PETERV.

BRETT
RAZBOIUL LA
LUMINA ZILEI
Traducere din limba englezd
ANn-VnnoNICA MIRcEA

Prrrn v" Bnntr s-a niscut pe 8 februarie 1923 si a crescut, dupi cum el insuEi
povesteste' cu o dieti neintrerupti de romane fantasy gi benzi desenate. A
scris povestiri fantasy de cind se gtie. ln 1995 aprimit de la Buffalo university
o diplomi de licenliat in literaturi englezd,gi istoria artei, apoigi-a petrecut
un deceniu activind in domeniul literaturii farmaceutice, inainte de a se in-
toarce la pasiunea lui. Locuiegte in Brooklyn, impreuni cu solia, fiica gi doun
pisici. in 2008 a public at Tbe Painted, Man (Omul pictat, Nemira, 2014),
primul volum din seria DEMON. Swlipa d.e;ertwlui (Nemira,2015) este cel
de-al doilea volum, urmar de Rdzboiul la lumina zilei. NEMIRA
 CupnrNs
Mulpumiri
 PROLOG
INEVERA

300 D.i.
Inevera gi fratele ei, Soli, steteau in lumina.soarelui. Jineau
intre tllpile goale rama cAte unui cog, risucind-o cu abilitate in
timp ce d"get"le mAinilor impleteau. La acea ordinaintatd a ziIei,
in cortul lor nn era decit o fAgie ingusti de umbr5. Mama celor
doi, Manvah, stitea acolo, tmpletind la rAndul ei un co9'
Mormanul de ramuri tari, de curmal, din centrul inelului format
din ei trei se micqora fereincetare pe misuri ce lucrau.
Inevera avea noui ani. Soli aYe a1toape de doui ori pe-atAt,
dar erainci tAnir pentru cineva invegmAntat caun dal'Sharumln
toate puterea cuvlntului, in robe negre cu mirosul de vopsea inci
proaspdt. Le dobAndise cu abia o sdptdmAnd in urml 9i stitea pe
o rogolitta, ca str fie sigur ci nu se lipea^de ele nelipsitul praf din
Marele Bazar. tt p"tt." de sus, vegmAntul eralejer,'lesAnd la
vedere un piept neted gi musculos,lucind de transpiralie.
t.i f;cu vAnt cu o f.r:clrrzd.
-'Pe boagele lui Everam, in robele astea te-ncingi, Aq vrea si
mai pot tnci urnbla doarin bido-
- Te poli.bucura de umbri daci 1io doreqti, Sbarum, sptse
Manvah.
 /
l0
PETER V BRETT RAZBOIUL LA LUM1NA ZILEI

Soli iirdspunse cu un ,,st.,, clatinAnd din cap.

- Cu toate astea, Gerra z a sl$itla ultima Petrecere a sulilagilor
. -La asra re agteptai? Si mi_ntorc aici imbrecat
in negru gi si lui Dama Baden gi a povestit cd dama i-a dat doul sute de draki.
tncep sd dau porunci, ca.."
Pentru asta meriti si te doari dosul.
Manvah chicoti.
- Si nu te-audi taic*td'aspunAnd aqa ceva,il preveni Manvah.
- Nu voiam decat si md conving cd"r'rmdibaieEerur meu durce. Privirea lui Soli zvicni citre draperia de la intrarea inciperii
. - N_umai pentru tine qi pentru ir^g^ lamuri Soli din fundul cortului, unde dormea tatll lui.
lucrurile, intinzind mirr^ rasa ciufuieasc^r^surioari,
ii
6 pdrullneverei.
indepdrti degetele plesninduJ 3^, o fecu zA,mbind.
- Mai curAnd sau mai tirzru, o si afle ci fiul l'i e push'ting,
*^E? , spuse Soli. N-o sI mi insor cu o biati fatd doat ca si nu gtie el'
Zimbeainrotdeauna cAnd era Soli in preajmd.
- De ce nu? intrebi Manvah. Ar putea impleti aleturi de noi,
- Cu oricine altcineva, sunt ta f.t a" rdu ca un demon al
Ei ar fi chiar atit de groaznic sd-1i laqi sdmAnla in ea de
citeva
nisipului.
ori gi sl-mi deruiegti nepoli?
.
- Pfui, spuse Manvah, respingAnd ideea cu o flururare de El se strAmbe.
mind, dar Inevera rimase pe gAndiri.
vdzuse ce le fecuse sori celor doi baiegi
- Pentru asta trebuie s-agtepqi si se mdrite Inevera. Se uitd la
majahcare o necdjiserd ea. MAine e Hannu Pash pentrutine, surioard. Poate c5,'darna'ting
in bazar cAnd erau mai mici, iar despre cei slabi qtia
ci nu_i itri vor gisi un barbatl
supnravieguiesc nopqii.
Igi terminr cogul gi il adeugn peste una
- Nu schimba vorba! Manvah il plesni cu o frunzi de curmal.
. dintre numeroasere Pogi infruntaceeace afle tntre zid'urt\e Labirintului, dar nu;i ceea
stive. Apoi le numiri la iugeah. ce se afle tntre coapsele unei femei?
- Inci trei, gi le vom avea gata pe toate cele cerute de Dama Soli se strAmbr iardgi.
Baden.
* Poate, cAnd vine sd le ia, Cashiv - Cel pulin in Labirint sunt inconjurat de bxrbaii puternici,
o si md invite la petrecerea asudali. $i, cine qtie? Poate c-o sI-i plac unui dama pwsh'ting. Cei
Lunii Pline, zise Soli.
puternici, ca Baden, igi ,tin Sharum'u! preferat in garda personah'
cashiv era kai'sharurn airui DamaBaden ajin'parar
9i lui soli, care nu lupti decXt in timpul Asfingirii! Imagineazd-1i, numai trei
adicd' rdzboinicul de care fusese legat
gi ardturi a" ,ir"luptase in nop{i pe lund in Labirint!
prima sa in La.birint. Se spunea cd e cea mai puternici
.noapte
legdturi dintre doi b;rbaji. - Tot e cu trei nopli prea mult, bombini Manvah.
Inevera era nedumeriti.
Manvah pufni.
- Labirintul nu e un loc sfAnt? O onoare?
- Daci. o face, DamaBaden o sI te puni pe tine sd duci un co;, Manvah scoase un mormiit gi reincepu sd tmpleteascd. Soli se
despuiat gi uleiar, ca si sdrbitor"gti Lrrr'
irfi", uita la ea multi vreme, cu privirea pierduti. Zimbetd vesel ii
"i"rl";;f;;i;
plin unuia dintre batrAnii lui linge_blide libidinogi.
dispiru de pe fa1l.
Soli rAse.
- Labirintul e moarte sfAnti, spuse, intr-un tirziu. Un berbat
- Am atzit cI nu de cei betrAni trebuie sd te temi. Cei mai care moare acolo are asigurat locul in Paradis, dar eu, unul, tncd
mulgi semulgumesc doar sI priveasci. Tinerii poartdl^rin|ero^r:" nu sunt neribditor siJ intAlnesc pe Everam.
sticlule cu ulei.
Oftd.
- tmi pate riu, spuse Inevera.
Soli se scuturd 9i zAmbetul ii reveni pe buze in clipa urmitoare.
 12 PETER V. BRETT RAZBOIUL LA LUMiNA ZILE] 13

- E mai bine si nu-1i faci griji pentru aga ceva, surioard. Tu gi Soli nu trebuie sd r5mAneli aici decAt pAni cAnd vesteqte
-
Labirintul nu-e o povard p. ."r. ,_o
io4i tu. dama amurgul, berbate
- Fiecare femeie din-Krasia poarti povaraasta, fiule, spuse Kasaad se innegurd lafagd.9i dadu peste cap incd o cdniiit.
Manvah, deqi nu lupti aldturi de voi.
In momenrul acela,de dincolo de draperia din - Cum am izbutit si-l nemullumesc pe Everam atit de tare
se au.zird.un geamlt qi un foqnet. CAteva
spatere corturui incAt eu, marele Kasaad asu Kasaad am'Damaj am'Kaji, care a
clip , iu;;;." trimis in abis alagai {drl. numdr, sI md injosesc pdzind un morman
aparigia Kasaad. Tatdl Ineverei nici mdcar
nu ^^i'tirriu,
se uiti ra Manvah de coquri? Ariti cu mdna cdtre stivele in care i;i aranjasere ceilalli
:eid 9 inghionti cu vArful cizmei ca si plece d. p. iil" ;. munca, privinduJe cu dezgust. Ar trebui si mi pregdtesc Pentru
lesAndu-i lui acel loc rAvnit. Arunci jos
do^,repJ*.;ir;;r#n. "_irr,
ele, d1nd. peste cap o cegcuqi de couzi. tgi alagai\baraA gi pentru gloria noplii!
iurne imediat alta, * Adicd sI bea cu ceilalli Sharwm, murmuri Soli, la urechea
strAngAnd din ochi, deranjat de lumind.
Ca de oUir.i,prlrrir"" ii
alunecd peste Ineve ra de parcd, n_ar fi existat, Ineverei. Unitelile care se adunl devreme merg in centrul
opr;rrJ,r_'r. ,"p.a"
asupra fratelui ei. Labirintului, unde lupta e feroce. Cu cAt tAndelegte mai mult, cu
- Soli! Lasi coqul ila jos! Acum eqti Sharwrn, n_ar trebui si atht are mai puqine ganse si infrunte un alagai dupi ce s-a tmbetat
.lucrezi cu couzi ca un pigat de cimili'
cu mAinile, ca un hhaffit!
- Tatd, trebuie.si ierminim repede nigte coguri cerure, Couzi. O bduturd detestati de Inevera. Fdcuti din grAne
rdspunse Soli. Cashiv... fermentate gi aromati cu sco4iqoarl, se vindea ln sticle mici, de lut,
- Pfi!f5cu
Kasaad, fluturAndu-gi mAna cu dispreq. qi se bea din cegcule incl qi mai mici. Mirosul unei sticie goale era
Nu_mi pasi aia nu
c.evrea pwsh'ting-ul dla u}eix qi parfumat! de-ajuns ca sF, a.rdenirile Ineverei gi s-o niuceasci. tr,
Lase coiul jos 9i ridiJere "rorrn
de-acolo pAnd nu te vede.irre,ra mAnjindu_gi se sim ea sco4igoara. Se spunea cI gustul ei se simte clat abia dupl'
noile robe nesre. E
destul de rdu cd rrebuie sr-gi irosegti ziuainb-";;i;;rd;" trei cegti, dar in aI cui cuvAnt te mai puteai increde dupd ce biuse
- Se pare cd n-are nici cea mai mici idee de atita corrzr? Era gtiut cit te face sd exagerezi qi ili de ilvia grandorti.
bomb;ni Soli, prea incet ca sdl audd Kasaacl. ""a" "irr-lrd, - Soli! se risti Kasaad. Lasd munca tn seama femeilor 9i vino
Nu se opri din tmpletit. sl bei cu mine! Sd s5rbdtorim Inoartea celor patru alagai Pe care
* Sau mAncarea de pe masa lui. iai ucis azi-noapte!
Manvah igi dedu ochii pesre
cap. Oftd. Mai bine di-i ascultare. l.lrzicec-am factit singur treabaunei unitagi intregi, mormdi
-
- Acum su.nt Sltarum, pot face orice vreau. Cine e el ca sd_mi Soli. Degetele i se migcau tnci gi mai repede. Nu beau covzi,tatd,
spu;, mie sd nu impletesc ramuri de curmal, strigi apoi. Evejah-ul o interzice.
daci asta_eii"ir.$i;l
In timp ce vorbea, mAinile lui Solo se migcau.hi"r;ri;;;il" Kasaad pufni, dAnd peste cap o alti cegcu1i.
dechp'ndatunci, atAt de repede incAt degetele
nu i u" rr",t.",rii".. - Manvah! Atunci, pregltegte-i fiului tdu sharik niqte ceai!
Cogul la carelucra eraaproape gata gi pd"rea
hotira, ,a_f ,..*A.. Dddu din nou cegcula peste cap, dar de data asta din ea se scurseri
Inevera tl privea uluite. sori putea se-mpl"te",
cd aproapela fer de doar cAteva picituri. $i mai adu-mi couzi'
repede ca Manvah.
- Everam si-mi dea r6bdare, murmuri Manvah. Asta a fost
-E tatirl tdu, insisti Manvah. DacI nu faci
ce spune, o si ne ultima sticla, birbate, strigd apoi.
pard. rdu tuturor.
Se inroarse spre Kasaad qi
- Atunci du-te gi mai cumpdri, se riloi Kasaad'
i;i indulci glasul. Inevera auzi dinlii mamei ei scrAgnind.
 PETER V. BRETT RAZBOITJL LA LUMINA ZILEI

- Jumitate dintre corturile dinbazar s-au inchis deja,bdrbarc, lichid din sticla de couzi,ofti. O si mi-ntorc atAt de repede incAt
gi trebuie si rerminim cogurile inainte de sosirea lui cashiv. nici n-o sI gtii c-am plecat.
Kasaad igi fluturi mina adezgust.
- tnapoi la treabe, Inevera! se rlsti Manvah, cAnd Soli plecd
- cui ii pasi dacd mrzerabilur dra de push'tingtrebuies-agtepte? in fugi.
Soli risuflI scurt, gi Inevera vdzu opau de .t-Aog. p. *Arrr
l.ri, Inevera se uita in jos, dAndu-gi seama ci numai ea lncetase
td.iatd, de marginea ascugitd a unei frun)ede c,rrmai El strAnse
din lucrul ca sl urmlreascd tot ce se Petrecuse. Reincepu imediat sI
dinpi gi continud si impleteasci.
impleteasc5.
- sd-mi fie cu iertare' onorate sog, dar trimisul rui DarnaBaden Pe tatll ei nu indriznea si-l priveasci direct, dar nu se putea
n-o si agrepre, zise Manvah, vdzAndu_gi de impletit.
Dacd soseqte tmpiedica sdtragd. cu coada ochiului citre el. Kasaad se uita la
$r nu sunt gata toate cogurile, o si coboare aleea sd cumpere iar Manvah, care risucea coqul cu picioarele ei abi1e. Roba neagri i
de la Krisha. $i, dacd nu ia cogurile noastre, n_o
s_avem bani se ridicase in timp ce lucra, dezgolindu-i gleznele gi pulpele.
pentru birul teu de rdzboigi cu atAt mai pulin penrru
couzi. Btubatul ei igi duse minalaincheietura picioarelor 9i se frecd.
- ce?! zbierd Kasaad. ce-ai fecut cu banii mei? Aduc acasi o - Vino, nevastl, ag vrea...
suti de draki in fiecare siprimAni!
- Trebuie. SI. Muncesc.
- Dintre care o jumitate se inrorc inapoi, la dama,ca bir de Manvah lui o breangd de curmai din grdmadd gi ii rupse
fizboi, iar tu iei de fiecar e datd d,ouezeii ca bani de buzunar. frunzele cu pocnete puternice.
Restul se duc ca sI ai couzi gi cugcur, gi n_ajung nici
pe deparre, Kasaad piru sincer nedumerit de rdspunsul ei'
mai ales cand aduci acasd, de fiecare sabat, o jimetatide
de sharum-iinsetagi. couzie scump, bdrbate.
iuzin; - De ce-gi re{ruzi birbatul, cu nici o ori inainte de a pleca in
Dama taiedegetele noapte?
mari ale mAinilor oricdrui khffit prrns cir vinde, aqa
cd iisc.rl - Fiindcl mi-am frAnt spatele stAnd aplecatl deasupra coqurilor
se-adaugi in pretr.
Istora mai multe siptlmAni, rispunse Manvah. Fiindcd e tirziu
Kasaad scuipi.
gi pe alee s-a lisat linigtea. $i fiindce am un stoc lntreg, feri niciun
- Khffit ar vinde qi soarele, dacd.l-ar putea da jos de pe cer. ak paznicin afard de un begiv in cXlduri!
Acum.fugi gi cumpdri ceva care se-mi fac; mai ugoara
Kasaad rAse scurt.
acelei jumdt egi de berbat. "gr.pr"r."
- De cine si le plzeasci?
soli iqi termind copul, se ridici 9i il tranti deasupra stivei
sare. - tntr-adevir, de cine? intrebe o voce 9i, cAnd se tntoarseri cu
- Ma duc eu, maml Chabin trebuie se aibd, 9i el nu inchide toli citre sunetul ei, o vdzurdpe Krisha apdrind de dupd un coll
niciodatd inainte de a se vesti amurgul.
qiintrAnd in cort.
Ochii lui Manvah se ingusrari, d", o., gi_i desprinse
de pe Era o femeie voinici. Nu'grasi - in Sulila Degertului doar
impletiturd. $i ea incepuse sdlucreze mai repede,
.orrr,r*ril. cAgiva se bucurau de luxul dsta -, ci fiica unui luptitor, iatd in
mAinilor ei iugi erau neclare "..rri
spate, cu pasul greu si mAinile bitetorite. Aidoma lui Manvah,
-J\lu-mi place si pleci cAnd avem munca unei iuni intregi in pvrta,ca orice dal'ting, obignuitul vegmAnt negru, care o acoperea
vizul tuturor.
din crqtet pAni-n tdlpi. impletea 5i ea coquri, fiind principala
. -_ N-o sd. ne jefuiascd nimeni cAnd e tata aici, spuse Soli, dar,
cAnd se uiti la Kasaad, care incerca sd lingd
rivall alui Manvah din tribul Kaji - nu tot atAt de indemAnatici,
ultima picarur; de dar mai ambiqioasi.
 t6
PETER V BRETT I{AZBoIUL LA LUMINA ZII,EI t7

Intri tn corr urmara de arte parru femei in negrul purtat de
dal'ting. Doud, cu felele acoperite de vilul ,r"grrr,"ii
.*r, ,,rr*i
de cununie, impirleau acelagi berbat. Celelalte,
cu fegele
descoperite, erau fiicele ei nemiritate. Dar infajigarea
lor mai
degrabd ii punea pe barbagi pe fugd decAt si_i
indemne sa 9i le fac;
nevesre. Niciuna dintre cele cinci femei nu
era firavd gi se
imprds,tiarx prin cort ca qacalii care incolpesc '-
un iepure.
- Lucrezi pini,la ore tirzii, observI Krisha. Cele mai multe
corturi ;i-au legat clapele de la intrare.
Manvah ridicd din umeri, fare sa_'i ia ochii de la cogul
pe care_l
impletea.
- PAnn la vestirea stingerii mai e aproape o ori.
- tnainre de Petrecerea de Lunr prinr d,e ra DarnaBaden,
cashiv vine intotde aunarasfargitul zilei, nu-i aqa? intrebd
Krisha.
Manvah nu-gi ridici privirea.
- Mugteriii mei nu-s rreaba ta, Krisha.
tr,lrr"*. ce tncepea si se dezmeticeascl, cele doui surori de
cununie ale Krishei se migcau ca una. Din mAnecile largi le
coborAri tn mAini bastoane scurte, din lemn de ratan,infegurate
in phnzd, neagrd. Una di4tre ele il inhape de umeri intorcAndul
astfel incAt sd primeasci lovitura celeilalte in pAntece gi il flnu ca
si se asigure cd-l nimerea in plin. Rdmas fdreaer,Kasaad gemu de
durere, iar f.emeiaconrinui, pocninduJ la incheietura picioarelor.
Geamitul lui deveni lipdt strident.
Inevera scoase un strigit gi snri in picioare, dar fiicele Krishei o
ingflcari cu brutalitate. $i Vlanvah d;du sI se ridice, dar piciorul
Krishei o lovi cu putere infagd.,trAntind-o la plmAnt. Urle din toate
puterile, dar eratirziugi nu se auzi niciun strigit de rispuns.
Krisha se uiti la cogul de pe podea.Izbitu,ra sandalei ei nu-l
distrusese, igi reclpltase forma de mai inainte. Inevera zimbi
numai pinl, cind o vdzu alungindcu picioarele pe el dintr-un salt
qi izbutind sl-l striveasci dupi trei sdrituri.

- Sunr, cAnd te folosegti de {iul tdu push,tingca si_i furi pe_ai tn p"rt." cealaltd, .o.rrilrli, surorile de cununie ale Krishei
mei, veni rlspunsul, cu voce joase, ameninletoare. continuau sdl bati pe" Kasaad.
Fiicele Krishnei se apropiard de Inevera, aqezAndu_se
intre ea
- Tipi ca o femeie, rAse una, lovindul din nou intre picioare.
gi mama ei. Surorile de cununie se
tndreptari spre partea dirr rf"t" ; Si nu gtie si se bati nici mdcar cAt o femeie, strigi cealaltd.
a cortului, citre Kasaad. iqi lui mAinile de pe umerii lui, iar Kasaad se pribugi gAfAind,
De data asta, Manvah se uiti in sus. cu durerea gi umilinga amestecAndu-i-se pe chip. Femeile il lisarn
- N-am furat nimic. Cashiv a venit aici, spunAnd ci toate in pace 9i se duserd se dirAme stivele cu lovituri de picior gi si
cogurile tale se rup cAnd le umple. Dacd nu_gi strice coguriie izbindu-le cu bastoanele.
merge negopl, vina
e a impletitoarelor tale, nu a mea. Inevera incerci sd se elibereze, dar femeile tinere care o qineau
Krisha dedu din cap, luAnd cogul abia addugatde
iqi intejiri strAnsoarea.
Inevera peste
celelalte. - Stai potolitd sau igi frAngem degetele, 9i n-o sd mai pogi impleti!
Inevera tncetl sd se mai zbatd, dar ochii i se ingustarn
foi gi se
- Tu 9i fiicatafacegitreabdbund, spuse, plimbAndu-gi
un deget rrgor, pregitindu-se s-o loveascd pe cea mai apropiatd
peste impletiturd. dintre ele in
scobitura gleznei. Se uiti la Manvah, dar mamaei chtini din cap.
Pe urmi azvirlicoguljos gi igi apisn pesre el talpa unei
sandale. Kasaad tugi scuipAnd sAnge gi se sllti in coare.
- Femeie, cum indrdznegti? zbiere Kasaad .rl.rit,
s5-9i creadd
,rerrerrirrarr_i - TArfelor! CAnd vor auzi dama una ca asta...!
ochilor.
Krisha il intrerupse rizind pe infundate.
Siri in.picioare sau cel pugin incerci s_o faci gi se cletini
nesrgur' Igi cdutd din ochi suiipa gi scurur, dar
- Darna? Kasaad, fiul lui Kasaad, o si te duci la ei si le spui ci
erauin despi4itura tc-ai tmbitar cu couzi gi te-au batut nigte femei? N-o sd-i spui nici
din spate a conului.
rrrlcar ajin'pal-ului tdu, dacd gi-o trage in noaptea asta!
 IB PETER V BRETT
Kasaad incercl sI se ridice, dar o femeie il lovi scurt in pAntece,
9i cdzu pe spare. Nu se mai clinti.
- Pfui! strigd femeia. S-a pigat pe el, ca un copil!
RAseri toate.
- Asta-mi da o idee! exclami Krisha, agezAndu-se deasupra unei
stive ri.sturnate gi sdltAndu-gi robele. De ce sd asudim strivind
cogurile astea oribile, cAnd e mai simplu sd le murderirn?
Se ghemui qi-qi lase'udul sd curgd, migcAndu-;i qoldurile intr-o
parte gi in alta,ca si improaqte cAt mai multe coquri. Celelalte femei
rAseri gi-qi ridicarl la rAndul lor robele, casd,facdacelaqi lucru.
- Sirmana Manvah! o batjocori Krisha. Cu doud crearuri de
parte berblreasci in familie, dar cu niciun barbat. Bdrbatul 1i-e
mai rdu decnt un khffit, iar fiul push'ting e atAt de ocupar cu
suptul mdtirAngilor, cd nici mdcar nu mai de pe-aici.
- Nu-i chiar aqa.
Inevera intoarse la timp ca sX vadi pumnul gros al lui Soli
se
inchizlndu-se in jurul incheieturii mAinii uneia dintre tinerele
care o lineau. Femeia lipd de durere cAnd Soli ii smuci brapul in
sus, rd.sucindu-i-l cu cruzime, iar el lovi apoi cu piciorul,
trAntindu-i sora lati la pdmint.
- Taci! ii spuse femeii care li2ta. Atinge-te inci o dati de sora
mea, ;i-1i tai mina din incheieturi in loc si gi-o risucesc.
- RdmAne de vdzut, pwslt'ting, spuse Krisha.
Surorile ei de cununie igi ldsaseri robele in jos gi se apropiau
de Soli, cu bastoaneie pregitite si loveascd. Krisha zvilcni din
incheieturd qi propria biteii alunecd in mAnI.
Inevera icni, dar Soli, degi netnarmar, se apropie de ele f;re
nicio teamd. Prima femeie lncerci si-l loveasc d., dar el era mai
iute, se trase tntr-o pafi.e, ferindu-se,;i o prinse de brag" Se auzi
un pocnet gi femeia cdzurs,rl|nd, iar bastonui rimase in mAna lui
Soli. Cealalti femeie il atacd, insi el ii pardrprima loviturl inainte
de a o pocni peste fald cu toate puterea. Toate miscdrile lui erau"
line, bine exersate, ca un dans. Inevera 1l privise fecAnd exercilii
de sharusahh cAnd venea acasd din Hannu Pash,inzilele Asfinlirii.
Femeia se pribugi, iar Inevera o vdzusnltAndu-qi vdlul ca si scuipe
sAnge din belgug.
ItAT-BOIUL LA LUMINA ZILEI t9
CAnd se repeziKrisha la el, Soli igi aruncd bastonul gi il prinse
pe al ei in mAni, oprindu-i lovitura. Cu cealaltd mAni o prinse de
guler, o rdsuci gi o apleci, cu fala in jos, peste un morman de
coguri. O izbi gi cu capul {e pimAnt, apoi ii prinse robele de tiv
qi i le snlti mai sus de talie.
- Te rog, se vdicdri Krisha. Fi ce vrei cu mine, dar cru1d,
lccioria fiicelor mele!
- Pfui! Soli scuipd, cu dezgustul vizibil pe fagd. Mai degrabd
i-() trag unei cdmile!
- Ei, haide, push'ting, tl batjocori ea, unduindu-;i qoldurile.
^lrrchipuie-1i ci-s blrbat gi ia-mi fundul.
Soli lui bAta ei de ratan gi incepu s-o batI. Vocea lui era groasi,,
,lc:operea pocnetele sonore ale lemnului pe pielea dezgolitx gi
rurletele ei de durere.
- $i dacn nu egri pwsh'ting, ror te feregti sn-gi vAri barbxlia
intr-un morman de balegd. CAt despre fetele tale, n-ag face nimic
r'irre sd-ntArzie clipa cAnd igi rror pune in sfArgit vlluri peste
rrrtrtrele lor urAte, la nunta cu cAte un biet hhffit.
tgi lun mAna de pe ceafaei, dar continul s-o-batx, mAnAndu-le
t'rr lovituri pe ea gi pe celelalte femei afard din cort. Fiicele
Krishnei le sprijineau pe surorile de cununie gi se indepirtard
t oate impleticindu-se.
Manvah se ridici qi se scuturd de praf. Se apropie de Inevera,
l'llrri si-i dea nicio atentie lui Kasaad.
-Egti teafar;?
Fata ficu semn cI da.
- Y ezi ce-i cu marta, spuse Manvah. N-au avvt prea mult timp.
l)oate izbutim si salvim...
- Prea tirziu, zise Soli, ardtindcitre alee.
Se apropiau trei Sharum,in robe negre fere mAneci gi cu platoqele
ncllre, de ogel forjat, dAnd un plus de farmec piepturilor lor cu
rrrugchi deja perfecgi. Aveau fAgii de mltase neagri legate in jurul
lrir:epgilor reliefaqi gi purtau brdldri de piele cu linte. De spate aveau
prinse scuturi aurii strilucitoare gi lgi gineau suiilele scurte cu
nt'pisare, mergAnd cu gralioasa lejeritate a lupilor plecali dupi pradi.
 20 PETER V BRETT
Manvah ingf;ce un urcior mic, vlrsd apa din el peste Kasaad,
care qemu qi se ridici pe jumdtate.
- inluntru, repede! se risti femeia, lovindu-l fara mile cu
piciorul ca si-l punl in migcare. Birbatul mormii, dar izbuti sI
se tArasci dincolo de draperie, unde nu putea fi vdzut.
- Cum arit?
Soli igi scuturi. roba 9i trase de ea, deschizAnd-o mai tare in fa7Fr.
tntrebarea era ridicoll. Inevera nu inai vizuse niciodatd un
b;rbat atit de frumos ca fratele ei.
- Minunat, ii rdspunse, in qoapti.
- Soli, incAntdtorul meu ajin'pal!strigi Cashiv.
Avea douizeci gi cinci de ani, era kai'Sbarum qi de departe cel
mai chipeg dintre cei trei, cu barba runsi scurt lucind de ulei
parfumat gi cu pielea bran:zatd, de o nuangd ideala. Avea platoga
impodobite cu soarele scdpirltor al ld Dama Baden - fere
indoiah din aur curat - ;i o peruzea imensi tn mijlocul mrbanului.
- Am sperat c-o si te gisesc cAnd vin si iau marfa...
Ajunse destul de aproape ca si vadd harababura din cort.
- ...din seara asta. O, cerule! Pe-aici a trecut o turmi de cimile?
Simli mirosul din aer. $i s-a pigat in trecere?
Lud vdlul de rnltase albe care-iinconjura lejer gAtul gi gi-l duse
.4
la nas. Insotitorii sii ficurd acelagi lucru.
- Am avut niqte.. n"" rluri,,;;;;. Soli. E vina mea, am
plecat pentru cAteva minute.
-Eomarerqine.
Cashiv apropie de Soli p5rAnd si n-o vadi pe Inevera. intirrr"
se
un deget qi gil trecu
peste pieptul musculos al fratelui ei, in locul
unde il pitase un strop de sAnge improgcat. Freci gAnditor sAngele
intre degetul mare gi arItaror.
- Totugi, s-ar zice ci ai revenit la timp ca sd pui lucrurile la punct.
- E pulin probabil si se mai intoarcd vreodati rurma aia de
cimile, spuse Soli.
-
Dar gi-au atins scopul, continui Cashiv, cu tristele. Va trebui
sd crimptrrdm din nou coguri de la Krisha"
ItAZ-BOIUL LA LUMINA Z]LEI II
- Te rog, insisti Soli, punAndu-gi mAna pe bragul lui Cashiv,
ilvem mare nevoie sI vindem marf.a asta. Nu e distrusd in
irrtregime. N-am putea sd-pi ddm micar jumitate?
Cashiv se uiti la m*na de pe bragul lui 9i zAmbi. Aritti'
harababura de co;uri cu un gest dispreiuitor.
- Pfui! Dacd e pigat unul, sunt piqate toare. Nu-i putem duce
sttrpAnului nostru obiecte astfel intinate. Toarnd o gdleatd, de aplt
pe ele gi vinde-le unor kbffit.
Veni mai gigi puse din nou mAna pe pieptul lui Soli.
^pro^pe
- Dar, dacl, ai nevoie de bani, i-ai putea cAqtiga ducAnd coquri
in timpul petrecerii de mAine, in loc si le vinzi. igi strecurd
tlcgetele sub roba largd, a lui Soli ca si-i mAngAie umdrul. Te-ai
l)utea intoarce acasd cu de trei ori prepl acestor coguri, dacir...le
vci duce cum se cuvine.
Soli zAmbi.
- Cogurile n-au taine pentru mine, Cashiv. Nimeni nu le poare
tluce mai bine
Cashiv rAse.
- Vom trece pe-aici mAine-dimineatd, sd te luim tra petrecere.
- Ne intAlnim pe terenul de instrucfie, spuse Soli.
Cashiv dedu din cap, apoi el gi insogitorii lui se indep5rtari pe
,rlce, mergAnd agale citre cortul Krishnei.
M^anvah iqi puse mAna pe umlrul lui Soli.
- Imi pare rdu cd ai fost nevoit si faci aga ceva, fiule.
El ridicn din umeri.
- tr, .rn"l. zile eqti cel care posedd, iar in altele cel posedat.
Singura parte care nu-mi place e ci a cAgtigat Krisha.
Manvah iqi silti valul at3r- cdt era nevoie ca si scuipe pe p5"mAnt.
- N-a cAgtigat nimic. N-are ce coguri se vAndi.
- De unde gtii? se mird Soli.
Mama lui chicoti.
- Acum o siptimAni am pus rozitoare in cortul unde-gi
line marfa.
Dupd ce le a|ur"l,si facl ordine tn cort, Soli le conduse in casa
rnici, din chirpici, in care locuiau. Salvaseri cele mai multe coguri,
 22 PETER V. BRETT
dar unele trebuiau reparate. Manvah ducea in spate o legdturi
rnare de ramuri de cuimal.
- Trebuie sd mi gribesc s-ajung la adunare, spuse Soli.
Inevera gi Manvah il strAnserd in braje gi il sirutarl inainte sd
le intoarci spateie, luAnd-o la fugn prin oragul tntunecat.
InIuntru, marna gi fiica descuiari trapa glifatF,gi coborAri s5-gi
petreacd. noaptea in Oragul de Jos.
Toate cledirile din Krasia aveau in adAncul plmAntului cel
putin un nivel, aflat in legdturd cu coridoarele indreptate cdtre
Ora;ul de Jos propriu-zis, un fagure imens de tunele gi pegterij
care se intindea pe kilometri intregi. Acolo se adeposteau noapte
de noapte femeile, copiii;i kbffit-ti, in vreme ce barbagii lupiau
in alagai'sharak. Lespezi imense de piatre td.tat| impiedicau
demonii sd se inalge din abisul lui Nie, iar pe ele erau dlltuite glife
puternice, rnenite sI-i gini la distanld pe cei care se marerializaserl
in alti parte.
Oragul de Jos era un refugiu de necucerit, consrruit nu doar
ca sd adiposteascd mulpimea din cetate, ci qi pentru a fi el insugi
o cetate, dacd, s-ar fi intAmplat inimaginabilul gi alagai-ri ar li
cucerit Sulila Degertului. Toate familiile aveau od;i in care sd
doarmi, existau gcoli, palate, case de rugiciune gi multe altele"
Inevera si mama ei tmpdrgeau doar un mic subsol cu saltele
pentru dormit, o incipere rece pentru pdstrarea mAncdrii gi o alta,
{oarte mici, cu un put adinc calatrind.
Manvah aprinse o lampi, se agezard,la masd ;i iqi potolirl
foamea cu mAncare rece. Dupd ce spdlarl vasele, Manvah desfecu
legdtura de ramuri. Inevera veni s-o ajute.
Mama ei cletina din cap.
- La culcare cu rine. MAine ai o zi grea. Nu re vreau cu ochii
roqii gi somnoroasl cAnd o si-1i punl dama'tingintrebdri.
Inevera se uitl la fetele din faga ei, care, insopite de mamele
ior, aqteptau intr-un gir lung sI intre in pavilionul dama'ting.
I4iresele lui Everam hotdrAseri cd, arunci cAnd damavesteau, din
minaretele lor, zorii zilei echinocliului, toate fetele care
?mpliniseri noui ani trebuiau sa se infXgigeze pentru Hannu pash,
RAZBOIUL LA LUMINA ZILEI 23
ca si afle care era calea vielii agternutl de Everam inaintea lor.
Pentru un beiat, Hannu Pasb dura mai mulgi ani, dar pentru o
f.atd nulnsemna declt o singuri prezicere a unei da*o'tiog.
Celor mai rnulte li se epunea pur gi simplu cd sunr fertile ;i li
se didea primui lor acoperimAnt de cap, dar citeva aveau sd iasd
din paviiion logodite sau dupd ce primiseri o noui ocupagie.
Altele, mai ales cele sdrace gi neinstruite, erau cumpirate de la
talii lor gi invdgau dansul de pernd, pentru a fi trimise apoi in
Marele Flarem, unde-i slujeau pe rdzbotnicii din Krasia ca
jiwah'Sharum. Era o onoare pentru ele sI poarte in pAntece
luptltori care aveau si-i inlocuiascd pe cei mo4i, linAnduJe piept
demonilor in alagai'sbarak, noapte de noapte.
Inevera se trezise plinn de entuziasm, igi imbrdcase rochia
cafenie gi tgi periase pdrul negru gi des. ii .,rrge, pe umeri
ondulAndu-se de la sine gi lucind ca mitasea, dar eraultima zi cInd
lumea mai pqtea sd il vadl. Avea sI intre in pavilionul dama'ting
ca{atl,, pentru a iegi ca tindrd, femeie, al cirei pdr n-avea sI mai
desfete decAt ochii bxrbatului ei. Avea si-9i lepede rochia cafenie,
ca si reapari in lume purtAnd cuvenitul negru.
- O fi fiind echinox, dar luna eplini, zise Manvah. Micar asra
e de bun augur.
- Foate o sI mi ia Damaji in haremul lui, spuse Inevera. Ag
ptrtea trii intr-un palat, cu o zestre atit de mare incAt n-ai mai fi
nevoitd sd impletegti niciodati.
- Iar tu n-ai mai vedea niciodatd soarele, ii rispunse Manvah,
clestul de incet ca sd n-o aude decAt ea, qi n-ai mai putea vorbi decAt
cu surorile tale de cununie, agteptand si-i ddruiegti plicere unui
lurbat destul de betrAn ca sd-1i fie strlbunic. Clatina din cap. Cel
pulin birul nostru e pletit gi ai doi berbagi care s5-gi poarte de
griji, a;aci sunt putine ganse si-i fii vAndutl Marelui F{arem. Dar
pAnI gi asta ar fi o soarti mai bund decAt sI fii gisita stearpd gi
priviti cu disprel, ca nie'ting.
Nie'ting.Inevera se cutremuri numai gAndindu-se la asta.
(lelor gdsite cu pAntece lipsit de purerea ie d^ rod nu li se
irrgiduia niciodati si se imbrace in negru, rdmineau ^
toatd viaga
irr cenugiu, ca un khaffir, cu fepele descoperite cu ruqine.
 24 PETER V' BRETT
- Poate-o sd fiu aleasi si devin dama'ting, spuse ea.
Manvah cletina din cap.
- N-o si fii. N-aleg niciodati pe nimeni.
- Bunica zice cd., in anul cAnd a trecut ea prin incercarea asta,
au ales o fatd, spuse Inevera.
- intAmplat acum cel pugin cincizeci de ani, rispunse
S-a
Manvah, gi Everam s-o binecuvintezepe onorata mamd atatdlui
tiu, dar e inclinatd s5-nfloreascF, faptele.
- $i atunci de unde vin toate nie'dama'tingi se miri Inevera,
vorbind despre ucenicele femeilor sfinre, cu fege dezgolite, dar
invegmAntate in albul logodnicelor iui Everam.
- Unii spun ci Everam insuEi le lasx grele pe Mirese gi cd
nie'dama'ting sunt fiicele lor.
Inevera iqi privi mama inalgAnd dintr-o sprAnceani, ca qi cum
s-ar fi inrebat dacd nu cumya glumea.
Manvah ridicd din umeri.
- E o explicalielafel de bund caoricarealta. tpi pot spune ci
nicio alti mami din piapd n-a vdztrt vreodatd" o fatd aleasd qi ci
nici n-a recunoscut chipul vreuneia.
* Mami! Surioari!
Pe f.a9a Ineverei se hgi un zAmbet cAnd il vdzu pe Soli
apropiindu-se, urmat de Cashiv. Hainele negre ale fratelui ei erau
incd prifuite din Labirint, iar pe scutul atirnat de umdrul sdu se
vedeau urmele unor lovituri noi. Cashiv ardta,Ia fel de imaculat
ca de obicei.
Inevera alergl si-i tmbrnqi$eze pe Soli. El rAse, o sdltd cu o
singuri mAnd 9i o invArri in aer. Fatagipd, de incAntare, ferl sI se
teamd, nicio clipd. Nimic nu purea s-o inspiimAnte cAnd tgi avea
fratele aldturi. Soli o lese cu delicatele jos, ca pe o panI, gi se duse
si-gi strAngi in braqe mama.
- Ce caugi aici? il tntrebd Manvah. Credeam ci egti deja in
drum spre palatul lui Dama Baden.
- Sunt, rispunse Soli, dar n-am purur sd-mi las sora si plece la
Hannu Pasb fare si-i doresc si se bucure de roate binecuvAntirile
de pe Ala.
IIAZBOII]L LA LI]MINA ZILEI 25
ttrtinse mAna gi mAngAie pirul Ineverei. Ea tncercl s5-l plesneasci
peste degete, dar,fiind mai iute decAt ea, Soli 9i le retrase la timp.
- Crezi cI va veni gi tata sI mi binecuvAnteze? intrebe ea.
- Ah... Soli govni. Din cAte $tiu, tata inci mai doarme in
spatele cortului. Azi-noapte n-a izbutit s-aj ungi la adunar e gi i-am
spus maestrului de instruclie cd-lsupiri pintecele... iariqi.
Fratele ei ridicl nedutor^t din umeri gi Inevera igi las; ochii
in jos, ca sd nu-i vadd dezamdgirea.
El se aplecl, intinse un deget, snltAndu-i barbia cu blAndele, gi
privirile li se intAlniri.
- $tiu ci tata vrea, ca gi mine, sd ai pane de toate binecuvAntirile,
chiar dacl ii e greu s-o spuni.
Ea dedu din cap.
- $tiu. t9i mai aruncd bragele in jurul gAtului lui Soli, pentru
o ultimi oari tnainte de plecarea l,ri. MtrlJrrm"sc!
Cashiv se uiti la ea de parcd ar fi vdzut-o pentru prima oard".
() privi cu zAmbetul lui frumos 9i se inclini.
- Fii binecuvintatd,Inevera vah Kas aad, acvm, cAnd devii femeie!
i1i doresc un so! bun gi mulgi fii, la fel de frumoqi ca fratele tiu.
Inevera surAse giqi simli obrajii tn flecari in vreme ce
rlz.boinicii se indepdrtau fare graba.
tntr-.rn tirziu, girul se puse in migcare. Ziua se scurse incet in
timp ce agteptau sub soarele fierbinte, fiindcd tn pavilion fetele
irrrrau doar cAte una, insogiti de mama ei. Unele rdmAneau
irrluntru numai cAteva minute, iar altele aproape cAte o ori. Toate
it.qeau imbrlcate in negru, pdrAnd deopotrivi umilite gi ugurate.
IJnele se uitau lung in gol, frecAndu-pi brapele cu gAnclul dus qi
llsAndu-se conduse citre casi de mamele lor.
CAnd se apropiari de partea din f.agF, a girului, mama ei o
strAnse mai tare de umeri qi ii simli unghiile infigAndu-se in haine
ltrin rochie.
- Jine-ji ochii in jos 9i limba in frAu cAnd nu gi se vorbegte!
prrieri Manvah. Nu rispunde niciodati la o intrebare cu o alta gi
rrrr contrazice niciodati. Repeti dupd mine: .Da, dama'ting.'
Da, darna'tinp, spuse ea.