abilitare adoptata de Parlament,in
limitele si in conditiile prevazute de aceasta.Ordonantele simple nu pot inteveni in domeniul legilor
organice ,legea de abiltare stabilind domeniul si data pana la care se pot emite acestea.

-ordonante de urgenta-adoptate de Guvern in situatii extraordinate a caror reglementare nu poate fi

amnata.
-pot fi emise atat in domeniul legilor ordinare cat si organice

-nu pot fi emise in domeniu legilor constitutionale,nu pot afecta regimul institutiilor fundamentale ala
statului,drepturile,libertatile si indatiririle prevazute in Constitutie,drepturile electirale si nu pot viza
masuri de trecere silita a unor bunuri in proprietate publica.

D.Hotararea Guvernului

-intervine atunci cand executarea unei prevederi din lege reclama stabilirea de masuri sau de
regulisubsecvente,care asigura corecta lor aplicare.

E.Actele normative ale organelor administratice centrale si locale:

-ordinele si instructiunile ministrilor

-hotararle cu caracter normativ adoptate de consiliile judetene si Consiliul General al Municipiului

Bucuresticonsilile municipale,orasenesti si comunale in limitele competentelor acestora

-aceste acte normative au forta juridica inferioara tuturor celorlalte izvoare de drept,ceea ce inseamna
ca reglementarile juridice pe care le contin trebuie sa fie conforme normelor de drept existente in legi si
in celelalte surse ale dreptului.

Contractul normativ

Ca izvor de drept,prin contract normativ se intelege reglementarea cu caracter generic ca cuprinde

clauze cu caracter general si impersonal.

Prctica judecatoreasca(jurisprudenta)

Practica judecatoreasca este alcatuita din totalitatea hotararilor judecatoresti pronuntate de catre
instantele de toate gradele .

In sistemul nostru de drept ,jurisprudenta nu are rol creator,respectiv nu este izvor de drept,spre
deosebire de sistemul common law ,unde judecatorul este creator de lege.

Prin urmare,in sistemul nostru de drept,precedentele judiciare nu au o valoare juridica general

obligatorie,judecatorul nefiind tinut sa pronunte aceleasi solutii in alte cauze.

Exceptii:

-deciziile Inaltei Curti de Justitie si Casatie in cazul recursului in interesul legii,atunci cand se constata ca
in practica instantelor o anumita reglementare este aplicata in mod diferit.Hotararile pronuntate in
recursurilein interesul legii au rolul de a realiza interpretarea si aplicarea unitara a dreptului pe intreg
teritoriul tarii,fiind obligatorii pentru instantele inferioare.
-deciziile Curti Constitutionale sunt general obligatorii de la data publicarii lor in Monitorul Oficial si au
putere numai pentru viitor.Dceiziile prin care se judeca exceptiile de neconstitutionalitate sunt
obligatorii erga mones(pentru toti)nu numai pentru partile din litigiu.

Doctrina juridica

Doctrina juridica reprezinta literatura juridica de specialitate.

In sistemul de drept romano-germanic,cat si in acel anglo-saxon,opiniile exprimate de autori in doctrina

nu au forta juridica obligatorie si prin urmare nu constituie izvor de drept.

Obiceiul sau cutuma

Cutuma consta intr-o practica genarala ,relativ indelungata ,repetata,in raporturile dintre subiectele de
drept,acceptata de catre acestea drept regula obligatorie.

Pentru ca obiceiul sa fie izvor de drept este necesar ca o norma juridica din cuprinsul unui act normativ
sa faca trimitere expresa la respectivul obicei.

Cutuma este o sursa de drept subsidiara ,neputand contrazice prevederile normelor imperative.

Izvoarele dreptului Uniunii Europene

-izvoare originare

-izvoare derivate

-jurisprudenta Curtii de Justitie a Uniunii Europene

1.Izvoarele originare sau pimare care cuprind tratatele constitutive ale comunitatilor europene si
tratatele de modificare a acestora.

-Tratatul de la Paris instituind Comunitaea Europeana a Carbunelui si Otelului(C.E.C.O)semnat la 18

aprilie 1951 si intrat in vigoare la 10 august 1952,acest tratat a fost incheiat pentru o perioada limitata
de 50 de ani,incetand sa mai produca efecte juridice in anul 2002.

-Tratatele de la Roma din 25 martie 1957,instituind Comunitatea Economica Europeana (C.E.E)si

Comunitatea Europeana a Energiei Atomice(C.E.E.A sau Euratom)

-tratatele modificatoare ale tratatelor constitutive

-tratatele de aderare ale statelor membre la Comunitatile Europene

-diferitele protocoale,conventii,documente anexe la aceste tratate ,pe care Curtea le-a caracterizat ca
avand aceeasi forta imperativa,de exemplu Statutul Bancii Europene de Investitii(B.E.I),Protocoalele
semante la 17 aprilie 1957 la Bruxelles,asupra privileilor si imunitatilor.
2.Izvoare derivate actele normative adoptate de cetre institutiile comunitare in vederea realizarii
obiectivelor comunitare fixate i izvoarele originare de drept comunitar:

a)Regulamenetele:

-au caracter general,forta obligatorie si aplicabiliate directa

-se publica in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

-intra in vigoare de regula la 20 de zile de la data publicarii in Jurnalul Uniunii Europene sau la o alta
data prevazuta expres in regulament.

-se impun institutiilor Uniunii Europene ,statelor membre,autiritatilor si cetatenilor acestora.

-ele vin direct aplicabile in statele membre fara a fi nevoie de transpunerea lor in dreptul national.

b)Directivele

-sunt obliagtorii in ceea ce priveste rezultatul ce urmeaza a fi atins de catre statele membre.

-au caracter normativ incomplet,lasand statelor alegerea mijloacelor si formelor necesare pentru
atingerea rezultatului.

Directiva stabileste o obligatie de rezultat in sarcina statelor membre destinatare,care trebuie realizata
intr-un anumit termen.

-de la obligatia de transpunere a directivei,statul nu se pate echiva nici prin invocarea legislatiei
proprii,nici prin invocarea faptului ca nici alte state membre nu au preluat directva la termen.

c)Deciziile

-au caracter individual intrucat se adreseaza unor destinatari individualizati.

-au caracter obligatoriu.

-au caracter normativ complet.

d)Recomandarile si vizele :

-sunt acte institutionale lipsite de efect obligatoriu.

-avizul este exprimarea unei pareri asupra unei probleme date.

-recomandarea-un instrument de actiune indirecta urmarind apropirea legislatilor statelor membre.

3.Jurisprudenta Curtii de Justite a Uniunii Europene

-este izvor de drept unional.

-obiectivul fundamental al CJUE este asiguararea respectarii dreptului Uniunii in interpretarea si

aplicarea uniforma a tratatelor.Astfel, la cererea unei institutii a uniunii,a unui stat sau a nuei prsoane
particulare interesate direct,Curtea poate sa actele Comisiei,ale Consiliului sau ale guvernelor nationale
care ar fi incompatibile cu tratatele.