Piee financiare internaionale

Principalele cauze ale mobilitatii internationale a capitalurilor

Intensitatea i extensiunea fluxurilor internationale de capital, alaturi de tendinta catre

liberalizare a pietelor financiare nationale, precum i absenta controalelor nationale asupra
capitalului sugereaza o schimbare in ceea ce privete directia de orientare a fluxurilor de
capital in mediul global. De-a lungul timpului capitalul a circulat pretutindeni, iar intensitatea
investitiilor a dobandit o importanta economica majora, atat pentru tarile investitoare cat i
pentru cele debitoare. Economiile capitaliste contemporane sunt economii monetare
caracterizate prin libera circulatie a capitalului, pietele de capital exercitand la randul lor o
puternica influenta asupra structurilor economice ale fiecarei tari.
Cauzele care genereaza fluxurile internationale de capital sunt diferite, in functie de
forma de manifestare a acestora. Principalul motiv pentru care se efectueaza investitii de
portofoliu peste hotare este acela de a obtine venituri relativ mai mari, in alte tari, de pe urma
obligatiunilor, bonurilor de tezaur i a altor titluri de valoare, emise de alte state i
achizitionate de nerezidenti, sau obtinerea de catiguri de pe urma cumpararii de actiuni ale
unor intreprinderi din alte tari. Aceasta explicatie simpla nu reuete insa, sa clarifice un alt
aspect care are loc in practica - i anume fluxurile reciproce de investitii de portofoliu care au
loc intre tari i care par a nu mai respecta regula diferentierii marimii veniturilor. Pentru a
explica aceste fluxuri de investitii, este nevoie sa introducem in analiza un alt factor, anume
notiunea de risc aferent investitiei. Astfel, investitorii nu cauta numai maximizarea ratei
profitului, ci i diminuarea riscului aferent plasamentului de capital. Astfel, este perfect
valabila regula conform careia investitorii sunt dispui sa accepte un risc mai mare, dar numai
in conditiile obtinerii unor profituri mai mari. Insa, daca, pe piata se inregistreaza mari
fluctuatii ale cotatiilor, legislatia in domeniu din tara-gazda a investitiei este neclara,
schimbatoare sau chiar neadaptata noilor cerinte ori functionarea sistemului bancar lasa de
dorit, sau daca exista posibilitatea ca veniturile sa nu fie cele ateptate, este foarte probabil ca
fluxurile de investitii sa se reorienteze catre alte regiuni. Pe de alta parte, multi investitori
prefera sa-i diversifice portofoliul de titluri de valoare, investind in diferite state, unii fiind
ghidati in deciziile lor de principii subiective sau de influente cu caracter noneconomic.
ntr-o acceptiune larga, motivele pentru care se realizeaza investitii straine directe, peste
hotare sunt asemanatoare celor care determina investitiile de portofoliu - realizarea unor
venituri mai mari decat in tara de origine, sau posibilitatea de a beneficia de pe urma unor
 Piee financiare internaionale

conditii relativ mai favorabile catigului, in comparatie cu cele din tara de origine, principiul
diversificarii plasamentelor, diminuarea riscurilor, precum i altele. Este deja recunoscut ca
firmele care au o puternica orientare internationala fie in privinta activitatii lor de
comercializare, fie in activitati de productie i cercetare-dezvoltare, sunt mai profitable i
inregistreaza o stabilitate mai mare a marimii profiturilor decat firmele care nu desfaoara
activitati internationale de acest gen.1 Dar aceste argumente nu ofera o solutie pentru
urmatoarea intrebare: de ce rezidentii unei anumite tari nu imprumuta capitalul necesar din
exterior, urmand sa investeasca ei inii in propria economie, mai curand decat sa accepte
investitiile directe provenite din exterior? Raspunsul la o astfel de intrebare este destul de
complex. Unul dintre cele mai importante argumente care raspund la intrebare, este cel al
existentei firmelor mari sau foarte mari, care actioneaza pe piete dominate de concurenta
monopolistica sau de oligopol i care detin un anumit portofoliu unic de cunotinte aplicabile,
in domeniul productiei sau al cercetarii-dezvoltarii, au unele abilitati specifice in domeniul
managementului, experienta necesara, in activitatile extinse, pe taram international i pe piete
mari. Asupra tuturor acestor elemente particulare firma din strainatate dorete sa-i mentina
controlul direct, in timp ce tara gazda le considera oportune, intr-o anumita perioada de timp,
indispensabile intr-o anumita ramura economica. In astfel de conditii, multe firme in diverse
domenii, realizeaza integrarea activitatilor lor pe orizontala, obtinand peste hotare, tipuri de
bunuri diferentiate de cele produse in tara de origine.
Alte firme multinationale efectueaza investitii directe de capital in strainatate, cu
scopul de a obtine controlul asupra unor materii prime de baza sau produse intermediare, in
acest fel, realizand un lant neintrerupt de procese tehnologice i proceduri care le permite
diminuarea costurilor de productie i comercializare. Aceasta reprezinta integrarea pe
verticala a activitatilor firmei, o forma a investitiilor directe in strainatate, mult practicata in
relatiile firmelor din tarile dezvoltate cu tarile in curs de dezvoltare.
Multe dintre firmele multinationale recurg la aceasta forma de investitii, pentru a evita
barierele in calea comertului sau pentru a beneficia de pe urma unor facilitati acordate
investitorilor straini de guvernele statelor gazda. Exemple de investitii directe care ar putea fi
incadrate in categoria celor care doresc sa evite barierele in calea comertului sunt cele facute,
de-a lungul ultimelor decenii, de firmele americane sau japoneze, in Uniunea Europeana, in
special in ramuri industriale, iar pentru cele privind facilitate oferite investitorilor, investitiile
directe efectuate de diferite corporatii din tari dezvoltate, in state in curs de dezvoltare.

1 Salvatore, D., International Economics, apud Postelnicu, C., Adina Rus, Coordonate ale Economiei Internationale,
Editura Casa Cartii de tiinta, Cluj-Napoca, 2007, p.80
 Piee financiare internaionale

Nu sunt de ignorat investitiile directe efectuate de marile firme multinationale, in

strainatate, pe piete dominate de concurenta de oligopol, din motive strategice, adica pentru a
participa la impartirea profiturilor, pe acea piata, a achizitiona activele considerate strategice
ale altor firme din statele-gazda sau pentru a evita in perspective concurenta.
Destul de numeroase se dovedesc a fi punctele de vedere care doresc sa surprinda
cauzele multinationalizarii firmelor, precum i scopul urmarit de catre cei care investesc peste
hotare. Aceste aspecte ne ajuta sa distingem un criteriu de organizare al corporatiilor, i
anume, eel al scopului urmarit de investitiile directe in strainatate.
Consideram ca scopul in care se efectueaza o anumita investitie peste hotare este de
natura sa influenteze, intr-o oarecare masura, insai fonna de existenta de organizare a unei
corporatii multinationale. Exista patru mari categorii de investitori peste hotare.
Prima este cea a "cautatorilor de resurse". Aceasta categorie de intreprinderi investesc
peste hotare, cu scopul de a exploata anumiti factori de productie, la un cost mai mic decat eel
care ar putea fi obtinut in tara de origine. Telul firmelor este ca, pe aceasta cale, a exploatarii
unor resurse din strainatate la costuri mai mici, sa devina mai profitabile, mai competitive pe
pietele pe care le detin. Dupa caracterul resurselor pe care cauta sa le exploateze, exista trei
grupuri de firme investitoare in strainatate. Primul grup este cel alcatuit din firmele care cauta
materii prime de baza, in al doilea grup, sunt cuprinse firmele care cauta in strainatate, sa
exploateze forta de munca mai ieftina, decat cea din statul de origine. Al treilea grup de
investitori este format din firmele care cauta sa obtina tehnologii superioare, un management
superior i experienta in marketing.
A doua categorie este cea a "cautatorilor de piete" - firme multinationale care investesc
intr-o anumita tara sau regiune, cu scopul de a-i mari vanzarile destinate statelor in care au
investit sau celor vecine i, prin aceasta, de a sustine i dezvolta o piata deja existenta sau de a
cuceri altele noi.
A treia categorie de investitori este cea a "cautatorilor de eficienta". Motivul pentru care
firmele multinationale efectueaza astfel de investitii este de a optimiza structura retelei de
filiate, infiintate fie cu scopul exploatarii de resurse, fie pentru mentinerea i consolidarea
pietelor.
In sfarit, a patra categorie de investitori este cea a "cautatorilor de active strategice",
alcatuita din acele firme care efectueaza investitii directe, cu scopul de a obtine active ale
altor firme straine, urmarind pe aceasta cale sa-i promoveze obiectivele strategice, in special
in ceea ce privete creterea competitivitatii lor internationale.
 Piee financiare internaionale

Factori determinanti ai fluxurilor financiare internationale

Factorii care determina formarea i dinamica fluxurilor financiare, indiferent ca ne

referim la coordonata economiei nationale sau la cea internationala, sunt, in esenta,
asemanatori, avand doar grad i sfera de aplicabilitate diferite, la nivel de companie, industrie,
economie ori regiune. Uneori, insa, apar diferente intre factorii care dinamizeaza cele doua
componente esentiale ale fluxurilor de capital, fluxurile in cautare de investitii directe i cele
in cautare de investitii de portofoliu. Trebuie, de asemenea, mentionat ca aversiunea,
neutralitatea sau apetenta fata de riscul investitional ale diverilor participanti la fluxuri,
determina, la randul lor, preferinta pentru o forma sau a alta de circulate a capitalului. Nu de
putine ori, mediul de afaceri genereaza noi tipuri de risc care se cer a fi incluse, in pachetul
asociat derularii de afaceri, pe plan national sau international.
Anticiparile investitorilor privind randamentele viitoare, in conditii date de risc al
investitiei, reprezinta criteriul fundamental al mobilizarii alocarii capitalului in diferite regiuni
ale lumii, economii nationale, industrii, companii etc. In conditii de risc similare, investitorul
va alege intotdeauna, investitia care-i va maximiza catigul, intr-un orizont de timp considerat
de el rezonabil. Mai departe, procesul de decizie consta in anticiparea randamentelor viitoare
i a factorilor de risc la care este expusa investitia sa. Altfel spus, factorii determinanti ai
micarii fluxurilor financiare reprezinta premisele micro i macroeconomice pe baza carora se
anticipeaza oportunitatile de catig, cu eforturi minime i in conditii de risc controlat.
Dintre aceste premise analizate, rata de cretere economica, la fel ca i potentialul de
cretere a mediului - gazda (regiune, tara, industrie, companie), detine o importanta
covaritoare. Evolutia macroindicatorilor sau microindicatorilor ofera semnale deosebit de
puternice pentru detinatorul de capital, creterea acestora fiind asociata cu dezvoltarea
mediului respectiv implicit, cu rentabilitati ridicate ale titlurilor emise. Fragmentarea
economiei/industriei respective, existenta a numeroi competitori mici i lipsiti de resurse care
ofera posibilitatea creterii, prin achizitii viitoare, sunt criterii de analiza, inainte de a investi,
in economia in cauza.
0 foarte mare importanta este acordata, de catre toate tipurile de investitori,
reglementarilor privind libera circulate a capitalurilor, uurinta repatrierii profiturilor i
dividendelor din tara-gazda. La nivel de industrie, se urmaresc barierele de intrare sau ieire,
in industria respectiva, precum i reglementarile speciale, aplicabile respectivei industrii
 Piee financiare internaionale

(subventii, contingente, licente, elauze contraetuale speciale etc). Intre aceste reglementari,
fiscalitatea i taxele platite sunt elemente de natura sa afecteze rentabilitatea investitiilor i, ca
urmare, diferentele de regimuri fiscale existente intre tari, regiuni sau intre industrii sunt de
natura sa reorienteze fluxurile financiare catre medii mai atractive. Asigurarea unui cadru
fiscal stabil, predictibil i uniform este un determinant esential al micarilor de capital intre
diverse economii sau sectoare de activitate.
Angajamentul i determinarea autoritatilor responsabile, in domeniul respectarii i
protejarii proprietatii i intereselor investitorilor, calitatea reglementarilor privind regimul
juridic al investitiilor, mecanisme eficiente de realizare i de lichidare a investitiilor sunt, de
asemenea, conditii esentiale pentru atragerea fluxurilor de capital. De asemenea, coerenta i
stabilitatea cadrului legal aplicarea corecta a legislatiei reprezinta un criteriu decisiv in
alocarea fluxurilor de capital. La randul sau, stabilitatea politica i sociala, dar i cea
economica, atat regionala, cat i specifica unei industrii sau unui sector, reprezinta un factor
important care poate afecta, in mod direct, rezultatele generate de catre orice tip de investitie.
Reducerea incertitudinilor mediului economic (stabilitatea preturilor, a ratelor
dobanzilor, a cursului de schimb) reprezinta conditia esentiala, pentru a demara analiza
oportunitatii investitionale, in acel mediu Daca, dimpotriva, impredictibilitatea evolutiei
acestuia este mare, ca urmare a unei accentuate instabilitati, alternativele de investire pe care
le are la dispozitie detinatorul capitalului nu mai sunt comparabile i, ca urmare, fluxurile de
capital ii gasesc alta destinatie. Doar cu titlu de exemplu, mentionam ca tarile care au
mentinut regimuri de rate de schimb fixe au devenit mai interesante pentru investitori, datorita
transferului riscului de volatilitate al ratei de schimb - eel putin pentru o perioada scurta de
timp - de la investitori catre guvern.
Intentia de diversificare a riscului bazata pe un set larg de oportunitati de investire
este, de asemenea, un stimul foarte puternic al antrenarii fluxurilor financiare internationale.
Pentru a profita fie de randamente crescut,e in anumite economii/industrii/companii, fie de
riscuri scazute, investitorii acorda o importanta insemnata imaginii tarii sau firmei gazda,
propagata in mediul de afaceri sau, mai exact, modului in care sunt promovate eforturile i
reuitele sale, in mediul investitorilor straini. Comunicarea redusa cu mediile externe creeaza
nesiguranta i incertitudine, in randul investitorilor, tinandu-i la distanta i ingreunandu-le
accesul. O strategie de comunicare opusa trezete interesul, pentru a fi mai atent analizata i
inclusa in planurile de prospectare viitoare ale investitorilor.
n aparenta, determinantii economici, care, pentru investitiile straine directe, joaca un
rol important, par sa nu fie in aceeai masura sau chiar deloc evaluati de catre investitorii
 Piee financiare internaionale

straini de portofoliu. In realitate, aceasta teorie este discutabila. Astazi, mediul investitional
este convins ca investitiile de portofoliu devin o sursa durabila de finantare a economiei, acolo
unde exista oportunitati durabile pentru investitii directe. Cu alte cuvinte, chiar daca se fac pe
orizonturi de timp diferite i cu instrumente diferite, analizele oportunitatii de investire, atat
pentru investitiile strategice, cat i la cele de portofoliu, au numitor comun. De altfel, in
strategia investitorilor institutionali investitia directa este, de multe ori, precedata de o
investitie de "testare a economiei" (capitalul de risc); iar investitia de portofoliu este frecvent
atrasa de un ritm alert de afaceri sustinut de investitiile directe. Invers, un cadru institutional i
de afaceri stimulativ pentru investitia de portofoliu d siguranta investitiei directe.
Astfel, pentru investitiile straine directe realizate in scopul rationalizarii productiei sau
stabilirii unei baze de export, intr-o tara straina, costul i abilitatile fortei de munca, stadiul
infrastructurii fizice i de comunicatii, localizarea geografica a tarii - gazda, in raport cu
pietele tinta, precum existenta unor acorduri bilaterale, regionale sau internationale, incheiate
de aceasta cu strainatatea; sunt de importanta majora. Totodata, dimensiunea pietei locale
joaca un rol determinant, pentru investitiile straine in cautare de noi piete. Pentru investitiile
straine de portofoliu, aceste elemente nu sunt, insa, intotdeauna, determinante pentru
localizarea lor.
Pentru investitiile straine directe cauzele sunt determinate i de existenta unor atuuri
economice (brevete, know how, expertiza comerciala i manageriala, etc.) pe care
intreprinzatorii ce le detin doresc sa le fructifice, pe piete, sau de surse de factori de productie
diferite fata de cele existente, in tara de origine. Aceste tip de investitii, deoarece implica
legarea de cicluri tehnologice cu durate cel putin de ordinul anilor, nu sunt foarte sensibile, la
evolutiile macroeconomice pe termen scurt i, ca atare, nu sunt susceptibile de a prezenta o
volatilitate ridicata.
Fata de conditiile necesare investitiilor directe, pentru cele de portofoliu trebuie
indeplinite anumite premise specifice, precum un anumit nivel de capitalizare i lichiditate a
pietei locale i potentialul ei de cretere care se situeaza, pe primele locuri pe lista punctelor
forte vizate de investitiile de portofoliu.
Existenta functionalitatea unei piete bursiere performante este un determinant
definitoriu al transferurilor de capital. Este, insa, recunoscut faptul ca, in cele mai multe dintre
cazuri, premisele de baza ale investitiilor directe sunt de natura sa catalizeze indeplinirea
conditiilor mentionate, pentru realizarea investitiilor de portofoliu. Motivatia clasica a
investitiilor internationale de portofoliu este aceea a perspectivei obtinerii unor randamente
 Piee financiare internaionale

superioare celor obtinute, in tara de origine. In realitate, investitorii au in vedere un numar

mult mai mare de variabile, unele chiar de ordin subiectiv.
In plus fata de aceti factori endogeni, sunt i anumiti factori exogeni, ciclici i
structurali, care influenteaza micarea i evolutia fluxurilor de capital. Dintre cei ciclici,
putem mentiona modul in care declinul ratelor dobanzilor reale, la nivel mondial din anii '90,
a "impins" investitorii catre pietele emergente. Acestora li s-a mai adaugat i faptul ca politica
de acordare a creditelor externe s-a imbunatatit, ca rezultat al restructurarii datoriei externe,
pentru un mare numar de tari in curs de dezvoltare. Fortele externe structurale au inceput sa
functioneze, odata cu aparitia a doua cai de dezvoltare, in structurile financiare ale tarilor
exportatoare de capital: reducerea costurilor de transfer, tranzactionare, comunicare i
liberalizarea conturilor de capital. Acestea au condus la creterea disponibilitatii capitalului
privat de traversare a granitelor, pentru gasirea de oportunitatii de investitii. Scaderea
costurilor de comunicare i de tranzactionare, gradul crescut de acces la informatii au
determinat companiile sau institutiile sa investeasca, in afara granitelor geografice.
In cazul pietelor monetare, pe termen lung, fluxurile internationale de capital se
orienteaza catre plasamente situate, in tari cu rata mai inalta a dobanzilor. Pe termen scurt, este,
insa, posibil ca modificari anticipate ale cursurilor de schimb sa prevaleze, in luarea deciziilor
asupra diferentelor dintre ratele dobanzilor, astfel incat fluxurile de capital sa se indrepte i
spre tari cu rate ale dobanzilor mai scazute.

Consecintele micrilor internaionale de capital

Consecintele fluxurilor internationale de capital sunt multiple i in forme extrem de

variate, in functie de premisele mediului cu care interfereaza.
Probabil, cea mai importanta consecinta a mobilitatii fluxurilor financiare
internationale consta in alocarea capitalului catre cele mai productive utilizari posibile,
deoarece capitalul este, intotdeauna, in cautare de medii propice de multiplicare, care ofera
cele mai bune randamente posibile pentru detinatorii acestuia. In ceea ce privete alocarea
capitalului, principiul costului de oportunitate folosit, pentru analiza alternativelor de
investitie, in conditii comparabile de rise, functioneaza cu o forta implacabila. Daca
randamentele obtinute sunt inferioare celor estimate a se obtine din alte proiecte de investitii
sau din aceeai categorie investitionala, dar, in alt mediu economic, capitalurile nu ezita sa
 Piee financiare internaionale

"migreze", in cautare de randamente maxime, asanand", astfel, economia de activitati slab

productive, finantandu-le i asigurand un efect de levier pentru cele mai productive dintre
acestea.
In stransa legatura cu acest aspect, reducerea costului fmantarii devine, astfel, o alta
consecinta a micarilor de capital, reprezentand o sursa de finantare a dezvoltarii economice
pe care nici o tara, iar, la nivel microeconomic, nici o companie nu-i permite, astazi, sa o
neglijeze. Urmare a acestor fluxuri, companiile pot finanta proiectele de investitii sau de
dezvoltare, intr-un mod mai putin costisitor fata de alternativa clasica a creditului bancar sau
chiar fara nici un alt cost decat eel al reducerii actionariatului, cu conditia de a convinge pe
administratorii fondurilor ca vor oferi randamente atractive.
Fluxurile de capital, odata stabilizate intr-un anumit mediu, sunt, de regula, insotite de
importuri de tehnologie i catiguri de productivitate a muncii. Aceasta afirmatie este valabila,
indeosebi, in cazul investitiilor directe, dar i in cazul investitiilor de portofoliu, atunci cand
fondurile atrase sunt directionate de catre beneficiari catre astfel de domenii.
Nu in ultimul rand, fluxurile fmanciare atat pentru a fi prezente, cat i pentru a ramane
stabile, obliga economia gazda sa faca progrese, in imbunatatirea guvernantei corporatiste i a
mediului de afaceri. Principiile guvernantei corporatiste includ urmatoarele directii: protectia
actionarilor, transparenta i informarea continua a investitorilor privind activitatea companiei
i strategia acesteia, responsabilitatea consiliilor de administratie. Importanta implementarii
guvernantei corporatiste este esentiala, in atragerea unor investitori importanti. Astfel, in
ultimul an, fondurile de pensii din America i-au reorientat plasamentele catre companii care
implementasera principiile guvernantei corporatiste.2
Fluxurile internationale de capital pot avea efecte pozitive asupra dezvoltarii
economice i bunastarii, prin mai multe mecanisme:
- fluxurile de capital materializate in investitii directe permit tarilor receptoare sa ii
modernizeze i diversifice economia, iar investitorilor sa realizeze profituri mai mari;
- fluxurile de capital care iau forma investitiilor de portofoliu permit investitorilor o
diversiflcare (i deci, in principal, o diminuare) a riscurilor.
n situatia in care fluxurile internationale de capital fmanteaza deficite ale contului
curent, pot exista doua tipuri de efecte favorabile:
a) atunci cand imprumutul servete la finantarea unei investitii al earei randament este
superior costului reprezentat de serviciul datoriei;

2 Revista Saptamana financiara, 12 iunie 2006, p 10

 Piee financiare internaionale

b) atunci cand acordarea sau solicitarea de imprumuturi au drept scop modificarea

(amanarea, franarea sau accelerarea) consumului.
Ceea ce trebuie subliniat in legatura cu cele doua situatii de mai sus este caracterul de
posibilitate, deci nu de certitudine. De exemplu, o tara poate face imprumuturi pentru
investitii productive dar rezultatele obtinute fie nu satisfac calitativ sau din punctul de vedere
al pretului, fie ca are o loc o modificare a cererii, nu mai permit volumul de operatiuni
scontate. In acest caz, serviciul datoriei poate deveni prea impovarator i tara respectiva se
poate confrunta cu dificultati de piata a datoriei. Circulatia capitalurilor presupune insa i o
serie de consecinte care pot deveni riscante, pentru evolutia mediului economic in care se
realizeaza acestea i necesita elaborarea unor masuri de contracarare a acestor riscuri. Apare
astfel, riscul de majorare excesiva a volumului creditului, care, pentru a nu crea dezechilibre
economice, trebuie contracarat printr-o orientare prudenta a politicii fiscale, prin crearea unui
sistem bancar solid cu standarde prudentiale ridicate. Infuziile masive de capital pot totui, sa
genereze o expansiune excesiva a cererii agregate i supraincalzire macro economica, cu
efecte negative asupra sectorului fmanciar. Mai mult, distorsiunile microeconomice pot
amplifica fluxurile de capital i impactul lor asupra economiei.
Supraincalzirea se poate manifesta sub forma presiunilor inflationiste, aprecierii ratei
de schimb sau largirii deficitelor contului curent. Banca Mondiala3 - folosind un grup de 20 de
tari in curs de dezvoltare care au primit fluxuri masive de capital - arata ca, in anii '90 ai
secolului trecut, acestea au evitat, in mare masura, situatia supraincalzirii macroeconomice.
Chiar in cazul in care o anumita variabila economica s-a micat, intr-o directie
asemanatoare cu cea anticipata, ca urmare a presiunilor crescande asupra cererii agregate, un
asemenea comportament nu este in mod necesar, datorat intrarilor de capital.
0 cretere a deficitului contului curent a fost simptomul general al supraincalzirii
inregistrate de cele mai multe tari din grupul aflat in studiu. Raspunzand modelului economiei
deschise, contul curent s-a deteriorat, datorita creterilor raportului procentual al investitiilor
i consumului fata de PIB, la nivel mondial. 4. In ce privete impactul capitalurilor asupra
sectorului flnanciar intern, fara indoiala ca fluxurile de capital afecteaza sistemul fmanciar
care le intermediaza. Ele au, de exemplu, doua efecte majore asupra sistemului bancar intern:

3World Bank - Private Capital Flows to Developing Countries: The Road to Financial Integration - Oxford University Press,
New York, 2000, p.56-58
4 In acest sens, criza asiatica a aratat ca supraconsumul este la fel de problematic, cum sunt i suprainvestitiile.
Investitiile de proasta calitate determina vulnerabilitati economice grave, deoarece nu contribuie la capacitatea
productiva de viitor sau la plata datoriei externe. Productivitatea scazuta a investitiilor a rezultat i din sectoarele
financiare insuficient supravegheate, din managements slab al riscului sau datorita problemelor imprumuturilor.
 Piee financiare internaionale

1. n primul rand, intr-un regim al ratei de schimb fixe, deficitul fiscal - care
include tranzactii financiare ale bancii centrale i ale altor institutii financiare
publice implicate, in taxe i subventii - create ca rezultat al unei politici de
sterilizare prin care se vand obligatiuni nationale purtatoare de randamente
ridicate i se cumpara active externe purtatoare de dobanzi mai scazute;
2. in al doilea rand, sistemul fmanciar poate deveni mai vulnerabil, datorita
creterii volumului de credite, exacerband, astfel, necorelarea ca termen -
scurt/mediu/lung dintre activele i pasivele bancare, reducandu-se, in acest
mod, calitatea imprumuturilor. Sporirea apelului la imprumuturi bancare a
reprezentat un rezultat generalizat al influxurilor de capital, iar vulnerabilitatea
sectorului fmanciar a crescut, datorita maririi costurilor creditelor pana la
niveluri ce s-au dovedit, in final, nesustenabile.
Distorsiunile microeconomice pot, in plus, exacerba impactul negativ al fluxurilor de
capital in economie, demonstrand ca o tara in dezvoltare poate trece de la o faza de cretere
economica inaintea unei crize financiare, la o faza de profund declin al activitatii, dupa criza.
In mod special, fluctuatiile ciclului economic pot fi amplificate - pe fondul intrarilor masive
de capital - de rigiditatea preturilor i salariilor, de informatiile asimetrice din sectorul bancar
intern sau international, de urmarirea i organizarea inadecvata a institutiilor financiare, de
piete de capital nesigure i de reforme cu nivel redus de credibilitate sau aplicabilitate.
In cursul anilor '90 ai secolului trecut, unele tari in curs de dezvoltare au fost, insa,
capabile sa depaeasca marea majoritate a simptomelor supraincalzirii economice. Astfel, nu
toate tarile care au inregistrat o cretere a volumului de creditare au sfarit prin a avea un
sistem fmanciar slab. Fluctuatiile ciclului economic au fost, de asemenea, diferite de la o tara,
la alta, iar, prin politicile aplicate, unele state au evitat consecintele teoretice ale intrarilor
masive de capitaluri.