COMPETENTA MANAGERIALA

c;s. ' ,t*,,,,,:rOi!trl

procesut
ecu.-ri"""r
frp&;,i1;i n-"Ji" **;; ;JT#ff ;T#;iL
m ;::ffim"fm ;l;;,**{;*;ai'l;dffid
Competen{amanagerialdva fi formatdprin realizarcaobiectivelor
de referinfd.
Obiective de referinfl
Studiindacestmodul, studentulva fi capabil:
' sd identificeconceptele-cheie ale managementuluieducafional;
' sd descrieobiectul,principiile qi funcJiilemanagementului
educa{ional;
' sd analizezeprincipaleledimensiuni ale managementului
clasei de elevi, in
condi{iileactiviHtii educalionaleconcrete;
. s6 analizezediverse stiluri manageriale;
' sd transfereaspecteleculturii organiza{ionale
in acfiuni gi activita}i;
' sd corelezestrategiide motivarea resurselorumanecu
obiectivelede dezvol-
tarea instituliei de invdJ6mint;
' sd argumenteze luareaunor decizii managerialein situa{iisimulate.

Unitdfi de confinut
F undamentelemanagementului educalional
e competenJamanagerialdin
contexturconcepturuide competentra
e Managementeducational_
delimitdri conceptuale
e Principiile qi funcliile managementului
- Managementulclaseide
elevi
e Stil gi stiluri manageriale.
Culturaorganiza{ionali
e Managementulresurselor
umane
e Managementulstrategic

management educalional, managementul clasei

de elevi,
stiluri manag,eriale, leadership, managementul resurselrtr
umane, formare continud, managementul strategic,
prc.tiecta_
rea strate gicd, structuri manageriale

190
 = Competenfa managerialiin contextul conceptului de competenfd
-
cuvintul competenld este de origine latinS: competere a fi capabil, a fi tn
stare. in domeniul educationalnoJiuneade competenfda fost preluatddin alte do-
menii: lingvistici, psihologie,managementulresurselorumane.Mentiondmcd in
domeniul socio-plofesional,notiuneade competenfda apdrutin opozilie cu noliu-
nea de calificare. Prezenlaunei calificdri este o condilie prealabild pentru anga-
jare. calificarea reprezintaun set de cunogtinJeqi deprinderipe care persoanale-a
dobindit qi le poatedemonstradupd finisareaunui program de formare.
Situajia a inceput sd se schimbeodati cu evolulia dinamic[ a societ6]ii,cind
formarea profesionalaa inceput sd nu mai facd,fald dezvoltdrii rapide a tehnolo-
giilor qi cerinfelorreale ale postului de lucru. S-a convenitcd formareaprofesio-
nal6 sd fie ,,misurata" printr-un ansamblu de caiitdli particulare formate Ia o
persoan6fie in rezultatulinstruirii, fie in rezultatulexperienfeiacumulate.Acest
ansamblu, care ii permite persoaneisd facd fa{d unor situatii de lucru inedite' a
primit denumireade comPetenld.
Vom apela in continuare
O competenti este vn poten'lial de acliune a la definilia propusdde cerce-
unei persoane.Aceastdacliune constd?nrea- tdtorul francez C. Delorme
lizarea unei sarcini complexe, prin mobili- (C. Delorme, p.6) : ComPe-
zara resurselor disponibile in diverse
tenta este o achizitrieglobald
situalii.
a persoaneice inlegreazaca-
pacitd{i intelectuale,dePrin-
deri motorii, atitudini culturale gi sociale. O competenfd dobinditd este
recunoscutddacd,eapermite persoaneisd rezolve situa{ii-problemddin activitatea
profesionalagi viafa cotidiana, dintr-o perspectivi de dezvoltarecomplexd' O
competenfdrezultd dintr-un proces de
formare ce are senspentru persoand9i Competenla manageriald vizeazd
care serveqte atit persoanei, cit qi m[iestria gi arla Profesoruluide a
monitoriza procesul educa{ional.
comunitdlii.
Profesorulare funclia de manager
Performanla este dePendentd de al procesului,manageral claseide
competenld, iar competenla manage- elevi, managaral fiecdruielev in
riald a profesorului influenleazd pet- parte qi al instituliei educa{ionale
forman{a instituliei educalionale9i a in ansamblu.Acestea ii conferd
procesului educafional. Competen{a
diverseroluri gi-l determindasupra
unui stil de relationarecu discipolii
presupune ansambluri de cunoqtinfe,
sausubalternii.
deprinderi qi atitudini care formeazd
capacitateapersoaneide a realiza, in
191
 mod adecvatsi cu eficienfdmaximd,sarcinilecareii revin,
Formarea gi dezvoltareacompetenfelorin domeniul managerial
constituie un
proces desfdpuratpe intreaga duratd a carierei pi implicd
o formare specializata,
realizatd'atit in cadrul organizafiei, cit gi in ansamblul
mediului profesional gi
social' Competenta manageriali necesardconducerii
eficiente a qcolii qi a
procesuluieducational,in contextulactual,cel al orientdrii
spreprofesionalizarea
funcfiilor de conducere,de indrumare gi de control
din domeniul educalional
poate fr prezentatdpe categorii de competente,pe
competenfespecifice, domenii
de aplicaregi modalititi de realizare.Managementuleduca{ional
arein vedererea-
lizatea obiectivelor strategicegi operaJionaleale institufiei
gcolare,indeplinirea
misiunii qcolii,expresiea viziunii, etnosuluigi culturii organizalionale.
Accentul activitd{ii managerialese pune pe conducereagi
coordonareaoameni-
lor, pe dirijarea potenfialului acestora.Relafionareaeficientd
a manageruluiqcolar
in mediul educaJionalsau in afara acestuiaeste garantatd
de dezvoltareagi capa-
citateade a folosi in rezolvareaproblemelorurmdtoarele
categoriide competen{e:
1) competen{ede comunicareqi relafionare;
2) competentepsiho-sociale;
3) competentede utilizarea tehnologiilorinforma{ionale;
4) competentede conducere/ coordonareqi organizare;
5) competen{elede evaluare;
6) competenlelede gestionaregi administrarea resurselor:
7) competen{ecarevizeazadezvoltareainstitufionald;
8) competen{elecarevizeazdself_managementul.

competenfa vizeazdprocesulcareconducela performanla.

De exempru, dacd
mediul profesionalrecunoa$tela o persoand,respectiv
la cadrul didacticce aspird
la func{ia de director/managergcolar,cd are capacitatea
de a anima o reuniune
(performanfdidentificatd), din acest fapt se
subintelege,in mod implicit, c6
persoanastdpineEteqi alte capacitdli:de a rezolva
conflicte interpersonale,de a
lua cuvintul in public, de a regla intervenfiilediferililor
participanti,de a sintetiza,
de a reformula.

r Management educafional -
delimitiri conceptuale
Analiza sistemuluieduca{ionaldin perspectivasocio-organiza\ionald
ar putea fi
consideratd,la o primd vedere, un demers mai pulin
obiqnuit, avind in vedere
specificul institutrieigcolare,dimensiuneaei umand
fundamentald.Dar nu exista
activitateumand,individualdqi, mai ales,desfdguratd
in timp, caresd nu presupund
actulconducerii,al managementului.
192
r

Managementul este
Etimologiatermenuluide management esteuna
ampld, degi relativ convergentd:lat. -tnenus un domeniu de interes
(mind, manevrate,pilotare, strunireacailor carc teoretic relativ tindr, dacd
trag un car sau o cdrut[ cu ajutorulh[turilor); finem seamade faptul cd
engl.- to manage(a reuqi,a conduce,a rezolva,a termenul aparepentru pri-
facefaffl la, a dirija, a struni,a administra,a ma- ma datb la inceputul sec.
nevra,a stdp?ni, a se descurca, a gdsimijloace,a XX, fiind introdus in
se pricepe,a cirmui, a ducela bun sfirgit);engl.-
lucrdrile lor de Frederik
managetnent- activilatealartade a conduce,
abilitate,organizare,reugitain atingereaobiec- Taylor Principiile mana-
tivelor,adoptarea deciziiloroptimein proiectarea gementului Stiinlific in
qi realizareaproceselor (E. Joi{d,2000,p.l8). anul 1911 gi ulterior de
H.Fayol Administralia

organilarert, comanda,coordonarea,controlul in 1916. Printre definitiile cele

mai relevanteale managementului putemmenfiona:
. ,,4prevedeagi a planifica, a organiza,a conducegi a controla"(H. Fayol);
' Roy Rowan spuneacd managementul estearta de a lua decizii cu informa-
Jii insuficiente.
Procesulartisticare trei aspectevitale: miiestrie, viziune qi
comunicare.
Din analizadefinifiilor date managementuluideducemcd managerii:
. trebuiesb aibduneltelepentrua realizasarcinile;
' trebuiesd aibd viziunepentrua implementastrategiiinovatoare;
' trebuie sd defind abilitd{i de comunicarela locul de munci qi oriunde
altundeva.
Activitatea de management(condu-
cere) mai este definit[ in literatura de Jean Jacques Servan Screiber
specialitateca un ansamblude ac{iuni defineqtemanagementulca fiind
de planificare, organizare,indrumare, ,,a.rta artelor, deoarece are in
vedere dirijarea talentului altora"
control, decizie cu privire la un sistem
(Apud. I. Petrescu,1993,p.24).
(organiza{ie,institu}ie,grup de oameni,
pfOCgS,tehnOlOgie). t'|'.,)
'):,:t.;:.';.:,:.:,,').'l:':':,,::::
.,:,,.':',:
,:

Componentelecheie,comunetuturor definifiilor, sint:

' nevoiade obiectivegi scopuripentruo activitate;
' exploatarearesurselorumanegi materialeexistente;
' coordonareaeforturilorindividuale.

193
 in acest context, managementuleducaliei apare ca o disciplind de gran(d,
care studiazd evenimenteleimplicate tn decizia organizdrii unei activitdli peda-
gogice determinate Si tn administrarea programelor educative. Managementul
educatiei reprezintd astfel teoria gi practica, qtiin{a gi arta proiectdrii, organizdrii,
coordondrii, evaludrii procesului educationalca activitate de dezvoltareliber6,
integrald,armonioasda individualitafi umanepentruafirmareaautonomagi crea-
tivd a personalitd{iisale,conform idealului stabilit la nivelul politicii educalionale.
Ca disciplind pedagogicdinterdisciplinard,managementuleduca{ionalstu-
diazd',,evenimentelece intervin ?n deciziaorganizdriiunei activitdfi pedagogice
determinategi in gestiuneaprogrameloreducative"(v. co.jocaru,2004,p.3z).
O altd delimitareconceptualdestedatd de cdtre I. Jinga: ,,managementul
educa-
{ional esteStiin(aSiarta de a pregdti resurseleuftrnne,de aforma personalitdli,potri-
vit unorfinalitdli acceptatede in^dividsi de societate"(r. Jinga, 1993,p.26).
Managementuleduca{ionalstudiazd
CucogC. definegtemanagementul conducereaeducalieiatit la nivel macro-
educalional ca ,,un ansamblu de pedagogic,cit gi la nivel de acliuni ?n
principii qi func{ii, de norme gi
cadrulclaseide elevi.
metodede conducerecare asigurd
realizarea obiectivelor sistemului CercetdtorulS. Cristea evidentiazd
educativ, la standardede calitate cd managementul educa{ional,
ca activi-
qi eficienfd cit mai inalte, iar la tate psihologic5,sebazeazdpe trei tipuri
nivelul fiec[rui sistemeducativse de conducere:
afirmI note specifice" (C. Cucoq, . Conducerede sistemprimar (aborda-
z00o,p.35). re globalda tuturor elementeloredu-
cafiei Ei a aplicaliilor specificefun-
c{iei conducerii,la diverseniveluri);
' Conducerede tip pilotaj (valorificareaoptimi a resurselorpedagogice
ale sis-
temului educaliei, prin funcliile manageriale: planificare organizare,
orientaremetodologicd,de reglare- autoreglare);
' Conducerestrategicd(evolulie inovatoarede perspectivda
sistemuluila dife-
rite niveluri de organizare).
Toateacesteaprezintd,uncomplexde Managementulindicd o anu-
ac{iuni conceputeEi des{lquratepentru a mitd mentalitate,o maniera pro-
prie, dar gi o artd de dirijare, de
asigurafunc{ionareaoptimd,cu eficien-
antrenarea resurselor(umane), a
td maximd, a sistemuluieducafionalqi elementelor
organizaliei,ceea ce
a componentelorsale.De aceeameritd corespundecu
?nsdgiconsiderarea
a fi apreciati in mod deosebitideeac[ educa{ieica qtiin}dqi art[.
"Menagementuleducaliei reprezintdo
treaptd metodologicd necesardpentru realizarea corectd, eficientd social, a ac-
tivitdlii de formare-dezvoltare a personalitd|ii umane, la nivelul sistemului de
tnvdldmint,tn perspectivasecoluluiXXI'(S. Cristea,2000,p.232).
Managementuleducalionalpoartd un caracterinterdisciplinar, integrativ, sis-
temic, instrumentalSiprospecrivca gtiinld Siactiv-participativ,creativ ca practicd
(C. Cucog, 2002,p.39). in acestcontext,putem suslinecd managementuleduca-
tional are caractermultiplu determinat:
social,dupdobiectulactivitdlii sale;
educativ,avind in vedererolul predominanteducafionalal gcolii;
sistemic,in concordan{dcu sistemulgeneralde management;
economic,urmdrindcontinuucreqtereaeficienleimuncii;
multidisciplinar, datoritdinterferenJeiinformaliilor din domenii diferite in
timpul actului educafional.
Managementul educaliei v\zeazd reafrzareaeducajiei ca activitate conqtient5,
ra{ionald, dar ia in consideralie gi relatia ?ntre tipurile de educa{ie (formald,
nonformald qi informald), gradul lor de intenfionalitate gi organizare, aria de
acJiuneqi de influenJare.Acestecaracteristicidiferen\iazdmanagementuleducaliei
de cel al organizafiilorindustrialegi economice.Cu altecuvinte,principalulobiectiv
al managementuluieducaliei il reprezintdvalorizareagi valorif,rcareapotenfialului
umane.Iar
individual,a disponibilitdtilorgi aspirafiilor,a talentelorqi competen{elor
principalele valori cu care opereazdmanagerulsint altruismul, automotivarea,res-
ponsabilitatea.
Managementuleduca{ieiinglobeazdin sine gi se afld in raport reciproccu alte
dou6 no{iuni importante- managementulorganizaliei ScolareSi managementul
clasei de elevi. Acesteaconstituie,dupa R. Iucu, ,,Ltndomeniude cercetare in
Stiinlele educaliei, care studiazdattt perspectivelede abordare a clasei, ctt Si
structurile dimensionale ale
Tipuri de manageriin sistemul educa- acesteia,tn scopulfacilitdrii in-
fional: tenenliilor cadrelor didactice
. educatoare,inv[{[tor,profesor; tn situalii de uizd Si a evitdrii
. profesorul* diriginte; consecinlelor negative Prin
. profesorul- metodist;
exerciliul microdeciziilor edu-
. profesorul- director;
. profesorul- inspector$colar; calionnle"(R. Iucu,2000,P.14).
. profesorul* invfiflm?ntsuperior; in sistemul educational
. profesor - manager inv4{dmint existd mai multe tipuri de ma-
superior. nageri, fiecare realizindu-gi
rolul sduspecific:
195
 educatoare, invd{dtor,profesorcareconduceactivitateadidacticd
la nivelul
unui colectiv- clasdsaugrupd;
profesorul-diriginteconduceactivitateaeducativd
la nivelul unei clase
grupede elevi;
profesorul-metodistconduce activitatea
metodicdla nivel teritorial pnn
centrele Metodice raionare sau municipale gi
la nivel intragcolar prin
catedrelemetodice;
profesorul-directorconduceactivitatea
unei unitdli de invdldmint la nivel
global;
profesorul-inspector qcolar conduceinspectiilede diferite tipuri: qcolard,
generald,teritoriald; gcolardde specialitate;gcolard
cu scop de perfectio-
nareqi cercetarepedagogicd;
profesoruldin invd{dmintul superior:lector,
lector superior,conferenJi rir,
profesor;
profesor- managerin ?nvd{dmintulsuperior:
rector,prorector,decan,pro-
decan,qef de catedrd,qef de departament,preqedinte
al seminaruruigtiin-
jific de profil, preqedinteal consiliului qtiinfific
de profil, secretarqtiin{ific.

Management

$tiinfa Activitate Arta

domeniunormativ domeniuaplicativ) domeniuaptitudinal
\-+\ l

)aY
lr---------_-
lvtanagementul educaliei

E *G---l
Funcfia Func{ia
de planificare- de organizare- reglare- |
organizare ?ndrumare rreglare
I

lf
vranagementul
$colar

ManagemenTclaffii
Figura 1. Domenii ale managementului

196
-

- Principiile qi funcfiile managementului

Nicio gtiin{dnu poate fiinfa in lipsa unui sistemde principii cu rol axiologic,
orientativqi prescriptiv.O succintdincursiunein dezbaterilepe problemagenerald
a principiilor managementuluia realizatI.Jinga gi E. Istrate (I. Jinga, E. Istrate,
1998,p.410-4II). in urma cercetdriiau observatcd pind in prezentnu s-a ajunsla
un consensin ceeace privegtenumdrulgi conlinutul principiilor managementului.
in managementuleducatieise puneproblemaa doudcategoriide principii:
1) Principiile care au valabilitate ge-
Principiilemanagementului pe- neraldin orice domeniu (cum ar fi
dagogic desemneazdliniile nor-
principiul ordinii, al unitdlii dintre
mativeinifiale necesare pentruefi-
cientizareasocialEa activitdliide decizie qi acliune practicd, al
formare*dezvoltarepermanentda promovdrii cadrelor pe bazd, de
personalit{ii la toate nivelurile competenldsau principiul coreldrii
ierarhice,verticalepi orizontale,ale resurselorcu obiectivele);
sistemului gi ale procesului de 2) Principiile specifice domeniului
invdt[mint. educa{ional (principiile didactice
pentru conducereaprocesului de
invdtdmint, principiul accesului
nediscriminatoriual populatieila instrucfiaqcolar[q.a.).
Depdqinddistincfiile pe categorii,S. Cristeasugereazdqi analizeazd urmdtoa-
releprincipii ale managementului e.ducaliei(S. Cristea,2000,p.231):
A) Principiul conducerii globale, optime Si strategicea sistemuluigi a pro-
cesului de inv[tdmint sintetizeazdEi direc]ioneazdtrdsdturilespecificeale mana-
gementului pedagogic. Conducerea globald-optimd-strategicdsubordoneaz6,
func{ional qi structural,imperativeleadministrative,reproductive,executive,care
abordeazddoar problemelecurentesauindividuale,opofiunistesauadaptative,ale
sistemuluiqi ale procesuluide inv[]dmint.

B) Principiul conducerii eficientea sistemuluigi a procesuluide ?nvdldminr,

prin actiuni de informare-evaluare-comunicare manageriald,vizeazd.perfectionarea
continud a politicilor educationalela nivel global, teritorial, local. Informareagi
evaluareamanagerialdasigurddiagnozasistemuluiqi a procesuluide invdff,mint.
Cotnunicareamanagerialda diagnozeisus{ineprognozamanagerialaa sistemului
qi a procesuluide invd{f,mint,respectivindrumlrile metodologice,strategiceqi
tactice,de corectare- ameliorare- ajustarestructurald- restructurare- reformafea
ciclului managerialde evolulie a sistemuluigi a procesuluide invd!6nrint.

197
 I
C) Principiul conducerii superioare a sistemului gi a procesului
de invdtdmint
vizeazd interdependenfafuncfiilor gi a structurilor asumatela
nivel social. Acest
principiu eviden\tazd, prioritatea funcfiilor managerialein raport cu structurile
ma-
nagerialenecesarela nivel nafional- teritorial - local. Aplicarea
lui social6asigurd:
a) proiectareacorectda structurilorinstitufionalecare trebuie
sd corespund6
permanent,din punct de vederecalitativ gi cantitativ,
func{iilor manage-
riale definitela nivelul sistemuluigi al procesuluide invdldmint;
b) selectareacorectd a managerilor(inspectori gcolari,
directori de unitdli de
invdtimint, profesori-metodigti, profesori-consilieri, profesori-cercet6tori
etc') pe criteriul capacitdlii acestorade indeplinire a funcliilor
manageriale,
reprezentate la toatenivelurilesistemuluigi aleprocesuluide invdfdmint.
D) Principiul conducerii complexea sistemului gi a procesului
de invdldmint
vizeazd'interdependenlafuncfiilor gi a structurilormanageriale
asumatela nivel
social' Acest principiu evidenfiaz[ caracterulunitar, integral
al conduceriimana-
geriale, care stimuleazdpermanentraporturile de
interdependenld qi de comple_
mentaritatepedagogicddintre:
a) functiile qi structurilemanagerialede planificere-organizare,
orientare-in-
drumare,reglere-autoregrare a sistemuluiqi a procesuluide invatdmint;
b) ac{iunilemanagerialede informare- evaluare- comunicare
a deciziei.in
legdturdcu stareasistemuluiqi a procesuluide invdfdmint;
c) operaliile managerialede diagnozd gi de prognoz[
a sistemului gi a
procesuluide invd{dmint.
Managementul educalional implicd
Evolu{ia managementuluipeda_
urmdtoareleprincipii: principiul con_
gogic ca manctgemental calitd(ii
ducerii globale, optime Si strategice,
relevd importan{aproiectdrii gi rea_ principiul conducerii
eficiente,prin_
lizdrii educafiei la nivelul "triadei cipiul conducerii superioare,princi_
functionale":I ) planificare-organiza- piul conducerii complexe qi rea_
rc; 2) orientare-indrumare metodolo- lizeazdurmdtoarelefunc\Ii:func[ia de
gicd; 3) reglare-autoreglare. planfficare-organilare a sistemului
Aceastd
de tnvdtrdmtnt;.funclict de orientare_
"triadA" constituie "o trilogie a cali_
indrumaremetodologicd ctp rutcesului
td{ii" ("quality trilogy") care,prin ra_
de tnvdSdmint;funcfia de reglare_
pofiare la modelul operabil in eco_ autoreglare
a sistemuluiSi a proce_
nomia societdlii postindustriale,in_ sului de tnvdldmtnt.
formatizate,delimiteazdgi articulea_
zd trei procesecomplexe de conduceremanageriald
a educa{iei:a) planificarea
calitd{ii("qualityplanning");b) }inereasub control a
calitdlii (',qualitycontrol");

198
c) imbundtdtirea continud a calitaJii("quality improvement")(M. Olaru, 2004,
p.s1).
Managementuleducatieidevine,prin defini{ie,managemental calitdlii, anga-
jind funcliile conducerii globale-optime-inovatoarea inv[tlmintului gi structurile
corespunzdtoare acestorala toate nivelurile sistemului.Specificitateaqi interde-
penden{alor reprezintdo realitate obiectivd pe care factorul de decizie trebuie sd
gtie s[ o valorificeintegral,respectindcondi]iile concretede proiectaregi realizare
a educa{ieiqi instruirii in cadrul sistemuluigi in cadrulprocesuluide invdldmint.
Managementuleduca{ieiavanseazd astfelo noubparadigmdde abordarea pe-
dagogiei generale,proprie culturii societdtiipostindustriale,de tip informatizat.
Miza sa epistemicdqi eticd angajeazdchiar redelinireaconceptelorpedagogice
fundamentale:
a) educafie,sistemde educafie,finalitdji ale educaliei,reformda educaJiei;
b) procesde invd{dmint,principii ale activitd{ii didactice,obiectivepedago-
gice ale activitAtriididactice,confinut al activitdlii didactice,metodologiea
activitalii didactice,evaluarea activitdtii didactice,proiectarepedagogicd
a activitdtiididactice(M. Olaru, 2004,p.13).
Analiza acestorconceptefundamentaledin perspectivamanagementuluiedu-
ca{iei poate consolidastatutul pedagogiei,dependentnu numai de specificitatea
obiectului de studiu gi a metodologieilui de cercetare,ci pi de deschidereasocial5
spre interdisciplinaritateqi transdisciplinaritate.
Aceastddeschidereangajeazd.,
in
fond, realizarea saltului de la pedagogiatraditionald la qtiin{ele pedagogice
contemporane.
Analiza trebuie completatd in mod absolut necesar cu aceea a funcliilor
managementuluieduca{iei. Func}iile managementuluipedagogic evidenliaz-d
contribuJiileconducerii instituliei qcolare/universitare
la realizareaobiectivelor
sistemuluide inv[]dmint in cadrul
La nivel de sistemgi de proces, societdJiiactualegi viitoare.
funcfiile managementuluieducatiei Funcfiile managementuluiedu-
sint:funclia de planificare-arganizare
ca{iei fac obiectul unor ample qi
a sistemutuide tnvdlfunint;funclia de
orientare-tnelrumare metodologicda solide analize,cu largi trimiteri la
procesului de tnvdfdmtnt;fianssi&6. diverse zone ale spatiului gcolar
reglare-autoreglare a sistemuluiSi * (I.Jinga,E. Istrate,1998,p.413;S.
procesului de tnvdldmtnt. Cristea,1996, p.208). Pedagogia
modernd,proiectatdin perspectiva
modelului cultural al societdfiiinformatizate,impune trei categoriide funclii ale
conduceriimanaseriale.
t99
 Funclia de planificare-organilare a sistemuluide invdfdmint
implicd valorifi-
carea eficientd a tuturor resurselorpedagogiceale
institufiei gcolare/universitare,
incepind cu cele urnanegi terminind cu cele
materiare,temporalesau financiare.
Funclia de orientare-tn'drumarea procesului
de tnvdldmtnt vizeazddimensiu-
nea opera{ionalda sistemuluide invdfdmint,
proiectatdqi realizati la nivelul acti-
vitd{ii didactice' Aceastd functie urmdreqte
evaluareacalitdfii procesului de
instruire,dar qi a activitdfii educative.Ambele
situafii solicitd o planificarerigu_
roasda ac{iunii de evaluaremanageriald,
care are simultan un caracterpermanent;
un caracteranalitico-sintetic;un caracterglobal,
vizind toate elementeleactului
didactic (obiective-con{inuturi-strategii de predare-invdJare-evaruare).
Funclia de reglare-autoreglarea sistemului
si procesutui de tnvd(dmtntvizea-
zd' pe de o parte, perfecfionareacadrelor
didactice reahzatdprinacliunile metodi-
ce proiectate la nivel macro- gi micro-structural,
iar, pe de altd parte, cercetarea
pedagogicdrealizatdprininovaJiiproiectate
specialpentruoptimizareacontinud
activitdtii didactice. a

Aceste func{ii angajeazd, toate ac}iunilemanageriale- informarea,

evaluarea,
comunicareagi toateoperafiilede control
necesarepentrumdsurareacantitativa
apreciereacalitativd a stdrii sistemuluiqi $i
a procesuluide invd{dmint in direc{ia
autoperfecfion5riiactivitdlii personalitdtiigi
institulieirespective.

- Managementul claseide elevi

Mai mulfi cercetdtoriin domeniul pedagogiei,
investigind rolul factorului
rela{ionalin educa{ie,au desprinsconcluzia
exprimatdde J. Wittmer: ,,Interac{iu-
nile socialecondi{ioneazddezvoltareaintelectuald
a elevului, atitudinile sale cu
privire la obiectiveleeducativeale qcolii
qi rezultatelesale: relaliile elevului
profesorulgi colegii influenfeazdfoarte cu
mult evolulia atitudinilor,a conduitelorgi
a cunogtin{elor invdfate"(J. Wittmer,l97g,p. 56).
Pentru educator,cunoagtereaqi stapinire
a artei managerialeeste esenfiald,
deoarececunoagtereamanagementului
ca pe un proces comprex nu ?nseamnd
,,dirijism", iar manageriinu asigurdimediat succesul
unei acliuni. o defini{ie a
manegementuluiclaseide elevi din punct
de vedereal caracteristicilorpsiho-so-
cio-educafionalepoate fi consideratd
urmdtoarea:,rDomeniu de cercetare
in
stiinlele educa{ieicare studiazdattt perspectiveleteoretice
de abordare ale clasei
de elevi, ctt si structur,e dimensionar-practice
are acesteia (ergonomicd,
psihologicd, psihosociard, normativd,
reralionard, operalionard creativd),
scopul facilitdrii intervenliilor cadrelor si tn
didactice in situaliile e1ucalionale
concrete,prin exerciliul microdeciziilor
educalionale,,(R.Iucu, 2000,p. 5_7).
200

;i
I.

Funclia de planificare-organilare a sistemului

de invdfdmint implicd valorifi_
carea efrcientda tuturor resurselorpedagogice
ale instituliei qcolare/universitare,
incepind cu cele urRanegi terminind cu cele
materiare,temporalesaufinanciare.
Func(ia de orientare-tndrumarea procesului
de tnvdydmtnt vizeazddimensiu-
nea operafionalda sistemului de invd{dmint,
proiectatdqi realizatdla nivelui acti-
vitdfii didactice' Aceastd functie urmdregte
evaluareacalitdlii procesului
instruire' dar pi a activitalii educative. de
Ambele situafii solicitd o planificare
roasda acfiunii de evaluaremanagerial rigu_
d,, careare simultan un caracterpermanent;
un caracteranalitico-sintetic;un ca-racter
global, vizind toate elementeleactului
didactic (obiective-con{inuturi-strategii
de predare-?nv6Jare_evaruare).
Funclia de reglare-autoreglarea sistemului
si procesului de tnvdldmtnt vizea-
zd' pe de o parte, perfec{ionareacadrelor
didactice realizatl,prin acJiunilemetodi-
ce proiectatera niver macro- gi micro-structural,
iar, pe de artd parte,cercetarea
pedagogicdrealizatd'prin inova{ii proiectate
specialpentru optimizareacontinud
activiElii didactice. a
Aceste functii angaieazd' toate acliunile manageriale- informarea,
evaluarea,
comunicarea9i toateoperaliilede control
necesarepentrumdsurareacantitativaqi
apreciereacalitativd a std-riisistemuluiqi
a procesuruide invd{dmint ?n direcfia
autoperfecliondriiactivitatii personarita{iiqi
institu{ieirespective.

- Managementul claseide elevi

Mai mul{i cercetdtoriin domeniul pedagogiei,
investigind rolul factorului
rela{ionalin educafie,au desprinsconcruzia
exprimatdde J. wittmer: ,,Interac}iu_
nile socialecondi{ioneazddezvoltarea
intelectualda elevului, atitudinile
privire la obiectiveleeducativeale gcolii sale su
gi rezultatelesale: relatiile elevului
profesorulgi colegii influenleazdfoarte cu
mult evolu{iaatitudinilor,a conduitelorqi
a cunogtinfelorinvdfate"(J. Wittmer, 197g,p.
56).
Pentru educator,cunoa;tereagi stdpinirea
artei manageriareeste esenliard,
deoarececunoastereamanagementului
ca pe un proces complex nu inseamnd
,,dirijism", iar manageriinu asigurdimediat
succesurunei acfiuni. o definitie a
managementuluiclaseid'eelevi din punct
de vedereal caracteristicilorpsiho-so-
cio-educafionalepoate fi consideratd
urm'toarea: ,rDomeniu de cercetare
tn
stiinlele educaliei care studiazd attt perspectiveleteoretice
de abordare ale clasei
de elevi, ctt si structurile dimensionar-practice
are acesteia (ergonomicd,
psihologicd, psihosociard, normativd,
rerarionard, operarionard creativd),
scopul facilitdrii intervenliilor cadrelor si tn
didactice tn situaliile eclucalionale
concrete,prin exerciliul microdeciziilor
educalionale,,(R.Iucu, 2000,p. 5_7).
200
 in sistemul social de educatiegi invdfdrnint profesorii trebuie sd se raporteze
la cei pe care ii educd, sd stabileascdrela{ii de cooperare cu elevii qi pbrinfii
acestoragi cu alli factori interesati ai societdtii. Ei nu educ6 numai la catedrd,in
clasd, ci prin fiecare contact relational cu copiii gi pdrintii desfdgoardo munc6 de
cregtereqi dezvoltare,de conduceregi direc{ionare.
Activitatea cadrelor didactice se desfdqoardin fata unor individualitdli umane
in formare. De aici deriv[ necesitateaunei maxime responsabilit[]i fa]d de
comportamentelegi interven{iileeducatorului.Rolurile managerialeale cadrului
didactic,clasificatede Romifd lucu, se referdla:
planificare: planificd activitdlilecu caracterinstructiv qi educativ,determindsarcinile
gi obiectivelepe variateniveluri, iqi structureazdcontinuturileesenliale
gi completeazdcuactivitdli prospectiveregistrulclaseietc.;
organizare: organizeaz5activitdtile clasei, ftxeazd"programul muncii instructiv-
educative,stabileqtestructurilegi formelede organizare;
comunicare:redacteazdinformafiile qtiinfifice, seturileaxiologicesub forma me-
sajelor,stabileqtecanalelede comunicareqi repertoriilecomune;
conducere:conduceactivitateadesfdquratd in clas[, direc[ionindprocesulasimildrii,
dar gi al formeuiielevilor prin apelulla normativitateaeducationnld.
coordonare:coordoneazd ?nglobalitatealor activitd{ileinstructiv-educative
ale cla-
sei, urmdrind in permanenfdrealizareaunei sincronizdrj intre obiec-
tivele individualeale elevilorcu celecomuneale clasei,evitind supra-
punerileori risipa gi contribuindla intErireasolidaritaJiigrupului;
tndrumarezindrumd elevii pe drumul cunoaqteriiprin interven{iipunctualeadap-
tate situafiilor respective,prin sfaturi qi recomanddricare sd susfinf,
comportamentele qi reac{iileelevilor;
motivarei motiveazdactivitateaelevilor prin formele de intdriri pozitive gi nega-
tive; utilizeazdaprecierileverbaleqi reac{iilenonverbale?n sprijinul
consoliddriicomportamentelor pozitive;
consiliere:ajutdelevii in activitdlileqcolare,dar gi in cele extraEcolare
prin sfaturi,
qi
orientareculturald axiologicda acestora.Un aport deosebitii are
interven{iaeducatoruluiin orientareaqcolardEi profesionald,dar gi
?ncazurilede patologieqcolar6.

in realizarearolurilor sale,educatoruladoptbmai multe stiluri managerialeale

cadrelor didactice.Stilul managerialesteun procesprin care o persoandsau un
grup de persoaneidentificd, organizeazd", activeazd,,influenfeazf,resurseleumane
gi tehnicearleclaseide elevi in scopulrealizdriiobiectivelorpropuse.

201
 in conturarea stilului managerial un rol important il au urmdtorii
factori:
factorii de personalitate,
motivafia,agteptdrile,influen{eleqi presiunilede
ror ce se
exercitd asupra afirmarii profesorului, climatul organiza\ional
care poate definl
intdri sauadaptastilul managerialal profesorului.
Existd mai multe tipologii ale stilurilor
managerialeale cadrelor diclactice.
Vom prezentao sintezd:
stilul autoritar dezechilibreaz1t corelalia dintre subiectulqi obiectul acfiunii,
prin accentuarea rolului educatoruluiin defavoareacelui educat,
ceeace blochea-
zd canalelede conexiuneinversdexternS.
Acest stil are urmdtoarelecaracteristici:
' obiectivelegenerale
aregrupului sint stabilitede cdtremanager;
' modalitd{ilede lucru gi
etapeleactivitdtriisint stabilite sau decisede
cdtre
lider, astfel incit membrii grupurui nu vor
cunoa$tein avansceeace ur_
meazdsd serealizeze;
' manageruleste cel
care decide qi impune fiecdruia sarcinade realizat
gi
colaboratoriicu careva desfdguraactivitatea;
o managerulpersonalizeazd,
elogiile gi criticile, dar atitudineasa este
mai
degrabdreceqi impersonalddecit ostild.
stilul democratvalorificdintegralresursele
corela{ieidintre subiectulgi obiec-
tul acliunii educa{ionare. Acest stil areurmdtoarelecaracteristici:
o managerulincurajeazd
participareaactivd a tuturor membrilor in
clezba-
tereaobiectivelorgeneraleale grupului;
' desfdqurarea activitdtiloresterezultatulunor decizii colective;
' repaftizareasarcinilor
este decisdde grup, iar alegereacolaboratorilor
se
face?nmod liber;
o managerulincearcd
sd se comporte ca un membru obiqnuit gi
egal cu
ceilal{imembriiai grupului.
Stilul laisser-.faire(permisiv) dezechilibreazd
corelatiaeducator- educatprin
accentuarea rolului celui educat,fapt care conducela
blocareacanalelorde c'-
nexiuneinvcrsdinlernd.
stilul birocratic - profesorurmanagerurmdre$te
sd-giindeplineasc6rorur, sd
respectereglementdrilede tip aclministrativ,
fiincl mai atent la ce spun superiorii
sai jerarhicidecit la cei intereseazd
pe elevi.
stilul carismaticesteaxat pe personalitatea puternicdqi atractivda cadruluidi-
dactic,carepoatefi gi autoritargi democratic
in reratiilecu elevii.
stilul directiv Tn careprofesorur-manager
traseazd.sarcini erevurui,ii ,,spune,
ce trebuie sd facd gi ii controreazd,,pe cit posibil, fiecare acliune. Acest stir
aplicdcelor ce nu pot saunu vor sd realizezeactivitdtile.

202
 Stilul tutoral se profileazd in relatiile cu elevii ca.renu pot, dar vor sd reahzeze
sarcinarespectivd.Profesoruliqi "vinde" sugestiile,deciziile,incercind s6-l con-
vingd pe elev sd ac{ioneze.
Stilul mentoral aparecind profesorulofer6 sugestii,sfaturi, ajutor in momentul
cind ii sint solicitate de cdtre elevi. Acest stil se aplicd elevilor a cdror motivalie gi
capacitdlimai trebuiedezvoltate,celor carepot gi vor, dar nu in suficientdmdsurd.
Stilul delegator se recomanddpentru elevii care pot qi vor in suficienti
mdsur6.Profesoruloferd elevilor libertateade luarea deciziilor'
in cele din urmf,, eficienfa
Ca recompenseexterne se pot folosi: i;i
manageriald la clasd a unui
notele, diplomele, premiile, laudele in !:i cadru didactic depinde de arta
public, scrisori de felicitare trimise pi-
de a utrl\za recompensele gi
rin{ilor, excursii gi taberegratuiteetc. Ca qi
reconlpense intcrne pot fi: satisfacerea pedepsele in managementul
curiozitItrii, satisfaclia lucrului bine fdcut, grupului de elevi. Se poate
pldcerea resimfitd la atingerea unui stan- apela la recompenseinterne qi
dard sau la rezolvarea unor probleme etc. externe,pentru a forma qi intdri
(V. Popeanga, 1973, p.56). motivaliaelevilor.

o recompensd este eficientd, dac6:

O se oferd atunci cind este cazul;
t specificdpentruce esterecompensatelevul;
a recompens eazd atingereaunor standardespecificateanteriorsaunumai
efortul depuspentruatingereastandardelor(dacdprofesorulnu aratdprin
recompensdcd le-a observatefortul, elevii se pot resemna);
o fwnizeazd"claseiinformalii desprevaloareamuncii lor;
o sprijindmotivafiaendogend(elevulesteconvinscd poatefacefa!d'pentru
cd-i placesubiectul);
. orienteazdaten\iaelevului pe comportamentulpropriu'
Recompensele ineJicientesint aceleacare:
o se oferd aleator;
. nu ii aratdelevului pentruce anumea fost recompensat;
. se dau dupdun anumit intervalde timp periodic(pentrucd a sosittimpul);
. incurajeazdcompeti{ia;
o se oferdfdrd obazd,reald;
o se atribuiein situafii de norocsaula rezolviueaunor subiectepreaugoare.

203
 Pe lingd recompense'aparegi necesitateapedepselor
tn managementulclasei.
Ca remediu, pedeapsanu are efecte pozitive
decit pe termen scurt in mod
cumstantial. $i cir-
De obicei,pedepseleseimpun
ca gi solutii, mai ales in cazul .Pedeapsa poateproduce,de celemai
profesorilor dezinteresafi, multe ori, reac{iiemotionalenegative,cu
care
realizeazdlectii plictisitoare. in timp: anxietate, fror,._",
1fect3
S_a deteriorarea rela{iei profesor_el*u.n
demonstratcd una dintre cauzele
alct aparenece.sitatea de a prevenio stare
dezordinii este plictiseala.
Se conflictuald,pentru a nu se ajungela
cere mare aten{ie in acordarea utilizarea pedepselor.
pedepselor, pentru a se
evita
posibile efectenegative,de
aceea:
. nu trebuiefolositd
activitateaqcolardca pedeapsd;
' nu se apricdpedepse
corective,cind gregegte numai unul sauun grup mic;
' nu se recomandd
folosirearidicurizdrii,ironiei, sarcasmului;
. nu sint acceptate
bdtaiasauzgilliitul;
o nu se recomandd
forosireade cdtreprofesora influenlei
. fiecaregregeald directorurui;
atragedoar o singurdpedeapsd;
' nu se dd elevur
afard,dinsarade crasd.Dacdeste
necesar,er poatefi izorat in
clasd.

Pentrusituafii conflictualesint
recomandate:
. re{inereaelevului
pentrudiscu{iiclupdore;
' re{inereaerevului
dupdore,pentru a indeplini o sarcind
fdrd legdturdcu
lecliile;
' re{inereaelevului
dupdore,pentrua-giterminatema
pe care,deliberatnu a
terminat-oin timpul orei;
' interzicereaaccesurui
in raboratorulde informaticd,in
curteaqcorii,precum
gi interdic{iade a participa
la activitaFrede grup (excursii,
' izolareade restul serateetc.);
clasei,inso{itdde obriga}iaoe a
' dacdau fost inoeprini o anumitdsarcind;
deterioratebunuri aregcorii,erevul
va fi pus sd re reparesausd
le inlocuiascd,saui se vor trasa
alte obligafii (sdfac' ordinein
sa stringdhirti'e din curteagcorii, salade clasd,
de pe terenulde sportetc.).
important pentru managementul
clasei este 9i momenrur aplicdrii
,";"r:ff .
Trebuie sd se recurgdla pedepse
doar in czur unof comportamente
toareizolate,qi nu in cazul perturba_
unor incidenteizorate,minore.
cind recurgera pedeap_
204
 rffi
s6, profesorul recunoaqteimplicit egeculinterventiilor saleanterioare.Nu se aplicd i,lif
pedeapsaunui elev care incearcd s6-qi modifice pozitiv comportamentul.Un pas iii
t:;
ini{ial in recuperarealui estechiar nerecurgeleala pedeapsd,dac[ situa]ia nu este
pe-
exploziv[. Dac6profesorula stabilit initial un set de reguli cu clasa,aplicarea
depseiva aveaefectepozitive asupracelorlalli' Ei il vor privi pe dascdlca fiind
consecvent principiilor sale qi cu coerenJi in ac{iune. Intotdeauna pedeapsa
la
trebuie sd fle insolit6 de o discutie ldmuritoare referitoare la natura greqelii 9i
De
influen{a comportamentuluigregitasuplacelorlalti (R. Poenaru,1992,p.37).
sd
asemenea,trebuie ca pedeapsasd urmeze imediat greqelii,pentru ca elevul I
{
poatdsesizalegdturadintre celedoud' 1r
I
Aplicareapedepselortrebuiefdcutddoarin urmdtoarelesituatii:
. comportamentulindezirabilpersistd
::i: qi nu existdaltd alternativd;
Pentruelevi,celemai nePllcute . pedeapsatrebuies6 fie datd imediat
pedepsesint:
. loviturile corporale, dupdsdvirgireafaPtei;
. folosirea pedepsei trebuie sd fie
j:.,ii
. scrisoriletrimisepdrintilor"
. ridiculizareain fa{aclasei, deliberat[ 9i nu un rezultatal impul-
. ironiiledasciluluiqi colegilor, surilor necontrolatesaual emoliei;
. discutiac.udirectozul. . duratagi severitateapedepseisd fie
in concordantdcu gravitateafaptei.
perimentalef[cute pe loturi de elevi cu deficien{e de
comportaments-astabilit cd comportamentele seimbundta{esc prin incurajare:
. semnificaliaincurajdriinu este
Pentruprofesori, cele mai eficiente
aceeaqipentruProfesor9i elevi;
pedepsesint:
. comportamentulperturbatorpoa- .
sd steade vorbd intre patru
te fi adeseaanulat,dacd,ignorin- ochi cu elewl turbulent,
du-I, profesorul Premiazdelevul . sd refindelevul la qcoaldduPd
care se comPofid adecvat, dar program,
rcac\ia profesorului trebuie sd fie . sd oblige elevul la un efofr
promptS; suplimentar,dar fdrfl leg[turd
. discufiile legatede sarcinile qco- cu temeleqi lec{iile,
. sd facd dup[ progftlm tema Pe
lare (teme pentru acasd, lucrdri
caren-a indePliniro la ord.
scrise, teze etc.) Pot fi folosite,
pentru a-i incuraja Pe cei care iqi
propundiferite scoPuri;
. discutie relaxata,personalizatdqi pe un subiect care intereseazdclasaeste o
altd fofmd semnificativdde incurajare(1.Cerghit, 1988,p'65)'
20s
 - Stil qi stiluri manageriale. Cultura organizafionali
conducerea empiricd are totugi in prim plan
personalitateaconducdtorului
institufiei gcolare, intuifia qi insupirile
necesaregdsirii solu{iilor la situalii,
congtientizarea ra{ionalda unor principii, norme,proiecte,
metodologii.problema
eficienlei actului de conducere atrage automat
pe cea a modului de realizarea
raporturilor interumane, a felului in
Stilul managerial este definit ca ij
care un lider se face ascultat gi res_
modul de utilizare a cunogtin{elor,
pectat,a modalitd{ii in care reuqeqtesd
calitdlilor g aptirudinilorin rela_ i
; ia gi sd impund decizii,adicdproblema
liile cu subordona{ii,tipul de com_
portament in cadrul activitdlii de ,: stilului managerial al conducdtorului
conducere. unerrnstitulii educalionale.
' Literatura de specialitatemenfio_
: ): neazd citeva
criterii de clasific are a
stilului de lucru al managerilor/conducdtorilor
instituyiilor scolare. Una dintre
modalitdli estein funcfie de situa{ie,cind
se porneqtede la cele doudcategoriide
comportamentcare pot m5ri la maximum
eficienla managerului,gi anume:com_
portament orientat spre oameni reralii
si prin ?ncurajare,sprijin, recunoagterea
meritelor; comportament orientot pe
,rarcini, prin indrumare gi organizare
(v. Popescu,1973,p. 45).prin corelarea
acestortipuri de comportamentse oblin
patru stiluri manageriale:
a) stil de tndrumare- se caracterizeazd
prinfaptul cd managerulcomunicdsubor-
donatului modul in care urmeazd sd
aclioneze, organizeazd, coopereazdin
vedereaatingerii scopurui.Acest stil se si
recomancld in urmdtoa*elesitua{ii:
. cind subordonatul
estenou angajat;
' ?ncazul apariliei
unei stdri de nemotivzLre ra executant;
' cind lipsa de siguran{a
il caracterizeazdpecelce urmeazdsdexecute
sarcina.
b) stil de antrenare- serecomandda fi
utilizat in urmdtoareresitualii:
' cind anga.iatul,deqi
dispune de calificar-egi experien{d,are performanle
careil sjtueaz|subnivelul mediu;
' cind angajatuldoreqte
sd rucrezesub coorcronarea qi inrrrumar.ea manage_
rului la realizareaunei anumitesarcini.
c) stil de conduceretncurajator, care
urmdreqtesd contribuiela creqtereaincrede-
rii in sine qi a capacitF\riangaja[ilorde
arezolvaindependent gi eficient o anumitd
sarcind.Acest stil managerialimplicd ':il
capacitateade a ascultagi de a comunicain .Uirirr
dublu sens;el se poateutiliza in urmdtoarele ''i.:f
situa{ii: ! : *

. executantuleste
motivat gi capabilsd_giasumeresponsabilitarea
executdrii
sarcinii; $
206 .$
ffi
$
 . salariatul are performanfece depdgescnivelul mediu.
d) stilul de delegareconstdin trasareasarcinii unui salariat,pe care o va rezolva
singur; salariatuliqi fixeazdsingurobiectiveleqi decidesingurin toateproblemele
legatede sarcinarespectivd.Stilul acestase poatepracticain urmdtoarelesitualii:
. salariatulcdruiai se delegdo activitateare cunoqtinle,experienfd,?ncrede-
re in sine,estemotivat, r:r' competenfddeosebitdintr-un anumit domeniu
gi poseddsimlul rdspunderiidoveditin acfiunianterioare;
. intre salarialiestenevoie sd existeun climat psihosocialdeschis,de incre-
derereciproca,iar p[(ile sd se cunoascdfoartetemeinic,sd aibdincredere
qi respectreciproc(I. Jinga, 1993,p.87).
in funclie de criteriile adoptate,au rezultatmai multe categoriide stiluri ma-
nageriale.Fiecaredin acestearnerit[ a fi cercetateqi studiate,pentru a fi luate
decizii corectegi relevantesitualiei(S. Cristea,2000,p.61).
Unii specialiqti din domeniu utrhzeazd tot mai frecvent termenul de
leadership,pentru a denumi aceaparte a activitAtriiunui managerprin care accsta
influenleazd comportamentul indivizilor din subordonare.Alfii considerd cd
manager gi lider sint termeni sinonimi qi ii folosescin mod alternativ. insd
leaclership-ulEi managementulreprezint6, de fapt, dimensiuni distincte ale
persoanelordin condLlcere:leadership-ulreprezintdcapacitateade a determina
oamenisd aclioneze($. Iosifescu,2001,p.12Q.
Managerul, in schimb, este individul care asiguri atingerea obiectivelor
organizationaleprin planiticare, organizaregi orientareamuncii citre finalitate
(veziTabelull).

Managerul I Liderul
- Controleazdqi optinizeazdceeace - Schimbdceeace existdin ceeace c
I
cxistddeja; I necesar;
- Promoveazd stabilitatea. I Promoveazischimbarea;
- Aclioneazdtranzactional; I Aclioneazdtransformalional;
- Urmeaz.6regulile stabilite,asigurd I Introducereguli noi, incurajeazd
lor Eicorecteazf,
respectarea | creativitateaEielimind constrin-
abaterileclela standarde; I erile caredetermind
- Refine; I comportamente conservatoare;
- intreabd,de regulS,"cum ?" I Elibereazd;
- Intreab[,de regulS."ce", "de ce" 9i
"cine"?

207
-

p'jn unnare' o persoandpoate fi un manager

eficient, fdrd,a avea capacitdfile
unui lider. in ultimul deceniu, se acordd o tot mai
mare aten{ie orientdrii
managerilorspreoblinereade rezultatemai bunein
leadership.
O altd delimitareconceptualdcaremeritd
Iradership-ul reprezintd o ca_ a fi abordatdesteceade administrare
{i ma_
racteristic{ pe care toate insti_ nagement.Tabelul de mai jos demonstreazlt
tufiile de invdfdmint dorescs6 o
similitudinile gi deosebirile dintre aceste
regdseasc{la manageriilor.
concepte(V. Cojocaru,20M, p.6g).

Stabilite in termeni g"nerali Stabiliteprin

qi revizuite sau schimbate strategice {eluri
largi, sprijinite
la intervalenedefinite. prin obiectivepe termen
scurt,mai detaliategi
sarcinice sint supuse
revizuirii.
Criterii de succes Evitareagreqeliloi
Cdutareasuccesului.
Pcrformanldrar mdsuratd Performanfd
concret
mdsurabild.
Grija secundard doai Primagnjd - procuriile,
"incadrare in consumul utilizareeficientd,
dar qi
normat". efectivd.
Luarea deciziei Se iau pu{ine aeciriri, Oa, Se iau multe
deciziiin timo
careafecteazdmulfi oameni scurt, ceea
ce afecteazd,
iau mult tim lnl oament
Roluri definite in termeni Ierarhii "plate";
aeleeare
de domenii de
responsabilitate. Ierarhii
''?nalle
"; delegareI imitard.

Atitudini Pasivd:cantitatea de muncd Activd: cautdsd influen{eze

estestabilitddin afara
sistemului.De reguld,cei
mai buni rezolvd
problemele.
Insensibildla timp.
Evitareariscului.
Conformitate
Uniformitate
208
mediul.Cei mai buni cautd
qi exploateazd
oportunirdtile.
Sensibilala timp.
Acceptareariscului, dar
minimizarealui.
Accentpe rezultate.
Experimentelocalq nevoia
de conformitatetrebuie
 Nu exist[ un tip ideal de manager,ci existd mai multe tipuri de manageriefi.
cien{i. Astfel, eficienfa manageruluieste strins legatdde concordanJadintre carac-
teristicile managerului(concepfie,calit61i,stil) qi caracteristicilegrupului condus.
Acelaqimanagerpoateaveasuccesla conducereaunui grup $i eqecla conducerea
altui grup.
Tipul qi stilul echipei managerialea unei instituJii de invltamint determind,in
mare mdsurd cultura organizationaldgi performanfa qcolii. Cultura organiza(io-
nald a Scolii se referdla valorile, atitudinile,credintele,normele,traditiile qi obi-
ceiurile cares-auformat de-alungul timpului intr-o anumitdunitategcolarl gi s-au
transmisdin generaliein genera{iecelor care fac sd funcfionezeinstitufiaqcolard
respectiv5.Ea caracterizeazdo anumitd "ambianJdvaloricd" in care se desfSgoarl
activitateaeducativdintr-o qcoali gi care este de naturd s5 influen(ezemintea
elevilor. O culturd organizafionaldsdndtoasdcoreleazd pozitiv cu motivalia
superioardde invdfarea elevilor qi cu satisfacliaprofesionalda cadrelordidactice.
Cultura organizalionalda unei unitdli qcolarepoate fi analizatddin perspectiva
a doudplanuri distincte:
. cultura norrnativd (aspectul
Cultura organizationalfla qcolii poate fi formal),
definitd ca fiind ,,ansamblul valorilor, . cultura expresivd (aspectul
credin{elor, aspiratiilor, aqteptdrilor gi informal).
comportamentelorconturate in decursul
Cultura rutrmativd se referd
timpului in fiecare organiaafie, care
la ansamblul de reguli, norrne,
predomind ln cadrul slu qi-i conditio-
neazddirect qi indirect funcfionalitateagi pozifii, ierarhii cu caracter for-
performan{ele" (O. Nicolescu, I. Ver- mal, agacum sint ele inscrise in
boncu, 1999,p.402). documentele care reglementeazd
activitatea tipului respectiv de
institulie qcolar6.
Cultura expresivdse exprimd prin:
. ansamblultrdirilor, sentimentelor,aspiratiilor persoanelorcare compun
colectivulunitdtii gcolarerespective,etosulorganizalionalal acestora;
209
 {
. simbolisticaorganiza\iei(nturi, ritualuri, ceremonii specifice);
' miturile gi povestirile despre organiza[iegi despreeroii ei.
cultura organizafionaldpoate fi asemuitduni aisbergformat dintr-o
parte ,, vi_
z1b1ld"(cu componentesecundare,derivate) gi o parte ascunsd
(cu elementepri_
mare)' Analiza unei culturi organrza\ionalese poate face
numai pebazaelemente-
lor evidente,de suprafafd,din care, in funcfie de criterii,
estereconstituitdpartea
invizibilS.
Parteavizibild,cuprinde simboluri gi sloganuri,rituaruri gi ceremonii,,,mituri"
gi,,eroi", modelecomportamentale, vestimentare,atitudini frzice,j argonul folosit
de membrii instituliei respective.
Parteainvizibild cuprinde componentele propriu-ziseale
culturii organiza{iilor
qcolare' Determinareaelementeloracestei parfi
line de intelpretareagi corelarea
elementelorvizibile constatabile.Dar aici pot existamai multe
teorii altemativece lin
de flerul qi experienJacelui ce face astfel de analize,cit gi
de origineacontextualda
componenteloranalizategi de caracterullor eterogenqi chiar
contradictoriu.
Partea invizibild cuprinde: normele, valorile, reprezentdrile,
credinlele,
in{elesurile impdrtd$ite de membrii unei organiza[ii. Acestea
sint elementeie
fundamentalecare sint strins legatede mediul in care func{ioneazd
institu}iagi de
calitateamanagementului resurselorumane.

- Managementul resurselor umane

Resursele umane sint
Resunieleumane sint primele resursestrate_ t,ri unice in ceea ce privegte
gice ale unei institulii pcolare"deoarecein ,j, potenJialullor de creqteresi
noua societateinformafional[ capitaluluman
i,i dezvoltare,in capacitatealor
a inlocuit capitalul financiar ca resursdsrra_
r; de a-gi cunoa$teq;i invinge
tegic6.
,:. propriile lirnite. Succesul
. . j unei unitdli gcolare,gradul dc
competitivitate zrl acesteiapornesc de la premisa cd personalul
didactic pi cel auxiliar
sint bunul cel mai de pref al instituliei. Resurseleumaneconstituie
un potenfialuman
deosebit,care trebuiein{eles,rnotivat qi implicat cit mai deplin
in realizareaobiec-
tivelor strategice.Pentru aceasta,deciziile managerialedin
domeniul resurselor
umimetrebuieadaptateintotdeaunapersonalitdfiigi trasdturilorangajafilor.
Managementulresurselorumaneestediferit de celelaltedomenii
ale manage-
mentului general,deoarecetrebuie sd serveascdnu numai scopuluiqi
intereselor
conducdtoruluiorganiza{iei,ci qi sd ac{ionezein interesul
angaja}ilor,al fiin}ei
umaneqi, prin extensie,in interesulsocietdtii.

210
 {
. simbolisticaorganizaliei (rituri, ritualuri, ceremonii specifice);
' miturile gi povestirile despre organiza[ieqi despreeroii ei.
cultura organizafionald poatefi asemuitduni aisbergformat dintr-o parte
,, vi_
zibild" (cu componentesecundare,derivate) gi o parte ascunsd(cu
elementepri-
mare)' Analiza unei culturi organizalionalese poate face
numai pebazaelemente-
lor evidente,de suprafajd,din care, in funcfie de criterii,
este reconstituitapartea
invizibila.
Parteavizibild cuprindesimboluri gi sroganuri,ritualuri gi
ceremonii,,,mituri"
gi,,eroi", modelecomportamentale, vestimentare.atitudini fizice,j argonul folosit
de membrii instituliei respective.
Parteainvizibild cuprinde componentele propriu-ziseale culturii
organizafiilor
gcolare' Determinareaelementeloracestei pdrti
fine de interpretareagi corelarea
elementelorvizibile constatabile.Dar aici pot existamai multe
teorii altemativece jin
de flerul 9i experientacelui ce face astfel de analize,cit gi de
origineacontextuali a
componenteloranalizategi de caracterullor eterogengi chiar contradictoriu.
Partea invizibild cuprinde: normele, valorile, reprezentdrile,
credinlele,
in{elesurile impartdqitede membrii unei organiza{ii. Acestea
sint elementeie
fundamentalecare sint strins legatede mediul in care funcfioneazd
institulia gi de
calitateamanagementului resurselorumane.

- Managementul resurselor umane

Resursele umane sint
Resunieleumanesint primele resursestrate_ unice in ceea ce privegte
gice ale unei institulii gcolare, deoarecein li potentialul lor de cregteresi
noua societateinformafional[ capitaluluman 'llj dezvoltare,in capacitatea
lor
a inlocuit capitalul financiar ca resursdstra_
i de a-gi cunoagte;;i ?nvinge
tegicd.
it propriile limite. Succesul
-ry,,',i:
uneiunitdligcolare,gradulde
competitivitate
aI acesteia
pomescde la premisacd personalul
didacticai cel auxiliar
sint bunul cel mai de pref al instituliei. Resurseleumaneconstituie
un potenfialuman
deosebit,care trebuiein{eles,rnotivat qi implicat cit mai deplin
in realizareaobiec-
tivelor strategice.Pentru aceasta,<leciziile managerialedin
domeniul resurselor
umanetrebuieadaptate?ntotdeauna personalitdliigi trtrsdturilorangajafilor.
Managementulresurselorumaneestediferit de celelaltedornenii
ale manage-
mentului general,deoarecetrebuie sd serveascdnu numai scopuluigi
intereselor
conducdtoruluiorganizafiei,ci gi sd acfionezein interesul
angaja{ilor,al fiintei
umanegi, prin extensie,in interesulsocietdtii.

210
 In prezentnu existb o definitie atotcuprinzdtoare,unanim acceptatdde specia-
ligti, privind managementulresurselorumane.Avind elementecare se completea-
zd reciproc, fiecare contribuind la definirea conceptuluiin ansamblulsdu, defini-
rea managementulresurselorumanevizeazd:
. Acfiunea care faclliteazdcea mai eficientd folosire a angajatilorin vederea
realizdriiobiectivelorindividualeqi organizaJionale;
. Ansamblul activitdlilor de ordin operational, de planificare, recrutare,
menfinerea personalului,precum gi de ordin energetic,cum sint crearea
unui climat organiza{ionalfavorabiltuturorangaja}ilor;
. Complexul de mdsuri conceputeinterdisciplinar,cu privire la recrutarea
ergonomici a muncii, stimu-
personalului,seleclia,incadrarea,organizarea
larea materiald gi morald, pin[ in momentul incetdrii contractului de
muncd($. Iosifescu,2001,p.221).
Principalelefuncfii ale managementuluiresurselorumanesint :
. Planificarearesurselorumane;
. Atingerea performanlei dorite;
. Compensarearesurselor umane;
. Instruirea si dezvoltarearesurselorumane;
. imbundtdlirea abititdlilor profesionale;
. Stabilitatea Si menlinerearesurselorumane;
. ComunicareaSi negocierea.
Formareaqi dezvoltareaper-
Obiectivele generaleale managementului sonalului didactic constituie un
resurselorumaneurmdresc: domeniu prioritar al activitAtii
. atragerearesurselorumane,
managerialeintr-o institufie de
. rdinerea in organizalie pe o
invdtdmint. Pentru a fi manager
perioadd mai mare de timp a re-
qi, cu atit mai mult lider, persoa-
surselorumane,
. motivarearesurselorumane. na in catzra trebuie sd fie, mai
intii de toate, profesor-formator

Cel care nu se ocupd de pregdtireapersonaluluididactic nu conduce,deoarece

misiuneamanageruluiestede a angajagi forma continuucadredidacticecompe-
tente.insd asemeneapreocupdride importantdmajordprecedalte acfiuni ce fin de
managementulresurselorumane, care vtze'azdaspectelede recrutare,selectie,
formare, apreciere,stimulare, disponibilizare a personalului gi stabilirea unui
climat organizafionaloptim. Acestease realizeaz[prin diversestrategiiqi mijloa-

211
 ce (fige de post, contract individual de muncd, atestarea.perfeclionarea
$i recali_
frcarecadrelordidacticeetc.).
Managementulresurselorumaneestepilonul debazdin
cadrulmanagementu_
lui ca gtiinfd qi artd a conducerii gi are rol deosebit
de important in sporireaperfor-
manfelorumanein scopul tealizdt'risarcinilor
organiza{ieiqi satisfaceriinevoilor,
aspirafiilor angaja{ilor.

- Managementul strategic
Majoritatea institutiilor qcolareincear_
cd sd elaborezeqi sd implementezestrare_ Prezentareastrategiei insti_
gii pentru atingereaobiectivelor pe termen tutiei, aldturi de misiunea gi
lung, obiectivele sale, reprezintd un
plan strategic de dezvoltare al
Pentru elaborareaqi aplicarea acestei
institufieieduca{ionale.
strategiiun rol importantil defineun anu_
mit aspectal func{iei de previziunenumit
managementstrategic.
Managementulstrategic este un proces prin
care managerii formuleazdgi
implementeazdstrategiipentruoptimizarea
din punct de vederestrategica atinge-
' rii unui obiectiv, in anumite
condiJiiinterne qi externe.Aceastddefini{ie reflectd
faptul cd managementulstrategicesteorientat
spreatingereaunor obiectivepe ter-
men lung qi ia in considerarefactorii de mediu,
precumgi trasdturilecaracteristice
ale gcolii, implicind elaborareaanumitorstrategii
de dezvoltarea institutiei in co-
respunderecu viziuneaformulatf,de intreaga
comunitateeduca{ionalda institutiei
(manageri-cadre didacrice_elevi_pdri nfi).
in domeniul managementuluistrategiceduca{ional
au realizatcercetdriJ.Miller,
M.Jonson,T.Bush,L.poster,M.potaqnik y.La'arev
, q.a.Ideile expusede acegti
cercetdtoriipot fi generalizatein urmdtoarele
teze:
-+ Managementulstrategicreprezintd.un
domeniuin cadrul managementului
educalionalabordatsistemic,procesualgi
situativ.
=> Conceptualizareamanagementului
strategic are la bazd demersul
metodologic (sistemurde principii, mijloace qi
metode de construire gi
reahzatea activitdtriimanageriale)gi inovational
(sistemulde inovafii edu-
calionalegi procesulde implementarea acestora
in perspectivadezvoltdrii
wolii).
=+ Modelul managementului
strategic institu{ional reprezintd o viziune
fundamentaldasupradezvoltbrii institutriilor
de invafdmint qi potenteaz[
ac{iunilede formarea managerului_strateg.
212
 iri
.l

Modelul managementuluistrategic institulional se constituie dintr-un an-

samblu de elemente interconexe, structurate in perspectivaconceptelor
I l

continutale:
. managementuldezvoltdrii qcolii in baza obiectivelor/finalititilor;
. managementuldezvolt[rii gcolii in baza interconexiunii componentei
strategicecu ceatactic6;
I
orientareala modelul virtual al instituliei de invdfdmint;
t
anticipareaqi inlSturareablocajelor in realizareamanagementuluistra-
tegic (M. Dumitrescu,2003,P'76).
: 1 : t : ' : .::i'l: : a a : : t , . : ' :: l

ABORDARE SISTEMICA
.n* :p 1r1h&,4M :.4 rWlF@ @ $! i;.+, ua,4 *w 4 44 &t w' 4',4 I "1M: W Y4fr

I| i,-"'"'bif;iilNsiiiiiid#ftiit5iir68it
::i
t:,
^r, r'r]1,
MISIU

z:jj$:i,.ij:fn:xi?,:,r:i:t&sifjil{jiz!rta?;::ii.:j.:{r\iilta!.!li&4lq!a:tl!d!*iln!i;t!:irni/di*il*Jfg'i,li liini?i::::r::rii:

PROGRAMUL STKA*TEGIC
'
iffifiit6fi itIffii$ ffibffiMffi ui Stiiatii.fft"d.1'
iivrr,urnmnnrpr.BvrnNiXflfi
strategicinstituliuonal
Figura2. Modelul managementului

Modelul managementuluistrategic-institulionalfundamentatpe acestecom-

ponentereprezintdimbinareaideilor generaledespresistemulconduceriiproce-
sului de functionareqi dezvoltarea instituliei de invdldmint (legit61i,principii,
obiective, funclii, mijloace, mecanisme de rcalizare a funcliilor)' Conlinutul
acestorelementeare la bazd urmdtoareleidei: conducereain baza obiectivelor,
conducereastrategicd,orientareala modelul virtual, aplicareamanagementului
anticipativ.
in urma valorific[rii gtiinlifice a managementuluieducational,sint relevante
urm[toareleconcluzii:
o managementulca tip specificde activitateumandreprezintdun procesde
stabilire gi realizarea obiectivelorunei organiza{iice vizeazd'rezultatele
exprimateprin valori ale acfiunilor intreprinse,eficacitate,economicitate
gi eficienf[;
. managementuleducationalimplicd urmdtoareleprincipii: principiul con-
ducerii globale, optime Si strategice,principiul conduceriieficiente,prin-
cipiul conducerii superioare,principiul conducerii complexeSi reahzeazd
urmdtoarelefuncJii:func{ia de planificare-org,anizarea sistemuluide tnvd-
2t3
 Idmtnt;funclia de orientare-tndrumaremetodologicda procesului de tnvd-
ldmtnt; funcria de reglare-autoreglare a sistemului si a procesului de
tnvdldmtnt;
' managementulclasei de elevi vizeazd
domeniul de cercetarein qtiinJele
educafieicarestudiazdatitperspectivele teoreticede abordareale claseide
elevi, cit gi structurile dimensional-practiceale acesteia,in
scopul
facilitdrii intervenliilor cadrelor didactice in situa1iile
educationale
concrete,prin exercifiulmicrodeciziiloreducaJionale;
' stilul managerialeste definit
ca modul de utilizare a cunogtintelor,cali-
tdfilor gi aptitudinilorin relafiile cu subordonafii,tipul de comportament
in
cadrul activitatii de conducerea procesului educaJional.in
activitatea
educa{ionald persistdo varietatede stiluri manageriale.
' succesulunei unitdfi gcolare,gradul
de competitivitateal acesteiapornesc
de la premisacd resurseleumane(personaluldidactic qi cel auxiliar)
con-
stituieun potenfialuman deosebit,caretrebuieinfeles,motivat gi
implicat
cit mai deplin in realizareaobiectivelorstrategice.Pentruaceasta,
deciziile
managerialedin domeniul resurselorumane trebuie aclaptateintotdeauna
personalitdliigi trdsdturilorangajafilor;
' inovaJiagi procesulinova{ional
constituiefundamentulconstruirii tipului
de managementstrategicinstitutional.
Pentru a realizaactivitateaprofesionald,managerulqcoler
trebuie sd posede
anumite competen{estrategice:elaborareastrategiei,luarea
deciziilor conform
caracteristicilor personale, cultura managerial[ etc. Perceperea
strategiei ca
imagine a gindirii 9i ca aspectal activitdtii praxiologicepermite
manageruluisi
congtientizezeactul de gindire strategicd, procesul de
creare, imaginarea
dezvoltdriiqcolii qi sd elaborezeo strategierealSqi adecvatd
inba:zaunorooeratii
logice gi conqtiente.

ACTIVITATI:
rlz
\/-\/
_(,.,_)_ TMPLTCA_TE!
- \'lr -.
. Referindu-tela institulia de invdldmint pe care ai absolvit-o, propune
trei
schimb[ri pe care le-ai fi realizat, dacdai fi fost directorul
acesteiinstitutii.
Argumenteazddecizia.
' Identificd cit mai multe sinonime pentru cuvintul
,,managemcnt',. Elaboreaz1
propriadefiniJiea managementului, pornind de la acestecuvinte.
2t4

: i:t
qt