MINISTERUL EDUCATIEI $1 iNVATAMiNTULUI

CONSTITUTIA
lIBPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA.
CUNO,TINT DESPRE STAT DREPT

MANUAL PENTRU CLASA A VII-a

'

g I

EDITURA DIDACTICA ~I PEDAGOGICA - BUCURE~TI

Manualul constituie reeditarea editiei din anul 1988, editie care a fost revizuita in anul
1:983, pe baza programei aprobate de M.E.I. cu nr. 61919/1978.

ISBN : 973-30-0094-9

PROBLEME GENERALE DESPRE STAT ~I DREPT

CUNO$TINTE GENEl\ALE DESPRE STAT

Statul este principalul instrument al conducerii sociale. Conceptia mate-

rialist-dialectica privete statul ca o institutie centrala a societatii impartite
in clase, care infaptuiete conducerea politica generala a societatii in interesul
clasei dominante (al clasei conducatoare).
Intemeietorii socialismului tiinWic Marx, Engels i, mai tirziu, Lenin
au aratat ca statul nu este altceva dectt un organ de dominatie a unei clase
asupra altei clase, o maina pentru mentinerea puterii unei clase , un instr u-
ment al dictaturii de clasa, o organiz~tie speciala. a fortei in vederea repri-
marii claselor exploatate. ,,lntreaga istorie a dezCJoltdrii societdfii omene*ti -
arata tovaraul Nicolae Ceau~escu - demonstreazd cd statul a reprezentat
tntotcleauna princiTJalul mijloc cu ajutorul cdruia clasele dominante *i-au men-
linut *i exercitat puterea".
Aparifia statului. Statul n-a existat dintotdeauna. El apare pe o anu-
mita treapta a P,ezvoltarii social-istorice. Orinduirea comunei primitive n-a
cunoscut statul i nici dreptul. ln aceasta orinduire oamenii s-au organizat
in ginti i triburi. ln cadrul organizarii gentilico-tribale oamenii se aflau
in stare de egalitate unii fata de altii. Atit in procesul vietii productive, cit
i in procesul repartitiei bunurilor sau in viata de fiecare zi, nimeni n'-1 avea
drepturi speciale, nu se bucura de un regim aparte. Conduciitorii gintilor
I i triburilor erau alei de intreaga populatie din rindul persoanelor cu cea
mai mare experienta i autoritate. Puterea acestora era pur parinteascii,
nu existau organe speciale care sa exercite reprimarea. Lipseau, aa cum
arata Engels, deta*amentele speciale de oameni inarmati care sa se separe de
restul populatiei *i sd se ocupe cu guCJernarea, dispunind in mod sistematic
*i permanent de un anumit aparat de constringere.
Treptat, datorita aparitiei i dezvoltiirii unor noi indeletniciri ale oa-
menilor (pastoritul, agricultura, meteugurile) au loc transformari in via~a
lor economica, in organizarea gentilico-tribala. Are loc diCJiziunea socialiJ.
a muncii, aTJare proprietatea priCJatd *i se produce o strati{icare sociald, o schim-
Redactor: AUREL C. AX:ENTE bare a pozifiei oamenilor in procesul productiCJ *i in repartitia bunurilor. Apar
Tehnoredactor: VIORICA CONDOPOJ,

5
 sclavii i stapinii de sclavi, clase sociale cu interese diferite, razboaiele de
jaf i cotropire se inmultesc, devenind cu timpul o ocupatie. Existenta inega-
litatilor dintre oameni este insotita de contradic/ii Zntre diversele grupuri
sociale.
Pentru a-~i apara bogatiile i puterea, clasa dominanta creeaza un sis-
tem de organe: administrative, de justitie, de reprimare ( armata, politie,
inchisori etc.), institutii religioase, toate acestea la un loc reprezentind
statul.
Statul apare deci ca rezultat al dezvoltarii social-economice, din nevoia
de a apara interesele clasei ce se imbogatise prin exploatarea muncii celor
saraci.
El indeplinete doua categorii de sarcini, de functii:
a) INTERNE
b) EXTERNE
in realizarea acestor funcvii statul intrebuinteaza intreg.ul sau aparat,
folosind, la nevoie, forta de constringere. ,
Dezvoltarea istorica a determinat *i o evoluJie a esentei, con/inutului
~i func/iilor statului. Conceptia materialist-dialectica a demonstrat faptul
ca nu exista un stat in general, un stat etern, ci, o data cu trecerea de la o
orlnduire sociala la alta, au loc raodificari esentiale atit in functiile statu-
lui, cit *i in modalitatile de infaptuire a acestora.
Tipurile de stat. Succesiunea orinduirilor sociale a dat na~tere la patru
tipuri istorice de stat: sclaMgist, feudal, burghez-capitalist *i socialist. Fie-
care tip istoric de stat corespunde unei anumite trepte in dezvoltarea social-
economica a societatii, unei anumite orinduiri sociale. lnlocuirea unui tip
de stat cu un alt tip de stat se face pe calea revolutiei sociale. De*i primele
trei tipuri de stat (sclavagist, feudal, burghez-capitalist) sint tipuri de state
care au la baza exploatarea, in diverse forme, a oroului de catre om, ele se
deosebesc intre ele intrucit ap~ra interesele unor clase exploatatoare diferite
(proprietarii de sclavi, feudalii, capitali~tii) i au, prin aceasta, o naturii. de
clasd diferita.
0 data cu victoria revolutiei socialiste se instaureaza ~i un nou tip de
stat, statul socialist, care, prin noua sa esenta, se deosebe~te rc,,dical de toate
tipurile anterioare. Pentru prima data in istorie este creat un stat autentic
popular, care inceteaza sa mai fie instrumentul unei minoritati exploata-
toare. El este statul muncitorilor, tiiranilor ~i al tuturor categoriilor de oameni
ai muncii.
,,Jn conditiile orinduirii socialiste - arata tovarr. *ul Nicolae Ceau~escu -
cind, pentru prima datd, puterea apar/ine celor ce muncesc, clasa muncitoare,
6
clasa conducdtoare a socieidJii, folos~te statul l,n scopul lichiddrii exploatarii
omului de cii.tre om, construirii socialismului ~i comunismului."
Fiind un stat muncitoresc-taranesc ~i al noii intelectualitati, statul
socialist reprezinta interesele intregului popor. El organizeazii tntr~un mod
nou viata productiva, asigura cadrul organizatoric eel mai favorabil dez-
voltarii fortelor de productie corespunzator cerintei crearii, edificarii ~i dez-
voltarii multilaterale a societatii socialiste. Statul socialist reprezinta garan-
tia de baza a infloririi natiunii. El apara orinduirea de stat socialista, pro-
prietatea sociala a intregului popor, drepturile cetateanului ~i stabile~te
relatii noi cu celelalte state, bazate pe egalitate deplinii in drepturi, pe res-
pectul suveranitatii *i integritatii teritoriale. Superioritatea statului socialist
se, exprima in continutul func/iilor sale interne *i externe, functii determi-
nate de noile sarcini constructive ale statului socialist.
Fata de toate celelalte tipuri de stat de ptnii. acum, statul socialist se deo-
sebe~te intrucit pune Zn centrul tntregii sale politici apdrarea intereselor mase-
lor largi populare ~i nu ale unei minoritii./i exploatatoare. lntreaga activitate
de stat urmare*te cre*terea continua a bunastarii materiale *i culturale a
poporului, asigurarea libertatii *i demnitatii omului, precum ~i afirmarea multi-
laterala a personalitatii umane. Statul nostru socialist a indeplinit ~i inde-
plinete cu succes sarcina sa principala de organizare ~i conducere a activi-
tatii economico-sociale.
,,Factorul principal al for/ei ~i trainiciei statului nostru socialist - arata
tovara*ul Nicolae Ceau~escu - este tntdrirea continua a alianJei clasei munci-
toare cu taranimea - temelia de granit a orfnduirii noastre socialiste, unitatea
strnsa dintre muncitori, /arani ~i intelectuali, tntre toate categoriile de oameni
ai muncii, fard deosebire de nationalitate."
Forma statului. Continutul statului se exprima in forma sa. Fiecare
tip istoric de stat s-a concretizat in anumite forme de guverndmfnt. Astfel,
statul sclavagist a cunoscut, ca forme de guvernamint, monarhia ~i repu-
blica, statul feudal - in special monarhia, iar statul burghez, republica *i
monarhia constitutionala. De exemplu, Statele Unite ale Americii, Franta,
Italia sint, sub aspectul formei de guvernamint, republici burgheze. Anglia,
Norvegia, Danemarca sint monarhii.
Tipul de stat socialist cunoate ca forma de guvernamint republica;
el est~ incompatibil cu forma monarhica. Republicile socialiste daq expre-
sie noului continut al statului socialist. Ele asigura o participare larga a
tuturor categoriilor de oameni ai muncii la viata social-politica. Instau-
rarea la 30 decembrie 1947 a Republicii Populare Romane a reprezentat
realizarea unei vechi dorinte a poporului roman. Este suficient sa amintim
ca printre ideile revolutiei de la 1848 se inscria ~i cea in legatura cu reven-
dicarea republicii. ln operele unor ginditori de vaza ai neamului - Nicolab
Balcescu, Simion Barnutiu, C.A. Rosetti - se gasesc fundamentate tezele
7

1n legaturii cu necesitatea unui regim republicarL Revehdicarea republicii
a capatat un continut nou o data cu afirmarea olasei muncitoare tn viata
politics., iar prin instaurarea republicii populare natiunea romana a dobin-
dit cea mai democratica forma de guvernamtnt din tntreaga sa istorie.
I
De re~lnut:
STATUL: - principalul instrument al conducerii sociale
- apare ca rezultat al dezvoltirii soclal-economice, din nevoia de a aitlra lnte-
resele clasel ce se imbog~tlse prin exploatarea muncil celor siracl
- fati de toate celelalte ti purl de stat, statul soc ialist este reprezentantul poporulul;
el vegheazi la apirarea suveranltitli tiril.
INTI!. t:Rl.RI
1. Ce este statul?
2. Cum a apdrut statul ln societate?
3. Care stnt tipurile istorice de stat?
4. Ce determina superioritatea statului socialist?
5. Ce forme de stat cunoa~te/i?
CUNO$TINTE GENERALE DESPRE DREPT
Dreptul este un ansamblu de reguli de conduita obligatorii pentru to/i ce.td-
1
/enii, reguli impuse de stat. Dreptul apare o data cu statul, din nevoia de a
apara vointa ~i interesele fundamentale ale claselor care domina in societate.
Marx ~i Engels au caracterizat dreptul ca fiind voin~a clasei conducatoare,
vointa ridicata la rang de lege ~i care este determina ta de condi1iile materiale
de existenta ale acestei clase.
In orinduirea gentilico-tribalii n-a existat dreptul. Au existat, totu~i,
anumite reglementari, adicii norme de oonduita sociala, cu caracter de obi-
ceiuri, a caror esenta era moralii sau religioasii. Ace ste reguli exprimau inte-
resele intregii colectivitati ~i s-au format in baza unei experiente de viata
indelungata. Respectarea acestor norme se facea, in general, din convingere,
nu exista un aparat special de constringere care sa le impuna. ln conditiile
aparitiei claselor sociale ~i a contradictiilor dintre ele, vechile obiceiuri ~i
norme ale comunitatii gentilic9-tribale nu mai erau suficiente. Se simtea
nevoia unor norme noi in care sii se exprime nu vointa ~i interesele tuturor
membrilor societatii, ci doar a unei piir~i a 'acesteia, ~i anume a aceleia care
domina in societate. De aceea, spre deosebire de regulile vechii orinduiri
gent1lice, normele dreptului au un caracter de clasd. Acest caracter de clasa
8 9
strabate toate normele juridice (dP drept constitut,.ional, civil, penal etc.).
Normele dreptului slnt nu numai elaborate de stat, dar sint ~i asigurate de
stat. Aceasta inseamna en in cazul in care nu respect ii o regula juridica,
persoana respectiva poaLe fi Lrasfi. la raspundere de catre un organ de stat
special imputernicit. Ea poate fi obligata fie sa repare o dauna (sii restituie
un bun), fie sii suportc o anumitii pedeapsii (sa plateasca o amendu, sa-eyi
piarda un <lrept, sn fir, izolaLii o per ioncJi:\ 1ntr-o lnchisoarc etc.).
La fel ca in cazul sLatului, ~ i apul'i~ia <lrt>ptului consLituie o necesitate
istoricii obiectiva. Drcptul esLr. strins legat de or1nduirea sociall\, evoluincl
o data cu aceasta. lnlocuirN\ unLi orinduiri sociale cu o alta or1nduir(' so-
ciala determina modific~ri importantc ~i in continutul ~i sarcinile d1eptu-
lui. Is tori a cunoa~te pntru tipmi d r cl re pt: dreptul sclaPaf{ist, dreptul f eu-
dal, dreptlll burghez ~i drcptul socialist. Primelc trei tipuri istorice de drepL
s au caractcrizat prin fnptul cil. nu cxprimat ~i _aparat vointa ~i interesele
unor clase exploaLatoare, minoritiue, 1mpotriva intereselor imensei majori-
ta~i a popula~iei. Elc nu pus tn ccnLrul reglcmentO.rilor nplirarca proprietatii
private ~i a relapilor de cxploaLaro a omului de catre om.
0 data cu vicLoria rcvolu~iei ~i
un drept nou,
socialisLc se instaureazii
care exprimd $i apdrif, intcrcscltJ poporutui muncitor, ale ntregii na/iuni, fmpo-
triPa exploatdri~ ~i asuprir,;i. DrepLul socialis t se <leosebeRte, fundamental
de toatc celelalte tipuri de drcpL anLerioa.re pcntru ca a~aza in centrul regle~
mentiirilor sale omul muncii, cu nevoile ~i aspira~iile sale, asigurindu-i condi-
viile cele mai favorabile pentru afirmarea personalitatii ~i demnitatii sale.
,,Legile (drii noastre - aratii toval'Ei.~ul Nicolae Ceau~escu - exprima Poinfa
$i interesele intrcgului popor, serPesc tnfloririi patriei, bundstarii cclor ce mun-
cesc, asigura manifestarea liberd a aptitudinilor ~i capacitd/ilor cetd/enilor 1,n
via/a politicd, economicd ~i social-culturald."
Dreptul noslru socialist este a~ccltuit dintr-un numifr mare de norme juridice, organi
zate tntr-un sistem, sistem alcittuit din mai multe ramuri: dreptul civil, dreptul penal, dreptul
constitu{ional, dreptul muncii e lr. Elementul de _bazd al dreptului este norma juridiciJ.. Scopu I
normci juridice esle acela de a slabili an11mile reguli prin care sii se indrume conduila
oam~n il or in direcpa inlaririi ~ i deLvolli1rii orinduirii socialiste ~i a rcla~iilor socialiste.
Normele juridice sint cuprinse tn: legi , dccrete', hotiJ.riri ale guvernului, ordine, inst;uc/iuni
!ji regulamente ale ministPrelor, hotiJ.rtri ale consiliilor populare, decizii ale comitetelor execu.
. tive ale coMiliilor populare. Toate ace~ lra mai poarta denumirea ~ i de acte normative. Deci,
o ri d e cite ori auzim expresia de octe normati(le, t re buie sii ne gindim di este vorba fi e:
legi, decrete, hotiJ.riri etc. Principala caracleris li ci't a adelor normative const:\ in raplul n\


Retfneft:
ele contin tntotdeauna norme cu caracter general-obligatflriu, care pot ti aduse la tndepli
nire, tn caz de nevoie, l?i prin forta de constrtngere a statului. Avlnd in vedere faptul ell.
D ,n U,_,: ansamblul de reguli de conduitll., obligatorii pentru toti cctll.tenii,
impuse de stat
normele dreptului socialist e:<!primll. vointa ~i apll.rll. interesele tuturor oamenilor muncii',

-
are caracter de clasll
aducerea la lndeplinire a acestora se face, tn lmensa majoritate a cazurilor, prin respec-

~i
tarea !or de bunll.voie. tntreaga muncll. de educare juridicll. a cetlltenilor este tndreptatll.

I
TIPURJ DE Dltu1- ,,. . 1 scla11agist
spre cunoa~terea de cll.tre fiecare persoanll. a prevederilor cuprinse tn actele normative. 2. feudal exprimli. l?i apli.rll. vointa interesele
Atunci ctnd se constatll. lnc1!.lc1!.ri ale dispozitiilor legate, cei care sint chema\i in primul 3. b1irghez unor clase exploatatoare
rtnd sll. reactioneze stnt colectivele de oameni ai muncii, care trebuie s1!. condarnne cu hot11-
rtre a:;em3nea acte, lutnd m1huri de prevenire pentru vii tor a unor conduite antisociale. 4. SOCIALIST
Pentru fapte grave se impun, binetnteles, sanctiuni, aplicate de organele statului special
tmputernicite (instantele judecll.tore~ti).
}- exprimil. t?i apil.rll interesele poporu-
lui muncitor
NORMELE JURIDICE s t a b'I
1 esc regu 11
1 e d e cond mt1!.
ale oamenilor In directia tn
Legile sint cele mai importante acte normative. Ele sint adoptate de SOCIAL/STE t\l.ririi ~i dezvoltll.rii orinduirii socialiste
Marea Adunare Nayionalii ~i reglementeaza relayii sociale de o deosebita - legi '
importanya. lntre legi, pozitia supremii o define Constitutia. Constitutia este
_0 -
decrete
. ~ - hot1!.riri ale guvernului
legea fundamentald care cuprinde dispozitii privind esen:a, con/inutul fi forma Stnt cuprmse in: ~ - ordine, instructiuni l?i regulamente ale rninisterelor
statului nostru socialist, sarcinile principale ale puterii de stat, baza sociald -- hotll.riri ale consiliilor populare
- de0izii ale comitetelor executive ale consiliilor populare
fi economicd a puterii, Jrepturile fi tndatoririle fundamentale ale cetatenilor,
organizarea fi func/ionarea aparatului de stat. Reglementlnd raporturile sociale
- dreptul civil
fundamentale, Constitutia are o forJd superioard tuturor celorlalte acte normative, - dreptul penal
care trebuie sd fie elaborate pe baza Constitutiei. - dreptul constitutional
- dreptul muncii etc.
Cunoa~terea ~irespectarea legilor yarii ~i, inainte de tvate, a prevede-
INrl\EBl R
rilor cuprinse in Constitutie coni;tituie o indatorire pentru fiecare cetayean
al Republicii Socialiste Romania. 1. Ce este dreptul? ,
Necunoa~terea de catre cetayeni a legilor, a diferitelor hotariri, a sancyiu-
1.. 2. Care snt principalele acte normative $i ce loc ocup(J, Constitutia n sis-
temul acestor acte?
nilor ce intervin in condiyiile incalcarii legilor poate contribui la apariyia 3. De ce este necesar ca elevii sd cunoascd principalele acte normative?
unor manifestari antisociale, la savir~irea unor infrac~iuni sau a altor fapte
ce incalca normele de drept (contravenyii, incalcari ale normelor ce reglemen-
teaza disciplina muncii etc.). ,,.Par.tidul porne~te de la concepyia materialist-dialectica ~i istorica
Adoptlnd o atitudine de respect faya de legile yarii, dovedim faptul ca dupa care statul este un produs al imparyirii societatii in clase anta-
goniste, ce va disparea treptat, pe masura dispa~iiiei' claselor, a omo-
inyelegem ~i pre1'.uim politica partidului nostru. Tovara~ul Nicolae Ceau~escu
g~nizarii societa~ii, a crearii poporului unic muncitor al societayii comu
in nenumarate rinduri a subliniat f aptul ca respectarea Constitutiei, a tuturor mste. Avem in vedere ca, in perioada fauririi societa~ii socialiste multi-
legilor yarii constituie o indatorire a fiecarui cetayean, a fiecarui activist lateral ~ezvoltate ~i a trec~rii spre comunism, statul are de indeplinit
de partid ~i de stat, ca nimanui nu-i este ingaduit sa incalce normele dreptului. un rol important in orgamzarea intregii activitayi economico-sociale.
,,Orice tncdlcare a legilor - arata tovara~ul Nicolae Ceau~escu - orice Totodata, ~inind seama de condi~iile internayionale, de faptul ca in
lume exista inca tari cu orinduiri sociale diferite, statului ii revin sar-
~tirbire a disciplinei ~i ordinii dauneazd desfdgurdrii cu succes a intregii activi-
cini importante in apararea cuceririlor revoluyionare, a independen~ei
tdf i, intereselor tn:regului TJopor gi de aceea trebuie combdtute cu toatd hotdrtrea, ~i suveranita~ii patriei."
neadmi/tndu-se manifestarea lor sub nici o formd tn activitatea de partid gi de ( Progr~~ul P.C.R. d.e faurir_e a societatii socialiste multilateral dez11oltate .~i tnaintarc a
stat." Rom.dntei spre comunism, Ed1~ura Po!iticli., Bucuref?ti, 1975, p. 118.)

11
10

CONSTITUTIA REPUBLICll SOCIALISTE ROMANIA- LEGEA
FUNDAMENTALA A STATULUI
Constituyia este legea fundamen!ald a statului socialist roman, legea
prin care sint consacrate ~i aparate cele mai importante cuceriri ale po-
porului roman . Constituyia Republicii Socialiste Romania este adoptata
de catre Marea Adunare Nayionala, organul de st,at care ocupa poziyia cea
mai inalta intre organele statului. ln Constitu~ie sint cuprinse norme ju-
ridice care formuleaza principiile de baza pentru intreaga organizare sta-
tala, economica ~i sociala. Toate celelalte legi, dezvoltind principiile din
Constituyie, reglementeazi'i relayiile sociale in domeniile lor de aplicare, fara
a contraveni acestor principii. Avind acest cbnyinut ~i fiind adoptati'i de
catre Marea Adunare Na~ionala, Constitu~ia are forfd juridicd supremd,
ea ocupind in ierarhia acte1or hormative din yara noastra locul eel mai inalt.
Constituyia Republicii Socialiste Romania, azi in vigoare, a fost adop-
tata la 21 august 1965.
I o economie socialistd, bazata pe proprielatea socialistii asupra mijloacelor de
Caracterul profund democ at1 t.l ul 01 i' Constit ~iei Rep
So .anste Romllnia. Co nstitu~ia Republicii Socialiste Romania este opera
intregu1m popor. Tovara~ul Nicolae Ceau~escu, caracterizind Constitu~ia,
arata : ,,Clasa muncitoare, /drdnimea, intelectualitatea, prin munca lor plind
d~ elan $i abnega/ie, insuflef ifi de un fierbinte patriptism, au scris, literd cu
literd, marea Cartd a lib.ertd/ilor poporulu( romdn". Iniyl.ativa adoptarii Consti-
tu~iei Republicii Socialiste Romania din 1965 ~ avut-o Partidul Comunist
Roman, cu prilej ul campaniei electorale pentru alegerile de deputa~i din
anul 1961.
Proiectu l de Constitutie a fost elaborat ~i definitivat de o comisie, anume creatll.
de cll.t re Marea Adu na re Nationa lll., comisie care a avut pre~edinte pe tovarll.~ul
Nicola.a Cel\w;escu, secretaru l general al partidului. La activitatea comisiei a fost atras
un ma r e numil.r de activi ~ ti de partid ~i de s tat, de oameni ai muncii, economi~ti, isto-
r ici , j uri~ t i. Aceas ta larga participare la activitatea comisiei a permis elaborarea unui
proiect de Cons litu~ie care sa reriecte fidel cucP.riri le revolutionare ale poporului, aspira-
~iil e sale s pre democratie ~i progres. Proiectul de Constitutie astfel elaborat a fost supus
dHb a te rii ~ i aprobarii P!enarei Comite tului Central al Partidului Comunist Roman din
28 iunie 1965. Aproba t de catre Plenara, el a .fos t apoi publicat la 29 iunie 1965 ~i supus
ui1ei larg i d ezbateri publice. Dezbaterea proiec tului, cares-a realizat in adunari, mitinguri,
presil., radio, co lec.:tive de oameni ai muncii $i speciali$ti, a antrenat practic intregul popor.
P.roiec tul de Cons titutie a fost, de asemenea, prezentat ~ i prin Raportul la Congresul al
I X- lea al Partidului, din vara acelui a n . A~eas t11. la rga dezbatere a fost un exemplu gril.itor
de m<tni festare a d g mn c ra~iei noa3tre socialiste. Cu ocazia dezbaterilor, oamenii muncii
?i-au exprimaL adeziunea !or la Proi ec tul de Cons ti tu tie, f1\clnd tn acela9i timp $i numeroase
propune ri de imbunat1\tire, propuneri de care s-a tinut seama la definitivarea lui.
12
Proiectul de Const itutie a fosL supus dezbaterii Marii Adunari Natio-
nale, care, 1ntr-o atmosfcra dP inaltator entuziasm, 1-a adoptat la 21 au-
gust 1965. Astfel proiectul a devenit Constitu/ia Republicii Socialiste Romdnia.
Adoptarea Constitutiei a avut o mare important~ istorica, deoarece ea a
marca ~ 11ictoria deplind $i definiti11a a socialismului in Romdnia.
ut Constiyuyia Re-
publicii Socialiste Romania consacra tipul ~i forma statului , ari\ti nd ca statul
nost.r:u este o republicd socialistd, stat al oamenilor muncii de la ora~e ~i sate,
suveran ~i independent. Ea consacrii realitatea ca in tara noastra intreaga
putere apartine poporutm:, libcr ~i stapin pe soarta sa. P uterea poporului se
intemeiaza pe alian1,a muncitoreasci\-piraneasca, pe unitatea tutu ror claselor
~i categoriilor sociale prictcnP.
0 importanta deosebita prezinti\ articolul 3 din Constitut ie, care inscrie
una din legile generale ale societa\ii socialiste, ~i anume rolul de for/ ii politica
conducdtoare a Partidului romunist Romdn.
Constitutia consfi,ntr~te faptul ca economia nationala a Romaniei este
producfie (a pamintului, fahricilor, uzinelor etc.).
Stabilind ca statul nostru cste un stat unitar, Constituyia arata ca teri-
toriul sau este inalienabil ~i indi11izibil ~i ca e:>te organizat in unitayi admi-
nistrativ-teritoriale, ~i anume in jude/e, ora~e ~i comune. Capitala tarii, arata
Cunstitutia, este municipiul Bucure~ti.
O mare importanta prczinta articolul 13 din Constitutie , care stabi-
le~tP atit scopul intregii activitdti de stat cit ~i sarcinile statului. Scopul in-
tregii activitati de stat este dczvoltarea orinduirii ~i inflorirea natiunii socia-
liste cresterea continua a bunastarii materiale si culturale a poporului, asi-
' ' '
gurarea libertatii ~i demnitatii omului, afirmarea multilaterala a personali-
tatii umane. Sarcinile statului sint subordonate acestor scopuri.
Totod.ata statul socialist roman organizeaza, planifica ~i conduce eco-
nomia nafionald, apdrd proprietatea socialistii. De asemenea, statul garan-
teaza proprietatea personalii. ~i apdrd ordinea de drept. Statul socialist roman
dewoltd n11dfdmtniul de toate gradele, asigurd condiJiile pentru dezvoltarea
~tiinf ei, artei, cul!urii, tnfdptui~te ocrotirea sdndtdfii. Constitutin stabilete
tot in sarGina statului asignrarea apdrdrii tarii, organi;area for/elor sale armate,
precum i organizarea. relaf iilor cu celelalte state.
Constitutia consacru, de asemenea, politica de pace a Romtlniei socialiste .
~i stabilete ca relayiile extcrnc ale Romaniei au la baza pn:ncipiile respectdrii
su11eranitd/ii ~i independenfei na{ionale, egalitdfii in drepturi $i a11antajului
rec.iproc, neamestecului in treburile interne.
13
.J.
 Un titlu intreg al Constitutiei este consacrat drepturilor ~i tndatoririlor
fundamentale ale -ceta/enilor. Apoi sint stabilite organizarea, funcJionarea ~i 1. Ce este Constitutia ?
aciele organelor statului, i anume ale organelor puterii, organelor adminis- 2. Ce prePederi mai im portante con/ine Constitu/ia Republicii Socia-
tratiei, organelor judecatoreti ~i organelor procuraturii. liste Romtlnia?
Constitutia stabilete, de asemenea, stema, sigiliul ~i drapelul t arii. 3. Care sint triisiiturile caracteristice ale Constitufiei Republicii Socialiste
Romtlnia?
I l o.::i.Rru11 Caract eri-
zind Constitutia Republicii Socialiste Romania, vom observa ca, in primul leci:ura
rind, ea este o constitu/ie socialista, deoarece prin prevederile sale organi- ,,Constitutia Romaniei socialist e, realizarile marete ale patriei. noa~
zeaza societatea romaneasca in etapa in care socialismul a invins deplin ~i tre demonstre~za superioritatea orinduirii socialiste asu pra cele1 cap1-
definitiv i cind se indeplinesc sarcinile construirii societqii socialiste multi- taliste, contribuie la creterea for~ei de atractie a ideilor socialiste,
lateral dezvoltate ~i inaintarii spre comunism. constituie un aport al poporului roman la mareata cauza a libertatii
popoarelor i victoriei socialismului in lume" (Ni c o l a e Ce a u es c u
Totodata, Constitutia are un caracter real democratic, deoarece ea este
- Raport cu priP ire la Proiectul de Constitufie ).
expresia vointei intregului nostru popor ~i asigura o larga participare a poporu-
,,Drapelul Republicii Socialiste Romania poart a culorile rou, galben
lui la conducerea tarii . i albastru, aezate vertical, cu albastru Unga lance. l n mijloc este Re-
Constitutia noastra se caracterizeaza i prin profundul sdu umanism , zata stema Republicii Socialist e Romania".
deoarece prin prevederile sale este exprimata grija pentru om, pentru dezvol- (Articolul 118 din Constitu!ie)
tarea sa materiala i culturala. Prevederile constitutioriale creeaza cadrul - Tipul ~ i fo rma statului nost ru
juridic eel mai corespunzator dezvoltarii personalitatii umane. - republica. socia/ista
Constitutia Republicii Socialiste Romania este o constitu/ie a piicii, Constltu;ta - stat al oamenilor muncii
Republicll - stat .suveran ~i independent
ea exprimind, prin prevederile sale, dorinta poporului roman. ca toate st at ele
i popoarele sa traiasca in climatul pacii, colaborarii i coexistentei panice.
Ea este un bilan/ al cuceririlor rePolu/ionare ale poporului roman. De aseme-
Socialiste
.L.---- - - - - ca tnfreaga putere apart ine po-
Romania stabileite: ~:::=:::::::------- porului
(21 august 1965) - rolul de forta po litica cond uca-
neaJ Constitutia se caracterizeaza prin puternica for/ii mobilizatoare a .p reve- toare a P.C.R.
derilor sale, prevederi care mobilizeaza pe toti oamenii muncii din t ara noas- - ca economia tari i este socialista,
tra la realizarea entuziasta a maretelor sarcini ce le revin in construirea socie- bazata -pe proprietatea ob~teasca
tatii socialiste multilateral dezvoltate i inaintare a tarii spre comunism. asup ra mijloacelor de produqie
Caracterlsticile - ca statul nostru este unita r ; teri-
11.o....... r Docu- Constitu~iel: to r iul sau este inalienabil , indi-
ment juridic cu inaltd Paloare politicd, actuala constitutie prezinta o deo- - bilani al cuceririlor vizibil
sebita importanta istorica, atit pe plan intern cit i pe plan international. revolutionare ale - scopul activitatii statul ui ~i sar-
E a este bilantul cuceririlor revolutionare pe calea socialismului i exprima / poporului cinile sal e
fort a creatoare a poporului roman, hotarlrea sa de a-i consacra toata energia - de tip socialist - organele st atului: organizare,
muncii panice constructive. Aa cum arata tovara~ul Nicolae Ceau~escu - real democratica fu nqionare, atributi i, actele pe
- profund umana care le e mit
in Raportul cu privire la Proiectul de Constitutie, Constitu/ia Romtlniei
- constitutie a - polit ica de pace a R. S.R.
socialiste reflectd implinirea aspira/iilor de libertate ale celor ce muncesc, ea
pacii - dreptur ile ~ i Tndato r irile fun-
reprezinta Carta libertif./ii ~i suPeranita/ii na/ionale, a infloririi na/iunii socia- - are o puternica fortt1 damentale ale cetatenilor
liste, a egalitd/ii depline in drepturi pentru to/i ceta/enii patriei, fdra deosebire mob ii izatoare - stema ~
de na/ionalitate, a afirmarii multilaterale a demniti1/ii ~i personalitiifii omului, -sigiliul ~ tarii
constructor al socialismului , fiiuritor con~tient al propriei sale istorii. - drapelu l

14 15

PARTIDUL COMUNIST ROMAN - FQRTA POLITICA CONDUCATOARE
lN REPUBLICA SOCIALISTA ROMANIA
Arti colul 3 al Constituyiei tarii noastre prevede ca: ,,Jn Republica Socia-
lista Romania, for{ a politica conducdtoare a intregii societdfi este Partidul
Comunist Roman". Inscrierea in Constitutie a rolului conducator al parti-
dului corespunde unei necesitayi obiective a revoluyiei i constructiei socialiste,
in conformitate cu care intregul proces al trecerii de la capitalism la socialism,
al dczvoltarii socialiste multilaterale i al trecerii la con;iunism trebuie diri-
j at con~tient, av1nd ln vedere ca el inseamna o opera mareata de transfor-
, mare din temelii a intregii societayi. ln cadrul acestui proces complex ~i
lndelungat, partidului ii rer.iine sarcina istorica de centru CJital al intregii socie-
tdfi. El, ii asumd in mod deschis responsabilitatea organizdrii i conducerii
tuturor compartimentelor CJief ii sociale, mobilizind toate clasele i categoriile
sociale de oameni ai muncii la infaptuirea sarcinilor constructiei socialiste i
comT,Lniste.
Partidul comunist este rezultatul unirii libere a celor mai inaintafi fii
ai clasei muncitoare, ai:r fardnim ii, ai intelectualitdf ii i celorlalte categorii de
oameni ai muncii. Acest lucru este cons fintit in Constitutia yarii, in articolul 26.
Rolul conducAtor al vart dului - 1ezult:Pt "' l 1pte1 evolution."'re in 1
Ii h~ exploatarii ;;.i as1111ritii Partidul Comunist Roman ~i-a cucerit poziyia ,
de forya politica conducatoare a intregii nayiuni in focul luptelor revoluyio-
nare impotriva exploatarii ~i asupririi. Partidul a ci~tigat increderea maselor
1
de oameni ai muncii afirmindu-se drept faclia mereu vie, care a luminat
calea luptei indelungate a poporului pentru progresul ~i prosperitatea Romaniei.
F aurit la 8 mai 1921, in focul unor puternice batalii de clasa, Partidul
Comunist Roman a infruntat prigoana claselor exploatatoare ~i a statului
burghez. Scos in afara legii la puyin timp dupa constituirea .s a, partidul
comuni~tilor a desfa~urat in ilegalitate o susyinuta activitate in direcyia
apararii drepturilor ~i libertayilor democratice, pentru mobilizarea maselor
l a lupta impotriva orinduirii burghezo-mo~iere~ti, pentru apararea indepen-
denyei yarii ~i a fiintei nationale.
I
' de ridicare a patriei pe culmile luminoase ale ciCJilizaJiei comuniste" .
ln anii grei ai terorii fasciste, partidul comunist s-a ridicat impotriva
politicii de aservire a yarii Garmaniei naziste, impotriva agresiunii contra
Uniunii Sovietice, organizind rezistenya foryelor antif asciste din yara i unirea
lor in actiunile de inlaturare de la cirma yarii a guvernului de dictatura. mili-
taro-fascista.
Sub conducerea partidului comunist, la 23 August 194.4, incepe rer.iolu-
tia de eliberare sociald i nationala, antifascista ~i antiimperialista, act ce mar-
16
I
cheaza un moment hotdritor in dewoltarea tarii noastre pe ~n drum nou, deschi-
zind calea eliberdrii de sub dominatia Germaniei naziste i a f ortelor imperialiste
~i trecerea la realizarea unor profunde transformdri sociale reCJolu/ionare n
Romania. ln anii scur~i din august 1944 ~i pina la 30 decembrie 1947, parti-
dul comunist s-a afirm at drept cea mai de"!-ocraticd i patrioticd for{a politicd
din Romania, organizin d ~i con ducind clasa muncitoare , t aranimea ~i celelalte
categorii sociale interesate ln progresul social al t arii, in procesul istoric .de
instaurare a puterii revoluyion are a cl ~sei muncito are ~i t aranimii ~i de infap-
tuire a revolutiei socialist e.
Tot ceea ce masele populare au realizat in perioada de dupd 30 decembrie
1947 i pind astdzi pe calea socialismului este organic legat de exercitarea de
cdtre partidul comu,nitilor a rolului de fo.r fd politicd conducdtoare. In timp
Cf3 vechile grupari polit ice ale burgheziei s-au compromis printr-o politica
de tradare nationalli ~i de sacrificare a intereselor maselor largi populare,
P artidul Comunist Rom an a ci~tigat 1ncrederea intregii noastre nayiuni,
incredere datorat a liniei sale poli tice, a carei just et e a fost pe deplin confir-
mata de vi ata. Sub cond ucerea par tidului, masele muncitoare din Romania
au infa ptuit cele m ai profunde schimbari de ordin economic , social ~i politic
din intreaga ist orie a t arii. De la o etapa l a alta a constructiei socialiste in
tara noastra ro)ul conducat or a l p art idului a crescut. Faurirea societatii
sociali st e multilateral dezvoltat e ~i pregatirea conditiilor trecerii t arii spre
comunism este un prof und proces de transformare a societayii, de ridicare
pe noi trepte de civ ili zayie economica ~i spirituala. Acest proces necesita ~i
o perfectionare continua a c.o nduceri.i societ atii ~i subliniazii necesitatea spo-
ririi rolului conducator al partidul ui , ca o garantie pentru succesele viitoare.
Cum i~i exerciti pa1 tidul .olu de 01 ~ polit1ca con ltv r ln exer-
citarea rulului conducat or al partidului in actuala et apa ~i in perspectiva,
prezinta o mare impo rtan~a tezele cuprinse in Progr amul P .C. R. adoptat
de Congresul al X I-lea. A~a cum arat a tovara~ul Nicolae Ceau~escu la Con-
gres, ,, Programul poate fi denumit pe drept cuCJint Programul poporului romdn
Proaramul a~aza la b aza intregii activitati a partiduluiI o concep~ie
b >
unitara . El ofera o perspectiva revolu~ionara activita~ii in toate sectoarele
economico-socia le.
Rolul conducdtor al partidului in toate sectoarele r.iieJii de stat 9i soci~l
ob9te~ti se concretizeazd lntr-o intensd munca politicd, organizatoricd 9i educa-
tiCJd, pentru mobilizarea maselor de oameni ai muncii la tndeplinirea riguroasd
17
2 - Co nstltut la R .S.R. , cl. a VII-a


a in.datoririlor ce le reCJin. A.cest rol, in mc1 un caz, nu se poate realiza prin - Stabilirea sarcinilor ~i directiilor de dezvoltare politidi
~i economico-sociala a tuturor sectoarelor ~arii noastre;
metode administrative. Partidul conduce i directioneaza activitatea organe- 1$1 EXERCITA - conduce rea ~ i directionarea activita1 ii organelor de stat
lor de stat i a organizatiilor obte~ti, el nu se substituie ace:.:tor organe. ROLUL CONDUC.l.TOR ~i a organ izatiilor ob~te~ti; nu se substituie insa lor;
lnt,re preocuparile politice importante ale partidului nostru se numfra si PRIN : - de sfa~urarea unei intense munci politice, organizato-
rice ~i educative pentru mobillzarea maselor de oameni
ci> le legate de intdrirea rolului statului i perfectionarea dreptului. Masurile ai muncii la indeplinirea sarcinilor ce le revin .
adopta te de partid in ultimul timp 'privesc imbunatatirea activit&tii organe-
lor centrale i locale de stat, apropierea continua a acestora de masele popu- lmportania deoseblta In exercltarea rolulul conducator al partldului o reprexlnta te-
lare, simplificarea aparatului de stat, combaterea oric_iiror tendinte de biro- zele cuprlnse in ,.PROGRAMUL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN de faurire a socletaiii
soclaliste multilateral dezvoltate ~I lnalntare a Romlnlel spre comunism" adoptat la Congresul
cratism i formalism In munca unor organe. Pe planul perf ectionarii dreptu- :ll XI-lea.
l ui, trebuie sii mentioniim faptul ca intreaga politica legislativa a statului
nostru este condusa i orientata de partid. Conducerea de partid, personal TNTREBARI
Lovariiul Nicolae Ceau~escu au acordat in ultimii ani o deosebita atentie
crea rii i perfectionarii cadrului juridic corespunzator actualei etape de dez- 1. De ce Partidul Comunist Roman exercita rolul de fortd politica condu-
ciitoare a intregii societati?
voltare social-economica. ,,ln concordanJii cu eCJolutia generald a societa/ii -
2. Cum se manifesta rolul conducdtor al partidului?
arata tovariiul Nicolae Ceau~escu - precum ii cu gradul conitiin/ei politice
$i cetd/eneiti a maselor, s-au adus perfectiondri legislatiei {arii, intregul ansambli
al raporturilor sociale situindu-se ferm pe baza legii, a legalitii/ii socialiste."
Au fost elaborate i puse in aplicare o serie de acte normative, care privesc Lectura
sectoare dintre cele mai importante, cum ar fi: perfec(ionarea organizdrii
,,Succesele ohtinute in dezvoltarea economico-sociala, in intreaga activi-
politice a societa/ij,, imbundta/irea mecanismului economico-financiar, asigu-
tate de faurire a societa~ii socialiste multilateral dezvoltate in perioada care
rarea traducerii in CJiaf d a cerintelor de eticd ii echitate, perfectionarea organi-
a trecut de la Congresul al XII-lea al partidului demonstreaza, cu puterea
zdrii $i functionarii inCJdfdmintului etc. Trebuie sa amintim faptul ca toate
faptelor, justetea liniei politice generale a partidulUi 1nostru, cre~terea rolului
legile adoptate in ultimii ani de Marea A.dunare Nationala au fost mai intii
sau conducator in toate sectoarele de activitate". (Nicolae Ceauescu, Raport
clezbatute in forurile superioare de partid.
la eel de-al -Xlll:lea Congres al Partidului Comunist Roman, Editura Poli-
01ientarile cuprinse in documentele de partid, indrumarea directa a tica , Bucure~ti, 1984, p. 50).
acti viti'itii legislative de catre secretarul general al partidului, stabilirea
>hiectivelor acestei activitati in functie de cerintele fieciirei etape a dezvol-
Lilrii economico-sociale - to1:1te acestea reprezinta garantii fundament ale
REPUBLICA SOC IALISTA ROMANIA - STAT SOC IALIST SUVERAN
a le bunei desfiiurari a muncii de elaborare i aplicare a legilor in tara
INDEPENDENT ~I UNITAR .
no al'itra.
R.S . ROMANIA - PATR IA LIBERA A TUTUROR OAMEN ILOR MUNCii DE LA ORA$E
$1 SATE, FARA DEOSEBIRE DE RAS.A., NATION ALITATE, SEX SAU RELIG IE
..;p -
este organizatia politica, revolutionara realizata prin ~

PART/DUL ~ unirea libera a celor mai lnaintati fii ai clasei muncitoa-

COMUN / ST~ re, ai taranimii, ai intelectualitatii ~i ce lorlalte categorii
ROMAN ~---.. de oameni ai muncii (Constitutia R.S.R. art. 26); Lupta poporului romin pentru libertate ~i dreptate socio.I~. tntreaga
~ -a fest creat la 8 MAI 1921; .
-are rolul de forta politica conducatoare a intregii socie-
istorie a poporului roman este istoria unei necontenite lupte de clasa, isto-
tati (Constitutia R.S.R . art . 3). ria luptelor duse de masele populare pentru libertate ~i dreptate sociala,

18 19
2*
 1w11Ll'u apararea fiintei nationale ~i pentru neatirnare, precum ~i pentru pro-
g'l'P S ~ i
c ivili zatie. . Aociala ~i national~ rue poporului nostru .
D_upii rormarea sa din amesLccul populatiei dacice autohtone cu coloni~ti
rnman1, po porul roman a trebuit sa lupte ~i sa se apcre de popoarele migra-
~oare. Dupil intemeierea statelor feudal e cenLralizatc romane lupta pent~u
md e pc nd cn~a s-a impletit cu lupta impotriva cxplontarii fcudalP. In aceasta
perioadii ror~a sociala care reprezcnta progrcsul social era taranimea, care
form a gros ul armatclor cc a u dat marilc bi\Lillii impoLriva incercari lor d0
cntro pire rli11 p nr Lca imperiilor vdc;ine ~i, 1n spe<'ial , inypotriva lmperiulu i
otoman. Tot ~ilranime a a fost aceea care s-a rilsculat Jn numeroase rinduri
!mpotriva exploatarii feud ale.
0 data c u dezvoltarea capiLali smului a apiiruL pe scena istoriei noastre
noua fo~ta social a purtiitoare a progresului so<ia.1, clasa muncitoarc, 0 clas5.
lnaintatii din punctul de vedere al co n~tiintei ~i organizarii sale. Crearea
Partid ului Cco mu nist Roman, in 1921, a insernnat ridicarra pe o treapta
s uperioar;i. a luptni duse de masclc populare, in frunLe cu clasa muncitoarc.
La 23 AugusL 1944, Partidul ComunisL H.oman, in colaborare cu cclelalLe
forte democraticc, patriotice, a infapLuiL insurec/ia na{ionald armata anti-
fascista $i antiimperialista. AceasLa a dcschis calea elibcrarii complete ~i
defin itive a n.omanie i de sub dominatia imperia li s La ~i pentru infapLuirea
naz uintelor poporului de n fi lihrr ~i sl:'ipin pc bogil~iile naturale ale tari i,
pe n~z ultalu l m un cii salr , pc pl'lJp1-ia Jui soarliL
ln perioada de dupfi 2:J Aug11s l Partidu l ComunisL Roman a orga-
19L1ft,
nizat ~ i coH<lu s lupta clasci munciLoarr, a lialil eu ~i'\ra nimea. munci loarr,
penLru 111 l1iLurarr,a ell) la puLcre a rlast>lor cxplnaLatoare ~i pcntru cucerirea
l11trcgii pulcri de s l a L. AsLfel, la 6 mnl'l.ic l 9/i5 a ros L insLaurat primul guvern
de larga concentral'e dc rnocralicii, in can~ majorilatea era formaLi'i din repre-
ze ntantii c lase i muncito are.
Guvern ul <lcmocr atic a as ig urat infiipluirea egalitii/ii in dreplu.ri a tutu-
ror cct'iteni lor, filra dcosebire de nationn li taLc sa11 rasil, a leg1ferat reforma
agrard - inc .. pu t.ii dr taranime la <.:hrinarl'n Partidulu i C~mu;1ist Roman- ,
ceca cn a avu l. ca 1p zu ltaL desfiinfarea mo$ierimii ra clast1 $i consolidarea alian-
Jei cLasei m11ncitoare cu (iirunimea muncitoare. La 19 noiembrie 19ft6 ~ 1o~l
ales primal parlament democratir, earn a n<loptat o 1crir de legi penLru rpfa -
ce rna ~ i de zvnlLarea economiei na \.iona lr.
In acoust.i'i etapii s-a dus o i nvcr~una La 1upta . pcn"Lru cucerirea puterii,
l upLa In care Partidul Comunist flomdn s-a afirmat drept cea mai puternicd
politiccl , drept condnc1Jtorul ncercal al maselor populare, n frunte cu
( urftl
clasu mi.ncitoa1 e, pentru obtin erea victoriei. ,
20
Rep11blica Socialista RomO.nin - intruchiparea idealurilor d~ libertnte
Dupa ce in noiembrie 1947 au fost inHiturate din guvern ultimele ele-
m ente burg heze, la 30 decembrie 1941 a fost abolita monarhia $i s-a instaurat
Republica - forma a statului socialist. Aceasta a insemnat cucerirea deplina
a puterii de stat de catre clasa muncitoare, in alianta cu ~aranimea munci-
tc lre ~i instaurarea s tatului socialist roman. A fost astfel deschisa cal ea revo-
lutiei socialiste, al carei scop este construirea orinduirii socialist e ~i comuniste .
La 11 iunie 1948 au fost na/ionalizate principalele mijloace de produc/ie, cretn-
du-se un important sector socialist in economia nationala, ceea oe a avut
ca rezultat desfiintarea ca clasa a burgheziei industriale ~i financi are. Liohi-
darea completa a olaselor exploatatoare s-a r ealizat la 15 martie 1959, ctnd
au fost desfiin;ate ultimele forme de exploatare. Pe de alta parte, pe baza Direo-
tivelor Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Roman din
3-5 martie 1949 s-a trecut la cooperati1Jizarea agriculturii, proces care s-a
1ncheiat in martie 1962.
Desfiintarea ultimelor relatii de exploatare ~i inch eierea oooperativi-
zarii au 1nsemnat f durirea relatiilor de produc/ie socialiste tn tntreaga econo-
mie nationala, crearea bazei econo~ice ~ocialiste a societatii noastre. In felul
a oesta socialismul a invins deplin ~i definitiv in intreaga tara. In raportul
asupra proieotului de Constitutie din 1965, tovara~ul Nicotae Ceauescu
spunea: ,,In Romania socialismul a tn1Jins deplin $i definitilJ. De la o tard
cu' indastrie slabd, tn care monopolarile imperialiste defineau pozi/ii dominante,
cu agriculturd 'inapoiatd, 'in care mai continuau sd existe ramd$i/e ale relatiilor
feudale - la /ara socialistd de azi, cu o industrie dez1Joltatii ji cu o agriculturd
tn con~inuu progres, de la monarhia burghezo-mo$iereascd - la Republica
Socialista 'Romania este o 'intreagd epocd istoricd, pe care poporul roman a
strabdtut-o cu succes, sub conducerea Partidului Comunist Roman".
Ca urmare a acestor profunde transformari au fost realizate idealurile
de dreptate sociala ~i nationa lii. ale poporului nostru ~i pe care le intruchi-
peaz.a Republica Socialist a Romania - patria celor ce muncesc de la ora~e
~i sate.
Republica Socialist!. Rominia - patria liberi a tuturor oamenilor munci
do la ora~e ~i sate, fArA deosebire de 11asA, nationalitate, sex sau religio.
Lichidarea proprietatii private asupra mijloacelor de productie ~1 a
claselor exploatatoare a determinat ca Romania sa devin a patria libera a
tut uror celor ce muncesc, a tuturor cetatenilor, fara deosebire de rasa, na-
tionalitate, sex sau religie.
21
 ln tlecur;;ul veacurilor, pe t eritoriul p1triei noastre s-au a~ezat ~i popu-
ta\ii de alta nationalitate ca maghiari, germani, sirbi etc., care au luptat
alftturi de romani pantru inlii.turaraa asupririi straine ~i au muncit pentru
edificarea socialismului. Constit utia R. S. Romania prevede ca nationali-
tap ior conlocuitoare li se asigura folosirea libera a limbii materne, precum
~i car~i, ziara, 'reviste, teatre, tn".'aPimint d e toate gradele, in limba proprie,
iar in unitatile administrativ-teritoriale locuite ~i de populatie de alta nayio-
nali tate decit cea romana, to ate organele i ins ti tu tiile folosesc orai' i in scris
i limba na~ionalita~ii resp ective i fac nu:rpiri de functionari din rindul aces-
tora sau al altor ceta~eni care cunosc limb a i felul de trai al populatiei locale.
Daca Jn tracut femeia n-a fost co nsiderata egala barbatului nici in dome-
n iul economic i nici in eel p'.>litic, in Romania socialista femeia este pe deplin
cgalii f,n drepturi cu bdrbatul. Conducerea de partid i 'tfe stat acorda o tot
mai mare importanta rolului femeii in societate i creeaza conditii pentru
p1o movaraa femeilor in toate domeniile vietii sociale .
C0nstitutia garanteaza, de asemenea, egalitatea in drepturi fard deo-
sebire de religie. Partidul i statul nostru socialist promoveaza conceptia
materialist-dialectica ~i istorica despre lume, dar, in conformitate cu pre-
vederile constitutionale, este respectata credinta religioasd a cetatenilor, cu
('n ndi ~i a ca practicarea reilgiei sa nu fie contrara legii ~i princi piilor morale.
TNTREBARI
1. Cum $i-a coT1J.Struit poporul romdn o societate care intruchipeaza idealul
de dreptate sociala $i naJionala?
2. De ce Republica Socialistd Romdnia este patria liberd a tuturor oame-
nilor muncii, fiird deosebire de nationalitate?
3. Care este situaJia femeilo r tn R.S. Romdnia?
Lectura
,, Rasturnarea dictaturii militaro-f asciste a deschis calea eliberarii de-
finiti ve a Romaniei de sub dominatia imperialista, a infaptuirii nazu-
invelor poporului roman de a fi liber ~i stapin pe bogatiile ~i munca
sa, pe propriul sau destin. Aceasta a inaugurat epoca unor profunde
transformari revolutionare, democratice in societatea romaneasca,
22
a cuceririi puterii de catre clasa muncitoare, tn alianta cu taranimea
i masele largi populare. Epoca ce a urmat a marcat inceputul unei
noi istorii a patriei noastre - istoria implinirii idealurilor de drep-
tate sociala ~i nationala, pentru care au luptat nenumarate generatii
de inainta~i, a cuceririi depline a indepandentei i suveranitatii natio-
nale a Romaniei, a dreptului sacru al poporului roman de a fi stapin
in propria sa tara."
( Programul Partidului Comunist Romdn, p. 52)
REPUBLICA SOCIALISTA ROMANIA - STAT SOC iALIST.
PROPRIETATEA SOCIA L ISTA - FACTOR.UL HOTARITOR A L PR.OGRESULUI SOCIAL
Formele proprietap.i socialiste. Dupa cum se subliniaza in Programul
Partidului Comunist Roman de faurire a societatii socialiste multilateral
dezvoltate i inaintare a Romaniei spre comunism, proprietatea socialistd con-
stituie ,,temelia orinduirii noastre noi, a bundstarii $i fericirii poporului".
Constitutia tarii arata ca economia na/ionald a Romdniei este o economie
socialistii, bazata pe proprietatea socialista asupra mijloacelor de produc/ie
(art. 5).
Proprietatea socialista constituie garantia de baza a dreptului la munca -
drept fundamental al cetatenilor patriei noastre.
ln acelai timp, proprietatea socialistii genereaza relatii de colaborare
i ajutor recipr?c intre membrii societatii.
Proprietatea socialista creeaza posibilitatea ~i necesitatea dezvoltarii
planificate a economiei n ationale; gospodarirea rationalii a resurselor mate-
riale este stahilita prin planul national unic de dezvoltare economico-sociala.
Pe temelia proprietatii socialiste, prin acest plan sint stabilite obiectivele
fundamentale ale dezvoltarii economico-sociale, in deplina concordanta cu
interesele poporului.
Proprietatea socialista se infiiyieaza sub doua forme: proprietatea socia-
listd a f,ntregului popor, asupra bunurilor apartinind intregii. societati, i
proprietatea . cooperatistd, asupra bunurilor apartinind fieqarei organizatii
cooperatiste. Aceste forme ale proprietatii socialiste sint consfintite de insai
Constitutia tarii (art. 6).
Proprietatea socialista a intregului popor. Dreptul de proprietate socialistd
a lntregului popor este dreptul ce apar/ine intregii societd/i asupra celor mai
i mportante bogd/ii ale /ii.rii.
23

Principal el e hunuri care constituie obiectul acestui drept de proprie-
tate slnt cele previizute in art. 7 din Constitu\ic, ~i anume: bogatiile de orice
naturd ale subsolului, minele, terenurile din fondul fun ciar dg stat, pddurile,
apele, 1:woarele de energie natural<!, fabricile $i uz1:nele, bdncile, tntreprinderile
ar.;rirole ;le slat, sta(iunile pentru mecanizarea agricu!turii, cdile de comul)icafie,
m1jloacelc de transport !Ji telecomunica(,i1: de stat, fondul de stat de. clc'i.diri !li
locuinp' .~i baza materialii a institu( iilor social-rulturale de stat.
Dreptut de proprietate cooperatisti1, este dreptul
care apartine f'ie cdrei organizdtii cooperatiste asupra anumitor bunuri.
Co l mai importa nt mijloc de constiLuire a acestei forme a proprietaiii
sociali i:; tr. n fo st cooperativizaroa, ad ici\ as~ciel'oa liberii a micilor produca-
tori In coopc rnli vo d e producvic.
PotriviL art. 9 din Co ns titut io, pentru orga ni zaviil c cooperatiste agri-
<olo, ol>iectnl dreptutu.i de proprietate cste format din pdmtnt, animale, zmelte,
insl11/11{ii .~i construe/ii, p r ecum ~i din lotul de pdmint atribuit, potril'it Statu-
tnt 111: <'. 11. P., /aranilor cooperatori, iar pentru organiza(iile cooperatiste me$fe-
1~111.:tlrt:.~li .~i de prod~u:{ie, achizi{ie !Ji desfacere a marfurilor, obiectul dreptului
for ilr. propn:etate U formeazlf, uneltele, ma!lini!e, instalap'ile ~i constructiile.
CI8 l
ln do e ument el e de partid ~i in legilc ~arii se subli niaza Lripla cali-
tato a oamcnilor mun cii : d e proprietari ai mijloacelor de productie, de pro-
ducf1 Lori ~i de hene ficiari ai bunurilor mnLt>riale i spi ritunle. ln calitatea lor
d e proprietari, producatori i heneficiari, oamenii muncii poartii raspunderea
d e plina pentru buna gospodiirire a proprietatii socialiste, pentru piistrarea
~i apu rarea proprietatii, pentru dezvoltarea ei. Partidul nostru a initiat ~i
un sistem de participare directii a oamenilor muncii la <lezvoltarea rnijloa-
celor de productie . ln baza unei asemenea parLicipiiri, circa 70 la sutii din
mijloacele fixe (cliidiri, ma~ini, unelte , aparate etc.) se vor afla in proprie-
t atea comunii a oamenilor muncii, iar circa 30 la sutii vor apartine oamenilor
muncii in proprietate directii, prin participarea acestora cu parii sociale
la fondul de d ezvoltare.
ln urma
cr ei:Uii ~i generaliziirii proprietaiii soci a lisLe asupra mijloacelor de productie,
in societat ea no astrii nu mai e:x;istii rlecit clase ~i categorii sociale de oameni
24
ai muncii. Principala clasd sociald es Le clasa rnunciloare, fol'rnala di 11 111u111 i
tori i din uz:i ne, fabrici, intreprinderi de Lranspol't, 1011slnw\i 1 ::;1 ;ill1 IP. l::i
'este clasa cea mai inai nl atii, J'iind in lrgillurf1 ('ll ('e lP rn ni n n11s;tl1 111ij lu ucc
d e produc\.iP.. Cra de-a <lo11a dastl PSl.P {1irrJn.1111ca nwnriluarc, rlasu nouu,
compusa din membrii coopct'al ' ' elor agricule de produi;\.ie, carp jouc:I un rn}
impo1tant in productia de hunul'i maleriale. lntelectualitalea ci;l.e o calligori11
sociald ai carei memhri provin din rinduri le clasei muncitoare ~i ale ~ii1ii
nimii. Un rol de seamii are inteleetualiLatea in organiz:area f?i co1tduGefoa
productiei (intelectualitatea lehnica ) ~i in prorlucerea de hunuri c ulLuralr,
(In invatiimint, ~tiin~a, literaturu. arLa). Pc li nga acestea, in cauru l socicUi(,ii
noastre mai exis tii ~i catego rii snciale rnai resLrinse numericele ca: pel'so-
\
nalul din adminisLra\.ie, micii meseriaf?i coo perativizavi, ~:lran.ii c u go8pouilrii
inclividua le din regiunilc cte mu ntc ~i dral uncle nu a fost posibi lfi eooperaLi-
vizarea agric ul turii, precum i mese1ia9ii cu ateliere proprii.
lntre clasele i catego riile sociale exisla anumite relatii, cal'e nu imbracfi
forma luptei de clasii ca in tarile in care existii clase antagoniste, i;i sint rela~ii
prietene~ti, de colaborare f?i ajuto,. reci proc ale oamenilor elihera~i de Pxploa-
tare. lntre cl asa muncitoare i ~anmime exis ta f?i se dezvolta alian~a munf'i-
toreasca-taraneascii ce se afla la temelia puLerii poporului ~i la haz:a st l'it1sPi
uniri cu intelectualitatea ~i cel elalt.e cate_gorii de oameni ai muncii. ln eudrul
acestor rel a~ii, clasa muncitoare este clasa conducatoare a intregii sol'iclifti.
Tiiriinimea, intelectualitatea ~i celelalte caLegorii sociale recunosc clasei rnun-
citoare rolul de cl asii conducatoare, cleoareee interesele !or funde1rnc11LalL! sc
identifica c u cele ale clasei mu nci Lo are, clasa <.<ea mai revolu tionara a soeie-
tatii noastre.
ln procesul edifica rii soeieta~ii socia}iste mu!Lilateral dez:vollaLe ~i nl
inaintiirii spre comunism , ca u1mare a a ulomalizurii p1ocesclor de produe-
~ie din industrie, a mecanizarii agri cul turii , a i n Legra rii ~Li in~ei cu procluc~ia,
a ridicarii treptate a vie\.ii sat~lui la nive lui celei a or a9ului , i;e 9Lcrg 9i deo-
sebiril e d intre munca fizica i intel ect uala, di ntre sat 9i ora9, ajunglndu-se
la omogeniz:area societiitii, la formarea societiitii uniLare a \.uluro1 oame-
nilor muncii.
1. Ce fel de proprietate este $COala?
2. De ce bunurile unei cooperatil'e nu sint proprietale a tntregului popor?
3. Ce inseamnd tripla calitate a oamenilor muncii, de proriucdtori, rle pro-
prietari $i beneficiari ai intreg1:i actiCJitd/i produclil'e?
4. Care sint clasele $i categoiiile sociale in R.S. Romdnia?
5. Ce rela/ii exista lntre clasele 1~i categoriilc sociale din R. S. Romania?
25
 RFPUBLICA SOCIALISTA ROMANIA - STAT SUV ERAN , INDPENDENT SI UNITAR
Prin suCJeranitate se intelege dreptul statului de a decide singur - fiira
I vreun amestec din afara - asupra problemelor sale interne # externe. Aceasta
presupune ca asupra statului sa nu se exercite nici un fel de presiune din par-
tea altor state i ca statul sa rezolve toate problemele in conformitate cu
interesele poporului. Suveranitatea consta deci in detinerea de catre stat a
t uturor pirghiilor de conducere economico-socialii, in dreptul de a dispune
de toate bogatiile naturale ale tarii conform intereselor poporului, in drept~l
de a nu permite nici un amestec in treburile sale interne i in acela de a a para
integritatea teritorialii ~i fiinta nationalii prin toate mijloacele, inclusiv prin
forta armelor. Prin independentii se intelege, de obicei, calitatea statului de a
nu fi subordonat fatii de alt stat, de a fi neattrnat.
Poporul roman a luptat din cele mai vechi timpuri, sub conducerea unor voievo zi
viteji $i iubitori de tara, impotriva dominatiei s traine. 1n secolul al XV-lea, Moldova $i
Tara Romaneasca au trebuit sa accepte anumite relatii tributare fata de Imperiul olo
man, tn schimbul a$a-zisei ,,protectii", cares-a tian sformat in jaf. Transilvania a fos \ timp
lndelungat sub vasalitatea Imperiulu i auslriac . Dar nici una din tarile romane nu $i-a
pierdut fii nta nationala $i nici organizarea statala autonoma. De asemenea, tn specia l
domnitorii moldoveni $i munteni au tncercat In repetate rlnduri sa se elibereze de sub
dq_mi!latia olom<ina, domina~ie care se realiza prin lnciilcarea grosolana a vechilor tratate.
La 9 mai 1877 parlamentul Romaniei , la propunerea Jui Mihail Kogll.lniceanu, a proclamal
independenta de stat, totala neatirnare fatii de Imperiul otoman, independenta cucerit~
prin luptele de mare eroism $i vitejie de la Gl'ivita, P levna, Rahova $i Vidin. Transilvania
a ie$it de sub dominatia strilina prin vi tejia $i jertfa armatelor romane In primul razboi
mondial ~i prin unirea cu tara la 1 decembrie 1918.
lntre cele douii razboaie mondiale, puterile imperialiste au exercitat
o serie de influente asupra Romaniei, iar in timpul celui de-al doilea razboi
mondial Romania a fost aservita brutal ~i lipsita de o reala suveranitate,
de catre Germania nazista. Actul istoric de la 23 August 1944 a insemnat
eliberarea de sub dominatia nazista ~i dobindirea deplinei suveranitati, a
carei consolidare s-a realizat in anii care au urmat ~i care a dobindit un puter-
nic fundament prin crearea economiei socialiste. Constitutia noastra prevede
chiar in primul sau articol ca R epublica Socialista Romania este un stat
suveran ~i independent.
Ca stat suveran, Romania intretine relatii de colaborare cu toate sta-
t ele lumii, punind la baza acestora un numar , de principii absolut indispen-
. Teritoriul ~i populatia Romaniei sint organizate in unitat i adminis-
sabile. Aceste principii sint prevazute de art. 14 al Constitutiei ~i sint urma-
toarele : respectarea su<JeraMtatii $i independentei naJionale a fiecdrui stat,
egalitate,a in drepturi $i a~antajul reciproc, neamestecul in treburile in.terne.
Romania, in frunte cu preedintele ei, tovara~ul Nicolae Ceau~escu, mili-
26
teaza neabiitut pentru respectarea s uveranitatii 1n mod reci p1oc de ec1L n:
t oate stateJe, fie ele ma ri sau mici , ca ~i pentru crearea unei noi ordini inter-
nationale in care ;a se i11lt:t ure decalaj ul dintre statele bogate ~i sarace.
Republica Socialista Romania - stat unitar. Du pa modul cum slnL
alcil.tuite, statele sint de doua feluri: state unitare ~i state federate. Spre deu -
sebire de statul federal, care este un stat compus din mai multe state (en,
de exemplu, U.R.S.S. - stat compus din 15 state, sau S.U.A. - din 50
state), statul unitar este un stat simplu, In cadrul siiu existind o singura
formatie statalii. Din aceastii cauzii, statul unitar are un singur rl,nd de organ1'
centrale,, adica un singur organ legiuitor, un singur guCJern, un singur tribunal
suprem, persoanele fizice care sint membri ai societatii respective au o sin.guru
cet atenie , iar teritoriul i populatia tarii sint organizate intr-un sistem unic
de uniti'iti administrativ-teritoriale. Republica Socialistd Romdnia este un
stat unitar, deoarece corespunde caracteristicilor de mai sus: pe t eritori ul
Romaniei este organizatii o singura formatie statala, care reprezintii puterea
poporului, exista o singura capitala: m unicipiul Bucure~ti, un singur organ
legiuitor: Marea Adunare Nationalii, un singur guvern: Consiliul de Mi ni~tri
al R. S. Romania, un singur tribupal suprem i un singur procuror general ,
ex istii o singura ceta{enie ~i o organizare administrativ-teritorialii unica.
Prima unire (de scnrUi dtt!'ala) a celor trei principate locui le de romani a fos l in l'ilp
Lui la de Mih ai Viteazul. De-a lnngul limpului, numero!?i carturari au aril ta l originea elnici'l
comuna a marii majoritati a locuilorilor d in Moldova, Transilvania ~ i Tara Romaneasril ,
precum i;;i ner.esitatea unirii !or lntr-un singur s tat roman . La 24 ianu arie 'l R!i9 a av11 l lor
unirea Moldovei cu Tara Romaneasc:i , punlndu-se bazele statul ui modern roman. f n 186 2
s-a u creat organele cent rale 1.mice la B111u re$ti. Prin Marea Uni rf' din 1 918 s-a f11.11ril s la t11 l
na~ional nnitar roman.
In cadrul statului nostru unital', po pulatia de natio nali t ate ro man a
reprezintii 88.137%, iar nationalitatile conlocuitoar.e 11,863%, ele fii nd
a~ezate raspindit pe teritoriu ~i n u in mod compact. ,,Alciituirea statului
roman national unitar - spunea tovara~ul Nicolae Ceau~escu - n u este
un dar, rezultatul unor conferinte internafionale, ci rodul luptei neobosite duse .
de cele mai lnaintate forte ale societii/ii, de masele largi populare pentru unire ,
produsul legic al dezCJoltdrii istorice, sociale $i nationale a poporului romdn."
trativ-teritoriale: jude/ul, ora$ul ~i comuna.
Judefele, in numar de 40, sint unitati adm;ni strativ-teritoriale mari,
complexe, cuprinzind ora~e ~i comune. S-a urmarit ca jud etele sii aib5 o
varietate de relief, sa reprezinte importante centre industriale ~1 agrare.
27
 Municipiul Bucure*ti este ecnivalent cu judeJul ~i este impartit in 6 sec-
toare de ora*, plus sectorul agri col llfov.
Ora*ele, in numar de 237, sint centre industriale, comerciale si culturale
dezvoltate din punct de vedere ediiitar-gospoda resc. Ora~ele mai mari sau
cu perspective de dezvoltare sint organi zate ca municipii (56).
Comunele sint unitati administrativ-teritoriale care cuprind populatia
ru rala , unita prin comunitate de interese ~i traditii, alcatuite din unul sau
mai m ulte sate . Comunele care apartin de ora~e sint comune suburbane.
Ora~ele ~i comunele sint unitati de baza, iar judefele slnt unitati inter-
mediare intre unitatile de baza ~i organele centrale, organele de- conducere
ale j udetelor avind un important rol de conducere, indrumare ~i control.
INTREBAR.I
1. ln ce constd suCJeranitatea *i independenta unui stat?
2. Ctnd *i n ce mprejurari afost cucerita independenta de stat a Romdniei?
3. Ctnd *i n ce tmprejurdri a fost dobtnditd deplina suCJeranitate a statului
romdn?
4. Ce este statul unitar *i ctnd a fost el complet realizat tn tara noastrd?
5. Care este organizarea administratiCJ-teritoriald a R .S. Romdnia?
lecturl
(
,, I n mi ~carea . popoarelor europene pentru autodeterminare nationala
~i scut urarea dominatiei straine se incadreaza ~i lupta maselor popu-
lare din Romania ~i din celelalte teritorii romane~ti aflate sub domi-
natie straina, pentru formarea statului national roman unitar. Reali-
zarea acestui deziderat istoric vital a fost rodul luptei maselor largi
populare, a muncitorimii, taranimii, intelectualitatii, a cercurilor
inaintate ale b urgheziei, a principalelor clase ~i paturi ale societatii,
opera intregului popor, a intregii natiuni . lstoria demonstreaza ;ca
formarea statului national unitar roman nu a fost rezultatul unui
eveniment intimplator, de conjunctura, al inyelegerilor intervenite la
m asa t ratativelor; tratatul de pace n -a fa.cut decit sa consfinteasca
o sit uayie de fapt, creata de lupta maselor populare . Unirea Transil-
vaniei cu Romania a constituit infaptuirea fireasca a nazuintei secu-
lare de unitat e a poporului nostru, a visului pentru care au luptat ~i
s-au jertfit nenumarate generatii de lnainta~i, implinirea unei nece-
sitat i obiective a insa~i dezvoltarii istorice ."
( Programul Partidului Comunist Rom.dn, p. 37 - 38)
28
UL UNC'fllLE STA UL I NOSTRU SOCIAL
Statul este inslrumell lu l pri ncipal a l rnnsLr u e~i ei socia lisle ~i comuni sL<'.
In acLuala eLapil, st.at ul {II'l' rol ul doosehit de a at;igura <i esfi1~ 111a 1ea
uria~ei opere de fiiurire a socie LilP i socialisLc m ul t ilat eral dezvolta Le ~i !11 nin-
tare a Rom3,niei spre comunism.
1 Pentru lnfapl uirea accstui rol, s La Lul tre buie sa des fa ~o a rt' o arn plfi
acLivi Lute, yare sc <~xoazii pc an umite sarcini princip a le. Accslc sarc1:ni prin-
cipale sint tn (apt f'unc{iile statutui socialist rorndn.
EIP sint de dn ua feluri : inteme ~i fX tem.e,
A. F unct iite internf.
1. Func{ia economico-organizatoricd. Economia noas Lra na\.1onalt1 cs l.1>
o economie socialisLi.l unitara, in care o mare pondere are propri l'l uLP<1 so1ia-
lisLii a inLregul ui popor. S t aLul esLe che ma t sa conduca ~i su ori..:a 11il.1!:t.e 1r11-
nomia na\ionula , sa orguHizeze unitatile econo mic.;e ~i procesul d1 r l'Oduc l.i1"
Aceasta func.; \ie est e in depli nita prin in t er mecliul pJ a nurilur u11iq de
dezvol tare economico-sociala. Cu aj utornl lor e~ Le asig un1Lii condurl'ren dt !
c.;aLre st.aL a intregii vie \i economi co-~oci a l e , <lezvolt arca urmonio usu a t.uLu -
ror ramurilor ~i secLoarelor eronomico-soci al c.
Condiicerea planif'icatd este un atribut esen(ial al puter1:i suvcrane ~i 1111
poaLe fi ccdata de catre stat altcuiva. Ex presia concrct:\ a 1o nd11 c.Prii pla11i -
ficaLe o reprezint.i'i adopLarcu de cl1Lre s t a t a planului t1nic a l del.vnll.arii
economice ~i ~ocia l e.
2. Func{ia cultural-educativa. Prin ea se urmiire1sle dezvoltarea inviifd-
mintului, a $tiinf ei *i imbinqrea tor cu produc/ia, dezvoltarea literaturii ~i arlc1.,.
rii.spi,ndirea cano$lintelor $1 itnfi{ice $i culturale, dezvoltarea aclivitd/ii sport i11c
9i altele, in scopul ridictirii nivelu lui gene ral dC' c ult.uri'i ~i pen t ru fnn n;,u1u
unur oameni cu o con9t iin\i.i noua, inainta la.
3. Func{ia de apiirare a cuceririlor rtwolu/ionare ale poporului , a pro-
prietaf ii socialiste, a drepturilor $i liberla(ilor cetd{ene$ti. Prin ea se urrndre1te
apdrarea puterii poporului, a regimului socialist, impotriCJa uneltirilor du$md -
noase, impotriCJa spionilor $i tradatorilor $i a altor element<~ antisonale. De
asemenea, st atul est e ch emaL sa apere proprietatca .s ocialist a , avu~ia puporu-
lui, impotriva hotilor ~i dela piclato1ilo1., 1m potriv a risipitorilor ~i a a!Lor
profito ri, deoarece propriet at ea socialist a reprezinta ba za crei;;Le rii nivelului
dE> viat a al poporului. Statul are sarcina de a as ig ura e xe rcitiul rl e pli11 al rll'1~ r-
'29
turilor ~i libertatilor cetatene~ti ~i apararea lor de orice incalcare, fie din ROLUL $1 FUNCTllLE STATULUI NOSTRU SOCIALIST

partea altor pe1soane, fie chiar din partea unor organe de stat sau functionari. A. ROLUL instruml'nl principal al construcfiei societatii socialisle multilateral
STATULUI dezvoltate .5i comtmiste in Romdnia

I/. FUNCTIILE (a) economico-organizatoricd

B. Funcf iile externe STA.TU LU{
- sii conducii intreaga viata economico-socialii,
1. Organjzarea colabordrii ~i cooperdrii cu toate statele. Aceasta se infap- Ii lnterne - sii asigure dezvoltarea armonioasa a tiirii prin
tuie~te pe baza principiilor politicii noastre externe, care are drept scop reali- planul national unic
zarea unui climat de pace ~i bunii intelogere intre toate statele ~i popoarele (b) cultural-educatiCJa
lumii. Un loc deosebit il ocupa relatiile de prietenie cu toate statele socialiste. ,.
inviitiimint.ului
2. Func/ia de apdrare a /drii f,mpo triCJa oricdrui pericol de agresiune.
ln acest scop statul organizeaza ~i inzestreazii fortele armate, luind toate
~~tiin~ei
miisurile corespunzatoare de pregatire a cetatenilor pentru participarea la / dezvolta..a ~~~:~turii
aceasta actiune, indeplinindu-~i astfel indatorirea sflnta de apiirare a patriei,
a gliei l~satii noua mo~tenire de mo.i;iii ~i striimo~ii no~tri. sii asigure ~irea cuno~tintelor ~tiintifico-culturale
3~ Func/ia de aparare a pacii ~i securitd/ii interna/ionale. dezvoltarea activitiitii
Statul socialist roman a piirii pacea ~i securitatea internationalii. La sportive,,
initiativa pre~edintelui tiirii, tovarii~ul Nicolae Ceau~oscu, Romani a a pre- \
le) apdrarea cuceririlor reCJolutionare ale poporului, a
zentat numeroase propuneri Organiza1iei Natiunilor Unite in vederea cre~rii
proprieta/ii socialiste, a drepturilor ~i li-Oertd/ilor
unei lumi lipsite de riizboaie, o lume In care fiecare natiune sii-~i poaLa
cetatene~ti
exprima liber vointa de pace ~i dezvvltare independenta.
(a) Organizarea colaborarii i cooperarii cu toate
~ statele
INTREBARI
21
E 1 L - (b) Apararea /arii impotriva oriciir ui pericol de
xerne ~

~ agresiune
1. Care esle roluZ statului nostru socialist?
2. Care sint func/iile statului nostru socialist f,n etapa actuald? ( c) Apdrarea pdcii ~i securitd/ii internationale

Lecturll ORGANIZAREA ~I CONDUCEREA VIETll DE STAT IN REPUBLICA

,,Tendinta obiectiva insii, determinatii de dezvoltarea societatii, este
aceea a intiiririi ~i perfectioniirii rolului ~i functiilor statului de organiza-
tor ~i conduciitor....al intregii activitiiti economico-sociale. Functiile de orga-
nizare ~i conducere con~tientii a activitatii in societatea socialistii nu vor
dispiirea niciodata" (Nico J ae Ce a u~ es cu, Raport la eel de al Xlf/ -/ea
Congres al Partidului Comunist Roman, p. 44-45).
SOCIALISTA ROMANIA, SISTEMUL ORGANELOR DE STAT
Organele statului alciituiesc un ansamblu unitar, format din pat1'u cate-
gorii de organe de stat, ~i anume : organele puterii de stat, organele adm.inis-
tra/iei de stat, organele judecdtore~ti i organele procuraturii.
Aceastii grupare este fAcutii in functie de forma de activitate ce o des f:l-
~oarii. Fiecare categorie de organe de st at infaptuie~te una di n cele patl'U
forme de activitate statala ~i anume: organele puterii de stat inf'dptuiesc exer-

30 31
 citarea puterii de stat, organele administrati"e infdptuiesc administrafia de stat,
organele judecdtor~ti infdptuiesc justi(ia ~i organele procuraturii infiiptuiesc
asif{urarea respectdrii legilor.
oP-A.NFLS: PUTE"'ll DE STAT IN RFPUBLICA SOCIALIST.I.. ROMANIA
Organele puterii de stat in Republica Socialista Romania sint: M area
Adunare Nationald, Consiliul de Stat i Pre~edintele Republicii Socialiste Romd-
nia, - ca organe supreme ale puterii - precum ~i consiliile populare - ca organe
locale ale puterii de stat. Organele puterii de stat sint organe prin care se
exercita puterea de stat. Prin continutul siiu, exercitarea puterii de stat este
0 activitate' de conducere, dar 0 conducere de nivel superior tuturor acti-
vitatilor de conducere desfiiurate de a lte categorii de organe de stat.
MARIY ADUNARE NATION/ LA ORGANU L SUP REM AL PUTE Rll DE STAT
Marea Adunare Nationalii a Republicii Socialiste Romania esLe organul
suprem al puterii de stat, sub conducerea i controlul caruia ii desfa~oara acti-
vitatea toate celelalte organe ale statului. Ea este unicul organ legiuitor, fiind
deci 'singurul organ de stat care poate da vointei poporului forma de lege.
Aceasta pozitie a Marii Adunari Nationale in sistemul organelor statului se
datoreaza faptului ca este organul de stat eel mai larg reprezentativ. Deputatii
In Marea Adunare Nationala sint alei prin vot universal, egal, direct i secret
de catre alegatorii din intreaga tara. Marea Adunare Nationala este formata
din 369 de deputati, oameni ai muncii, din toate domeniile de activit ate, care
dovedesc, la locurile lor de munca, tnalta pregatire profesionala ~i politica,
inalt spirit revolutionar i patriotic. Sint deputati in Marea Ad unare Natio-
nala at'.it muncitori cit ~i academicieni, atit ~arani cit ~i ingineri sau functio-
nari, atit biirbati cit ~i femei, atit tineri cit i virstnici. Compozitia Marii
Adunari Nationale refl~cta, de asemenea, egalitatea in drepturi a cetatenilor,
fara deosebire de rasa sau nationalitaLe, nationalitatile conlocuitoare fiind
puternic reprezentat e. Sint astfel reprezentate in Marea Adunare Nationala
toate clasele i categoriile sociale , fara deosebire de n ationalitate, toate pro-
fesiile i generatiile de cetateni. Se remarca o larga reprezentare a femeilor.
A.trlb ut1ll n'i d ri I sint prev!zute fn Constitutie:
- adopta $i modifica Constitu,1a;
- este unicu l organ care adopta legi;
- reglementeaza orgiJ.nizar ea $i desfa$urarea a legeri lor de deputa'i ~
- hotara~te consultarea poporu1ui, prin referendum, asupra masuri lor de i mportan1a deose-
,. bita care privesc interese supreme ale 'ari i;
- adopta:- planul na,ional un ic de dezvo ltare econ9mico-sociala .
- bugetu l de stat ,
- contu l genera l de inchP.iere a e"'erci,i ului bugetar,
- staoi l e~te o rganizarea ~i fu nqionar ea unor organe de stat;
32
- alege $i revocli: - Pre$edinte le Republicii Social1Ste Romania,
- Consili u l de Slat,
- Consiliul de Mini$tri,
- Tribunalul Su prem,
- Procurorul General ;
- stabile$te lin ia genera la a po litici i externe,
Poli lica externa a stalului nos t ru este o po li tic! de pace. Ea sc bazeazli pe principii le:
- respectllrii suveranitatii $i lndependen\ei na1ionale;
- egalitl11ii In drept uri ;
- avantajului r ec ip roc;
- neamestecului In treburi le interne .
Funciionarea Maril Adon.Ari Naiionale. -Marea Adunare N11\io.11alii es1e
aleasa pe o perioada de 5 nni, perioadn care se nume~te legislatnrd. Marea
Adunare Nayionalii se tntrune~le ~i lucreazd tn sesiuni. Sesi uniln sint. ordinare
~i extraordinare. Sesiunile ot'dinar~ s1nt doua pe irn, i~r ~ei:;i unil e e~l raord i-
nare se vin ori de cHe ori este nevo1e. Convocarea ]n ses1um Bl' far.e pr1n deerct
al Consiliului de Stat.
Asupra problemelor 1nscrise pe ordinea de zi a sesiunilor, Marea Adu nari>
Navionala hotara~te prin vot deschis sau secret. Vot_ul deschi~ . so rnnli_zeaz[1
prin ridicare de mtini, iar vo tul secret se poate reahza sau pw1 bulel1ne de
"ot sau prin bile.
Actele Marii Adunari Nayionale sint legile ~i hotaririle. Legile ~1 hol a1Jiilr
se adoptn prin votu] a eel puvin jurni1tate plus unu di n num urul 1.otal ol dopu-
tavilor. Constituyia ~i legile d e modificRre a Constitup~i se adopl il cu vot.ul
a eel puvin uoua treimi d in numarul total al deputa~ilor.
Dupa Cf) slnt votate, legile se publicii tn Buletinul Oficial al Repuhlfrii
Socialiste Romania, sub se mnatura Preedintelui Republicii Soc iali st e
Romania.
Fa~ii de rolul ce-1 are ~ i Jocul cc- I ocupa Marea Actunare Na\,ional~i 1_n
' sistemul organelor statului, apare fireasca preocuparea permanent!'\ a Part i -
dului Comunist Roma n pentru perfecyionarea activi ta~ii acesteia. In ducu -
mentele partidului nostru s-u subliniaL ln l'epet ate rindu ri necesiLutea dez-
voltarii ~i perfec~ionii rii activitavii legislative a Murii Adunar_i Nn\. ion11l~:
exercitarii mai active a functiilor de cont rol as upra mersuh11 dezvoltiir11
economice !}i sociale, as upra a plicarii legilor tarii, a lnfaptuirii politicii inl.f'l'llr.
33
3 - Constltu\la R.S.R .. cl. a Vil-a

i ext.e rne a partidului i statului. ~ e aseme n~a, do'c umen~el: . P.~rtidului
nostru au pus i pun un accent deoseb1t pe neces1tatea imbunataym1 tn con-
tinuare a activitayii comisiilor permanente, cre~terii rolului deputa\ilor,
adincirii democratismului organului suprem al puterii de stat.
Orgimizarl'' iuternil.
Q .I r1i A<luuari -Xationah~. Marea Adunare Na-
yionala, 1n pri~a sesiune a respective1 1eg1sl'aturi, alege: Biroul Marii Adunari
Nationale si comisiile permanent e.
Biroul Marii Adunari Nationale este format dintr-un pre~edinte (care
indepline~te ~i func\ia de Pre~edinte. al Marii Adun~ri Nat~on~le) ~~ patr~
vicepreedinyi. El asigura buna desfa~urare a lucrar1lor s~smmlor ~1 co~1-
. siilor permanente , sprijina activitatea deputayilor, se ingr1jete de relay11le
cu parlamentele celorlalte yari et c.
Comisiile permanente ale Marii Adunari Nationale au un rol deosebit
in activitatea acesteia. Ele examineaza i dezbat, din insarcinarea Marii
Adunari Nayionale sau a Consiliului de Stat, proiecte de legi, de decrete,
de hotariri sau de alte acte ce urmeaza a fi adoptate; asculta periodic rapoarte
ale conducatorilor organelor administrayiei de stat, Tribunalului Suprem,
Procuraturii Generale, precum i ale pre~edinyilor comitetelor executive ale
consiliilor populare, studiaza cereri ale oamenilor muncii adresa~e.. Marii
Adunari Nationale, pot propune proiecte de legi. Asemenea com~su sin~,
spre exemplu: Comisia constitutionala i juridica; Comisia pentru 1~~ustr1~
~i activitate economico-financiarii; Comisia pentru invayamint, tunya I
cultura etc.
lNTREBARI
1. Care stnt categoriile de organe de stat care alcatuiesc sistemul organelor
statului?
2. Ce Zoe ocupa Marea Adunare Na/ionala tn sistemul organelor statului?
3. Ce atribu/ii are Marea Adunare Nationala?
4. Ce acte adopta Marea Adunare Nationald?
LeGtura
,,Se va continua procesul de perfecyionare a activitayii Marii
Adunari Nayionale - forul suprem al puterii de stat - corespunzator
rolului i sarcinilor sporite ce-i revin in societatea noastra. ln Marea
Adunare Na\ionala var fi dezbatute ~i adoptate planurile de dezvol-
34
tare economicii i sociala a yarii, bugetele anuale, cele mai importante
document e ~i acte normative ale construcyiei interne, precum ~i pro-
blemele politicii externe a yarii. Se va dezvolta activitatea legisla-
tiva a Marii Adunari Nayionale, adoptarea ' cie legi menite sa apere
~i sii dezvolte cuceririle fundamentale ale poporului, sa asigure spo-
rirea avutului ob~tesc, exercitarea drepturilor ~i libertayilor cetaye-
' neti, intarirea ordinii ~i legalitayii socialiste.
Marea Adunare Nayionala va trebui sii-i exercite tot mai activ
funcyia de control asupra mersului dezvoltiirii economice i sociale,
asupra aplicarii legilor yarii , a infi:iptuirii politicii' interne ~i externe
'
a partidului ~i statului."
(Programul Partidului Comunist Romdn, p. 133)
CONSILIUL DE STAT $1 PRE$EDINTELE REPUBLICll ,S OCIALISTE ROMANIA -
ORGANE SUPREME ALE PUTERll DE STAT
Co1riul le Si Marea Adunare Nayionala lucreaza in sesiuni. De-
oarece activitatea cte conducere la eel mai inalt nivel est e o activit ate per-
manenta , a fa st creat Consiliul de Stat ca organ suprem al puterii de stat,
cu activitate permanentd, subordonat Marii Aduniiri Nayionale.
Consiliul de Stat Are atribuyii pe care le exercita permanent ~i atri-
buyii pe care le exercita numai intre sesiunile Marii Adunari -Nayionale.
Atribu/ii permanente: stabile~te data alegerilor pentru Marea Adunare
Nayionala ~i consiliile populare; stabilete .modul de organizare ~i desfa~urare
a referendumului; organizeazii ministerele ~i celela!te organe centrale de st at ;
ratifica ~i denunyii tratatele interna\ionale cu excep\ia acelora a caror rati-
ficare este de competenta Marii Adunari Nayionale; stabile~te gradele mili-
tare; instituie decorayiile ~i titlurile de onoare.
Atributii tn intervalul dintre sesiunile jifarii Adundri Nationale: adopta
decrete care contin norme cu putere de lege. Prin aceste decret~ el poate regle-
menta cele mai important e relayii sociale, putind chiar modifica sau abroga
legile. Consiliul de Stat nu poate insa sa modifice Constituiia, iar Planul
nayional unic de dezvoltare economico-sociala, Bugetul de . stat, precum ~i
Contul general de incheiere a exerciyiului bugetar le poate adopta numai
atunci cind Marea Adunare Na~ionala nu se poate intruni din cauza unor
iqi.prejurari excepyionale. Decretele cu putere de lege sint supuse, la prima
sesiune, dezbaterii Marii Adunari Nayionale, potrivit procedurii de adoptare
a legilor. Tot intre sesiunile Marii Adunari Nayionale, Consiliul de Stat mai
exercitii urmiitoarele atribuyii: numirea ~i revocarea primului ministru, nu-
mirea ~i revocarea Consiliului .de Mini~tri ~i a Tribunalului Suprem, atunci
cind Marea Adunare Nayionala nu se poate intruni din cauza unor imprejurari
excepyionale, interpretarea general obJigatorie a legilor in vigoare, acor<larea
35
3"
 amnisLiei, controlul activitayii organelor statului, declararea, in caz de ur-
ge n~ii , a mobilizarii generale sau paryiale ~i a starii de razboi.
Organizare fji functionare. Consiliul de Stat al Republicii Socialiste
Romania este ales in prima sesiune a Marii Adunari Nayionale, la propu-
n erea Comitetului Central al Partidului Comunist Roman 9i a Consiliului
Na~ional a l Frontului Democrayiei 9i Unitayii Socialiste. Func/ia de Pre:jedinte
al Consiliului de Stat rePine,de drept, conform Constituyiei, Pre!jedintelui Repu-
blicii Socialiste Romania. ln afara Pre9edintelui, Consiliul de Stat mai cuprin.de
Picepiefjedinti 9i membri. Consiliul de Stat ii desfaoara activitatea de la ale-
gerca sa p1na la alegerea noului Consiliu de Stat in legislatura urmatoare a
Mal'ii Adunari Na~ionale. Activitatea sa se desfaoara potrivit principiului
conducerii colective. Fiind subordonat Marii Aduniiri Nayionale, el prezinta
aces Leia da ri de seama cu privire la exercitarea atribuyiilor sale, precum i la
res pedarea 9i executarea, in acti vitatea de stat, a legilor i hotaririlor Marii
Adunari Nalionale. Ai::t ele Consiliului d e Stat sint decretele i hotdririle. Ele
sinL adoptate prin vot, cu majoritate d e voturi, i sint semnate de ciitre
Pre9edintele Republicii Socialiste Rom ania. Cele mai importante acte se
pul>licii in Buletinul Oficial al R epublicii Socialiste Romania.
Pre~edintele Republicii Socialiste Romiinia. Func~ia de Preedintc a l
R.epublicii Socialist e Romania a fost cr eata 1n anul 1974 9i reprezinta un
organ suprem al puterii de stat.
ln edinta din 28 martie 1974, Marea Adunare Nayionala, dind glas
voi n ~e i intreg ului popor , a ales in funcyia de Pre9edinte al Republicii Socia-
Jiste Romania p e tovariiul Nicolae Ceau~escu, secretarul general al Partidului
Cnm uni::;L Roman.
Alegerea tovarii9ului Nicolae Ceau~escu in aceasta inalta funcyie s-a
rlaLoraL - aa cum s-a subliniat cu prilejul edinyei i!itorice a Marii Adunari
Na\ ionale din martie 1974, precum i cu ocazia realegerii din martie 1975,
martic 1980 i martie 1985 - fa ptului ca r epr ezinta cea mai proeminentii
personalitate a nayiunii noastre. Tovara9ul Nicolae Ceau~escu este omul
care intruchipeazii calitayile cele mai inalte d e conducator de partid i de
staL, de patriot con secvent, d e militant inflacarat pentru cauza socialismului
9i comunismului in patria noastrii, pentru libertatea i n eatirnarea Romilniei,
prmtru soli<laritatea internayionala cu toate yarile socialiste, cu toate for~ele
r evolutionare ale lumii.
Crearea acest ei inalte funcyii s-a datorat experienyei ~i practicii di n
activitatea -tie st at, indeosebi din a ctivitatea organelor suprem e ale put erii
36
de stat, care a invede1at r11:icesitatea ex isteniei unui o rgan !I P. i:; t.11t. car p, s[1
!ndeplineasca mai operativ ~ i mRi eficient unele atribu~ii ce ~in d e cxerci-
tarea suprema a puterii de stat ~i mai a les cele specifice activi l.a ~i i de ~el
de stat.
Pre~edintel e Republicii Socialiste Romania este raspunr.ator fa\a dP
Marea Adunare Na~i onala. Alegorea se face la propunerea Comitetului Ce nt r a l
al ParLidului Comunist Roman ~i a Consili ului Na~ional al Fro ntului Dlmn-
/ cratiei ~i Unitatii Socialiste, cu vo tul o douii treimi din numiirul Lotnl al dtpu-
ta~il or. Pre~edintele Repuhli cii este ales in prima sesiu ne a legis l1tturi1 Ma1ii
Aduna1i Na~i onalc, po toatu durnta aces toia, ~i riim1n c tn fun c\.ic pin u la
alegerea Pre~edin1,clui ln legis la Lu ra urrnatoare. La alegerea sa , Prc~Pdinte]P
Re public ii de pune, in fa \.n Marii Acluuori Na ~ionalP. , un jurilmlnt solemri.
Pre~edintole Ropublicii ei.;tc ~cf'ul statntu1,. In areas l.ii ealiLaLC' , Prc$cdinlelc
Republicii reprczintii puterea de slat in rela(.iile interne r;i intema/ ionale ale
Repubticii Soci<!-listc Romdnia. Ca ~e r a l st.at ului, P1e~odi11Le l n 1-le p11bli nii
Socif1listo Romania oRto, ill acel n~i Limp, Prer;edintc al Cons!liulni dti Stat,
Comandant suprcm ul forfelor armate ~i Prefjedinle al Consiliulni Apdritrii
Republicii Socialiste Rorndnia . T utodutl'I, ol poate preiirla, nLunci elnrl apmc
necesor, ~edin~ole Con siliului cir Mini~t.ri .
Pr~edintele Republicii: Socialislc Romdnict End1:plinefjlC nrmlloarclc atri-
bufii: prezideazil Consiliul d e Sto L; pt'ozidcuzb. ~edin~elo Coni:;iliului do Mi n 1 ~ Lri ,
atunci clnd u p lHO n ecoR11r ; i:; l,ubilo~tt1 masurile de importa n~rl clt1osohiL1t lH3
privesc interese supremo tdo ~urii, earn urmeaz/1 u fi s upus e do cl\ Ln: Ma roa
Adunure NuP oualu 1:1 pro consuJt are popol'U lui, p1in rt'lferendum; num<"~ Lo ~ i
revue/\ pa vicept'irn- mi ni~Lri i, mi ni~trii ~i pre~edi np i ultor orgnno cent10I C1 a lo
numini s L!'ll~i ei dH i;LnL ; uum o~ Le ~i 1evoci1 pa memb1ii ~j .fH'o~etli nto] p, 'fr ibun11
Jului Suprern ~i po proc uro rul genorul, tn t impul lu curo Marnu A d unnro Nn~ i o
na.lA nu es Lo intruniti' 1n plon ul sJ1 u ; oon fo r~ d acoru~iile ~i Li tlur ilo de onna10 ;
ncordll g1nvioroa; acol'di'I. oeto\.enln, a probU r onuntaren la ceLu ~en iP 9i re lrugo
oeti\\.oni u rnmilnu; aprobii KL11hilil'on domiciliul ui in Romania penLru cot i'i-
~enU altor sLato; ncordf\ d1opl.ul do azil; sLabi l e~te rang urilo m1 siu11il11r dipln
matice ; uc rediLoazf\ ~i rochllnmii repreze nl.un~ii dipl111nHLi l' i ni Hnpoblicii
Sooialiste Romania; pri rne~ Lu R<.: risorilo do acredi Lare ~i rer hum11rc n le roprc-
zentan~ilor uiplom11\,ici ui all.or state; inche io trnLu l.o ~ nLe rnn\.io nnlr In nurnelo
Republi cii SooialisLll Hornl\nin; 1n interesu l apar11rii Ropu hli<ii S11r. i11lli; L11
Romania, al ar.;ig uri1 1.i1 01d ini i publi ce sau sucuriLf.1\,i1 sl.lll.ului, IH'1wlurn n,
tn iouz de urge n\.u, In unole louolitl\ \.i 1mu pe in.Lreg Leritoriu l, i.;ta rna do noce
sitate .
ln exe1ci t al'eo, aL ribu~iilo r !lale, Pre~cd i ntele Hepublicii Sociali i; l11 llorn 1lni a
emite decretc prez1'.den~iale ~i dccizii.
37
 fNTREBARI
1. Ce fel de organ de stat este Consiliul de Stat?
2. Ce atributii are Consiliul de Stat?
3. Cine este Pre$edintele Con.siliului de Stat;>
4. Cine este Pr~edintele Republicii Socialiste Romdnia ?
6. Ce atribu/ii are Pr~edintele Republicii Socialiste Romdnia ;>
6. Cum se numesc actele adoptate de cdtre Consiliul de Stat ~i Pr~edinteLe
Republicii Socialiste Romdnia?

Lectur!l
JUR.1.MINTUL PRE$EDINTELUI REPUBLICll SOCIALISTE ROMANIA
,,J ur sa slujesc cu credinta patria, sa actionez' cu fermitate pentru
apararea independentei, suveranitatii ~i integritatii t arii , pentru buna-
starea ~i fericirea intregului popor, pentru edificarea socia lismului ~i
comunismului in Republica Socialistii Romania!
Jur sa respect ~i Sa apiir Constitutia ~i legile \iirii, Sa fac t otul
pentru aplicarea consecventa a principii.lor democrayiei socialiste,
pentru afirmarea in viaya societii\ii a normelor eticii ~i echitii~ii so
cialiste !
Jur sa promovez neabatut politica externii de prietenie ~i alian\i'\
cu toate \iirile socialiste, de col~borare cu toate natiunile lumi i, fara
deosebire de orinduire sociala, pe baza deplinei egalitat i in dr epturi ,
de solidaritate cu for\ele revolu\ionare, progresiste, de pretu tin cleni,
de pace ~i prietenie intre popoare I
Jur ca imi voi face intotdeauna datoria cu cinste ~i devotament
pentru striilucirea ~i maretia natiunii noastre socialiste, a Republicii
Socialiste Romania!"
(Constitu/ia Republicii Socialiste Romdnia , 1:1rt. 73)

ORGANELE LOCALE ALE PUTERll DE STAT

Consiliile populare - organe locale ale puterii de stat. Constitu tia
Republicii Socialiste Romania stabile~te ca organele locale ale puterii de
stat in unitii\ile administrativ-teritoriale stnt consiliile populare ~i ca ele
conduo activitatea locala, asigurtnd dezvoltarea economicii , socialcultu-
rala ~i edilitar-gospod~reasca a unita\ilor administrativ-teritoriale tn care
au fost alese, apararea proprieta\ii socialiste, ocrot irea drepturilor cetii\e-
nilor, legalitatea socialistii ~i men\inerea ordinii publice. Consiliile populare
organi~eaza participarea cetii\enilor la rezolvarea pe plan local a treburilor
de stat ~i ob~te~ti.
ln Republica Socialistii Romania, organe locale ale puterii de st at sint
, consiliile populare judeJene, municipale, ord$ene$ti $i comunale, in func ~i e de
cadrul teritorial in care-i desfiioara activitatea. Consiliile populare j udeyen e,
ca organe de conducere a jude\elor, au rolul de a indruma ~i coordona activi-
tatea organelor inferioare care ac\ioneazii pe teritoriul judetului respect.iv.
Consiliile populare ora ene~ti ~i municipale sint organe de cond ucere in Ol'a~e

41

~i munieipii, i&r cele comunale - in comune. Ele stnt alese prin vot univer-
sal, egal, direct ~i secret de catre cetatenii din unitatile administrativ-teri-
t oriale respective ~i raspund in fata alegiitorilor.
Consiliile populare sint organe de stat cu puteri depline in unitatile
administrativ-teritoriale, fiind subordonate pe cale ierarhica intre ele. Astfel,
cons!liile populare comunale i oraeDeti (municipale) se subordoneazii con-
siliilor pop~lare judetene, iar cele j udetene se subordoneaza Marii Adunari
Nationale i .Consiliului de Stat. In municipiul Bucureti, consiliile populare
ale sectoarelor se subordoneaza Consiliului popular al municipiului Bucureti,
iar acesta din urma - Marii Adunari Na tionale i Consiliului de Stat.
In realizarea sarcinilor lor, consiliile populare au importante atributii,
prevazute atit de Constitutie, cit i de Legea de organizare ~i funcfionare a
consiliilor populare.
In exercitarea atributiilor lor, consiliile popul are se bucura de o larga
autonomie, ele conducind intreaga activitate locala de stat i raspunzind
efectiv-- pentru aceasta activitate.
Consiliile populare judetene i al municipiului Bucureti sint alese pe
o perioada de 5 ani, iar consiliile populare municipale, ale sectoarelor muni-
cipiului Bucureti, cele oraeneti i comunale - pe 'o perioada de doi ani
i jumatate.
Consiliile populare ii desfaoara activitatea in sesiuni.
Sesiunile consiliilor populare sint de doua feluri: ordinare i eitraordi-
nare. Sesiunile ordinare se tin in numarul fixat de lege. Cele extraordinare se
tin atunci cind este nevoie.
Convoe area in sesiuni a consiliilor populare se face de catre comitetele
sau birourile executive ale acestora. Pentru prezidarea sesiunilor, consiliile
popuiare aleg prezidii. Asupra problemelor iiscutate, consiliile populare
decid prin vot. Actele consiliilor populare se numesc hotdriri:
Programul Partidului C'Jmu~ist Roman a inscris ca sarcina impor-
tanta. perfectionarea formelor de organi;;ara i de munca ale consiliilor popu-
lare, care trebuie sii-i intemcieze intreaga activitate pe participarea nemij-
locita a maselor largi de oameni ai muncii la conducerea treburilor obteti,
la solu~ionarea problemelor pe plan local, la rezolvarea probleme_lor de auto-
conducere .i autoaprovizionare teritorialii.
Consiliile populare asigura conducerea intregii activitati locale. In' reali-
zarea acestei conduceri, consiliile populare organizeazii o larga participare
a cetatenilor la rezolvarea, pe plan local, a tuturor treburilor de stat i obteti .
Aa cum stabilete legea de organizare i functionare a consili9or populare)
rezol var0a problemelor de interes local trebuie sa se faca in concordanta cu
interes~J e generale ale tarii.
42 .
ln realizarea sarcinilor Jor, consiliile populare urmaresc dezvoltarea
complexa i multilateralii a unitatilor administrativ-teritoriale in care au
fost alese. .
Consiliile populare vegheaza, de asemenea:, la apararea, cons~hd~rea
si dezvvltarea proprietatii socialiste, la ocrot1rea dreptur11or cetatemlor,
ia mentinerea ordinii publice ~i respectarea 1eg11or. . . .
Consiliile populare controleaza ~i sprijma act1VItatea cooperat1,~elor
(agricole, meteugareti sau de productie, achizitie i de sf ace re. a n:~rfunl?r).
In realizarea acestor sarcini, consiliile populare au atr1but1~ preci s~ ,
prevazute in lege. A'>tfel, consiliile populare adopta planul ~c~norn1c al 1 ~m
tatii teritoriale unde actioneazii, aleg, revoca ~i c~nduc ac~1v1 tatea co.mi te~
teior sau birourilor oxecutive., 1nfiinteaza organizavn e??nomice,.~ntreprm~er~
~i institutii de interes local, aleg i re~o?a. j u~ecatoru, ~sesorn populari ~ 1
procurorul sef al jude~ului sau al mumc1p1ulm B~cure.tI. . .. .
Pentru 'indeplinirea in bune condivii a sarcimlor. .I. atr1huvnlor cons1-
liilor pppulare, acestea aleg comisii permanente. ~or~11s~1le P.~rmane~t~ ale
consiliilor populare sint alese pa principalele ramur1 I domenu ~e. actrv1tate
ca spre exemplu, in vdJii.ml.nt, culturii., sii.ndtate, come1, aprovizwnarev nt~.
Co~isiile permanente atrag in activitate8: lor ui: numar mare de ceta\em:
Sarcinile acestor comisii constau in ~tudierea !1. prezentare~ de propuner1
in legatura cu problemele d~ .~nteres local, urmar1rea modulm cum se aduc
la indeplinire hotarlrile cons1l11lor populare.
1NTREBARI
J . Ce rot au co nsiliile populare pe plan local? :>
2. Ce sarcini ~i atribu/ ii au consiliile populare ?
;~ De ce se aleg comisiile pe,.manentc ale consili.i.lor populare
Lectu ra
. ' d seama de atribu+iile i competentele ce le revin, c?n.si-
" T, min Y b . v dice
liile populare judetene, oraeneti ~i comunale vor ~re Ul. s~ n
l l activitatii pentru organizarea i indrumarea e.conomie1 loc~le,
mve u ' . .. v vtv+ spodar1rea
dezvoltarea invatamintului, culturii, o~rot1rn vs~n~ .ay1.1, vgo
comunala sj edilitara, rrianifestind ma1 multa . m~tiat1va ~entru ~u
nerea in v~loare a resurselor locale, pentru inflorirea mult1laterala a
tuturor localitavilor varii:" .
(Prol!ramul Partidului Comunist Romdn, p. 122-123)
FORMAREA ORGANELOR PUTERll DE STAT
ORGAN IZAREA $1 DESFA$URAREiA ALEGERILOR DE DEPUTATI
Organele puterii de stat au un rol deoseb1t de important in ansamblu~
organelor statului, deoarece ele infiiptuiesc conducerea d e stat la .eel ma1
inalt nivel tv i d
Iatii de ce 1 formarea a.cestor organe de stat. ~ste reg1ementa a n mo
deosebit.
43
 Organele puterii de stat se formeaza pe doua cai : prin alegeri de deputa/i
~1 prtn alegerea de cdtre organele formate din deputa/ii ale~i, a altor organe.
As tfel, P,re~edintele Republicii Socialiste Romdnia ~i membrii Consiliului
de Stat snt al~i de ciitre Marea Adunare' Nationald.
In tntelegerea formarii Marii Adunari Nationale ~i a consiliilor popu-
lare tre bui e plecat de la preved erile Constit utiei Ropublicii Socialiste RomAnia.
A~a cum aratii Constitutia1, poporul e~ercita puterea prin Marea Adunare
Na~io nal ii ~i consiliile populare, organe alese prin vot universal, egal, direct
~i secret . Marea Adunare Na\ionalii ~i consiliile populare constituie baza
intregulu i sistem cl e organe ale statului.
Deci, formarea Marii Adunliri Na~ional e ~i a consiliilor populare este
s upusii unor reguli deosebite, aceste reguli constituind de fapt legisla/ia
electora.fd a Republicii Socialiste Romdnia.
Regulile electorale, cuprinse at1t 1n Constitu~i e cit ~i In Legea electo-
rald , sta bilesc atlt drepturile electorale ale cetatenilor cit ~i organizarea ~i
des{ d~urarea alegerilor de deputa/i.
Marea Adunare Nationalii ~i consiliile populare sint formate din depu-
ta\i, ale~i dfrect de ciitre ceta~eni, prin vot universal, egal, dirP,ct ~i secret.
Universalitatea votzilui consta In faptul cii to\i ceta~enii romAni, sub
rczerva doar a condi ~iilor de virstii (18 ani tmplini\i) ~i aptitudinilor inte-
lectualc ~i morRle (sii nu fie debili sau aliena\i mintal ~i sii nu fie conclamna\i
pci n hotliriri j udecatore~ti la pierder ea drepturilor electorale), au dreptul
de a vota.
Egalitatea votalui reflecta egalitatea 1n drepturi a tuturor cetatenilor
patri ei, fara deosebire de . rasa , na\ionalitate, sex sau religie. Astfel, fiecare
cetd(ean are dreptzil la un singzir vot pentra alegerea zinui organ al puterii de
~tat din 'aceea~i categorie.
Do asemen ea, votul unui alegdtor are valoare egald cu votul oricilrui alt
alegdtor in a lege1ea unui organ al puterii de s tat din aceea~i categoric. Acest
lucru se realizeazii prin stabilirea de circumscrip/ii electorale, egale ca numdr
de locuitori.
Votul este direct, tn sen sul ca cetaienii voteaza pe deputati direct, personal,
nu p rin reprezentan/i.
Secretal votului exprima posibili Latea cetaienilor de a-~i exprima lib.er
voin\a lor cu privire la candidaiii propu~i. Secretul votului este asigurat tn
t ara noastra printr-o serie de mlisuri. Astf el, buletinele de vot. stnt uniforme,
!'lira semne distinctive, sectiile de votare sint prevazute cu cabine sau camere
de llotare, uncle alegatorul intra singur ~i voteaza dupa propria sa voinia
~i ccwvingere. De ase menea, alegatorul, dupii ce a votat, impature~te buleti-
nul de vot ~i, p ersonal, il introduce tn urna de vot, care es Le inchisa ~i sigil.ata . .
44
I
Organizarea ~i des 1su1 rea e.l~e.,.ilor de deputati in Republica So~ialis~i\
Rom4nia. Alegerile generale de deputaii pent ru Marea Adunare Na~1 onala,
con siliile populare judeiene ~i Consiliul popular al municipiului Bucure~ti
au loc o data la 5 ani. P entru celelalte consilii populare alegerile au loc o <l ata
l a doi ani ~i jumatate. Desigur, daca pe timpul mandat ului un loc de de putat
ramine liber, se organizeazii alegeri par\iale in circumscri p\ia respec li v:1 .
Operatiunea de inceput in organizarea alegerilor este stabili~ea datei alegerilo~
~i acest lucru revine Consiliului de Stat sau, du pa caz, at unc1 c1nd sint. a l e~e r1
par\iale, unor comitete executive ale consiliilor populare. Data Alegertlor
se stabilest e cu eel pu\in 45 zile inaintea \inerii alegerilor.
_ O alta operatiune este formarea circzimscrip/iilor electorate, delimiLarea
~i numerotarea lor. Deputa\ii se aleg pe circumscriptii electoral e, u n deput at
tntr-o circumscriptie. Se formeaza atitea circumscri ptii electora le ci\i de pu-
t a\i vor fi ale~i in organul puterii de stat respectiv._ Astfel, pentru Ma rea Adu-
nare Nationala se formeaza 369 circumscript ii ~l ectorale, deo arece Re a lcg
369 de deputa\i. . . ~ . .
Inscrierea alegatorilor in vederea aleger1lo r se reah zeazf\ pr1 n Ltstele
electorate. List ele elect orale sint intocmite de catre comit et ele sa u bi rouri le
execut ive ale consiliilor populare municipale, ora ~ene~ti ~i comuna le, din
Jocalitatile unde domiciliaza aleglitorij. ln liste sint cuprin ~i . to~ i a l ~ga torii
cu drept de vot, acestea fiind int ocmite ~i a fi ~ate cu mult t1mp inain le de
alegeri. Alegatorii se verificii in aceste liste ~i cei omi ~i sau care corn;LaUi
a nu mite nereguli pot face contesta\ii. .
O opera\iune de mare importan\a in organizarea aleger1lor este formarea
com isiilor electorale. Alegerile tn tara noastra se desfa~oara sub condueorca
~i controlul direct al maselor populare. Comisiile electo ra le , formate In ncest
scop, conduc t oate opera\ iunile de ale~eri. . . . ,
P entru alegerea Marii Adunari Na\1onale se const1tue Com~ sia. El ectorn l 1~
Cent rala .. Comisiile el ectorale se formeaza din reprezent a n\ 1 a1 Frontu lu1
Democrat iei si Unita~ii Socialist e , ai organizatiilor care ii compun , prccum
~i din re~rez~ntanti desemnati in adunari ale alegat orilor din intr~ prin_der'.
~i organizatii economice socialist e , institutii social-culturale , sat e f?l un11ii~t
militar e.
Un moment important in organizarea alegerilor este propunerea can -
didafilor. Dreptul de a propune candidati ii are Frontul Demo~raf iei_ ~i Unil~Jii
So cialiste care, prin organele sale t eritoriale, face propuner1 in c1rcurnscr1 p-
\iile electorale. Democratismul alegerilor in tara noastr~ se exprim.a ~ i i ~t
faptul ca , pentru acela~i loc de deputat, se pot propune ~ at ~ ul te ~ a~~1d R tu r1 ,
aptfel ca cetatenii sa aiba posibilitat ea sa aleaga p~ ce1 m a1 d_esl o_11nc1 p: nl 1u
a-i reprezenta in organele puterii de st at. P ropunerile de can<l1da~1 s1nt fac ule
~i discutate in aduniiri publice. Candida\ii, precum ~i platfo_rm~ eleclo rul a
a Frontului Democratiei ~i Unita\ ii Socialist e , sint populariza ~1 i n cud ru l
campaniei electorale.
45
 01'.~fil~1 'r C'fl '~f' 1 or d It 11 1t 11 Alegerile de deputayi se desfaoara
la sec/iile de votare, in ziua sta,bilita - care este o zi nelucratoare - tntre
orale 6-:-21. Secyiile de vqtare sint astfel 9rganizate, ca sa permita tuturor
alegator1lor sa voteze intr-o singura zi. De asemenea se iau toate masurile
pentru _a ~e asigur_a secretul votului i ordinea in lo~alul de vot. Cetayenii
~e prezmta l a secy1~ de votare cu buletinul de identitate, sint verificayi in
listele electorale, primesc buletine de vot i voteaza in cabinele de votare sau
camerele de votare. Pe buletinele de vot sint inscri~e numele candidayilor,
o.r ganul de stat pentru care se fac alegerile, data alegerii. Alegatorul voteaza
pentru lasind neterse numele inscrise pe buletinele de vot. Votul este contra
cind terge numele inscrise. Personal, fiecare alegator, dupa ce a votat, intro-
duce buletinul (sau buletinele) de vot in urna de vot.
/
Legea electora!a stabilete masurile care permit sa voteze i persoa-
nele netransportabile, dar care i-au exprimat vointa in acest sens. Prac-
tic, toyi alegatoril pot sa-i exprime votul lor. Pentr~ cetatenii care in ziua
alegerilor nu sint in localitatea de domiciliu, se organizeaz~ secyii de votare
in guri, _aeroporturi, porturi. Ei pot vota la aceste secyii sau la orice alta secyie
in lo ~aht atea unde _se afla in ziua alegerilor, prezentind adeverinya privind
exerc1tarea dreptulm de a alege, eliberata de comitetul sau biroul executiv
de la domiciliul lor.
Dupa inchiderea votarii, la orele 21, se procedeaza imediat Ia numa-
rarea _voturilor i la stabilirea rezultatelor votar.ii. Aceste operayiuni se fac
succes1v de catre comisiile secyiilor de votare, comisiile electorale de circum-
scripyii i comisiile care au condus alegerea unui organ de stat in intregime.
Comisi"a electorala de circumscripyie este cea care constata daca a fost
ales candidatul p:ropus. Pentru ca un candidat sa fie declarat ales deputat
el trebuie sa intruneasca eel puyin jumatate plus unu din totalul voturilo;
exprimate in circumscripyia electorala respectiva.
. Comisia pentru alegerea organului puterii de stat, in intregime, cen-
tralizeaza re.zultatele din circumscriptiile electorale i stabilete ciyi deputayi
au fost alel pentru organul de stat respectiv. Validarea alegerilor revine
organelor de stat nou alese, care vor fi convocate in prima lor sesiune - de
constituire.
Rezultatele alegerilor se publica.
Legea electorala a Republicii Socialjste Romania prevede in amanunt
cum se realizeaza toate aceste operayii electorale.
Alegerile de deputayi i~ yara noastra se . caracterizeaza prin democra-
tism profund ~i autentic.
In toata activitatea de o~ganizare ~i desfii~urare a: alegerilor se mani-
f esta puternic rolul Partidului Comunist Roman de forta politica conduca-
toare.
46
lNTREBARI
I .
1. Care sint cdile de formare a organelor puterii de stat?
2. Cine poate fi ales deputat n M.A.N. ~i n co'nsiliile populare?
3. Ce sint comisiile electorate ~i ce atribu/ii au?
4. Cine .are dreptul de a propune candida/ii?
5. Cine stabile~te rezultatele votii.rii?
Lectur3
,,Pornind de la necesitatea cre~terii raspunderii deputayilor in
sistemul democrayiei socialiste, se va asigura depunerea mai multor
candidaturi pentru un loc de deputat, dind astfel cetayenilor posibi-
litatea sa aleaga pe cei care dovedesc mai multa competenta ~i. irii-
yiativa, energie, pasiune ~i spirit gospodaresc, mai multa fermitate
i raspundere in infaptuirea politicii partidului." .
(Programul Partidului Comunisl Romdn, p. 13lt)
ORGANELE ADMINISTRATl~I DE STAT
Organele administratiei de stat formeaza o categorie de organe in ca-
drul sistemului organelor statului. El,e nfdptuiesc activitatea administrativd,
adica activitatea de executare a hotaririlor de partid, legilor i celorlalte
acte ale organelor puterii de stat, precum i de organiza-re a acestei executari,
atit de c&tre organele statului i organizayiile obteti, cit i de catre cetiiyeni.
Organele administrayiei de stat in Republica Socialista Romania sint:
Consiliul de Mini$.tri, ministerele i celelalte organe centrale ale adminis-
tratiei de stat - pe plan central - i comitetele ~i birourile executive ale consi-
liilor populare, organele locale de specialitate ale administra/iei de stat - pe
plan local.
Consiliul de )linh;tri Este organul central al administra\iei de stat
care ocupa pozitia cea mai inalta in sistemul organelor administrative. Con-.
siliul de Minitri exercitii conducerea gen,erala a activitiiyii executive pe tn-
treg teritoriul yarii, avind urmiitoarele atribu/ii principale: stabilel}te masuri
generale pentru aducerea la indeplinire a politicii interne l}i externe; hota-
riil}te masurile, necesare privind organizarea i asigurarea executiirii legilor;
conduce, coordoneazii ~i controleaza activitatea ministerelor l}i a celorlalte
org~ne centrale ale administrayiei de stat; elaboreaza proiectul planului na~ional
\lnic de dezvoltare economico-sociala l}i proiectul bugetului de stat, precum
l}i orice alte prqiecte de legi; elaboreaza proiecte de decrete; stabilel}te masuri
pentru realizarea planului national nic de dezvoltare economico-sociala
i a bugetului de stat; intocmel}te raportul general cu privire la indeplinirea
planului na\ional unic de dezvoltare economico-sociala i contul general de
incheiere a exerciyiului bugetar; ia masuri in vederea asigurarii ordinii publice,
I I
47
 apir:1rii in Le1'PsPlo r staLului ~i oc rotirii dre pturilo r <' eta~e nil o r; ia m iisuri,
polrivit hot.il ririlor Consilitilui A pa rii rii , puntru o rgRni zarea generfl la a for-
1,Plor nrrn11Le ~i fixa1ea con Lingente lor a nu ale de ccLat eni cAre urm ea zii SB fi e
1 h pma~i le} l nde plinirea serv iciului milita r ; exerc itA conducerea generalii tn
donwniu l relt1\ iilor cu alte state ~i ifl mfis uri prn tru tnc heier eR ncorcl urilor
i11IPrna~ i 11n:1 l c:; s 1)J'i ji na Rl' Li v iLRLN1 orga 11iz11\.iilor de m asi'i ~i ob ~ Le~Li; exer-
c1l ii , 111 1on di \ii le pr evaz u te dP lege, a Lribu ~ iil e sn le de conducere ~i de contrul
ns u prn nl'Livil1'\ \.ii comitet elor exec uti ve ~i bi ro ur ilor execut ive ale consiliilor
pu pu la rr .
Consi liu l de Mi ni~ Lri est e ales de ciitre Moren Adunare Na\i o nala pe
d 1m1Lf\ legislnt u,.ii, Jn prim a sesi;1ne a uces teia. Primul minis tru ~i mini~trii
s in l, nl <'~i la pru punerea Co miteLului Centra l Al Pfll'Lidului Comunist H.omAn
1:,1i a C1Jrisili1dui Na ~io n a l a l F rontului De m ocru ~ie i ~i U niUi vii Sociali s te.
Cnnsil iul de Mini~ Lri a les func~ion eaza pl ni"i la a leger ea noului Co nsiliu de
Min1 ~ t ri in leg is lAtura urm atoare.
ln t' ompune rea C')nsi liului de Mini~ tri a l R epublicii SociAli st e Rom ania
i 11 l r<1: primu l mini s lru , prim vi cepri m - rnin i ~ t. cii, vi ce pri m - mi n i ~ trii, mini ~trii ,'
11 11 ,1 i ~ t 1i1 Sl'l're l.Hri de s t at , precum ~ i pre~edin~i i altor orga ne centra le a le
udmi itis l ro\ iei de s t at prevazu t i de lege. D e asem e nea, m ai fac pa rte din
Cons iliul do M in i~ Lri, ca . membri, pre~e di ntel e Consiliului Central a l Uni unii
G,.m ernle a Si ndicat elo r, pre~e dintel e Uniunii NA\,iona le a Cooper a Li velo r
i\g ri coln de Prod uc~ie , pre~eclint a. Cons iliului Natio ni.11 a l Fem eilor ~i primul
S(!c 1t1 Lar nl Com iLe Lului Ce1,tral al Uniu nii Ti ne re Lu.l11i Comunis t.
Co1rni liul d B M ini ~ Lri i ~i i nd epline~L e a tribu ~ iil e 1n ple nul sa u , lu!nd h ot a -
rlri <:1 1 majo ritatea me mbrilo r. P e nLru r czo lvnrea o pe ra tiva a pro ble melo r
11Jtu11tP ~i urm;frirea PXecu t<'i rii hot ii rir ilo r sa le, Cnns il iul tl e Mini ~Lri poale
s;i ~ 1 ro nslitui t> u n Birou Executiv.
Pr nLru 1nd e pli n irea In bune co ndi ~ ii a
a tribu~i i l or sale , Consiliul de
M111 i ~ lr 1 es te Aju l aL tl e un a pa r at d e lucru ~i anume de Sccretariatul general.
Cuns rli ul tl e Mi ni~ tri rfts pu nde pe ntru activitat ea sa In fa ~a Marii Adu-
n1I ri Na\ iuna ll', ia r i n mLervalul di ntre sesiun ile acest eia , in fa~a Con siliului
de SLnt.
Al'lP l1! C11nsili ulu i de Mi ni~tri se num esc hotlJrfri.
Mini.sterele $i celelalte organe centrale ale administratiei de stat. Mi-
nis L<> r<' lr ~ 11l f' l1il te Ol'gane cent ra le a le admi n i strR~'ic i de stat au - potrivit
Cu1t sl 1111 ~ 1 P i r nlul de n ln fiip tui politica stnL11lui 1n rflmurile SflU domeniile
cit> wL1v1L11LI' f1t' nlru ca re a u fost infiintaLe. E lo co nduc, indruma ~i contro-
lt> Hiii lnL1c>p1irnJp1ile, urganizaiiile economice ' i i ns litu ~ iil e de s t at din sub-
ordmen lor,
48
Aceste organe centrale ale administra~iei de stat tndeplinesc o activi-
tate de executare a legilor lntr-un singur domeniu sau ramurl1, fii nd organe
administrative de specialitate sau de resort. Stnt lnfiin~ate pri~ act e n ormative
care, o data cu tnfiin~area lor, stabileso ti atribu~iile ce le au de tndeplinit.
Ca ministere, putem cita, de exemplu, Ministerul Eduoa~iei t i lnva~amtntului,
Ministerul J usti~iei, Ministerul Muncii 1 Ministerul de Interne et c.
Ca organe centrale .ale administra~iei de stat, pot fi ami.ntite : Oomi-
tetul de Stat al Planific~ii, Comitetul de Stat pentru Pre~ur1 et c.
Toate aceste organe de stat au organe de conducere coleotiv a. Aceste
organe de stat raspund pentru activitatea lor tn f a~a Consiliului de Mini9tri.
Ministerele emit ordine ~i instruc1iuni.
Organele locale ale administraiiei de stat. ~~ niv?l?l unita~il?r admi-
nistratl.v-teritoriale exista organe locale ale admm1stra~1e1 d e stat 91 anume:
comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare, precum ' i organele
locale de specialitate ale administra/iei de stat. Comitetele sa.u birourile execu -
tive sint alese de catre consiliile populare, dintre deputa\ii a cest ora ti au
at!.'ibu~ii in executarea legilor pe plan local. Actele lor se numesc dccizii.
Organele locale de specialitate ale ~dministra~iei d~ stat stnt or~a~iznte ~n
domeniile: financiar, agricol, comercial, tn11ti1amtnt, sandtate, munca 91 ocrotire
sociald, culturd 9i artd etc .
INTREBAAI
1. Care este organul suprem al administra/iei de stat?
2. Ce rol are Consiliul de Mini~tri?
3. Cine alege Consiliul de M ini~tri ;>
4. Ce acte adoptd Consiliul de Mini~tri ;>
o. Care este. rolul ministerelori
6. Ce acte emit ministerelei
7. Care stnt organele locale ale administra/iei de stat?
Lectu r i
,,Consiliul de Mini9tri, ministerele ti cele~alte organe ale adminis-
tra~iei de stat vor ac~iona pentru lntarirea disciplinei de stat ~i econo-
mice, pentru instaurarea unei ordini desavtr9ite tn toate unitii~ile eoo-
nomico-sociale, pentru cretterea raspunderii tn munca ti nplicarea con-
secventa a legilor statului ln toate domeniile de notivitate."
(Programul P.C.R ., p. 122)
ORGANELE JUDECATORE$TI $1 ORGANELE PROCURATURl l
ln sistemul organelor statului 1 cea de-a treia catego11e d~ organe .de stat
o formeaza organele judecdtore~ti, iar cea de-a patra - organele procuraturii.
Organele judecatore9ti ti organele prcfouraturii participa prin mijloace
ti forme specifice la realizarea sarcinilor societii\ii sooialiste, avind' stabilite,
prin Constitu~ie l}i legi, sarcini ti atribu~ii distincte.
49
4 - Constitutla R.S.R., cl. a VII-a


De~! sint inglobate in acelai sistem al organelor statului, organele jude- Procuratura eontribuie la aplicarea justa i unitara .a legilor, la preve-
l'f1toref?tI ~i organele procuraturii sint doua categorii distincte de organe nirea i combaterea infractiunilor i a altor fapte de incalcare a ordinii de
d.e sLat, d.eoa:rece tn realizarea puterii de stat, ele desfaoara activitati dis- drept, la educarea cetatenilor in spiritul respectarii legilor.
tmcte, prm forme i mijloace proprii. S-ar parea ca tntre aceste doua cate- Asigurarea respectarii legilor, infiiptuita de organele procuraturii, are
g.orii de organe de sta~. nu a: e~ista deosebiri deoarece organele judecatoreti o sfara de cuprindere foarte larga, in sensul ca aceste organe de stat pot sa
1 ~rganele pro~urat~r.n reahzeaza activitati (justitia i asigurarea respectarii supravegheze respectarea legii ~i in activitatea organelor de stat din cele-
leg1lor) care se ldent1flca sub aspectul scopului lor. Astfel, at1t organele jude- lalte categorii, cu unele exceptii, desigur, inclusiv in activitatea organelor
catoreti cit i cele ale procuraturii au rolul de a apara cuceririle revolutio- judecatore~ti.
n.ar.e al~ .poporului, orinduirea sociala i de stat, proprietatea socialista, dr,ep- Astfel, procurorii participa la dezbateri judiciare putind formula cereri
turile 1 mteresele legitime ale organizatiilor socialiste, ale celorlalte persoane I i ccincluzii, pot examina hotaririle judecatore~ti, pot ataca ~otaririle nelegale.
j uridice, precum i ale cetatenilor. Totodata, prin activitatea lor, atit. organele Activitatea desfa~urata de organele procuraturii este o actiiiitate de
judecatoreti cit i cele ale procuraturii urmaresc p1"evenirea si co~baterea depjstare a tnciilciirilor de lege, de trimitere n judecatd a celor i.niiinuif i, de
i'nfractiunilor i a altor fapte de incalcare a ordinii de drept, ~ducarea ceta- semnalare a tnciilcdrilor, de lege, organelor competente a lua masurile de tndrep-
tenilor in spiritul respectarii legilor i a regulilor de convietuire sociala in- tare. Aceasta activitate premerge celei judecatoreti, in sensul ca procurorii
, ' depisteaza pe cei ce incalca legile i-i trimit in judecata pe infractorL .Atunci
dreptarea i reeducarea infractorilor.
Dar, organele judecatoreti i organele procuraturii se <listing ca doua cind depisteaza pe infractori, organele procuraturii nu aplica ele pedepse
categorii de organe de stat ce se deosebesc tntre ele prin modul i principiile ci, adunind probe, ii trimit in judecata i numai organele judecatore$ti ii pot
de organizare i f unctionare, prin continutul activitatii, prin procedura du pa pedepsi,. Atit organelor jud ecatore~ti cit i organelor procuraturii le revin
care-f?i ~eSfaoara activitatea, prin actele ce le emit. sarcini importante in statul sociallst.
Or~a~~~e judecatore~ti. JustiFa, ca forma fundament ala de realizare NTRBARI
a act1v1tatn de stat, este infaptmta de organele judecatoreti, iar acestea
1. Ce este justifia ~i care sfnt organele judecdtore$ti?
sint: Tribunalul Suprem, tribunalele jude/ene, judecdtoriile i tribunalele mili-
2. Care este rolul organelor de procuraturd?
tare. Justitia este o activitate de solutionare de litigii izvorite din incalcarea
3. Care sint organele procuraturii?
legii, de restabilire a drepturilor i intereselor tncalcate, de aplicare de sanc-
tiuni. Organele judecatoreti infaptuiesc justitia prin judecarea oricaror SISTEMUL ORGANELOR PE STAT
auze date in competen}a lor. Ele se pun in micare la sesizarea organelor SUPRfMf Marea Adunare Nat1onala
<le stat (indeosebi a organelor procuraturii), a cetatenilor etc. Activitatea Consiliul de Stat '
. ORGANELE PUTERll\ Pre~ed inte l e R.S.R.
organelor judecatoreti se desfaoara in doua ~nstante, denumite una de fond DE STAT LOC,<\l[ Consiliile populare
i alta de recurs, in aceasta din urma fiind posibila verificarea legalitatii - Jude~ene ~1 munic1piul Bucure~t1
- Munlc1pale ~1 sectoarcle mun1c1p111lu1 Bucure~t 1
i temeiniciei hotaririi data de prima instanta. Realiztnd justitia, organele Ora~cne~t1
j uclec~toreti restabilesc drepturile i interesele incalcate, pedepsesc pe cei -Comun.ile
Con, liul de Min1~tr1, min1stere ~i altc organe centrale
vi no 1'a \ i, prin hotarf,ri Judeciitore~ti ( sentin/e ) . I OR.GANELE
ADMINISTRATIEI( CENTRALE Com1tetclc exccJt1ve ale consiliilor poulare
Organele Procuraturii. Organele Procuraturii .constituie cea de-a patra DE STAT LOCALE : Jude1ene ~1 mun1c1p1ul Bucure1t1
M1Jnic1pale ~1 sectoarele rnun1c1p111lu1 Bucure~t1
rntegorie de organe de stat, cuprinzind: frocurorul General, Procuratura
Or 1 ~e e,~ti { (Bir our 1 execut111e)
(;enerald, procuraturile jude/ene, procuraturile locale i procuraturile militare. C omuna e
Organcle locale de spec1al1tat,.
Urganele Procuraturii infaptuiesc o alta forma fundamentala de realizare a 111 ORGANELE . ~ lr1bun~ 1 ul uprem
ac t i vitatii de stat, deosebita de justitie i denumita asigurarea respectdrii JUD ECATOR E~TI - Tri bun 1lcle 11..de,ene ~ al rnun1c1p1ulu1 Bucure~t't
- Judeditorii
legilor. frib.rn.ile m 11t;ire
Organele de procuratura apara cuceririle revolutionare ale poporului,
"rln<lnire& sociala i de stat, proprietatea socialista, drepturile i interesele
leg!time ale organizatiilor socialiste i cetatenilor.

50
,. 51

. ,,A~~zare~ pe baza de norme legale a intregii activitati econo-
m1~?-~oc~a~e impune dezvoltarea ~i perfect ionarea continua a activi-
~Atu J~r1d1ce,. i~ conf~rm.itate cu realitA.tile noi ale tarii noastre, cu
1dealur1le soc1ahsmulm ~1 comunismului.
Organele ~e justitie i ~rocuratura vor trebui sa vegheze neabii-
tut la. infapt mrea prevederilor legale, la judecarea, in conformitate
cu le~tl e, a ~celora care se fac vino.v ati de act e antisociale. Ele vor
t~ebu1 sA. act10neze impotriva oricaror abuzuri ~i nedreptati, sa exer-
mte un control permanent asupra respectarii legalitatii socialiste.
Organele ?e _justiti~. trebuie sa se sprijine tot mai mult pe ma-
sele de oamem at muncu, pe rolul important pe care-I joaca in socie-
tat?a. noastra opinia publica in combaterea abaterilor de Ia ordinea
sociahsta, a incalcarii principiilor ~i normelor de convietuire sociala."
(Programul Partidului Comunist Romdn, p. 128)
POPOR":'L, DETINATOR SUVERAN AL PUTERll _: PREVEDERE FUNDAMENTAL>.
rr..i IEI IU. ROMANIA
ArticoJul 2 al ~onstitutie.i Republi~~i Socialiste Romania consfinte~te
car~cterul popular ~1 democratic al puteru de stat din tara noastra. In acest
a.rt1col Se prevede ca: ,,lntreaga putere tn Republica Socialistd Romdnia apar.
Jine 1:oporutui, ~iber # sldptn pe soarta sa. Puterea poporului se ntemeiazd
pe alian/a muncitoreascd-/drdneascd. Jn strtnsd unire, clasa muncitoare _ clasa
conduc~to~re tn ..so~et~te - /~rt1nimea, . intel~ctualitatea, celelalte categorii de
o~meni ai muncii, f ara deosebire de na/wnalitate, constfuiesc ortnduirea socia-
ltstd, cretnd condi/iile trecerii la comunism".
. ~ar~iciparea p~~?rului la activitat ea statului constituie 0 trasatura
dehmtor1e a orlndmru. n?astre s~cialiste. Aceasta participare este posibila
intruct~ attt statul socialist, cit I orinduirea socialista sint rezultatul luptei
r~volut1~~are desfa~urata de clasa muncitoare, de celelalte categorii de oameni
a.1 ~uncn, sub. conducerea partidului comunist, pentru instaurarea democra-
\ .1 01. Pentru pr1ma data, in intreaga sa istorie, democra\ia reprezinta in socia-
hsm guver~area .de catre popor i pentru popor a societa\ii, puterea adevarata
a poporulm. Urutatea organica .dintre socialism ~i democra\ie este dovedita
de i~treaga evolu\ie a_societa\ii noastre, de schimbarile importante petrecute
in Vlata noastrii soc1al-economica ~i de stat .
Partidul Comunist Romdn porne~te de la premisa cd esen/a democra1
ta t ,. yLeL
c~ns n P.artic~parea largd a tuturor membrilor societd/ii noastre, f drd deose-
bir~ ~e na/ionalitate, sex, grad de pregdtire, a tntregii noastre na/iuni la Via/a
politicd, social-economicd ~i culturald. ' ani de M.A. N.). s~a perfec\ ionat sistemul electoral, in special prin propunerea
. ,,Nici nu ~se._ poat~ .concepe socialismul - subliniaza tovara~ul Nicolae
C~au~esc~ - fara participarea largd a maselor populare, a tuturor catego-
riilor sociale la conducerea societd(ii."
52
Dezvoitarea multilaterala a socialismului in tara noastra, schimbarile
produse in structura sociala 9i de clasa a societa1ii _:_ aa cum am vlizut,
ln prezent toate clasele ~i cat egoriile sociale care alcatuiesc structura sociali1
a Romaniei stnt clase ~i .categorii sociale de oameni ai muncii - constit uie
cadrul eel mai potrivit al fauririi unei adevarate democratii, al asigurarii
participarii libere i nestingherite a fiecarui ceta1ean la viata social a 9i de stat.
Nu se poate vorbi despre o adevarata democra1ie acolo uncle existli
inegalitat i economice i sociale, acolo unde poporul nu are posibilitat ea cu-
noa~terii i participarii direct~ la viata de st at . Des fiintind exploat area,
lichidtnd pentru totdeauna inegalitatile, socialismul creeaza cele mai potrivite
condi\ii ale instaurarii democratiei. A~a cum subliniaza P rogramul P.C.R.:
,,Democra;ia socialistd asigurd Zn {apt posibilitdfile poporului <J,e a participa
la conducerea societdtii, de a-~i hotdrt n mod su11eran destinele, de a-*i fduri
viitorul a*a cum dore*te".
l n conceptia partidului nost ru, t emelia unei democratii autentice o
constituie proprietatea socialistd asupra mijli>acelo.r de produc/ie, desfiin/area
exploatdrii, posibilitatea f iecdrui membru al societatii de a se mani[esta pe
plan social in calitate de proprietar al mijloacelor de produc/ie, de producdtor
al tuturor valorilor materiale ~i spirituale i de beneficiar al ntregii activitd/i
sociale.
Partlclparea tuturor cetAtenllor la condu<> er~ treburllor de stat
a) Prin intermediul organelor reprezentative
lntreaga activitate de stat are un sens profund umanist i democratic,
1ntrucit a~aza tn centrul preocuparilor sale .omul, cu nevoile 'i
int ereselo
sale. La baza tuturor organelor statului stau organele puterii de stat (Marea
Adunare Na\ionala 9i consiliile populare), organe alese prin vot direct do
catre masele de oameni ai muncii. Ele controleaza activitat ea tut uror celor-
lalte organe de stat (administrative, de judecata sau de supraveghere).
Activitatii tuturor acestor organe Ii s-au adus ln ult imul timp impor-
tante perfectionari legate de necesitatea apropierii lor tot mai accentuate
de popor 9i asigurarii celor mai potrivite metode pentrn ant renarea mnse-
lor de oameni ai muncii la adoptarea importantelor decizii ale acest or or
gane. A9a, spre exemplu, Marea Adunare Nationala l9i desfii,oard activitn-
tea in sesiuni prelungite, f apt de naturii a spori contribu~ia sa la procesul
general al conducerii sociale, la lntarirea controlului general al apliciirii Con-
stitu1iei ~i la largirea domeniilor in care Marea Adunare Nationaln .adoptn
legi (drept urmare, a crescut sim\itor . numarul legilor adop~ate1 In ultimii
de mai multi candida\i tntr-o. circumscrip1ie electorala. S-au adus, de ase-
menea, perfec\ionari importante activitatii tuturor celorlalte organe centrale .
de stat, ca i organelor locale ale puterii ~i administra\iei de st at (consiliilor
populare, comitetelor ~i birourilor lor e:x:ecutive). Modificarea, tn anul 1980,
' 53
 a. legii consiliilor populare, asigura o participare sporita a acestor organe la
lntreaga viaFi din jude~ul , ora~ul sau comuna unde actioneaza. Sporirea
rolului consiliilor populare se relevii i in instituirea unor noi forme de activitate
a acestora. S-au creat, astfel : Congresul deputatilor consiliilor populare jude-
tene ~i al pre~edintilor consiliilor populare, Camera legislativii a consiliilor
populare, Conferin~a pe tarii a pre~edintilor consiliilor populare ~i conferinta
pe judete a deputatiJor consiliilor populare municipale, orii~eiieti__~i comunale.
Toate aceste forme reprezintii adeviirate foruri in care se dezbat cele mai
important e hotariri ale vietii de stat ~i in care deputatii realizeazii un valoros
schimb de experien~a.
h) Prin participare directd
ln afara acestui cadru, care prive~te activitatea organelor reprezen-
tative (alciituite din deputati ale~i de masele de oame.ni ai muncii), poporuJ .
participa i direct la viata social-economica, la rezolvarea problemelor e.s en
~i ale ale conducerii de stat. Principiul democratic de. organizare socialista
a vie~ii social-economice inseamna ca fiecare cetiitean are atit dreptul de a
desemna prin vot reprezentan~i in organele reprezentative ale statului cit
. ~i dreptul de a putea participa in mod nemijlocit, direct, la discutarea ~i ~pli
carea legilor statului ~i a altor masuri importante privind conducerea socie-
ta~.ii. St.atul socialist nu este rupt de mase; el este, dimpotriva, legat prin
mu de hre de acestea. Documentele partidului nostru au subliniat in nume-
roasA rinduri necesitatea ca statul sa- ~i desfa~oare activitatea in strinsa lega-
turii cu poporul, prin consultarea sistemat icii ~r organizatii a maselor. Este
deinn de retinut cii nici un act normativ mai important din ultimii ani n-a
fast dezbiitut de M.A.N. inainte de a fi supus discutiei publice, forma prin
care oamenii muncii ~i-au exprimat direct , nemijlocit, punctul de vedere.
De, asemenea; pentru adoptarea unor miisuri de importanta deosebita care
privesc interese supreme ale tarii, Constitutia prevede posibilitatea consul-
tarii poporului, prin referendum.
Un as.p~ct deosebit de interesant tl .constituie fmpletirea activiti1fii de
stat cu actiCJitatea de partid ~i cea a organizaliilor de masd fi ob1tqti. Drept
urmare, au aparut i organisme noi, de partid i de stat, cum sint : Consiliul
Suprem al Dezvoltiirii Economice ~i Sociale , Consiliul Central de Control
Munci.toresc al Af.:tivita\ii Economice ~i Sociale, Consiliul Culturii ~i Edu-
catiei Socialiste , Consiliul Apiirarii Na~ionale et~.
A sporit considerabil, in ultimii ani, participarea oamenilor muncii la
organizarea i conducerea activitatii economice. S-a afirmat cu tiirie o nouii
latura a democratiei noastre socialiste - democratia economit!i1, democra;ia
muncitoreascd. Mdsuri~e adoptate tn vederea sporirii democraJiei muncitorqti
vizeazd ,,creterea sentimentului oamenilor muncii de stdpini ai bogi/iilor na1w-
nale, intiirifea rdspunderii ac~tora faJd de gospoddrirea unitd/ilor economice,
54
participarea lor la conducerea intregii economii" (Programul P,C,R.). Condu-
cerea unitiitilor socialiste (centralele economice, intreprinderile, institu\iile)
se realizeazii prin organisme bazate pe o larga participare populara, cum ar fi:
consiliile oamenilor muncii, adunarile generale ale oamenilor muncii. Acestea
dezbat cele mai importante aspecte ale activita\ii unitatilor so9ialiste.
0 exp,resie a acestei largi actiuni democratice o constituie i participarea in
consiliile profesorale din Coli i facultiiti a reprezentantilor elevilor ~i studen-
tilor, care-~i pot spune astfel direct cuvintul asupra miisurilor legate de bunul
mers al activitiitii de pregatire i ' de disciplinii .
ln sfir~it, un rol de cea mai mare importantii in atragerea tuturor ceta-
tenilor, fara deosebire de nationalitate, la viata socialii il au organizatiile
de masd 1i obteti. ,,lntr-o formd sau alta - .aratii tovariiul Nicolae
Ceauescu - tn:'organizafiile de masd i ob1teti sint cuprinse toate categoriile
de oameni ai muncii".
Organizatiile ob~teti sint uniuni sau asociatii de oameni ai muncii,
legati prin interese comune. Asemenea organiza~ii sint: sindicatele, coope-
rativele, organiza\iile de tineret, organizatiile de femei etc. Ele ii aduc o
contributie foarte mare la mobilizarea maselor de cetateni in activitatea de
conducere ~i control.
Toate organizatiile obteti se reu:i;1esc in Frontul Democrafiei i Unitdfii
Sociali.ste, care este eel mai larg organism politic permanent, revolu\ionar,
democratic, cu caracter reprezentativ. Aa cum prevede Constitutia in art.
25, al. 4, Frontul Democra\iei i Unitatii Socialiste ,,constituie cadrul organi-
zatoric de unii:e , sub conducerea Partidului Comunist Roman, a fortelor
politice i sociale ale natiunii noastre socialiste, a tuturor organizatiilor de
masa ~i obteti, pentru participarea intregului popor la infiiptuirea politicii
interne i externe a partidului i statului, la conducerea tuturor domeniilor
de activitate."
Frontul Democratiei i Unitatii Socialiste este expresi.a cea mai inain-
tatii a unitatii de gindire ~i acFune. .a mupcitorilor, tiiranilor, intelectuali-
lor - a intregii natiuni. 1n cadrul Frontului Democratiei i Unitatii Socia-
hste se realizeaza colaborarea rodnicii, pe plan national, a tuturor org!lniza-
Filor obte~ti.
La eel de-al III-lea Congres al Frontului Democra~iei ~i Unitatii Socia-
liste, .pe baza propunerilor Secretarului general al partidului, tovaraul
Nicolae Ceauescu, au fost alese organele de conducere _ale organizatiilor
Frontului Democratiei i Unitatii Socialiste. Ca preedinte al Frontului
Democratiei i Unitatii Socialiste, Congresul a reales pe tovara~ul Nicolae
Ceauescu.
Potrivit Statutului siiu, Frontul Democratiei i Unitatii Socialiste are
sarcini importante in dezbaterea liniilor principale ale evolutiei social-eco-
nomice i politice a tarii noastre , in alegerea organelor reprezentative, in
organizarea ~i coordonarea tuturor actiunilor organizatiilor obteti, in orga-
55
 nizarea ~i lndrumarea ar.tivitiitii controlului oamenilor muncii, in raspindirea
cuno~tintelor ~tiintifice.
La al XIII-lea Congres al Partidului, tovara~ul Nieolae Ceau~eseu
a mentionat ca ,,~i in viitor trebuie sii ridicam continuu nivelul activitatii
Frontului D emocratiei i Unitatii Socialiste, organism politic larg demo-
cratic ce asigura participarea organizatii a tuturor organizatiilor de masa
~i ob~te~tj, a tutu ro r categoriilor de oameni ai muncii, a intregului nostru
pop0r, sub conducerea partidului, la infiiptuirea Programului partidului, la
ridicarea patriei noastre pe o nouii t_reaptii de dezvoltare, la cre~terea con-
tinua a bunastiirii materiale ~i spirituale, la infiiptuirea politicii de pace,
de colaborare cu toate statele lumii, fiira deosebire de orinduire sociala".
lNTREBARI
1. Cine este de/in<itorul suCJeran al puterii tn R.S. Romania?
2. Ce este democra/ia socialista?
3. Care stnt formele prin care poporul participa la Pia/a de stat?
4. Ce este Frontul Democra/iei fi Unitii/ii Socialiste?
CALITATEA DE CETATEAN AL R..s. ROMANIA, TITLU DE ONOARE ~I fNALTA
R.l.SPUNDERE
Ce t:"tc"'tatema romllna 1 Dobtndirt1a ~l piei. derea eetJiteniei romllne.
CeUlt enia romanii este legatura politica fi juridica dintre o persoana fi statut
socialist romdn. Aceasta legiitura aratii apartenenta persoanei la R.S. Romania
~i Ii confera, o data cu calitatea de cetatean, i o serie de drepturi fi obligatii
fa/a de stat. 11n baza cetiiteniei, persoana este membru al societiitii noastre,
al marii familii a Romaniei socialiste, i deci face parte din natiunea noastrii
socialista. Cei care nu au cetiitenia romana nu fac parte din societatea noastra ,
ci stnt s traini.
P entru imensa majoritate a membrilor societatii noastre, pentru t oti
cei care s -au nii.scut in Romania sau din parinti cetateni romani, cet atenia
<la expresie legl,turii statornicite din genera,ie in generatie cu glia stramo-
~eascil, eu p.1 mtntul romanesc. Aceasta face ca ea sa reprezinte continuitatea
t1adi~ii lor sacre ~i glorioase de luptu ale poporului roman sub conducerea
unor viteji ~i patrioti domnitori ca Mircea ee l Mare, -5tefan eel Mare, Mihai
Vi t eazul ~i altii, pentru apararea fiintei noastre nationale, pentru lihertate,
imputriva cotropirii i impilarii, pentru independentii ~i pentru progres.
CeLatenia romana nu este numai o legatul'a dintre persoana i stat,
ci ~i un ti tlu de onoare, deoarece toti cetatenii, in calitate de membri ai socie-
ta~ii, slnt chemati sii decida, impreuna cu intregul popor - in frunte cu clasa
muncitoare ~i sub tnteleapta conducere a Partidului Comunist Roman -
eu privire la destinul patriei, la viitorul ei, la dezvoltarea continua i inaltarea
spre cu lmile progresului i civilizatiei. (Legea 24/197~, privind cetatenia
romana).
56
Cetd/enia romdna se dobindefte in mai multe moduri. Lege.n cetii~e.niei
romane prevede ca cetdJ.enia romdna se dobndefte prin n~terc, pnn repatriere,
prin infiere ~i la cererea persoanei.
Cel mai important m od de dobindire a cetateniei ro m ane este prin na~
t ere. Copilul niiscut din p ar.inti cetii./eni romdni este cetcl/ean romdn. D~c1,
ceea ce det erminii dobindirea cet iit eniei romane es te legatu ra de slngc , coptl ul
dobi ndind cetiitenia piirin\.ilor sau a piirintelui cetatean roman. .
. Cet iit enia romanii se dovedete cu buletinul de identitate sau cu pafaportul
roman -in strdindtate. Cetiitenia copilg.Jui pinii la 14 ani se ctovcde~Le e u
certifi cat ul de natere ~i buletinul unui a dintre pari n\,i.
Pierderea cetdfeniei romtlne are loc in doua modu ri , pontru pc rsnanelB
majore, ~i anume: prin ~etragerea cetdfeniei ~i prin aprobarea renunf drii la
cetd{enia romdna.
Pre~edintel e R.S. Romiinia po aLe re trage ce tatenia ro m~in~ . 1,n p10-
pune rea Minis te rului de Inter~e , celui care, rupl~du -se de \ ara , ' ~' . incnldi
indatorirea d e fid elitaLe fata de patrie , Lriid eaza interese lc popnrul111, s11vlr-
~e~ Lo fa pLe impotriva unita pi, suvera nito~ii ~i. i nd e pend en.~e i sl.atului, snu
care ii prejudiciaza bunul renum e.
l n mod excepliona l, pentru mo ti~p temeinice, Prcfjedinlclc H.<'.vub/.ic~1;
poatc aproba renunfarea la cetd/enia romtlnd, pentru persoanelu ca rc .n~ 1111 phmt
18 ani si care se obliga sa nu sav1r~eas cl1 , dupii pierde rea co ti\~u n1 e1 1o ma1w ,
fa ptc ~otrivnice interese lor statu lui roman.
Titlut de cetdfean roman prcsupune i1i.bir~a de P_atr~e . . T~fl s~ Lu rn c:1nnc~e
!'is tici1 fundamental!\ a fiecarui cetlitean es Le ~1 Lrebu o sa frn 1ub1rou do pnt11 0,
care se manifes La prin patriotism . Prin patriotism ln\.ulogcrn o l11m1 nun -
c h<11e de sentimente i convingeri privind i nt egraroa i a pru L.o ~.0 11\. 11 po~Hoar~ o i
respecLi ve la comuniLatea social-politica romaneasca , la Lrad1 \.11lo tia lo 1sl. 011~ e
~i na ~ionale .
Jnb irea de patrie este exprimatd tn dragostea ~i devotamcntul f'a/<1 de ,tard:
{afcl de poporul romtln, fa/d de Partidul <'omu~ ist Romtl~ , '.'.el earn ~H 1guru
condu cerea i ntregului popor tn opera d e fa ur1re a unu 1 v11 lor lu n11 nos al
pall'i ci.
lubirea de pat rie Rre ca obiect frumusetile t llrii: m un\,i i noI ri - lo~ul
d e re fug iu al stramo~ilo r no~tri in vremuri 9e grea cum piini1_ - , d cu lurilo
plino cu vii ~ pomi fructiferi, c1m~i ile m anoase, ~u tot co a real!z nL. po .~cosLc
meleaguri un popor care trai e~te 1 munc e~t e ac1 ?e ~es te dou11 md e~11, Lre~
cuLul glorfos de luptii impotriva tuturor cotrop1tor1l.01> pe nLru . u nitul~ t
libortate, al unui popor care a fost uneori infrint, dar ru c1odntl\ lnvrn s . Ohicc.t
al iubirii de patrie trebuie sa fie , de asemenea, contribut ia arl usli de poporul
r~man la clezvoltarea tiin~ei ~i culturii umane, realizarile rem a rcubile care
au intrat tn patrimoniul universal, ca acelea ale Jui Traian Vuia i Aurel
57
 Vlaicu din domeniul aviatiei, ale lui Henri Coanda in domeniul zborului cu
l'dac~ie , ale anonimilor care au fac ut roata m~rii .d e !emn. ce a con~tit.uit pro-
totipul embrionar al turbinei, ca acele.a ale lu1 M1ha1 Emmescu, M1ha1l Sado-
vaanu i altii in domeniul literaturii, ale lui George Enescu - in domeniul
muzicii, ale lui Nicolae Grigorescu, Th. Aman, ~te fan Luchian i altii in dome-
niul picturii, precum i ale altora in alte domenii ale tiintei i culturii.
Contiinta apartenen\ei la un neam de viteji, l a un popor neinfricat
ca~e a dat omenirii pilde de vitejie i curaj i care i-a adus contributia la
dezvoltarea umanitatii, este de naturii sii determine l a fiecare dintre noi senti-
mentul de mindrie legitimii d e a fi cetiitean roman i hotiirirea de a cinsti
prin fapte 'acest titlu.
Cetdtenia romdnd - titlu de inaltd rdspundere. In calitate de membru
al societ atii, in calitate <le component al poporului care este de\ inatorul
suveran al puterii i care est e liber i stiipin pe soarta sa, fieciirui cetatean
ii revine 1nalta riispundere cu privire la destinele Romaniei socialiste. Prin
urmare, cetatenii n u sint chemati numai sa-i indeplineascii: indatoririle , ci
ei. sint chemat i sa-i exercite in mod activ i eficient drepturile pe care le
a u i indeosebi drepturile polit ice i libertiitile democratice. Aceasta presu-
pune, spre exemplu, nu numai pa rt iciparea l a vot sau inscrierea persoanei
intr-o organizatie politica, de masa sau obteasca, ci i participarea la adu-
narile alegatorilor sau la aduniirile organizatiei i nu numai cu o prezentii
fizica, ci i prin luarea de cuvint, prin criticarea lipsurilor i prezentarea de
propuneri care sii ajute la o mai bunii rezolvare a problemelor de conducere,
fie pe planul hi1iregii tari, fie pe plan local sau in unitatile in care cetiitenii
ii desfiiOarii activitatea. De asemen ea, ras punderea pentru destinele patriei
se concr atizeazii prin contributi a cet ateanului l a fiiurirea societatii socialiste
multilateral dezvoltate i inaintarea Romaniei spre comunism, contribut ie
care se exprima in primul rind prin depunerea unei munci utile, care, pe Unga
fa ptul ca asigura existenta <lemna a fieciiruia, folosete i la progresul societatii.
Elevilor, din cele m ai mici i pina l a cele m ai m ari clase, in calitatea
lor de cetiiteni a i Republicii Socialiste Rom ania, le revine inalt~ riispun-
dere de a-i insui cele m ai inaintate cunotinte pentru a deveni atjt buni
specialiti, cit i oameni de culturii, b~ni' cetateni. Inca din Co ala, eleCJii
trebuie sd-$i insueascd $i sa se deprindd cu disciplina socialistd a muncii -
disciplina liber consimfita - i sii-i formeze o con$tiin/d inaintatd, con$tiinta
socialist6., pentru a se forma ca oameni noi, ca membri ai noii societa/i, ca iliitori
constructori ai comunismului.
ln calitate de m embri ai societ atii cu drepturi depline i egale, cetd-
tenilor le revine inalta raspundere pen,tru continua intarire a patriei, apdrarea
i consolidarea cuceririlor rer1olu/ionare ale poporului, a orinduirii socialiste,
prin continu a dezvultara a economiei socialiste i prin intarirea unitatii socia-
liste a introgului popor in jurul Partidului Comunist Roman. De asem enea,
58
cetiiter'iii au riispunderea penlru a para rea cw:eririlor revolutionare ale poporu-
lui fata de orice inciilcare, ceea ce presupune apdrarea proprietiifii socialiste,
folosirea cu grija a bunurilor poporului, inclusiv a localului, mobilierului !ii
aparatelor :;colii in care inviiJam, aducerea la cunotinta organelor de stat a
oricaror atingeri aduse proprietatii socialiste prin fapte care constituie dela-
pidare i furt din avutul ob tesc , risipii a mijloacelor rnateriale, neglij enta
in piistrarea i folosirea uneltelor i in general a avutiei .nationale. In fi1w .
o deosebita rllspundere revine cetufenilor pentru pregatirea, in diferite forme ~i
in special prin satisfacerea serviciului militar, pentru a fi gata in orice momen~
pcntru ana rare a patriei.
INTREBARI
1. Ce estc celdfenia romdnii?
2. De ce este ceta/enia romana im titlu de onoare?
3. De ce este cetc'i/enia romdna titlu de tnalta rdspundere?
4. Cum se dobindete cetdJenia romana?
5. Cum se poate pierde cetdfenia romdna?
DREPTURILE ~I iNDATORIRILE FUNDAMENTALE ALE CETATENILOR
Constitu~ia Republicii Socialiste R~mania, in titlul II (art. 17-41),
prevede drepturile ~i indat oririle fundament ale ale cetiitenilor.
Drepturile f'u ndamentale sint acele posibilitclf i ale cetdf eanului de a exer-
cita anumite acfiuni, care sint esen/iale pentru asigurarea existenfei i dez fJol-
tiirii sale fn societate. Exemplu: dreptul la muncii, dreptul la invatatura ,
I
drept ul la oclih na et c. . - . .
lndatoririle f'undamentale sint acele obligafii ce revin ceta/enilor $i . care -1
izvorclsc din sarcinile orinduirii socialiste. Exemp1u: indatorirea de a respecta
const itut ia ~i legile tarii, lndatorirea de a apii ra patria etc.
Drepturile ~i libertatile Iund amentale ale cet iitenilor se grupeaza in
mai multe categorii: cele care privesc egalitatea in drepturi; drepturile social-
economice (dreptul la munca , dreptul la odihna, dreptul l a invatiitura etc.);
drepturile i libertafile social-politice (clrepturile electorale, dreptul de asociere,
libert atea cuvintul ui, a presei et c.) ; inviolabilitafile (inviolabilitatea persoanei,
a domiciliului, secn,tul corespondentei etc.); drepturile-garan/ ii (dreptul de
pet itionare, posibilitat ea celui vatamat intr-un <lrept al siiu, printr-un a~ L
ilegal al unui organ de stat, de a cere anularea acelui act ~i repararea pagubei).
A . DREPTU L LA MU NCA ~ I INDAT OR IREA DE A MUNC I
Munca a fost elementul esen~i al al formiirii ~i de zvoltarii omului in pro-
cesul <lesprinderii acestu ia de irnt u1u, de lumca animala . I n legaturf\ cu
aceasta, F1-. Engels arata en mun ca ,,este prima con ditie de baza a int1egii
59
vieyi omeneti i anume tn asemenea grad t?cit, intr-un sens anumit, tre-
buie si'i spunem ca munca 1-a creat pe om tnsui".
Istoria societayii omeneti nu po ate fi izolati'i de procesul creator al muncii,
dupi'i cum nici munca nu poate fi conceputi'i in afara societayii. Munca repre
zinti'i baza dezvolta.rii sociale, f actorul decisiv al progresului social, al pros-
perita.~ii umane.
Instaurtnd proprietatea sociali'i asupra mijloacelor de produc~ie, precum
i relayiile de producyie noi, socialiste, de colaborare i ajutor reciproc intre
oameni, socialismul confera muncii un co.nyinut superior.
In societatea noastra socialisti'i munca este singura sursi'i a progresului
i prosperitllyii patriei, a bunl1stl1rii poporului. ln acest sens, tovari'iul
Nieolae Ceau~eseu arata ca: ,,Munca este c>aloarea supremd a sociefldfii socia-
liste, unicut factor al progresului ei, sursa tntregii ac>ufii na/ionale a poporului
nostru. Tot i' cetdfenii trebuie sd tnteleagd cd numai muncin<t cu pasiu,ne, cu
pricepere ~i persec>eren/d se c>or forma ca oameni tnaintafi, c>r_ednici ctitori ai
noii ortnduiri sociale, ~i, tn acela~i timp, pot contribui efectic> la tnaintarea tot
mai lwtdrttd a Romdniei pe calea cic>ilizafiei noi".
Mun.cu intcnsa ~i responsabila constituie unicul izvor al proprietayii
personalo n fiecl1rui cetl\yean. Art. 36 al Constituyiei garanteaza dreptul
de proprietute personala.
Prop1ie LaLoa personala a ceti'iyenilor (asupra casei de locuit, asupra
gospodariei auxiliute, asupra bunurilor de uz personal etc. ) se afla in strinsa
legl.\turl1 cu proprieLatea socialista. Dezvoltarea proprietayH socialiste, ore
t erea bunlisLi\rii 1ntregului popor, sporirea retribuyiei oamenilor munoii stau
la liuza dezvoltarii proprieti'iyii personale.
Legile yl1rii noastre sanoyioneazi'i pe cei care cauta. si'i se tmbogayeasci'i
fi'irli muncu, pe ctli necinstite, ilegale.
Munoa libori1 ~i creatoare, proprie societayii noastre socialiste, desci'i-
tu~eazli cnergia celor ce munoesc, spiritul lor creator, genereaza abnegayie,
devotument, e1oism tn 1ndeplin:irea i depiiirea sarcinilor stabilite de Parti-
dul Comunis t. Healidrile obyinute de RomAnia 1n anii socialismului, ritmu-
rifo 11us~inute tn dezvoltiarea industriei i agriculturii, progresul multilate
ia.l ul ~Liin~ei, Jnvliylm1ntului 'i culturii, al societayii, evidenyiazii capaci-
tatou popoiului nost~u, liber 'i stll.ptn pe soarta sa, de a tnvipge prin muncii,
sub conduoerea partidului, orice greutayi, de a asigura mersul 1nainte pe calea
progresului, u civilizayiei sooialiste.
Fiecare ceti1~eun are obligatin sii-i dezvolte nivelul pregatirii profesio-
nale, politico 'i de cultur/1 generaHI., sl1 desfll.Oare o munci'i utila, astfel tncit
d . poatU du maximum societll.yii, ea poatii aduce o contributie ctt mai s'ubstan-
tiali1 la oforturile 1ntregului nostru popor. Mentalitatile inapoiate ale celor
cure slnt ultimii la muncii, in activitatea creatoare, dar primii la consum,
atitudinile de comoditate i delasare stnt.tn contradictie cu legile i cu morala
60
societ ayii noastre, cu aspiratia ~i puterea omului de a se perfecyiona, de a-~i
largi orizontul de cuno~tinte , printr-o pregatire t ot m ai intensa. Dacu acesta
este un adevar valabil pentru toti cetat enii patriei noastre, cu atit rnai mult
se pune problem a muncii efective, a pregatirii, a autodepa~irii, atunci clnd
este vorba de t inara generat ie.
Munca est e f actorul determinant in educarea mul Lilateralii a tinere-
tului si pregatirea lui pentru viata. Pornind de la aceasta, partidul nostru
acorda'. o atent ie deosebita educarii comunist e a tuturor membrilor socieUi-
tii ~i, in prim~l rind, a tineretului, prin munca ~i pentru munca. ln acest
fel, se urmare~te sporirea contributiei sale la oper a de edificare a socie.~atii
noi in patria noastra, formarea tinerilor in spiritul unei inalte con~t1mye
socialist e, care presupune o atit udine inaintat a faya de muncii.
P artidul asigura, sub conducerea sa , cre~terea continua a rolului or-
ganizatiilor de ti neret in form ar ea ~i educarea nbilor gener atii. Su bordo~
nindu- ~i intreaga activitate infaptuirii Programului ParLidului Comunist
Rom an, $oimii Patriei, Organiza~ia Pionierilor, Uniunea Asociayiilor Stu-
dentilor Comuni~ti , Uniunea Tineretului Comunist cqntribuie nemijlocit
la formarea acelor trasaturi car e devin tot mai mult insu~iri proprii, fireti,
ale tinerilor. Acest e t rasaturi sint : respectul faya de invu~aturi'i i m unca,
lupta impotriva trindaviei, con~tiincioziM.tea ~i disciplina, dragostea pentr u
meseria aleasa , st arui nya in perfecyionarea calificarii ~i in autoperf ec ~ionare ,
aetivit atea creatoare ~i efort ul pentru promovarea neabiituti'i a noului in
toate domeniile.
Constr uirea societat ii socialist e mult ilat eral dezvoltate deschide iq f aya
1nt regului po por, indeo ~ebi in fa~a tineretul ui, vast e perspective de muncii
~i creayie, asigurind condiyii deosebite at1t pentru punerea in valoare a ener
giilor i elanului proprii tinerei generayii, cit i pentru ridicarea continua
a pregatirii sale profesionale ~i politice.
Rcglementarea constltutionP.b\ a dreptul ti l nrnnrii Socialismul , in-
staurl nd propriet atea socialistii , realizind egalitat ea tuturo r membrilor socie-
ta~i i fa~ii de mij loacele de prod ucpe , creeaza noi raportu1i intre oameni,
bazate pe egalitat e, intraj utorare , pe exercitarea efectivu a dreptului la
mu ncii ~i indatoririi de a munci. E st e infiiptuit a~tfel , in mod real, vechiul
cleziderat al celor ce muncesc - dre pt ul la munca , pe care societatea noas-
Lra !l consacri'i ca prim drept fund ament al al cetii~enilor. PotriviL ConstiLu-
tiei . Republicii Socialis te Romania, cetiitenii au drept ul la munca. Fieclirui
ceLi'itean i se asigurli posibilitatea de a desfa~ura , potrivit pre~atirii sale, o
1
acLivitate in domeniul econ omic, administrativ , social ~i cultural, remunerati'i
rlupa cantitat ea ~i calitatea ei. L a munca egala retri bu ~i a este egala. Prin
1ege se st abilesc masurile de protectie a m uncii , precum ~i masurile speciale
de ocrotire a muncii fe meilor i tineretului .
f:il

Dreptul la muncd inseamnd posibilitatea f iecdrui cetiiJean -al soc'ietdJii
noastre de a munci, potriPit pregdtirii sale i ne11oilor economiei naJionale.
Dreptului persoanei de a se incadra in munca ii corespunde obligayia pe
care ~i-o asuma statul socialist de a-i asigura concret un anumit loc de munca.
I Constitutia Republicii , Socialiste Romania nu numai ca proclama drep-
tul la munca, dar ~i garanteaza realizarea sa efectiva. Principala garantie
a realizarii dreptului la munca o constituie sistemul economic socialist in
cadrul caruia munca - principalul factor de progres ~i civilizatie - este
a~ezata pe cea mai inalta treapta a valorilor sociale. Prin urmare, in condi-
yiile in care in alte tari, nesocialiste, mul~i oameni nu au posibilitatea reala
de a munci, fiind ~omeri, statul nostru socialist garanteaza realizarea dreptu-
lui la muncii. Pentru fiecare persoanii se asigurii un loc de munca potrivit
aptitudinilor, pregatirii profesionale, aspirayiilor, precum i nevoilor economiei"
nationale, ale unitayilor socialiste.
Dreptul la munca se realizeaza in mod efectiv prin incadrarea in munca
a persoanei in unitayile socialiste de stat, in cele cooperatiste agricole sau
ne~te~ugiireti, in institutii social-culturale.
Tinerii care au implinit 16 ani, deci dupa absolvirea invatamintului
1bligatoriu de 10 ani, se pot incadra in munca, singuri, fara a fi necesar acordul
1
>arinyilor. . morale i juridice. Asemenea cazuri sint, f~ra nici o rezerva, cu totul condam-
. Pentru a asigura protecyia sanatatii tinerilor sub virsta de 18 ani, inca-
drati in munca, Codul muncii, legea de haza in acest domeniu, stabilete
ca ei nu pot fi repartizati sa lucreze in locuri de munca cu condiyii vatama-
toare sau periculoase, dupii cum nu pot fi solicitati sii lucreze in timphl nopyii;
In plus, tinerilor sub 18 ani li se asigura concediu anual de odihnil sporit.
Corespunziitor capacitatii lor, tinerii care se incadreaza in munca au
indatorirea, ca i toti ceilalyi oameni ai muncii, sa se preocupe permanent,
cu spirit de raspundere, de rezolvarea sarcinilor ce le revin, de insuirea tutu-
ror noutatilor ~tiinWice ~i tehnice din domeniul in care lucreaza, sil-i puna
talentul ~i intreaga lor energie in slujba infloririi multilat.e rale a patriei noastre.
lwl torircr. de a munri. Cetatenii Republicii Socialiste Romania au nu
numai dreptul la muncii, dar i datoria de a desfiiura o muncii utila pentru
societate. Constitutia prevede, la art. 5, ca ,,munca este o indatorire de onoare.
pentru fiecare cetd/ean". Corelayia dintre dreptul la muncii i obligatia de a
munci este evidentiatil i in Codul muncii, in care se arata ca: ,,in conditiile
iiocietatii socialiste, in care dreptul la munca este garantat fara nici un fel
de discriminare i in care se infaptuie~te vechiul deziderat al clasei noastre
rnuncitoare - <mici muncil fiiril piine, nici ptine fara munca - fiecare ceta-
.tean apt de muncil are, potrivit Constituyiei, indatorirea de onoare de a munci".
1ndatorirea de a munci constituie obligatia oriciirei persoane, care a tmpli-
nit 16 ani i este apt ii de muncd, de a desfdura o actiPitate utild societd(ii noastre
socialiste.
62
' '
I
Ca urmare a organizarii Colii noastre, incepind cu clasa a IX-a (treapta I
de liceu), pe tipuri ~i profile de pregatire profesionalii, tineretului ii sint asi-
gurate nelimitate posibilitati de orientare spre o larga gama de profesiuni,
putind sa-~i realizeze aspirayiile cele mai indriizneye, dorinta de afirmare I
prin munca. Dupa treapta I de liceu, deci dupil ahsolvirea invatamintului I
obligatoriu de 10 ani, fiecare tiniir poate sii se incadreze direct in producyie
sau sii urmeze ~coala profesionala, ori treapta a II-a de liceu . ln toate cazurile,
condiyia fondamentala este ca fiecare tiniir sa invete sustinut, sii munceasca
cu perseverenta pentru insu~irea cunotinyelor, pentru formarea sa profe-
sionala.
lndatorirea de a munci, pentru tinerii din colile de toate gradele, se '
I
concretizeaza in sarcina pe care o au de a in viita cit mai bine, de a ' se pregi\,ti
necontenit, de a-~i insui tot ce a dat mai valoros gin di re a umariil. In felul
aces ta, atunci cind vor intra in munca, in profesia pentru care s-a'U pregatit~
tinerii t~i vor putea indeplini cu cinste indatorirea de a contribui la dezvol-
tarea pe mai departe a economiei ~i culturii noastre socialiste.
Daca o persoana, de~i este capahilii de .muncii, totui nu muncete, cau-
tind, sub orice formii, sa se sustraga de la munca, sa obtina venituri fara
munca, sa traiasca, intr-un fel sau altul, pe seam a muncii altora, aceast a
se situeaza in af ara societa~ii noastre socialiste, a principiilor i normelor sale
nab~le, de neacceptat in condiyiile socialismului. Cine nu muncete, fB.ra
motiv, savirete, de regula, i alte fapte grave impotriva legilor tarii. De
aceea situa~ia persoanelor respective este pusa in de.zhatere.a adunarilor ceta-
1
~eneti pentru a fi convinse prin for~a colectivului, a oamenilor muncii, sa se
I
incadreze in munca. Daca nici in acest fel nu inteleg sa-i indeplineasca tnda-
torirea fundamentala de a munci, atunci poate f.i sesizata judecato1ia care va
hotifrl. in mod obligatoriu, incadrarea persoanelor respective in munca .
i NTREBARI I
1. Ce se in/elege prin drepturi !ji ndatoriri fundamentale?
2. Cititi Titlul II al ConstituJiei (art. 17 -41) i ardtaJi care sint drep-
turile i indatoririle elePilor !
3. De ce munca este factorul determinant n produc/ia bunu.rilor materiale
!ji propiiirea intregii societdJi?
4. Cum este reglementat dreptul la muncd?
5. Cum este reglementatd indatorirea de a munci?
'
PRINCIPALELE DREPTURI $1 TNDATORIRI AL E PERSOANELOR TNCAD RAT E
TN MUNCA. DISCIPLINA fN MUNCA
Drepturile i indatoririle persoanelor incadrate in munca, prevazute i
in Codul muncii, sint menite sa asigure realizarea efectiva a dreptului la
munca , in conditiile souieta~ii noastre socialiste.
63
1
I
 Persoana tncadratd tn muncd are o serie de drepturi, intre care: sd i se
asigure un Zoe de muncd potrivit aptitudinilor, pregatirii prof~si~n~le, ~spi~a
yiilor, preoum 9i nevoilor unitayii ; sd fie retrib~itd pot~i~it prmcipiului _socia-
list de reparti/ie, tn raport cu cantitatea, cahtatea 91 lmpo_rtanya _sociala a
muncii pe care o desfa9oara; sd participe_ la conducerea, organiza~ea iL co;itr~lul
activitd/ii unitd/ilor tn cadrul carora 191 desfa9oara mu~ca, ..sa aleag~ iL s~
poatd fi aleasa tn organele de conducere colectivd ale umtay1_1 respect1V:~; sa
beneficieze de condi/ii corespunzdtoare de muncd, de prote~~1e a muncu, d~
asisten/d medicald, de masuri pentru prevenirea tmbolnavmlor, _r~facerea '1
tntarirea sanatll.yii; sd fie promovatd tn muncd, tn raport cu pregat1rea, expe-
rienya, rezultatele muncii 9i nevoile unitayii; sa i se asigur~ ~epaus sdp~dn:tnal
9i concediu de odihnd anual platit; sa beneficiez~ de tnles~iri. pentru. tr~miterea
ta odihnd *i tratament; sd foloseascd baza materiald a unitd/ilor socialist~ ~es
tinata activitayii culturale 'i sportive; sd beneficieze de pensie la tmplinirea
vtrstei stabilite de lege, ctnd t9i tnceteaza activitatea ca persoana incadrata
tn munca.
Corespunzator acestor drepturi, persoana tncadratd tn muncd are ~i o
serie de obliga/ii: sd apere proprietatea socialistd 9i sd contribuie la dezPoltarea
ei; sd realizeze normele de muncd 9i celelalte sarcini ce ti revin ' i sa raspunda
de tndeplinirea lor faya de conducerea unitayii, faya de colect1;~1 de mu~ca
din care face parte; sd respecte programul de lucru, sd foloseasca mtegr~~ _ii cu
efi cienJd timpul de muncd; sd realizeze lucrdrile tncredin/a~e, tn_ co~di/iile de
calitate stabilite; sd*i ridice necontenit calificarea profeswnala,_ mvelul de
ouno,tinye tehnico-,t;iinyifice 'i de cultura generala, sa urmeze '1 sa absolve
cursurile de perfeoyionare organizate sau reoomandate "de unitate; sd respecte
ordinea *i disciplina la locul de muncd; sd respecte normele socialiste ~e ~om
portare tn rela/iile cu ceilal/i membri ai colectivului de muncd, sa contr1buie la
tntdrirea spiritului de disciplind, de lntrajutorare tovara,easca, sd combatd
orice fel de manifestdri tnapoiate.
Desigur, acest ea stnt drepturile 'i obligayiile principale ale celor ce mun
cesc. ln plus, tn f uncyie de condiyiile proprii unui se_c tor sau altul de activi-
tate, de munca pe care o desfa,oara, fiecar.e persoana incadrata 1n munca
poate all aiba 'i alte drepturi 'i obligayii. Sp_re exemplu, cadrele didactice ,
judecatorii, funcyionarii de stat, personalul: dfo transporturi etc. au 'i alte
drepturi 'i obligayii specifice.
O importanya deosebita are respectarea, de catre fiecare perso ana , a.
disciplinei muncii. Aceasta este o obligayie generala, de sinteza, care cu-
prin<le toate indatoririle persoanelor tncadrate in munca. Disciplina muncii
constd tn obliga/ia fiecdrei persoane ncadratii fn muncd de a realiza into~mai
i la timp sarcinile ce-i rev in, de a. presta munca potriPit indica/iilor conducerii
u"ni:td(.ii, de a respecta programul de lucru, de a-gi ridica neconten it niPelul pro
f'esional, de a apdra bunurite proprietate ob~teascd i de a avea o comportare
corectd in colecti1Jul de muncd.
I n condit iile societayii noastre socialist e, disciplina muncii se realizeaza
din convingere, ca urmare a creterii nivelului de contiinta al oamenilor -
rezultat al activitatii de educati.e comunista desfiiurata de partid, de organi-
zayiile de copii i tineret, de celelalte organizatii de masa i ob~te,ti, de toti
ceilalti factori, pe baza Programului ideologic al partidului, parte integranta
a Programului de faurire a societayii socialiste multilateral dezvoltate 'i
inaintare a Romaniei spre comunism.
lnsuirea contienta a normelor disciplinei de catre toti oamenii muncii,
de catre tineri, creeaza posibilitatea de a raspunde tot mai bine sarcinilor
sociale. Disci plina muncii nu insearnna numai respectarea stricta a ordinii
i dispozitiilo'r primite la locul de munca; ea presupune o atitudine activa
responsabila, initiativii, act1vitate creatoare, perseverenya in realizarea sar-
cinilor, in invingerea obstacolelor. Trecerea la o calitate superioara, in toate
domeniile - aa cum a subliniat tovaraul Nicolae Ceau~escu, secretarul
general al partidului nostru - presupune i o atitudine noud, actiPd i res-
ponsabild, a fieciirei persoane fa/d de normele disciplinei muncii.
Pentru a se asigura respectarea di~ciplinei in munca, se folosesc mij-
loace de stimulare moralii ~i materiald a celor care obtin rezultate bune. In
Loate unitatile economice se organizeaza intrecerea soeialista care cuprinde
pe toti oamenii muncii. Cei declarayi fruntai in intrecerea socialista pot fi
distini cu inaltul titlu de ,,Erou al muncii socialiste", cu alt e ordine 'i medalii
ale R. S. Romania. La anumite perioade se pot acorda prime, constind tn
sume de bani, pentru rezultate deosebite obtinute in munca.
ln toate colectivele de munca .t rebuie manifestata o grija deosebita
pentru prevenirea abaterilor de la disciplina muncii. Abaterile de la disci-
plina pot influenta negativ atmosfera din colectivele de munca, pot produce
pagube materiale, pot duce la deiorganizarea muncii, la diminuarea rezul-
tatelor ei. Tocmai de aceea, in cazurile de incalcare a disciplinei muncii se
aplica sanciiuni persoanelor vinovate , tn scopul indreptarii lor.
Disciplina muncii trebuie in~eleasa in sens larg, ca parte a diseiplinei
generale din societatea noastra socialista. Astfel, disciplina COlard consti-
tuie pentru elevi expresia specifica a disciplinei lor in munca. Nu se poate
concepe o temeinica formare pentru munca ~i viata far& o raspundere deo-
sehita fata de pregatirea profesionala i politica, fara respectarea stricta a
disci plinei colare , fara o comportare corespunzatoare in familie i tn socie-
tate. rata de ce preocuparea pentru respectarea disciplinei ,col!l-re t rebuie
sa stea in atentia fi ecarui elev, a colectivelor Colare, a organizayiilor de pio-
nieri i de U.T.C. pentru a se asigura tntelegerea i respectarea ei din con-
vingere. Num ai respectind disciplina ~colara, tinerii se pot forrna pentru
.
65
5 - Constilu\ja R.S.R .. cl. a VII-a

_J
viata, pot sa dohindeasca deprinderile i convingerile necesare pentru a res-
,pecta, in viitor, disciplina la locurile de munca.
ln cazul in care se incalca disciplina COlarii - ca ~i in toate cazurile
de abateri de la disciplina in munca - trebuie manifestata o atitudine ferma,
de combatere a unor astfel de incalcari, inclusiv prin aplicarea sanc~iunilor
. prevazute de regulamentele ~colare. ln acest fel se realizeaza scopul esential
de a preveni savir~irea abaterilor, de a dezCJolta rdspunderea fatd de inCJd/dturd,
i! de a contribui, ~i pe aceastii cale, la educarea tuturor eleCJilor in spiritul ordinii
*i disciplinei $Colare, al disciplinei in muncd.
Statornicirea in fiecare colectiv de munca, in fiecare colectiv Colar,
in detaamentul de pionieri, in organizatia U.T.C., a unor relatii proprii
societatii noastre, asigura cadrul de afirm.are a insu~irilor fieciiruia. prin fapte
concrete, ofera posibilitatea de a cunoate satisfM~ia participarii, ca fauri-
lo
tor i beneficiar, la tot ceea ce se creeaza in Romania socialista, dezvolta
I~ sentimentul mobilizator de participant la efortul comun al intregului popor
de ridicare a tarii pe noi trepte de progres i civilizatie socialista i comunista.
1f'JT F ARI
1. Care sint drepturile $i indatoririle persoanelor tncadrate in muncd?
2. Ce se in/elege prin disciplina muncii?
Lectur~
,,Tot ce am inf}iptuit este rezultatul muncii eroice, pline de ab-
negatie, a minunatei noastre clase muncitoare, care i~i indeplinete
cu succes misiunea istorica de clasii conducatoare a societatii socia-
liste romaneti, a minunatei tariinimi cooperatiste, care, in aliantii cu
clasa muncitoare, aduce o contrihutie de seama la intreaga dezvol-
tare a patriei, a noii noastre intelectualitati, strins legata de clasa
muncitoare i taranime, care are un rol tot mai important in trans-
formarea revolutionara a societatii" (N i c o 1 a e C e,a u es cu,
Raport la eel de-al XIII-lea Congres al Partidului Comunist Romdn,
p. 14).
B. DREPTUL LA INVATATUR.l. $1 INDATORIREA DE A fNVATA
ln repetate rinduri, secretarul general al partidului, tovariiul Nieolae
11 Ceau~escu a subliniat ca rolul primordial in rea1izarea prevederilor de pre-
giitire a fortei de muncii, a cadrelor necesar~ tuturor sectoarelor de aL.tivi-
tate il are inviitamintul - factorul principal de educatie i formare a tine-
retului, a intregului popor.
66
Fata de importanta inviitamintului pentru dezvoltarea societiitii apare
firesc ca unul din drepturile social-economice previizute de Constitutia Repu-
blicii Socialiste Romania sii fie dreptul la inCJ<i/iiturd. Proclamind dreptul
la invatatura, Constitufia aratd cd ,,Cet<i/enii Republicii Socialiste Romdnia
au dreptul la inCJdfdturd. Dreptul la 'inCJd/dtura este asigurat prin inCJd/dmtntul
general obligatoriu, prin gratuitatea inCJdjdmintului de toate gradele, precum
$i prin sistemul burselor de stat. lnCJd/dmintul in Republica Socialistd Romdnia
este inviifiimint de stat". Proclamarea ~i garantarea dreptului la inva1'atura
prin Constitutia noastra este urmarea faptului ca socialismul nu se poate
construi decit pe baza celor mai noi cuceriri ale ~tiintei, tehnicii ~i culturii
i a faptului ca invatamintul este principalul factor de culturii ~i civilizatie
al natiunii.
Reglementarea constitutionalii a dreptului la invatatura exprima grija
partidului ~i statului pentru educarea tinerelor generatii prin invatamint.
Constitutia noastrii garanteaza deplin dreptul la invatiitura, stabilind cii
inCJii/iimintul_de toate gradele este gratuit, ca invd/iimtntul general este obliga-
toriu ~i ea s!atul acordii burse. Numero~i elevi ~i studenti din ~ara noastrii sint
bursieri. 0 garantie materiala a dreptului la invataturii, realizata prin grija
slatului nostru, este gratuitatea manualelor $Colare pentru clasele I -XII.
Aceasta este o mare realizare in inviitamintul romanes~, statul dind un rel).l
sprijin material parintilor elevilor. lnva~iimintul in Republica Socialista
Romania, fiind in intregime inCJii/iimint de stat, dispune de o puternica baza
materiala, ~i aceasta este o importantii garantie a desfa~uriirii in hune condi1'ii
a procesului instructiv-educativ. La dispozitia elevilor ~i studen1'ilor stau
astiizi un nurnar suficient de sdli de clasii, cursuri i seminarii, biblioteci, labo-
ratoare, ateliere-~coald 1 camine *i Cantine, sali de sport etc. lnvii1'amintul in
tara noastra se desfa~oara in organizarea ~i formele previizute de legea inva-
tamintului, existind atit cursuri de zi cit ~i serale ~i fdrd frecCJen/a.
In tara noastrii sint astazi cuprini 'in procesul de invatamint un mare I
numar de elevi ~i studenti. lnva~amin~ul dispune de cadre didactice cu 0
inalta pregatire politica ~i profesionala.
1
Partidul ~i statul nostru au- luat masuri pentru largirea retelei inva- I
tamintul.ui de toate gradele, asigurindu-se ridicarea nivelului teoretic ~i
modernizarea procesului de inviitamint, realizindu-se o puternica integrare
a tnCJd/dmintului cu produc/ia $i cercetarea, cu actiCJitatea concretd a construc/iei
socialiste din tara noastra. ln atentia partidului ~i statului au stat ~i stau
problemele legate de imbuniitatirea calitativa a procesului instructiv-educativ,
de necesitatea asigurarii unei pregatiri corespunzatoare pentru ca absolventii
formelor de invatiimint sa se integreze rapid in productie.
Trebuie sa remarcam contributia de inalta valoare teoretica ~i prac-
tica a tovara~ului Nicolae Ceau~escu, secretarul general al partidului, la
/ 67
5* I
,.
elaborarea directiilor de dezvoltare a invatamintului romanesc. Tovaraul
Nicolae Ceau~escu a initiat orientarea noua, revolutionara a invatamintului
i anume integrarea sa organica cu productia i cercetarea. Plecind de la
indicatiile pretioase ale secretarului general al par.t idului, luindu-se in seama
conditiile concrete de dezvoltare ale tarii, experienya noastra i a altor state,
Partidul a dat orientari clare invayamintului romanesc, aplicind solutii ori-
ginale. In hotadrile de partid precum i in Programul Partidului Comunist
Roman de faurire a societayii socialiste multilateral dezvoltate i inaintare
" vazute in regulamentele $COlare.
a Romaniei spre comunism se subliniaza ca dezvoltarea economico-sociala
in ritm inalt a tarii impune masuri hotarlte pentru ridicarea nivelului general
al invatamintului, pentru pregatirea foryei de munca, creterea calificarii ,
i organizarii reciclarii oamenilor muncii din toate domeniile de acti-
vitate.
In realizarea sarcinilor din domeniul invayamintului, in perioada cinci-
~
I nalului 1976-1980 s-a generalizat $i perfectionat prima treaptd a liceului,
f
urmind ca, in perspectiva, sd se treacd, treptat, la generalizarea celei de a doua
' trepte a liceului, astfel incit sa se asigure cuprinderea intregului tineret in
inva~amintul de 12 ani. Programul Partidului Comunist Roman prevede
perfecyionarea instructiei publice de toate gradele, participarea efectivd a
profesorilor $i elevilor la activitatea productivd. Programul Partidului Comunist
Roman prevede, de asemenea, continuarea eforturilor pentru realizarea
unui profil larg al liceelor, al invayamintului general, reducerea fdrtm.ifdrii
specialitd/ilor, astfel ca absolventul de liceu sa aibii cunotinte multilaterale
pentru a putea trece, cind ap~re necesar, in diferite domenii de activitate
ale industriei, agriculturii, economiei i in alte sectoare ale societayii noastre
. li
soma ste.
\
.
. de pilda : ,, ... sa fre'cventeze in mod regulat cursurile ~i sa participe la t~ate
Realitayile din lnvayamintul romanesc sint o
dovada vie, graitoare, a faptului ca partidul i statul nostru au depus i
depun uriae eforturi materiale i umane pentru realizarea condiyiilor unei
bune desfiiurari a procesului de lnvayamtnt.
Aceste uriae eforturi slnt expresia grijii partidului i statului pentru
tine~i, carora le-a creat toate condiviile necesare dezvoltarii aptitudinilor
lor fi~ice i intelectuale.
Grijii partidului i statului, tineretul studios ii raspunde, la rindul sau,
prin rezultate frumoase obtinute la lnvayatura, prin participarea entuziasta
la realizarea tuturor sarcinilor de invayamint i educayie. 0 atenyie deosebita .
acorda azi elevii i studentii insuirii cunotintelor practice in cadrul pro-
cesului de integrare a invatamintului cu productia, raspunzind astfel
cerintei ca absolventii unei forme de invayamint sa se integreze rapid in
producyie.
68
k l
Beneficiari ai tuturor conditiilor create de catre partidul i statul nostru
elevii au la rindul lor o s~rie de obligatii prin indeplinirea carora dau dovad~
tnyelegerii scopurilo-r invat amintului. Prin aceasta ei dau, de ase'rnenea,
dovada ca merita incred'erea de a fi continuatori in realizarea mareyelor
sarcini ce stau in faya societatii socialiste romaneti. Alaturi de obligatia
de a invat a au obligayia de a ave a o conduita ireproahila in Co ala, in f amilie
i in societ at e. Elevii trebuie sa manifeste in toate imprejurarile demnitate, l'f
cinste, spirit revolutionar. Toate drepturile i indatoririle elevilor sint. pre- Ii
. ,111
Regulamentele Colare sint acte normative intocmite in conformitate
cu prevederile Legii educatiei $i fnvatiimfntului, pen tru f iecare tip de institu,yii
de invat amint (gradinite, Coli generale, Coli profesionale i de maitri, licee,
. universitati sau alte institutii de invayatnint superior) . . Ele precizeaza cadrul
juridic de desfaurare a procesului instructiv-educativ, stabilind sC-Opul $i
sarcinile tnvd/dmtntului, modalitd/i de organizare $i desfd$urare a activitd/ii,
I
drepturile $i indatoririle cetdfenilor de vrstd ~C-Olard sau mai mari, personalul
didactic, tehnic $i administrativ al unitdpilor .a. I
I
ln ~ee~ , ce privete drepturile elevilor, regulamentul scoate in evidenya
f aptul ca e1 au dreptul sa se foloseasca d~ to ate condiyiile minunate care le
sint asigurate de catre partidul i statul nostru. Ei beneficiaza atit de organi-
zarea superioara, ~tiintifica a invayamintului i de condivii materiale cum nu
au existat niciodata in tara noastra pina in anii socialismului, cit i de cadre
didactice cu o temeinica pregatire.
Regulamentul prevede totodata i tndatoririle pe care le au elevii ca
activit ayile Colare, dupa programul stabilit de coala". De asemenea, se arata
ca: ,,In Coala, in afara de coala i in cadrul familiei elevii sint datori: sa
I
iubeasca patria noastra, Republica Socialista Romania, sa dovedeasca dra-
gost e i devotament faya de partid, fata de cauza socialismului i comunis-
mului, prin atitudinea lor fata de invayatura i de munca, prin intreaga lor
comportare in Cqala i in afara Colii, prin pre~uirea tradiviilor glorioase
de lupta ale poporului pentru eliberarea nationala i sociala_, prin participa-
rea la actiunile patriotice" etc.
Respectarea prevederilor regulamentelor Co}are constituie o cerinia
de baza in vederea realizarii activitatii instructiv-educative la un nivel cali-
t ativ inalt. Aceasta cerinta poate fi tndeplinita de catre elevi prin grija lor
perma~enta de a nu incalca nici una din prevederile regulamentului, factnd
in ace st fel dovada simtului de raspundere cu care ii privesc munca.
Straduindu-se sa obyina rezultate frumoase la tnvayiitura, elevii dove- I
desc inyelegerea faptului ca societatea socialistii i comunista nu poate fi
69
I

lnfaptuita decit printr-un inalt nivel de culturii, prin insu~irea a tot ce a
dat mai valoros gindirea umana, printr-o inalta con~tiinyii. ln acela~i timp
ei trebuie sii inteleaga ca este de datoria lor sa aiba o conduita irepro~abila
in !}Coala, in f amilie ~i in societate, sa manifeste in to ate imprejurarile dragoste
de munca, demnitate, cinste, spirit revolutionar.
lndeplinirea acestor indatoriri este in acel a~i timp o dovada a inaltu-
lui patriotism din partea fiecarui elev, o dovada a hotarlrii de a-~i indeplini
cu cinste, atunci cind vor fi incadrayi in munca, datoria de a contribui la
realizarea mareyelor sarcini ce le stau in faya, in vederea edificarii societayii
socialiste multilateral dezvoltate.
ln formarea la elevi a simyului. de raspundere faya de indatoririle ce le
revin, un rol de seama il au organizayiile revoluyionare ale copiilor ~i tinere-
tului ( ~oimii Patriei, Organizayia Pionierilor ~i Uniunea Tineretului Comunist}.
Prin mijloace ~i metode specifice, le sint insuflate elevilor respectul faya de
! munca, preocuparea de a indeplini cu stricte ~e prevederile regulamentelor
~col are, convingerea ca in felul aces ta i~i f ac datoria in cadrul activitayilor
I desfa~urate in vederea formarii lor ca cet iiyeni de nadejde ai scumpei noastre
patrii.
INTREBAPI
1.
1. Care sint garan/iile dreptului la inCJdtdturd in tara noastrd?
2. Ce sint regulamentele $Colare?
3. Care este indatorirea de bazd a elePilor preCJdzutd in regulamentul $Colar?
11 Lecturli
11
,,Un rol important il vor avea, in perioada urmatorilor 15 ani,
perfecyionarea invatiimintului ~i pregatirea temeinica a fortei de munca
If a tineretului, a cadrelor, pentru a raspunde noilor cerinte ale dezvol-
tarii economico-sociale, exigenyelor ~tiinyei ~i tehnicii moderne. Vom
asigura cuprinderea intregului tineret in invaya mintul de 12 ani, per-
f ecyionarea ~i leg area tot mai strinsa a invayamintului cu cercetarea
~i producyia" (Nicol a e Ce au~ es c u, Raport la eel de-al XIII-lea
' Congfes al Partidului Comunist Romdn, p. 36).
I adica atit cei care lucreaza in sectorul de stat sau cooperatist, precum ~i cei
' care au mici proprietayi individuale. Constitutia i legile care dezvoltii pre-
c. DR.EPTUL LA ODIHNA $1 DR.EPTUL LA ASIGURARE MATERIAL.I. DE 13ATRINqE,
BOALA SAU INCAPACITATF DE MUNC'.I.
I eptul la odilma. Este consecinya fireasca a dreptului la munca. Drep-
t ul la odihna ingiiduie cetiiyeanului sa-~i refaca forya de munca cheltuita
in procesul muncii, sa-~i completeze pregatirea sa profesionala ~i culturala.
Acest drept asigura cet iiyeanului timpul necesar participarii la activitayi
cultural-sportive ~i la alte activitayi recreative. Dreptul la odihna este puter-
70
'
nic garantat prm dispozi~iile Constituyiei, precum ~i prm ga'ranyii de ordin
material.
0 prima garantie a dreptului la @dihna este stabilirea duratei maxime
a zilei de munca la 8 ore. ln sect oarele de munca grea ~i fo arte grea, durata
zilei de munca este redusa sub 8 ore , fara scaderea retribuviei. Aplicindu-se
in practica prevederile Prog r amului Partidului Comunist Roman pr;vind
scurtarea saptiiminii de lucru, oamenii m uncii beneficiaza deja de saptamina
de lucru redusa. Reducerea saptaminii de lucru se poate realiza tnsa m,1mai
daca cre~te productivitatea muncii, dacii spore~te disciplina ~i ordinea, daca
sint folosite din plin cuceririle ~ tiinyei ~i t ehnicii. Altfel spus, est e absolut
necesar ca sarcinile de plan sa fie nu n umai realizate ci ~i de-pa~ite. Numai
in aceste conditii pot fi r ealizat e, tn continuare, masurile preconizate de redu-
cere a saptiiminii de lucru. I
Dreptul la odihnii es'te , de asemenea, garantat prin repausul sapta-
minal ~i prin concedii anuale platit e. Fiecare incadrat in munca ae bucura
de un repaus saptaminal de 24 de ore, precum ~i de un concediu anual platit.
Durata concediului este stabilita prin lege , ea fiind diferitii in funcyie de o I
serie de factori, precum: natura muncii prest ate, vechimea in munca, virsta
etc.
ln afara acestor garantii, st atul socfalist roinan pune la dispoziyia oame-
nilor muncii statiunile balneoclimat eri ce, salile de sport, casele de cultura,
cluburile etc. , pentru ca acetia sa-~i petreaca placut ti mpul in afara orelor
de munca.
1 1 1 este un important drept social-economic. El exprima grija parti- 1
dului ~i st atului nostru pentru .a sigurarea condiyiilor m ateriale de viaya cores-
punzatoare, atit celor incadrayi in muncii, precum i familiilor lor, atunci
cind cei incadrayi in munca nu mai pot munci .
Acest drept fundament al est e posibilitat ea, garantata de lege, pentru
oamenii muncii ca, atunci cind, din motive de batrineye, b oala sau inca-
pacitate de munca, nu mai pot d es fa~ura 0 activitate productiva, sa pri-
measca sprijinul material rrecesar traiului lor i al familiilor Jor. De acest
drept beneficiaza astazi in yara noastra toate cat egoriile de oameni ai muncii,
vederile acesteia stabilesc, in amanunt , modalitatile de realizar e ale acestui
drept. Pentru muncitori i functionari acest drept se realizeaza. prin siste-
mul asigurdrilor sociale de stat. E l se realizeaza prin acordarea de pensii pentru
limitd de Pirstd, pensii p~ntru pierderea ca pacitd/ii de muncd din cauzd de acci-
I
<Jent de munca sau boald profesionald, pensii pentru pierderea capa citdfii de
muncd in afara procesului de muncd , pensii de urma (acordate membrilor
71

de familie - copii, sotie - care se aflau in intreyinerea sustinatorului dece-
dat), pensia suplimentard, asistenfa sociald i alte d.repturi de asigurari sociale.
Pentru membrii organizatiilor cooperatiste i obteti dreptul l a asi-
gurare materialO. de batrineye, boala sau incapacitate de munca se reali-
zeaza prin formele de asigurare organizate de catre aceste organizatii. Legea
privind pensiile i alte drepturi de asigurari sociale ale membrilor cooperati-
yelor agric.ole de productie r eglementeaza , in amanunt, modul cum se reali-
zeaza acest drept pentru taranii cooperatori. De asemenea, o alta lege regle-
menteaza pensiile $i alte drepturi de asigurari sociale ale taranilor cu gospo-
darie individuala din zonele necooperativizate.
In realizarea dreptului la asigurare materiala de batrinete, boala sau
incapacitate de munca, legea a reglementat astfel sistemul de pensii incit
acesta sa fie armonios corelat cu a"portul adus de cei ce primesc pensii la
dezvoltarea societayii, cu cantitatea, calitatea i importanta sociala a mun-
cii depuse, cu nivelul de dezvoltare a economiei nationale, cu principiile eticii
i echitatii socialiste. Sistemul de pensii realizeazii un raport echitabil intre
veniturile provenite din retributie i cele din pensie, .el asigura stimularea
celor ce lucreazji efectiv in diferite sectoare ale productiei materiale i ale
activitayii social-culturale.
Trebuie sa aratam ca statul socialist roman sprijina efectiv organi-
zayiile cooperatiste i obteti pentru ca acestea sa poata asigura plata rit-
.mica i integrala a pensiilor pentru membrii lor. Tot Cl,l sprijinul statului
a fost posibila instituirea, pentru prima oara in istoria tarii noastre, a unui
sistem de pensii i asigurari sociale pentru yaranii cu gospodarie individuala
din zonele necooperativizate.
1 de a alege . alienatii i debilii mintal, precum i persoanele lipsite de acest
Dreptul la asigurarea materiala in caz de batrineye , boala sau incapaci-
tate de munca mai este garantat i prin: asigurarea de catre stat a asistenyei
medicale prin institutiile sale sanitare; medicamente i materiale sanitare
gratuite pe timpul internarii in spitale; concediul de maternitate platit et c.
Toate acestea reflecta grij a constanta a partidului i statului nostru,
in spiritul principiilor echitatii noastre socialiste, pentru justa recompen-
1
sare a oamenilor muncii care nu mai pot lucra, pentru asigurarea unei batri-
neyi lipsite de griji a cetatenilor yarii noastre, pentru sanatatea celor incadrayi
tn mnnca i a membrilor familiilor lor.
1. Care sznt garanf iile dreptului la odihnd?
2. Jn ce forme se realizeazd dreptul la asigurarea materiald tn caz de bdtrt-
nefe, boald sau ir1-capacitate de muncd?
3. ' Care este legdtura intre dreptul la muncd fi dreptul la asigurarea mate-
riald in caz de bdtrinefe, boald sau incapacitate de munca?
72
'I
,,Cetatenii Republicii Sociaiist'e Romania au dreptul la asigu-
rare materiala de batrineye, boala sau incapacitate de munca.
Dreptul la a \igurare materiala se realizeaza, pentru muncitori ~i
functionari, prin pen sii i ajutoare de boala acordate in cadrul sis-
temului asigurarilor sociale de stat , iar pentru membrii organiza~iilor
cooperatiste sau ai altor organizayii obteti, prin formele de asigu-
rare organizate de acestea. Statul asigura asistenta medicala prin insti-
tutiile sale sanitare.
Concediul de maternitate platit este garantat".
(ConstituJia Republicii Socialiste Romdnia, art. 20)
Aceste drepturi i libert aNi formeaza o alta categorie de drepturi fun-
damentale. Conyinutul lor se caract erizeaza prin aceea ca asigura cetdfenilor
realizarea scopurilor lor politice, ftii ntifice, culturale, sporti"e etc. Prin aces te
drepturi se asigura i posibilitatea de exprimare a opiniilor, de participare
la rezolMrea problemelor personale, obft~ti sau de stat.
ln cadrul acestor drepturi distingem mai intii
drepturue etectorale, adic& dreptul de a alege deputayi, dreptul de a fi ales
deputat i dreptul de a revoca pe deputat.
Dreptul de a alege deputafi in Marea Adunare Nationala ~i consiliile
populare il au toti cetayenii care au implinit virsta de 18 ani. Nu au dreptul
'drept, pe durata stabilita prin hotarire judecatoreasca.
Dreptul de a fi ales deputat ii au cetayenii cu drept de vot care au implinit
virsta de 23 de ani. Nu au dreptul de a fi alei alienaW i debilii mintal, pre-
cum ~i persoanele lipsite de drepturi electorale, pe durata stabilita prin hota-
rire judecatoreasca.
In Marea Adunare Nayionala i in consiliile populare sint ale~i depu:
tati hiirbati i femei, muncitori i academicieni, tarani i militari, romani
i cet ateni apartinind nayionalitatilor conlocuitoare etc. Aceasta reflecta
democratismul orinduirii noastre, realitatea ca cei mai destoinici dintre
cetatenii patriei noastre pot fi alei deputati.
Dreptul de a re,,,oca pe deputat exprima posibilitatea ca cetayenii sa poata
retrage oricind mandatul deputatului lor, daca acesta nu-~i tndepline~te
eon~tiincios sarcinile i nu-i reprezinta cu cinste in organul puterii de stat.
/ H.evocarea se realizeaza potrivit prevederilor din legea electorala.
Aceste drepturi sint, pe buna dreptate, caracterizate ca drepturi ex-
clusi" politice, deoarooe ele permit participarea cetatenilor la gu,,,ernarea socia-
lista a f drii.
73

Tot in categoria drept urilor ~i libertatilor social-politice se mai includ:
libertatea contiintei, libertatea cuvLn.tului, libertatea presei, dreptul de asociere,
libertatea tntrunirilor, mitingurilor i dernonstra/iilor, precum i secretul cores-
ponden/ei i al convorbirilor telefonice.
Libertatea contiintei este o importanta liber-
tate social-politics. Ea consta in posibilitatea fiecarui cetatean de a avea o
anumita concep~ie despre lumea inconjuratoare, de a impartiii sau nu o
credinta religioasa, de a combate orice dogma religioasa, propagind ade-
varurile tiintei.
Libertatea contiintei are un continut complex, iar formele ~ale de ma-
nifestare i realizare in practica sint, de altfel, celelalte libertati social-poli-
tice i anume : libertatea cw1i!1-tului, libertatea presei etc. Prin celelalte libertati
cetateanul ii exprima, comunica, exteriorizeaza tocmai conceptiile sale.
Cata de ce manifestarile cetatenilor in exercitarea celorlalte libertayi exprima
de fapt calitatea i nivelul con~tiinyei lor cetayeneti, a modului lor de a con-
cepe, inyelege i explica lumea inconjuratoare. De aceea, ridicarea permanenta
a gradului de con~tiinya a cetayenilor, preocupare permanenta a partidului,
duce implicit la o exercitare de nivel superior, revoluyionar, a celorlalte liber-
tayi social-politice.
Astazi oamenii i~i explica tiin~ific fenomenele naturii ~i societayii, le
tnyeleg, deoarece gradul lor de cultura i civilizayie le permite o explicare
realista a lumii inconjuratoare. $tiinta i tehnica avansata, intensa munca
educativa desfaurafa in statul nostru, dezvoltarea culturii socialiste, a inva-
tamintului romanesc, au ridicat oamenii muncii la un grad superior de cu-
noatere, inyelegere i interpretare a problemelor naturii, societayii, omului.
Cu toate acestel:). mai exista unii oameni, din ce in ce mai putini, care-i
mai explica inca lumea inconjuratoare prin intervenyia unor forte supra-
naturale. Cu acetia trebuie dusa o sustinuta munca de educayie, schimbarea
convingerilor facindu:se nu prin mijloace administrative, de constringere,
ci prin explicaiii tiinyifice. l partidului, raia de patrie i popor, fata de cauza socialismului i comunis-
Reglementind libertatea contiintei, Constituyia interzice manifesta-
rile care aduc ~tingere ordinii publice, regulilor de co~vieyuire socialista,
drepturilor ~i intereselor cetayenilor. De asemenea, in statul nostru coala
este despartita de biserica.
Aceste doua libertayi, ase-
manatoare cit privete conyinutul lor, sini totui doua libertati distincte
ca modalitati de realizare. Libertatea cuPtntului este posibilitatea pe care o
are cetateanul roman de a-~i exprima, 'prin Piu grai, in public, opiniileJi con-
cep/iile sale.
Libertatea presei este posibilitatea cetii./eanului de a-i exprima, prin scris,
n public, opiniile i conceptiile sale.
74
Aceste posibilitati trebuie realizate in limitele stabilite prin legi i regu-
lile de convieyuire socialista. Exercitind libertatea cuvintului i libertatea
presei cetayenii ii pot expune liber observayiile lor cu privire atit la realiza-
rile oit i la neajunsurile i lipsurile ce le constata in activitatea ce o desfa-
Oara, cu privire la activitatea organelor statului, in probleme tiinyifice,
culturale, sportive etc.
,,Critica i autocritica - arata tovaraul Nicolae Ceau~escu - consti-
tuie in societatea noastra un puternic instrument al progresului social, ele
ne ajuta sa adoptam hotarlrile cele mai juste, sa indreptam masurile greite,
sa acyionam in conformitate cu cuceririle vietii, cu interesele intregului
popor".
Aceste libertati trebuie folosite in spiritul liniei politice a partidului,
pentru promovarea noului, pentru promovarea ideilor socialismului. Sti-
mularea criticii i autocriticii nu are ~i nu poate avea nimic comun cu spiritul
anarhic, cu ignorarea legilor i normelor sociale, cu n~socotirea obliga\iilor
fa\a de societate ale fiecarui ~a\ean.
Libertatea cuvlntului i libertatea presei nu pot i nu trebuie folosite
pentru denigrarea unor persoane, pentru atingerea demnitayii ~i personali-
ta\ii umane. Folosirea abuziva a acestor libertayi, incalcarea regulilor de
exercitare, calomnierea unor persoane, ''aducerea de prejudicii statului ~i
orinduirii, sub pretextul exercitarii unor asemenea libertayi, stnt interzise
~i pedepsite de lege.
De altfel, chiar Con~titutia noastra stabilete ca libertatea c'uvintului
i a presei nu pot fi folos'ite in scopuri potrivnice orindurii sociali~te i inte-
reselor celor ce muncesc. De asemenea, arata Constitu\ia, propagunrla cu
caracter fascist sau antidemocratic este pedep!\ita de lege.
nrt 11 IJ.3 'l.socilre. T.ibertatea lntruuirilor, ruitingurilor ~i demonistr11.-
iill . Aceste doua drepturi fundamentale cetateneti dau posibilitatea ua-
menilor muncii de a se asocia in organizayii politice, de masa, de femei, de
tineret, ~ de a se intruni pentru a-i exprima adeziunea faya de politica
mului. Oamenii muncii cu cea mai tnalta contiinya revolut ionara stnt uni\ i
tn Partidul Comunist Romdn, for/a politicd conducdtoare a nttegii societd/i.
Tinerii sint asociati in Organiza/ia pionierilor sau in Uniunea Tineretului
Comunist. In \ara noastra 1i desfaoara azi activitatea o multitudine de aso-
ciatii i organizatii sportive, culturale, ~tiinyifice, sindicale etc. Toate acestea
sint unite in Frontul .Democra/iei i Unitd/ii Socialiste, sub conducerea Parti-
dului Comunist Roman. Adeseori, mai ales cu ocazia unor mari sarbatori
nationale, cetayenii se lntrunesc in mitinguri sau demonstreaza, sarbatorind
astfel victoriile poporului roman, manifestindu-i dragostea i adeziunea
f a\a de conducerea de partid i de stat, f a\a de pace i democrayie.
Dreptul de asociere, precum i libertatea intrunirilor, mitingurilor ~i
demonstrayiilor nu pot fi folosite in scopur1 potrivnice orindwrii socialiste,
75

intereselor poporului sau intereselor legale ale cetatenilor. C9nstitutia i
legile interzic ~i sanctioneaza sever infiintarea de asociatii cu caracter fascist
sau antidemocratic, participare a la astfel de asociatii i propaganda cu carac-
te~ fascist sau antidemocratic. Acestea sint masuri pentru apararea socialis-
mului, pacii eyi democratiei, pentru apararea intereselor poporului roman.
' 1. Ce stnt drepturile $i libertdf ile social-politice $i care slnt?
2. Care este legdtura intre libertatea con$tiinfei $i celelalte drepturi $i libertati
social-politice?
3. Cum trebuie folositd critica $i autocritica l,n viafa sociald?
4. Ctnd se organizeazii mitinguri $i demonstrafii l,n fara noastrd? Descriefi
o asemenea manifestaf ie la, care afi luat parte.
,,Cetatenii cei mai inaintati i mai con~tienti din rindurile niun-
citorilor, taranilor, intelectualilor i ale celorlalte categorii de oameni
ai muncii se unesc in Partidul Comunist Roman, cea mai inalta forma
de organizare a clasei muncitoare, detaamentul ei de avangarda.
Partidul Comunist Roman exprima i slujete cu fidel~tate nazuin-
tele i interesele vitale ale poporului, ind.eplinete rolul conducator in
toate domeniile constructiei socialiste, indruma activitatea organi-
zatiilor de masa i obte~ti, precum i a organelor de stat".
(Constitu/ia Republicii Socialiste Romt!nia, art. 26.)
I VIOLA ILITl.TI
0onstituie o aita categorie de drepturi fundamentale
ale cetateni1or romani. Ele reprezinta acele drepturi care, prin conFnutul
lor, asigura libertatea i siguranta cetatenilor i a domiciliului lor. Aceste ,
drepturi fundamentale sint expresia grijii partidului i statului nostru pentru
realizarea libertatii cetatenilor, pentru inlaturarea abuzurilor i ilegaliti:.tilor.
ln aceasta categorie de drepturi sint cuprinse do'!-a drepturi fundamentale,
i anume: inviolabilitatea persoanei $i in1,1iolabilitatea domiciliului .
Inviolabilitatea persoanei este dreptul per-
soanei la libertatea sa fizica, libertatea necesara desfaurarii activi Latii .sale
i realizarii in conditii de siguranta a vietii personale. Putrivit Constitutiei
Republicii Socialiste Romania, nici o persoana nu poate fi re/inutif. sau arest<..td
dacd impotrilla ei nu stnt probe sau indicii temeinice cii a siiviN;it o f'aptii previi-
zutd $i pedepsitii prin lege. De asemenea, tot Constitutia stabile~te ca organele
-de cercetare pot dispune refinerea unei persoane pe o duratd de eel mult 24 de
ore. Arestarea unei persoane se poate face numai pe baza unui mandat de
arestare emis de tribunal sau de procuror. Observam deci, ca prin Consti.t u\ie
76
se stabilesc atit 1mprejurarile in care o persoana poate fi privata de libertatea
sa, cit i formele potrivit carora organele statului pot lua masurile de privare
de libertate a unei persoane . 0 puternica garantie a inviolabilitatii persoanei
este dreptul de aparare.
Dre-ptul de aparare ofera persoanei posibilitatea ca, pe tot parcursul
unui proces, sa poata aduce dovezi asupra nevinovatiei. sale, sa-i apere inte-
resele sale etc. De asemenea, persoana, in realizarea dreptului la aparare,
poate apela la. serviciile unui avocat.
este dreptul pe care H are orice persoana
de a nu i se patrunde in locuinta, fara incuviintarea sa. Acest drept ocro-
te~te locuinta . cetateanului, ocrotind astfel viata personala a acestuia. Prin
domiciliul persoanei Constitutia intelege locuinta acesteia, indiferent daca
este proprietar sau chiria, la aceasta adaugindu-se toate incaperile precum
~i locurile imprejmuite care tin de locuinta. De asemenea, o persoana care a
piitruns in locuinta unui cetatean cu invoirea acestuia nu poate ramine in
. locuinta peste voia acestuia.
Legea permite organelor de stat ca, motivat ~i cu respectarea unei pro-
ceduri, de asemenea stabilita de lege, sa poata patrunde in locuinta unei
persoane, impotriva vointei acesteia. Cazurile ~i conditiile in care se poate
patrunde in locuinta une.i persoane sin'.t clar prevazute de lege. Important
este ca nu se po ate patrunde,. in locuinta unei persoane farii aprobarea scrisa
a organelor procuraturii, sau a organelor judecatore~ti (cu exceptia flagran-
tului delict), i aceste situatii pot interveni in cazul perchezitiilor domiciliare,
arestiirii \mei persoane, executarea siiita a hotaririlor judecatoreti etc. Mai
sint unele situatii deosebite cind, de asem~mea, se poate patrunde in locuinta
unei persoane, fara invoirea acesteia, precum incendii, inundatii, cutremure
de pamint, ,nevoia de a salva vieF omene~ti etc. In aceste situatii, nu este
vorba de o incalcare a legii, deoarece patrunderea in locuinta este determ.i-
nata de necesitatea salvarii unor importante valori umane i materiale.
Inviolabilitatea persoanei i inviolabilitatea domiciliului sint puternic
ocrotite in dreptul nostru, legea prevazind pedepse aspre pentru cei care
aduc atingere libertatii persoanei sau inviolabilitatii domiciliului acesteia.
0 categorie distincta de drepturi o formeazii drep-
turile-garantii, in care se includ dreptul de peti/ionare ~i dreptul celui 1,1d.td.mat
intr-un drept al sdu, printr-un act ilegal al unui organ de stat, de a cere organe-
tor competente, tn condi/iile legii, anularea actului $i repararea pagubei. Aceste
doua dreptu~i sint denumite drepturi-garantii, deoarece ele sint fol9site de
cetateni in cazul in care ~elelalte drepturi le sint incalcate. Ele joacii, deci~
rolul de garantii pentru restul drepturilor cetatene~ti.
Dreptul de peti/ionare este un important drept fundamental, in exer-
r.itarea ciiruia cetiitenii se pot adresa organelor de stat sau ob~te~ti, cu cereri,
77

reclama~ii, ses1zar1 sau pro puneri privind atit probleme de ord1n obtesc,
cit i probleme de ordin personal. Dreptul de peti\,ionare este astazi un impor-
tant mijloc prin care ceta\,enii participa la rezolvarea multiplelor probleme
pe care le ridica construc~i a socialismului in \,ara noastra.
Prin propuneri, reclamatii, sesizari sau cereri, ce ta\,enii sugereaza orga-
nelor de partid ~i de stat, precum ~i organelor ob~teti, solu\,ii in rezolvarea
unor sarcini, semnaleaza unele neajunsurS in munca, solicita realizarea unor
interese Jegitime etc.
Organele carora le sint adresate peti\,iile ceta\,eneti au obliga\,ia legala
de a le verifica i solu\,iona temeinic, in termenele expres stabilite prin lege,
~i de a comunica raspunsul peti~ionarului .
De asemenea, '.in rezolvarea unor interese personale s~u obte~ti, ceta-
\,enii pot merge in audienta la conducatorii organelor respective, pentru a
explica personal problemele ce-i preocupa. Fata de importanta deosebita
a dreptului de petitionare, in dezvoltarea articolului 34 din Constitu\,ie,
a fost elaborata Legea cu prifJire la actifJitatea de rezolCJare a propunerilor,
sesizarilor, reclama/iilor !Ji cererilor oamenilor muncii. Stabilind ca intreaga
activitate in acest domeniu se desfa~oara sub con:ducerea Partidului Comu-
nist Roman, legea reglementeaza 1ntregul proces de primire, examinare,
rezolvare a petiyiilor, precum i t ermenele ~i raspunderile organelor de stat
~i ob~teti.
Dreptul celui vat amat intr-un drept al sau, printr-un act ilegal al unui
organ de stat, de a cere organelor competente, in condiyiile prevazute de lege,
anularea actului i repararea pagubei este un drept fundamental ce se afla
intr-o strlnsa legatura cu dreptul de petitionare.
Ceta\,eanul, in exercitarea acestui drept, se poate adresa oricarui organ
de stat care, printr-un act ilegaJ, i-a produs o paguba. El se poate, de ase-
menea, adresa organului ierarhic superior celui ce a emis actul, precum ~i
oricarui alt organ de stat, daca legea prevede o asemenea posibilitate. Astfel,
de exemplu, in cazurile i conditiile expres prevazute de lege, cetateanul
vatamat in drepturile sa'le prin acte administrative se poate adresa organelor
judecatoreti, cedndu-le sa se pronunte asupra legalita\,ii actelor ~i sa-i repare
paguba.
Acest drept, la fel ca drept9l de peti~ionare, este o puternica garantie
in exercitarea celorlalte drepturi ~i, deci, in protejarea intereselor legitime
ale cetatenilor romani.
. lT FI
1. Care sint garantiile infJiolabilitd/ii persoanei?
2. Cind se poate pdtrunde in locuinta unei persoane?
3. ln ce forme se pot adresa ceta;enii organelor de stat pentru ocrotirea
intereselor legitime?
78
Lectutli
,,Dreptul de petiyionare, garantat de Constitu\,ie tuturor ceta\,e-
nilor, constituie o expresie a democra\,iei socialiste, a legaturii directe
a partidului i statului cu masele de oameni ai muncii, o forma impor-
tanta de participare a ceta\,enilor la conducerea tuturor sectoarelor
de activitate, la dezvoltarea i solu\,ionarea problemelor vieyii eco-
nomice ~i sociale , in conformitate cu hotaririle partidului i legile \,arii".
(Art. 1 din Legea nr. 1/1978 cu privire la activitatea de rezolvare a propunerilor,
sesizarilor, reclamaiiilor i;i cererilor oamenilor muncii.)
F. OCROTll1.EA FAMILIEI DE CATRE STAT
t 1 ii &oe~ luit ~i rolul u. Familia desemneaza persoanele intre
care exista drepturi ~i obliga~ii, care izvorasc din casatorie, rudenie i in-
fiere. Din familie fac parte soyii, parinyii i copiii, precum i, uneori, alte per-
soane intre care exista relatii de rudenie. De asemenea, so\,ii fara copii for-
meaza o familie.
Con\,inutul i organizarea relatiilor de f a.milie s-au schimbat pe masura
transformarilor politice i social-economic2 infaptuite in ~ara noastra in pro-
cesul edificarii socialismului i comunismului. In mod corespunzator, au aparut
noi norme juridice privind rela\,iile i:le familie. Importanta acestor norme este
determinata de rolul i functiile familiei in societatea noastra socialista.
Dezvoltarea dinamica i sanatoasa a popula~iei se aflii permanent in
centrul preocuparilor statului nostru, ca o laturii fundamentala a politicii
de intarire continua a natiunii noastre socialiste. Una din direcyiile in care
se va ac~iona pentru organizarea ~i perfec\,ionarea relayiilor de familie este
aceea a ,, ... intaririi familiei - nucleul de bazii al societatii - creterii nata-
}ita\,ii i mentinerii unei structuri corespunzatoare de virstii a popula\,iei,
asigurarii vigorii i tinere\,ii poporului nostru, ingrijirii i educarii copiilor,
a tinerelor genera~ii care reprezintii viitorul natiunii noastre socialiste".
(Programul Partidului Comunist Roman de faurire a societa\,ii socialiste
multilateral dezvoltate i inaintare a Romaniei spre com.unism.)
Statul sprijina familia i tinara generatie printr-un complex de masuri
de ordin economic, social, juridic, medical i educativ-cultural, masuri pre-
vazute ca un element dinamic in planul national unic de dezvoltare economi-
co-sociala a \,arii. In acest sens pot fi mentionate, de exemplu: indemnizatia
la natere, aloca~ia de stat pentru copii, acordarea concediului de maternitate,
prioritati in repartizarea i construc\,ia de locuin\,e pentru tinerii casatoriti
i familiile cu copii, dezvoltarea re~elei de cree i griidiniye, gratuitatea
inva\,amintului de toate gradele, gratuitatea manualelor Colare pentru elevii
din inva\,amintul primar, gimnazial i liceal, gratuitatea ocrotirii siinata~ii,
79

ajutoare pentru femeile gravide, femeqe mame i pentru copii. Toate aceste
masuri au ca scop realizarea telului suprem al societavii noastre, bunastarea
mat eriala i spirituala a omului.
Functia principala a familiei socialiste este cea educativa, care are ca
scop formarea unui om cu o dezvoltare multilaterala si armonioasa Pa-
rintii trebuie sa crea sca pe copil, ingrijind de sanatate~ i dezvoltar~a lui
fizica , de educarea, invatatura i pregatirea profesionala a acestui a, potrivit
cu insuirile lui, in conformitate cu telurile statului nostru socialist, spre a-l
face folositor col~ctivitatii. E xist a, deci, o unit ate intre educatia in familie
i educatia in societ at e. Alaturi de educatia realizat a de ceilalt i factori edu-
cationali, educati a in familie este un mijloc puternic de formare i dezvoltare
a contiintei socialist e a tinerei generatii. In aceasta privinta, Codul princi-
piilor $i normelor muncii $i "ietii comuni$tilor, ale eticii $i echita/ii socialiste
arat a ca ,,familia t rebuie sa fie cea dintti Coala in care copiii sa invete, o data
cu regulile de comportare in viata i in societate, pretuirea muncii , devota-
mentul fata de patrie i popor, fata de part id i cauza socialismului".
Reglementarea relatiilor de familie este cuprinsa in Codul familiei .
Ea se intemei aza pe urmat oarele principii:
a) Ocrotirea casatorie~ $i a fam iliei. In Constituti a tarii se prevede ca
statul ocrot et e casat oria i familia. Codul familiei da expresie acestui prin-
cipiu in reglementarea tuturor relatiilor de familie.
b) Ocrotir.ea intereselor mamei $i copilului. E xist a numeroase dispozitii
legale, in Codul familiei i in alte legi, care au l a baza acest principiu.
c) E xercitarea drepturilor $i tndatoririlor parinte$ti tn interesul copiilor.
Desigur, aceast a ocrotire .nu inseamna nesocotirea intereselor parintilor,
deoarece in familia socialista finalitat ea intereselor membrilor acesteia este
intarirea familiei i a patriei socialiste.
d) Membrii familiei sint datori sa-$i acorde unul altuia sprijin moral
$i material. Intre membrii familiei socialiste exista o comunitate de interese
materiale ~i spirituale, ca o consecinta a fapt ului ca relatiile de familie se
intemeiaza pe priet enie i a fectiune reciprocii.
Ocrotirea copiilor mi-
nori se realizeaza, de regulii, prin parint i. l n lipsa acestora, ocrotirea se reali-
zeaza prin tu~ore . Minorii care se gasesc in sit uatii speciale sint ocrotiti in
cadrul masur1lor prevazute anume de lege. Ocrotirea parinteasca se acordii
copiilor pe tot timpul minoritatii. Ea se bazeaza pe faptul ca exercitarea
drepturilor i tndeplinirea indatoririlor se f ac in interesul copiilor si al socie-
tatii. P arintii au dreptul de a tndruma lectura i relatiile copilu,lui, de a-i
supraveghea corespondenta, prieteniile pe care le are . La rindul lor, copiii
minori au indatociri- fa ta de parint i. Astf el, co pi ii au indat orirea de a da ascul-
t are parintilor, de a Se pregati prin munca i pentru munca, in vederea inte-
80
grarii lor in societate, pentru a presta o munca utila acesteia. Copiii au inda-
torirea de a munci i in cadrul familiei din care fac parte, de a-i ajuta parintii
la diferite sarcini gospodareti, toate acestea ca un mijloc de formare i edu-
care a lor, de dezvoltare i intarire a coeziunii familiale. Aceasta indatorire
este distincta de aceea de a invata pentru a-i asigura o pregatire profesio-
nala corespunzatoare. ln ultimul timp, rolul familiei, al colii i al altor fac-
tori educationali au sporit in privinta educarii copiilor i formarii lor pentru
a deveni utili societatii. tn mod corespunziitor, a crescut raspunderea familiei
i Colii pentru formarea copiilor. De asemenea, trebuie sa sporeasca simtul
de raspundere al copiilor, pentru indeplinirea indatoririlor lor, in primul
rind aceea de a invata, de a munci, deoarece numai in acest fel vor putea
fi in masura sa-i aducii o contributie mai mare in interesul societatii, al tntre-
gului nostru popor.
lncepind de la virsta de 16 ani, fiecare persoana apt a de munca i care
nu urmeaza cursurile unei Coli, este datoare sa desfaoare, pina l a virsta
de pensionare, o munca utila societatii, care sa-i asigure mijloacele de existenta
i de dezvoltare spirituala. Legea stabilete obligatiile copiilor care au implinit
virsta de 16 ani. ~i ale parintilor lor, in vederea repartizari.i i incadrarii lor in
munca, f apt ce arata umanismul societatii noastre.
Obligatia de a da as cul tare parin~1.lor implica pe ace ea de respect f ata
de ei. ln acest fel, se asigura o incredere reciproca intre parinti i copii, expre-
sie a legaturilor fireti ce-i unesc. Raporturile dintre parinti i copii au carac-
te.r complex: ele sint de natura patrimoniala ~i nepatrimoniala (personala),
juridice i morale, psihologice, exprimind comunitat ea de viata ~i interese
dintre ei, 1n acord cu interesele generale ale societ atii.
Modul in care se exercita ocrotirea parinteasca, indeplinirea de catre
copii a obligatiilor ce le revin, colaborarea sistem atica dintre Coala i autori-
tatea tutelara, sprijinul substantial primit in diferite alte forme din partea
statului, vor contribui la sporirea eficientei creterii i educarii copiilor.
Pentru a spori eficienta familiei ~i Colii asupra copilului , legea a orga-
nizat colaborarea dintre acestea prin comitetele cetateneti de parinti din
gradinite, Coli generale, ~coli profesionale i licee, ale caror atrihutii sint
bine determinate. ln Hotarirea Conferintei Nationale a P.C.R. din '/ -9
decembrie 1977 se arata ca ,,$coala i familia, indeosebi parintii, au indatori-
rea de a asigura creterea ~i educarea co.piilor, a tineretului, in spiritul dra-
gostei pentru munca, al comportamentului inaintat in viat a sociala, al devo-
tamentului nemarginit fata de patrie ~i popor, de cauza socialismului ~i comu-
nismului".
ln tara noastra, ocrotirea copiilor constituie o problema importanta
de stat.
81
6 - Constltu\!a R.S.R. cl. a vn-a
 INTREBARt
1. Care este rolul familiei tn socialism ~i tn ce constd sprijinul acordat
acesteia de cdtre stat?
2. Ct: principii stau la baza reiatiilor de familie tn tara noastrd?
3. Ce obligatii au cop iii fa/d de pdrinJi?
Lecturil
,,Fiecarui membru al partidului, fiecarui membru al Uniunii Tine-
retului Comunist ti revine o tnalta raspundere in intemeierea relaiiilor
de f amilie pe principiile moralei socialiste, ale egalitatii, respectului
afectiunii ~i increderii reciproce intre soii, in indeplinirea rolului c;
revine familiei i.n cre~terea ~i educarea copiilor, in dezvoltarea continua
a natiunii noastre so.cialiste. Familia trebuie sa fie cea dintti ~coala
tn care copiii sa tnvete, o data cu regulile de comportare tn viaya i
societate, pretuirea muncii, devotainentul raia de patrie i popor,
fata de partid i cauza socialismului". (Codul principiilor ~i normelor
muncii ~i vietii C-Omuni~tilor, ale eticii ~i echitatii socialiste.)
G. INOATORtR EA DE: A CONTRlllUI lA INTAIUREA O RINDU IRll SOCIALISTE,
LA AP~ RAR EA $1 DEZVOLTAIUA PROPRIETATll so c 1Ai.1sn
Socialismul - societatea fara exploatare i asuprire - a fost .visul
de veacuri al celor mai stralucite minti omene~ti. tn anii de dupa eel de-al
doilea razboi mondial, prin lupta ~i munca poporului roman, sub conducerea
t>artidului, aceasta orinduire a fost instaurata in patria noastra. ln cadrul
ortnduirii socialiste a fost lichidata exploatarea omului de' catre om, s-au
dezvoltat economia nationala - industria ~i agricultura, - invatamintul,
~tiinya ~i cultura, a crescut nivelul de trai material ~i cultural al oamenilor
muncii, care au devenit staptni ai mijloacelor de productie i stapini pe des-
tinele lor.
Succesele obtinute pe calea dezvoltarii economico-sociale ~i culturale
In anii socialismului stnt impresionante. Pentru a exemplifica, putem arata
oa, tn anii constructiei socialiste, productia industriala a tarii a crescut de
50 de ori, producyia agricola de 3,5 ori, iar venitul national de 15 ori. Venitul
national pe locuitor a sporit de 11 ori. In perioada 1950-1980 au fost con-
struite circa 4,6 milioane de locuinie.
. ln prezent tara ~oastra se afla in eta pa fauririi societatii socialiste multi-
lateral dezvoltate. Caliiuza sigura pentru intregul nostru popor in munca
i lupta de faurire a acestei societaii ~i edificarea comunismului in Romania
o constituie Programul Partidului Comunist Romdn, adoptat la eel de-al
XI-lea Congres din anul 1974. ,,Realizarea Programului partidului - se
arata tn acest document - va ridica societatea noastra pe noi culmi de pro-
82
gres ~i civiliza~ie, va spori bunastarea materiala ~i spirituala a tntregului
popor, va asigura natiunii noastre un loc demn in marea familie a ~arilor
socialiste, a popoarelor libere". Aceastii prevedere a Programului scoate in
evidenta faptul ca in faya tntregului popor sta sarcina de a ridi ca ~ara noastrii
la niveiul celor mai dezvoltate ~ari. Fiecare cetd/ean, in ca1itatea sa de membru
al soci.etatii noastre socialiste , trebuie sd se simtd rdspunzdtor de destinele
tarii, sa s~ simtii obligat de a-~i uni eforturil1 cu ale celorlal/i oameni ai muncii
pentru a contribui la f,nflorirea ~i tntdrirea orf,nduirii socialiste, la apdrarea
~i dezCJoltarea cuceririlor socialiste ale poporului. Este necesar ca fiecare ceta-
tean sa adopte o atitudine de intolerania f aia de manifestarile de nepasare
tn ceea ce prive~te interesele societatii, sa dea dovada de vigilenyii, sa demate
orice actiune dumanoasa indreptata impotriva societayii noastre socialiste.
Aceasta indatorire rezulta cu claritate din articolul 39, Titlul II al Consti-
tuyiei: ,,Fiecare cetayean al Republicii Socialiste Romania este dator sa
respecte Constitutia ~i legile, sa apere proprietatea socialista, sa contribuie
la tntarirea i dezvoltarea orinduirii socialiste"
Factorul decisiv al pro-
gresului general al societayii i bunastarii ~oporului il con~tituie propri~
tatea socialista asupra mijloacelor de produc/ie, sub cele doua forme ale e1:
a f,ntregului popor ~i cooperatistd. lntr,uctt. mijloacele de producyie repre~
zinta bogayia noastra nationala, sint bunur1 ale noastre, ale tuturor, bunur1
obteti, avem cu tovii datoria de onoare .de a manifest~, in to.ate impreju-
rarile, 0 deosebita grij a pentru a le apara 1 dezvolta. Apararea I dezvoltarea
proprietayii socialiste sint cele doua trasaturi. ale atitudin.ii inaintate . fa~a
de aceasta proprietat e. Ele formeaza un tot umtar, nu pot fI separate.
_ I Ill! I ll ,)I l LI JI !)'lt(' YI
lJ1 , l a) Sa se manif~ste o deosebita grij a pentru pas-
trarea si folosirea in cit mai bune condiyiuni a bunurilor ob~teLi . Aceasta
atitudi~e presupune sa se acvioneze pentru combaterea neglijen;ei, a risipei,
sa se ac~ioneze f,mpotriCJa celor care intenvionat, ori printr-o atitudine negli-
jenta, aduc pagube fie deteriortnd mafini, utilaje, instalat~i, ~unuri care le sin~
incredintate spre folosinya, sau irosesc aCJutul ob~tesc sub d1fer1te forme: proasta
l.ntreJinere, risipd, consum inutil de materie primd ~i materiale, de combustibil
$i energie electricd etc. ;
b) Sa existe o permanenta preocupare pentru preCJenirea furturilor,
delapidarilor i sustragerilor, sub orice forma, de bunuri din avutia obteasca.
Sa se creeze 0 puternica opinie publica de masa, un climat sanatos care sa
faca imposibila comiterea de fapte ce aduc atingere avuiiei poporului. Trebuie.
sa luptdm prin to ate mijloacele tmpotriCJa oricdror tendinJe de cdpdtuiald,
de parazitism, de f,ncercdri de a trdi fara munca, prin insuirea de bunuri din
prop~ietatea ob~teasca, manif estate de unele elemente cu concepyii tnapoiate,
straine societaW noastre socialiste.
83
6*
 ..

1n activitatea de aparare a proprietiitii socialist e, accentul principal

se pune pe latura preventiva. Daca activit atea educativ- preventiva nu a
dat tnsa rezultate, organele statului iau masu ri de sanctionare cu fermi-
tate a celor vinovati sau a celor care tncearcii sa-i scape pe acetia de riis-
pundere. Sanc1;.iunile care apiira proprietatea socialist a sint prevazute in
normele juridice de drept ciPil, ~e dreptul muncii, de drept administrativ, de
drept pen.al . etc.
~
A pastra i a apiira avutul ob tesc nu este suficient, el trebuie fo]osit
" 1
in mod corespunzator pentru a se asigura progresul t arii. Fabricile trebuie
sa 'producii la capacitat ea lor i sa realizeze produse de inaltii calitate, piimin-
tul trebuie lucrat i intretinut cit mai bine, in aa fel incit sa fie obtinute
productii tot mai mari .a .
Dezvoltarea proprietiitii socialiste inseamnii folosirea in ~a fel a bunu-
rilor ob$t~ti incit sii se asigure cre$terea continua a bogai iei nat ionale. Aceasta
tnseamnii desfiiurarea unei activitati rodnice de ciitre fiecare, la locul de
munca, in indeplinirea obligatiilor ce-i revin in cadrul profesiunii pe care o
are . Mai.nile i utilajele trebuie sa fie ingrijit e i folosite in aa fel incit sii
se asigure indeplinirea i depd$irea planului de produc/ie. Sa se manifeste
preocupare, initiativa, pentru imbundtd/irea cali td/ii produselor, tnliiturarea
rebuturilor, mai buna organizare a muncii, reducerea prefului de cost.
Sint graitoare sub acest aspect numeroasele acte de abnegatie i devo-
t ament, de eroism in muncil. pe care le siiviresc oam~nii muncii. Presa sem-
naleaza zi lnic asemenea fapte.
Contributia la dezvoltarea proprietatii socialist e est e i in raport cu
niPelul pregdtirii profesionale. In miisura in care fiecare om al muncii este
mai bine pregatit in specialitat ea sa, este l a curent cu t ot ce este nou, contri-
hutia pe care o aduce la dezvoltarea proprietatii socialist e est e tot mai mare.
Dovedind grija pentru a le folosi cit mai bine, impiedicam degradarea lor ,
risipa i deci cheltuielile suplime\ltare. Aceeai problemii se pune i in ceea
ce privete folosirea bunurilor ob$te$ti din afara F olii : biblioteci , muzee, case
de cultura, teatre, cinematografe, parcuri, mijloace de transport in comun
etc. Su mele care pot fi economisit e pe ansamblul t arii, ca rezultat al grijii
elevilor fatii de aceste bunuri obt eti pot fi investite pentru ridicarea de noi
obiecti ve econ omice, care sii cont ribuie la cret erea av ut iei nat ionale.
Contributia elevilor l a apararea propriet atii socialiste se realizeazii,
Je asemenea,' prin ac~iuni hot arlte pentru impiedicarea producerii de act e
anLisociale ca furt, insu ire de bunuri ob ~teti sub orice forma. Sa se dezvolte
1n rindul elevilor o opinie de intransigenta fata de asemenea m anifest iiri,
fi e ca se produc in ~coala sau in a fara de Coala . Frecvent a flam din presa
despre actiuni ale elevilor privind apar area propriet atii ob t eti .
Elevii isi pot aduce insii contributia la dezvoltarea proprietd/ ii socialiste -
privind in ~erspectiva aceasta cont ributie - printr-o cit mai temeinicd pre-
gdtire. Cu cit se vor pregati mai bin e, zi d e zi , l a lectii, cu atit ii vor put ea
asigura in viitor o inalta cali ficare in profesia pe care o vor avea ~i deci a portul
lor la dezvoltarea boga~iei nationale Yia fi mai sub stantial.
J. De ce apararea !Ji dezPoltarea propn:etdfii socialiste asigura inflorirea
orinduirii noastre sodaliste?
2. Cum putem asigura apdrarea prop rietii/ii socialiste?
3. Cum se poate contribui la dezvoltarea proprietd/ii ob!jle$ti?
4. In ce mod i!ji pot aduce elevii contributia la apdrarea $i dezvoltarea
proprietii/ii socialiste?

" ,, bin cele aratate reiese cu clarit ate faptul ca dezvoltarea pro- I. tur
prieta/ii socialiste i inflorirea patriei noastre depind , in mod nemijlocit i
1. ,,Oamenifor muncii le revine indatorirea d e a actiona n e_abatut
hotiiritor, de rezultatele ob/inute de cdtre fiecare om al muncii la locul de pro-
pentru a pararea ~i dezvoltarea pro priet atii socialiste - de st at i co-
duc/ie $i de atitudinea pe care o are fa/ii de proprietatea socialistd. Se pune insa
operatiste - t em elia orinduirii noastre noi , a bunast a rii ~i fericirii
intrebarea in ce miisurii ii pot aduce i elevii contributia?
poporului, de a manifest a c'.ea mai m are grij_a pentru sporirea avutiei
Aceasta indatorire poate fi indeplinita de ciit re elevi prin grija pe care
nationale, pentru gospodarirea cit mai eficienta a resurselor societ iitii,
t rebuie sii o manifest e pentru pdstrarea $i folosirea corespunziitoare a tuturor
pentru com baterea n eglij entei ~i risipei , a tuturor m anifest iirilor de
mijloacelor, care le sint puse la dispozi/ie: Coala cu toatii dotarea ei, mobilierul
irosire a avutului ob~tesc."
din clase, l~boratoare, cabinete, atelier e, inst alatiile sanitare i electrice,
aparateie i utilajele, materialul didactic, ciirW e din biblioteca colii etc. ( Programul Partidului Comuni~t Romdn de fiiurire a societti./ii socialiste multilateral
de~voltate
$i inaintare a R omdniei spre. comunism , p. 158.)
84
85

2. ,,Membrii partidului, membrii Uniunii Tineretului Comunist,
tovi oamenii muncii au ohligatia patriotica de a lupta cu toatii hotiiri-
rea impotriva furtului din avutul obtesc, a delapidarii din proprie-
tatea socialistii, a oricaror sustrageri de hunuri din avutia nationalii -
acte profund antisociale care lovesc in interesele poporului, ale fie-
carui cetiivean. Ei trehuie sii contrihuie la formarea in fiecare unitate,
la fiecare loc de munca, a unei puternice i intransigente opinii de masii
impotriva unor asemenea manifestiiri.
3. Memhrii Partidului Comunist Roman, ai Uniunii Tineretului
Comunist, to vi cetiiyenii trehuie sa manifeste o grija permanentii pen-
tru buna gospodarire a pamintului, apelor, pi'idurilor, a tuturor avu-
viilor i frumusevilor naturale ale patriei, sii participe activ la acyiuni
de protejare a acestora, sa lupte hotiirit !mpotriva degtadarii mediului
amhiant."
(Codul principiilor ~i normelor muncii $i 11ie/ii comuni$lilor, ale eticii $i echita(ii
socaliste)
INDATORIREA DE ONOARE A FIECARUI CETAT EAN DE A APARA PATRIA.
PASTRAREA SECRETULUI DE STAT
Apararea patriei, datorie de on0tm o ficcArm cot ~ ' t. Romania socia-
lists. este leaganul de viaya i de muncii, de aspiratii i impliniri ale tuturor
cetiiyenilor romani.
Realizarea deplina a drepturilor .coQferite de Constitutie cetatenilor
romani este posihila numai intr-o tard liberd, independenta ~i surerana cum
este Romania socialista.. Pentru pastrarea fiintei nationale, a suveranitatii
~i independentei patriei, in Constitutie s-a prevazut indatorirea sfintd a fie-
cdrui cetd/ean de a apdra patria.
Aceasta indatorire de onoare a fiecarui cetatean izvoriite din dragostea
net~rmurita pe care o au toti fiii tarii fata de glia stramoeasca, exprimii
patriotismul intregului nostru popor iuhitor de lihertate i progres social,
exprima, totodatii, ata~amentul tuturor cetatenilor romani fata de patria
socialista, fata de cuceririle revolutionare ale poporului.
Pentru a asigura construirea societatii socialiste i comuniste pe piimin-
tul Romaniei, poporul roman are nevoie de lini~te i pace.
Politica externii promovata cu consecventa de partidul i statul nostru
corespunde nazuinyei de pace a poporului roman, de asigurare pentru toate
natiunile lumii a dezvoltarii lihere, independente, fiira nici un amestec din
af ara .
Nu trehuie uitat cii in lume exista forte reactionare care promoveazii
o politica agresivii, de dominayie ~i forya, de amenintare cu forta, care ar
putea declan~a razhoaie de agresiune. Pentru a asigura munca panicii a
poporului, suveranitatea, integritatea, independenta viirii, toti fiii patriei
trehuie sa fie gata sii lupte cu arma in mina, iar dacii e nevoie sa-si ciP.a si
viaya pentru apiirarea ei.
86
...,.,
Poporul roman ~i-a aparat intotdeauna cu arma in mina, demn i nein-
fricat, libertatea, dreptul la viayii ~i dezvoltare de sine statatoare.
Cunoaterea tradiviilor de lupta ale poporului nostru ne 1nvata sa pre-
vuim lihertatea, independenta, suveranitatea nayionala, dohindite cu atit~a
jertfe, ne obligd sd nu precupe/im nici un efort pentru ca poporul romdn, Romdnia
socialistd sii. fie intotdeauna o /atii. liberii. ~i independentii.
Partidul Comunist Roman cultiva dragostea ~i recuno~tinta faya de
inainta~ii notri, care s-au jertfit pentru lihertatea nayionala ~i sociala, edu-
cind totodata pe fiii Romaniei de azi sa duca patria mai departe, pe culmi de
progres ~i cirilizatie. . .
Apii.rafea patriei este - in concepyia partidului nostru comumst -
patte integrantd a operei de construire a socialismului. De aceea, preocupin-
du-se de dezvoltarea economico-sociala a tarii, P .C. R. acorda totodata cea
mai mare atentie intaririi foryelor noastre armate, pregat irii intregului nostru
popqr pentru ~ fi gata oricind sii asigure apararea patriei, a cuceririlor socia-
lismului, impotriva oricarei agresiuni.
Apii.rarea patriei este cauza ~i opera tntregului popor, dovada suprema
a dragostei fata de pamintul stramo~esc , fata de cauza socialismului. Dreptul
de a hotari asupra prohlemelor apararii nationale a Repuhlicii Socialiste
Romania est e un atrihut suveran al statului roman. Numai statul roman,
independent ~i sureran, fiirii nici un a mestec din afara, lwtii.r~te asupra proble-
melor apdrifrii nationale. Nimeni nu are dreptul sa accepte sau sa recunoasca
vreo situatie care este potrivnica intereselor statului roman. 0 astfel de recu-
noa~tere e~te co~trara orinduirii noastre de stat ~i intereselor natiunii noastre
socialiste.
Victoria intr-un riizboi antiimperialist, de apiirare, se poate ohyine numai
prin lupta general8. a intregului popor.
Aceasta presupuneca toti fiii patriei sd fie pregdtiti pentru tnfrtngerea
oricdrei agresiuni imperialiste. Cetatenii RomAniei socialiste - hiirhati ~i
f emei - far a deosehire de nationalitate, religie ~i ocupatie au dreptul ~i
totodata datoria sii participe la o forma de pregatire militara stahilita prin
lege. Ei trehuie sa-~i insueasca i perfecvioneze pregatirea spre a fi gata ori-
cind sa lupte cu arma in mtna, chiar cu pretul vietii, pentru apararea patriei
socialiste.
Pregatirea pentru a pararea patriei, a tuturor fiilor ei, se realizeaza :
1 - prin tndeplinirea serCJiciului militar obligatoriu in cadrul unitatilor ~i
formatiunilor Ministerului Apararii Nationale ~i Ministerului de Interne;
2 - prin participarea la alte forme de pregatire a populatiei pentru aparare,
cum sint : garzile patriotice, formatiile de apara,re civila, formatiile de pre-
gatire a tineretului pentru apararea patriei. Ata~amentul deplin la cauza
_apararii i infloririi Romaniei socia~ist~, a cetatenilor romani este..reli?_fa~
~i in jurii.mtntul solemn, f ata de patr1e ~i popor, pe care il de pun m1htar11 ~1
cei angajati in aparatul de stat.
87

'1 1 este un Jegamlnt de credinta pe care ii face fiecare
osta~ roman, cu mina pe drape!, de a-i indeplini datoria sacra, inscrisa 1n
ConstiLu~ie, de a apara patria. Militarul jura credinta nestramutata poporu-
lui roman ~i patriei socialiste, jura sii respecte legile tarii i ordinele coman-
dantului suprem .
Prin juramint, ostaul se angajeaza solemn sa lu'p te pent ru apararea
piimintului stramoesc, a suveranita~ii, independentei patriei, a cauzei socia-
lismului, iar daca va fi nevoie sa-i dea i viata pentru apararea lo~.
.Turdmtntul de credinfd fata de Republica Socialistd Romania depus de
cei incadrafi n aparatul de stat este, de asemenea, un angajament solemn
pe care to~i cei angajati in munca, in aparatul de st at, i?i-1 iau fata de stat
~i popor, de a infiiptui politica partidului ~i statului; de a tnc!Pplini cu intreaga
responsabilitate atributiile incredintate, de a apara orind uirea socialista,
de a asigura infaptuirea legalitatii ~i ordinii de drept socialist (art. 2 din
Legea nr. 1/1975 cu privi~e la depunerea juriimtntului de credinta i devo-
tament f ata de Republica Socialistii Romania).
Personalul din aparatul de stat trebuie ca tn intreaga sa activitate sa
respecte Constitutia i legile tarii, sa pastreze secretul de stat, sa apere i?i sa
dezvolte proprietatea soci alis~a.
Depunerea juriim~i:itului de credinta i devotament reprezinta, pentru
cei incadrati in aparatul de stat, legamtntul de a desfaura intreaga activi-
tate in interesul poporului, a idealurilor acestuia. Acest juramint semnifica,
totodata, asumarea riispunderii pentru netndeplinirea tndatoririlor in fata
..
poporului . fata de care s-au angaj.
at solemn.
t ' Secretele de stat sint acele . documente,
date sau informatii care se refera la interesele economice ale tarii, la orga-
nizarea ~i dotarea armatei, la organizarea apararii nationale etc. Mai sint
considerate secrete de stat i datele, informatiile, document ele care sin1
declarate astfel prin hotariri a le Consiliului de Mini~tri.
Fiecare cetiitean al Romaniei socialiste, contient de raspunderea ce o
poarta pentru apararea cuceririlor revolutionare ale poporului, are obli-
gatia sa pistreze cu strictete secretul de stat, sa-i sporeascii vigilenta i
combativitatea impotriva tuturor celor care, pe orice cale, ar incerca sa
afle, sa divulge sau sa transmita date- cu caracter secret.
Apiirarea secretului de stat, expresie a vigilentei revolutionare, este o
indatorire patriotica, de onoare, a tuturor cetatenilor Republicii Socialiste
Romania. Prin indeplinirea acestei indatoriri cetiitenii romani ii aduc con-
tributia l a apararea cuceririlor revolutionare ale poporului roman, a inde-
pendentei, suveranit atii i integritatii statului nostru n~tional , unitar.
Apararea secretului de stat este ceruta cu necesitate de participarea
toL niai larga a tarii noastre la schimbul de valori pe plan mondial.
88
Pentru a asigura participarea nestingherita, cu drepturi egale, a l-\omaniei
socialiste la relatiile internationale, apiit'area secretului de stat es Le imperios
necesara.
In relatiile cu strainii, cetatenii romani trehuie sa fir demni, sa manifestP
vigilenta sporitii, pentru a nu le furniza date, informaW ce pot fi folosiLP
impotriva intereselor popo rului nostru, ale orinduirii socialiste.
Manif estind vigil enta in pastrarea secretului de stat, ceLi.'i ~enii pat1iei
noastre dau dovada de un inalt patriotism, i~i aduc contributia la dewoltarea
~i a par area patriei .
1. Ce presupune indatorirea de onoare de a apiira patria?
2. Ce semnificd juramintul militar ~i }urdmintul de credin(,d depus rle
angaJat1:i din aparatiil de stat? ,
.~. De ce indatorirea de a apdra secretul de stat este o tndatorire patrioticiJ. ;i
,,Nu trebuie sii uitiim ca sintem fiii unui popor iubitor de liber-
tate nationala ~i socialii, care ~i-a aparat cu .dirzenie dreptul la fiinta,
la dezvoltare ." ,,
Subliniind trasaturile poporului nostru, tovar5.ul Nicolae Ceau~escu,
adres1ndu-se participantilor la adunarea consacrata sa rbiit oririi a 20
de ani de la inaugura.rea primelor antiere nationale, arata: ,,Un singur
lucru nu t rebuie sa uitati, tovara~i, ca sintem fiii unui popor care a
devenit liber, st iipin pe destinele sale , ai unui popor care i;i.i ciodata
nu a ingenuncheat i care a hotarlt sa lupte pentru victoria comunismului
aliituri de t oate tarile socialiste, care merg cot la cot cu toate popoarele
spre progresul vietii pe planeta noastra. Am reamintit virtutile poporu-
lui nostru pentru ca ele trehuie sa fie virtu~ile fiecarui ceta~ean , fieciirui
tinar al patriei noastre. Poti fi la un moment dat slab, dar niciodata
nu trebuie sa fii la. La~itatea nu are ce cau ta in rindurile noastre,
nu este 0 trasaturii a poporului roman".
(N i co I a e Ce a u ~es cu - Romdnia pe drumul desiipfr~irii construcfiei socialisle,
vol. 3, p. ft97-ft9S)
AL I 1 cr.:1 I J 11 1
- expresie a vointei intregului popor. Art icolul 39
al Constitut iei R. S. Romania prevede obli gatia fieciirui cetatean de a res-
pecta Constitutia ~i legile, de a apara proprietatea socialista, de a contribui
l a intarirea i dezvoltarea orind uirii socialiste.
N ecesitatea respectii.rii legilor, in primul rind a Consti:tutiei, se reliefeazd
astfel ca una din ndatoririle de baza ale fiecarui cetatean.
89
 Ace ast a indatorire est e strins leg at a de f aptul ca dreptul socialist repre-
zint a voinva i interesele tuturor oamenilor muncii, ale intregii noastre naviuni.
Fiind expresia unei voinve autentic generale, legile tarii reprezinta impor-
tante mijloace de realizare a politicii partidului, ele sint instrumente ale
conducerii societ iivii.
Dreptul socialist apare din nevoia apiirarii i dezvoltarii unor valori
noi, asigurind regle.nentarea celor mai importante relavii sociale i orien-
t area activitavii oamenilor i institutiilor sociale spre scopuri convenabile
i ut ile int regii societavi.
St atul nostru socialist folosete dreptul ca principala pirghie cu aju-
torul careia import ante miisuri ale organelor de stat imbraca forma unor
acte cu caract er general-obligatoriu.
Fiind det erminat de relatiile economice, dreptul trebuie sa tina pasul
cu t ransformarile rapide ce au loc in economie i societ at e, sii-i perfecvio-
neze cont inuu reglementiirile. Faurirea societ atii socialist e multilateral dez-
voltat e i pregatirea condiviilor trecerii la comunism reclama i aparit ia unor
noi principii, norme i instituvii juridice, care sa corespunda, in eel mai inalt
~rad , necesitavilor reale pe care viata le ridica in fata societ atii.
Par alel cu eforturile de perfectionare a legislaviei, de punere de acord,
intr-un t ermen cit mai scurt posibil, a convinutului legilor cu schimbarile
economico-sociale, stnt absolut necesare i eforturi corespunzatoare in directia
intaririi legalitavii. ,,Dewoltarea legalitd/ii socialiste - sublinia secretarul
general al partidului, t ovariiul Nicolae Ceau~escu - impune intensificarea
actiCJitd/ii de explicare a legilor, in CJederea cunoaterii lor de catre to/i oamenii
muncii".
Ce est e legalitatea i de ce este necesara dezvolt area sa?
Legalitatea socialista este un principiu fundamental de organizare i actiCJi-
tate, in conformitate cu care toate organele de stat, to/i functionarii, toate organi-
za/iile obteti i toti cetd/enii trebuie sa r~specte, sa aplice i sa execute preCJe-
derile legilor i a tuturor celorlalte acte normatiCJe. Nimanui nu-i este permisa
incalcarea legii, indiferent de pozitia pe care o ocupa in ierarhia organek>r
de stat.
Legile trebuie respectate pentru ca ele exprimd CJointa i interesele intregii
noastre nat iuni.
A permite atitudini contrare prevederilor legale inseamna a favoriza
instaurarea unui climat de dezordine, de anarhie. Socialismul este opusul
anarhismului ; orinduirea socialist a implica organizare ~i responsabilitate.
Cind vorbim despre necesitat ea respectarii legilor (legalitatea), avem
in vedere cuvintul ,,lege", in sens larg. Am vazut ca legea este actul norma-
t iv pe care-I adopt a organul suprem legislativ, Marea Adunare Navionala.
go
Acesta este sensul restrtns al cuvint ului. Dar cuvtntul ,,lege". mai are .i un
sens larg ; tn acest sens, ,,lege" tnseamna toate actele normative - . leg1, de-
crete, hotariri, dispozivii et c. De aceea, atunci ctnd spunem: ,,t rebme sa res-
pect am legea", ~u ne referim n~mai la legea el~borata de Marea A:dunare
Navionala, oi la orice prevedere dm act ele norm~tr~e (d~c~ete, hotartr1, regu-
lamente et c. ). Nimeni nu po at e spune : ,,Aceasta d1spoz1v1e o respect pe~tru
ca e cuprinsa int r-o lege; aceasta dispozivie n-o respect pentru ca este cuprmsa
tntr-o Hotarire a Consiliului de Minitri".
De asemenea, nu trebuie confundata legalitatea cu. legislavia. Le~ali
tatea inseamna _ aa cum am vazut - respectarea neabatuta a leg1lor,
pe cind legislayia reprezinta t otalitatea legilor i a celorlalte acte norma-
t ive (decret e, hotariri et c. ). .
P reocuparea permanenta a partidului i statului p~ntru ~nta~_uea le~a
litatii socialist e a dus la sporirea raspunderii organel_o r 1 orgamzavnlor soc1~
liste, a organizaviilor de masa i obteti, a cet~vemlor, ~n ~rocesul de real1-
zare in practica a dreptului. Importantele mas.ur1 d~ part~d ~1 de stat au con-
t ribuit decisiv l a crearea unui climat de ordme 1 legalitate, de respectare
a legilor varii i de combat ere a acviunilor ilegale. .
Cu t oate succesele incontestabile obvinute, se mai constat~ tnca ex1s-
tenva unor cazuri de tncalcare a preve~eri.lo~ lega~e' d~ ab~ter~ . de l_a ~or
mele de convieyuire sociala i de la prmc1pule et1cn _1 e~h1tavn sociah~te,
acviuni care aduc prejudicii avutului obl)tesc. Uneor1, ex1~~en~a anum1tor
manifest ari negative, ilicite, provine l)i din necunoal}terea legn. ~n acest sens,
e'vr den+iate eforturile depuse tn ultimii ani de catre diversel organe
t re b uie J. y . a ..
centrale ~i locale, unitavi socialist e, orga:nizavii obteti, in vederea popu ar1z r~1
1egisla+iei in rindarile maselor largi populare. De altfel, in anul 1971, Cons1-
l d 1 b x
r 1 d Y St at a edictat un Decret '
(nr. 468) pr1vmd une e masuri e m un11-
v
t 1~ ea activita+ii de aplicare i de popularizare a legislaviei. Acest decret
ayire Y . x
laborat in vederea asigurarii condiviilor necesare une1 ap1ic11r1 corec e
t
a fOS t e '}
a prevederilor legale, a creterii sim~ului de raspundere a conducer1 or orga-
1 Ri organizaviilor socialist e, pentru modul in care stnt respectate aceste
neOr"f ... v+' " d d tX
preveder i , precum R "'i in vederea imbunat at1r11 activitayn e e ucare .. .a ce...
11-
venilor in spiritul intaririi or~inii _de ~r?pt so:ia!i~~e, dezvo~tiirn une1 op1ru~
de masa in direcvia respect arn leg1slavie1, a apararn avutulm obl)tesc, a co?1
bat erii oricaror manifestari de indisciplina i incalcare a normelor d~ conv1~
t ire Decretul stabilete obligavii concrete in sarcina organelor 1)1 orgam-
~~viiior socialiste, in vederea aplicarii i popularizarii legislavie~.
Jmportanta cunoaterii legisla&iei este nemijlocit leg~ta de cerm~a res~ec-
t arn sale . De indata ce un act normativ este fa.cut public (apare
v ..
.. in Buletmul l
Of l.C 1a1 , este afiRat
"f
etc. ) el intra in . vigoare i tovi cetiiveru1, toate organe e
' v 1
i organizatiile socialis_t e trebuie sa-1 res~ecte. 1n drept ex1sta prmc1p1u :
nimeni nu poate invoca necunoaterea legn.
91


Aceasta
. v w tnseamnav ca a t unc1 cin d cmeva
incalca o prevedere legala Ri Corespunzator etapei in care se gasete societatea noastra, Partidul
treh
dee mebl"sa raspunda
+ ' nu se
.. po~.t e apara,
v invocind necunoaterea legii. Exista' Comunist Roman a subliniat necesitatea intensificarii participarii maselor
cind1, devi
o iga yia bl"
cunoatern
w . ..leg11 'Ri prezumyia
+ cunoatern
sale din momentul' la activitatea juridica.
ca+ia d ne pul ica pr1.n m1Jloacele de comunicare oficiale. Aceasta este expli- De o mare eficacitate in procesul realizarii legalitayii socialiste este
Y
organul e legiuitor
ce o ege nu. d" mtra in v i goare d'.1~ ~omentul adoptarii sale de catre controlul oamenilor muncii. Rolul opiniei publice se manifesta prin activi-
se considera v ' c1 . m m?me~tul .~ubhcarn sale, deci din momentul in care tatea comisiilor permanente ale consiliilor populare, a comitetelor cetaye-

(C d . 1
au putut lua ~::!~~~~~at~~ ::~:I:n~\ t oa~~ oprganele ~i orga~izayiile socialiste
u u egn. entru unele leg1 ma1 important
neti, asociaWlor de locatari, comisiilor de judecata, adunarilor publice etc.

~ ~r:l?.' spre exemplu), se prevede un termen de intrare in vigoare ulterio;

Aa, spre e_x emplu, funcyionarea comisiilor de judecata asigura rezol-
varea, pe calea influentei ob~teti, a numeroase pricini pentru care nu este
~~nlt1rcaatr1i1 lor ..,Aa, slpre exe~plu, Codul penal al Republicii Socialiste Romania
n v1goare a 6 lum d w d t neapar~t nevoie sa se apeleze la instanyele de judecata.
in vigoare, legil: ii indreapta :~:c~l~ps;;:~~~:ru:ih~:r:~r:\r~::a ~~Lrate Astfel, cum s-a subliniat la primul Congres al Consiliilor oamenilor mun-
reglementa, dec1, raporturile sociale ce se desfaRoara dupaw i'ntr i. . e vor cii, aceasta forma importanta de antrenare a opiniei publice acyioneaza c a un
a legii O l . area n VIgoare factor de educatie civica, contribuie la dezvoltarea unei atitudini. inaintate
. : w ege :ste in VIgoare dm momentul publicarii sale (sau la 0 v
~lten?ara, pre;azutii ~~pres) 1i ptnii In momentul abrogiirii sale (al scoa~:!~ faya de proprietatea socialista, servete la generalizarea experienyei pozitive1
la combaterea manifestarilor de neglijenya, nepasare, lipsa de raspundere
m VIgoare prm apar1yia une1 noi legi).
f aya de interesele populatiei.
IN R BA I Aa cum se prevede in Programul P.C.R., este necesar sa se extinda
formele de control al oamenilor muncii, sa se gaseasca modalitayi noi prin
1. De ce respectarea fegilor este o obliga/ie a fiecdrui cetdtean? care opinia colectiva sa fie antrenata in rezolvarea celor mai diverse pro-
2 Ce se fntelege pnn legalitatea socialistd? bleme sociale. ''
3. Cfnd intra fn Pigoare 0 lege? In lumina directivelor Congresului al XI-lea ~i Programului P .C.R. ,
conducerea de partid a adoptat o serie de masuri in vederea creterii rolului
COMBATE A 1NCALCARll R GULILOR DE CONVIETUIR.E SOCIAL.l unitavilor socialiste, al organizayiilor obteti ~i al maselor populare la inta-
rirea le~alitayii socialiste, la apararea ordinii de drept i la prevenire13: i com -
0 dat~r1e. a fiecarui cetayean al patriei - tinar sau hatrin - ~aterea f~ptelor antisociale. Aceste masuri privesc, in principal, diminuarea
de a contr1bu1 la activitatea de combate . . este aceea laturii represive a activitayh statale i cre~terea importanyei laturii educative
cotesc regulile comportarii in societate.re 1 preenire a faptelor care neso-
i de convingere.
i t Democrayia so~ialista presupune legalitate, ordine i disciplind N . 0 serie de fapte antisociale vor fi judecate direct de catre colectivele
n r-un asemenea chmat se poat
i demnitayii fiecarui om.
b' d r uma1
e vor i e rea izarea deplina a personalitayii de oameni ai muncii, iar dezbaterile ce vor avea loc cu aceasta ocazie vor
constitui importante lecyh de educayie in privinya prevenirii saviririi pe
i d tCetayenii
. 1 nu au numai drepturi ' ci 'Ri indat orir1,
. . iar
. intre drepturile s,i viitor a unor asemenea fapte.
n a orm e cetayenilor exista o strinsa legavt ura.
v Dar antrenarea sporita a maselor la infaptuirea justiyiei urmeaza sa
Este, de aceea, nevoie de o atitudine critica a fiecaruia a t . f se manifeste nu numai in aceasta faza, de judecata, ci i in ceea ce prive~te
de faptele antisociale. Nu trebuie sa trecem n J v . m re no1 a~a reeducarea celor ce au comis fapte antisociale. ln acest sens, se prevede ca
care nu respecta disciplina colara, care nu se pe:a:~~t~~~~:;~~ga
acei cole~i persoana care a ,comis o infracyiune va putea executa pedeapsa prin munca,
care nu respecta parinyii sau regulile de convieyuire sociala. n afara Coln, colectivele de oameni ai muncii asumindu-~i raspunderea directa in reedu-
. C?~u~. pri~ci~iilor i normelor vieyii i muncii comuni til . . .. carea ~i redarea sa societayii. Masura radicala ca in inchisori sa nu mai fie
d ech1tayu. soCiahste chea~a tineretul patr1 ei sal
1 v . i nsueasca
un
or,vaalet bet1cu trimi~i decit cei vinovayi de savir~irea unor fapte deosebit de grave, iat' mi-
e c;~o~mye,. sa participe la acyiunile patriotice ~i educative cu ent:zias~a~ norii 9i tinerii pina la 21-de ani de fapt sa nu mai intre in inchisoare (cu excep-
sp~c1 ic v1:sfte1, sa cunoasca i sa respecte legile yarii, sa combata cu fermita~ yia celor de 18-21 de ani care comit crime) corespunde etapei de de.zvoltare
orice mam estare negativa i antisociala. e
In care a ajuns societatea noastra.
92 93


Aceste masuri sporesc considerabil rolul i raspunderea colectivelor

de oameni ai muncii, a Colii i a tuturor unitayilor socialiste.
Numai reacyia imediat a, operativa i dezaprobarea hotarita de catre
colectiv a unor atitudini antisociale pot asigura succesul muncii educative.

1. De ce trebuie combatute manifestdrile antisociale?

2. De ce este neooie ca Zn colectioul cla<Jei sd se ia atitudine fmpotrioa celor SUMAR
ce se comportd necorespunzdtor f.n ~coald ~i Zn societate?
. Probleme generale despre stat $i drept : 5
Leetur 5
c nostinte generale des pre stat - Conf. umv. dr. N. Popa
,,Partidul va acorda o at enyie deosebita perfecyionarii continue a C~no~tin~e gen erale despre drept - Conf. univ. dr. N . P~pa 8
le~islaviei socialiste, a principiilor de drept, astfel incit acest ea sa ex- Constitufia Republicii Socialiste Romdnia - legea fundamentala a sta-
pr1me, in modul eel mai corespunzator, schimbarile revoluyionare pro- 12
duse in caracterul foryelor i relayiilor de producyie, sa permita aezarea tului _ Conf. univ. dr. I . Muraru : :
pe haze juridice a raporturilor dintre intreprinderi, dintr e diferite n "dul Comun'-st Romdn - for(a politicd conducdtoare in Republica
z-arti . d N n i6
organisme sociale, dintre cetayeni - in dubla lor calitate de produca- Socialistd Romdnia - Conf. umv. r . . ropa ... ... . ... .. ... '.
tori i proprietari ai avuyiei nayionale - sa dea forma juridica adecvata Republica Socialistd R omd.nia - stat socialist suoeran, independent ~i
raporturilor de convieyuire sociala in orinduirea sociahsta i comunista. 19
~or trebui ela borate noi n orme juridice i principii de drept, care sa unitar - Conf. univ. dr. [N is,to!' Priscal '..'
y1!1a seama de realitayile noi , proprii orinduirii socialiste i coinu- R. s. Romania _ patria libera a tuturor ?ame_nil~r muncn de la \
mste." sate fara deosebire de rasii, nay1onahtate, sex sau re- 1
(Programul P.C.R., p. 128- 129). or ae 1 ' . 19
ligie - Conf. univ. dr. IN. Pnscal :: :
Republica Socialist ii Romania - stat socialist. . Propr1etatea ~o
cialistii _ factorul hotiiritor al progresului social - Conf. uruv.
alienat mintal = persoana bolnava de o boala mintala, care n u are capa-
cit atea de a inyelege urmarile faptelor sale. Nu raspunde juridic. dr . [N. l;'risca,I Lector univ. Gh. Beleiu '. '. 23
debil m intal' = persoana subdezvoltata mintal. Republica Socialista. Roman~a - stat suveran, mdependent l
flagrant delict = in fracyiune descoperita in momentul saviririi . sau ime-
diat dupa savirire. unitar - Conf. univ. dr. Prisca IN. I 26
a edicta (un act normatio) = a ela bora i adopta un act normativ. 1 1 si func+iile statului nostru socialist - Conf. univ. dr.
R 0 u ' 'f
- fun ctiile statului = orient ari (direcyii) f undamentale ale act ivitayii de 29
stat, in interior (interne) i exterior (externe). _ [N. P~isca] . .. . . .
- fortd juridicd supremii (a legii) = caracteristica unei legi, ca act norma- Or anizarea fii conducerea oiefii de stat tn Republica Socialista Romdnia.
tiv al organului suprem legislativ, de a fi superioara tuturor celorlalte g S. t mul organelor de stat - Conf. univ. dr. I. Muraru . . : . ... . . 31
acte normative, care t rebuie sa se subordoneze legii. is e
inalienabil = de neinstrainat . Organe 1e pu,t ern
de stat tn Republica Socialistii RomAnia. Conf
univ. dr. I . Muraru .. .. .. " .. ........ .. .. .. :: .. . ... 32
titlu (din Constitu(ie ) = parte componenta a unui act normativ alaturi
d e: sectiuni, articole etc. Marea Adunare Na~ionala - organul suprem al putern de stat
stare de necesitate = sit uayie politico-juridica ce intra in vigoare cu ocazia - Conf. univ. dr. I . M uraru .. .. .. ... .. .. ....... : .. 32
ivirii unor pericole pentru apararea yiirii , a ordinii publice sau securitayii Consiliul de Stat i Preedintele Republicii So~ialiste. Romania -
statului. Poate fi proclamat ii in unele localitayi sau pe intreg t eritoriul organe supreme ale puterii de stat - Conf. un~v. dr. I. Muraru . . 35
yarii. 41
0 rgane1e locale ale puterii de stat - Conf. umv. dr. I. Muraru
urnd (de oot) = locul (cutia) unde alegiitorii introduc buletinele de vot.
F ormarea organelor puterii de stat. Orgamzarea 1 es aurare
. . d r a
litigiu = .dezacord, neinyelegere, conflict.
a oalida = a confirma., a recunoat e, a .considera valabil i legal ales un alegerilor de deputayi - Conf. univ. dr. I. Muraru . .... . . . ... . 43
deputat. 47
- referendum = consultare a voi n ~ei poporului intr-o problema de impor- Org anele administrayiei de st at - Conf. univ. d~: I. Muraru
tanya deosebita, prin care cetayenii cu drept de vot sint chemayi sii-i Organele judeciit oreti i organele procurat urn - Conf univ.
49
exprime parerea printr-un ,,dR" sau ,,nu". dr. I . M uraru . . -
'
94
'T
!

'

Poporul, detinator suveran al puterii - prevedere fundament ala

a Constitutiei R. S. Romania - Conf. univ. cir. N. Popa . . . . . . 52
Calitatea de cetatean al Republicii Socialisfr H11 111 i111i:1, ti llu de
onoare ~i inalta raspundere - Conf. uni v. dr I V Pri:s 11 j . . . . . ; 56
Drepturile ~i ndatoririle fundamentale ale cetiitenitor . . . . . . . . . . . . . . . . 59
A. Dreptul la munca ~i indatorirea de a munci - dr. I. T. $tefii-
nescu .................................................. 59
Principalele drepturi ~i indatoriri ale persoanelor incadrate in
munca. Disciplina in munca - dr. 1. T. \C)tefiinescu . . . . . . . . . . . . 63
B. Dreptul la invatatura i indatorirea de a invat a - Conf. univ.
dr. I . Muraru; prof. L. Chi$u . : . . . . . . . . . . . . .. . ... .. . .. " . . . 66
C. Dreptul la odihna ~i dreptul la asigurare mat eriala de biitrinet e,
boala sau incapacitate de munca - Conf. univ. dr. I. M uraru . . 70
D. Drepturile i libertatil e social-politice - Conf. univ. dr.
I I. Muraru .. . . .. . ... .. . ... . . . . . : . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73
I E. lnviolabilita~ile i drepturile-garantii - Conf. univ. dr.
l

I . Muraru . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76
F. Ocrotirea familiei de catre stat - Prof. univ. dr. doc.
1.
I . F ilipescu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 79 ,,
G. lndatorirea de a contribui la intarirea orinduirii socialiste, la
apararea i dezvoltarea ' proprietatii socialiste _:_ Prof. L. Chi~u 82
Indatorirea de onoare a fiecarui cet at ean de a apara patria. P as-
trarea secretului de stat - Lector univ. dr. C. Mitrache. . . ..... 86
1
Datoria de a respecta Constitutia i celelalte legi ale statului -
l
Conf. univ. dr. N. Popa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 89 :
Combaterea incalcarii regulilor de convie1uire sociala - Conf. univ.
dr. JI/. Popa ............................................ 92
Vocabular ...... ..... ... .. ...... .. . . ... ... .. .... .... .. .
;. 94
. Gra fice : prof. L. Chi~u

Nr. coli de tipar : 6

Bun de t ipar : 20.X Il .1988
Com nr. 80 481/35 071
Combina t JJl p ollgrafi c
,,Casa ;:;cintei i"
P iata Scinteii. nr 1
Bucure?tr ~
REPUBLICA SOCIA LISTA
ROMANIA
\