curs 1 - 4 oct

sistemul digestiv
dezvoltarea cav seroase
firmare m diafragm
peritoneu

cavitatile seroase incep sa se formeze incepand cu sfarsitul S3 si inceputul S4.

se formeaza disc embrionar trilaminat.
mezodermul e format din: un seg situat langa linia mediana=mez paraaxial; un seg in
partea lat=mez placii lat; zona de leg=mez intermed.
la nivelul mez placii lat apar niste spatii care treptat conflueaza si form o cavit mai
mare- viitoarea cav embrionara aflata in comunicare cu cav externa.
peretii cav trunchiului embrionar cresc, are loc plierea cranio-caudala, are loc
proeminenta primordiilor si vor fuziona si astfel se form cav intraembrionara

formarea diafragmului: sept transvers- in dreptul somitelor cervicale 3,4,5. formarea

plamanilor det deplasarea inferioara a septului a.i. ajunge in dreptul primei vertebre
lombare. septul transvers nu separa complet, raman niste santuri mari=canale
pericardoperitoneale pe toata lungimea trunchiului embrionar din portiunea caudala a
intest sup pana in portiunea terminala a intest inf. in spatiile periperi din intest sup
pleaca mugurii resp care se dezv inferior craniocaudal si spre lateral. evolutia in dezv
plamanilor e rapida, spatiul pe care il ocupa e mic si forteaza intrarea in mez
dorsolateral a tr embr
se formeaza plici pleuropericardice ce se gasesc dorsolateral, in ele se afla vasele
cardinale comune si str nervoase (nn frenici). plicile pleuropericardice se dezv spre
medial si in final fuzioneaza. fiecare plica e form din doua lamele (membr
pleuropericardice) intre lamele patrund mioblasti ce vor realiza componenta
musculara
in partea ventrala, prin cresterea mugurilor pulm apar plicile semilunare care vor
evolua spre linia mediana si fuzioneaza cu septul transvers ce constituie centrul
tendinos al diafragmului iar plciile pleuropericardice fuz cu mezoul dorsal si intre ele,
toate contribuind la form diafragmului
mioblastii din mezoul dorsal vor crea stalpii diafragmatici

viscerele embr aflate in formare sunt legate de peretii trunchiului prin doua mezouri:
mezoul dorsal ce se gaseste aproape pe toata lungimea intestin primitiv; al doilea
mezou se gaseste doar in partea caudala a intest sup si pana in dreptul seg intest
 din care se form duodenul sup. el se afla la lim dintre cav tor si pediculul sacului
vitelin
prin aceste meozuri ajung vasele si nervii care deservesc diverse seg abd

din mez somatic se form componenta parietala a seroaselor, iar din cel splanhnic se
form compon viscerala a seroaselor. intre ele se form cav pleurala si peritoneala
cav abd e inchisa sup de m diafragm, inf e inchisa de 2 diafragme musc: perineala si
urogenitala. e form din cav abd si cav pelvina. limita de separatie e linia terminala.
limita pleaca de la promotor, se continua cu sacrate, eminente iliopectinee, creasta
pe
viscere intraperitoneale, extra
organe acoperite fete= partial intraperitoneale
lichidul peritoneal: sange-hemoperitoneu, aer-pneumo, puroi-pio, lichid seros-lichid
de ascita
reflexii alenperitoneului din cel parietal pe visceral realiz: mezoul, ligg, fascii de
coalescenta, omenturi
mezouri-pliuri peritoneale ce leaga un viscer de un perete. fiecare mezou are o
radacina, locul unde se face reflexia, o margine libera(la nivelul organului), doua
codite intre care se gasesc vase gg fibre nerv, plexuri nerv
ex: mezenter, mezoovar, mezoapendice, mezocolon
ligg=leaga fiebun viscer de un perete, fie 2 organe vecine. alc din 2 foite intre care
gasim tes conj (lig procoronar al ficatului), vase de sange (diabet gastrocolic), ducte
rezultate din degenerare: lig falciform unde gasim lig rotund al ficatului rszultat din
vena ombilicala
omenturile=pliuri perit, 2 tipiri: micul si marele omentum
omentul mic dispusbintre mica curbura gastrica si hilul ficatului. form din 2 foite ant si
post, intre ele exista ts adipos, vase, arcade arteriale venoase gg limf. i se descriu 3
parti
pars densa dispusa debla jivelul esofagului oe mica curbura pana la
pars ligamentosa intre dioden sup si hilul ficatului. se gasesc in el seg pediculului
hepatic: post vena porta, ant stg artera hepatica proprie, ant dr coledoc
pars flaccida (intre celelalte pars)
omentul mare e pliu perit prezentat ca un sortbpeste colonul transv si ansele intest.
format din 4 foite: cele int vejind in contact indelungat suferind coalescenta
fasciile de coalescenta rezulta in perioada fetala din irma contactului indelungat
dintre foitele perit
in perioada embriofetala nr mezourilor e mai mare
prin credterea inegala a diverselor str, acestea sufera rotatie cubproiectarra unor
viscere impreuna cu mezourile lor pe peretele post unde rwaliz colescenta cu
peretele post
duodenul initial era legat de peretele post prin mezoduoden.nintre foitele luise dzv
pancreasul. cresterea jbegala a stomacukui: perete post creste mai mult si det roratia
stomacului si duodenuluis pre dreapta det alipirea mezoduodenului de perit post slcu
formarea fasciei de coalescenta TRAITZ
colonil ascend impreuna cu mezoul lui se deplaseaza spre dreapta, sebalipeste de
perit post formand fascia de coalesc TOLDT 1
 colonil desc e proiectat la stg pe peretele post si contactul cu perit parietal post duce
la fascia TOLDT 2