PROCEDURILE DE ADOPTARE A ACTELOR JURIDICE ALE UE

Procedurile speciale -2 la numar

Sediul materiei:

1) Partea a6-a - intitulata Dispozitiile institutionale si financiare, Titlul 1, Cap 2 - actele jurid ale
UE, proceduri de adoptare si alte dispozitii - TFUE

2) Art 289 alin 1 TFUE: Procedura legislativa ordinara consta in adoptarea in comun de catre
Parlam Europ si Consiliu a unui regulament, a unei directive sau a unei decizii, la propunerea
Comisiei. In cazurile specifice prevazute in tratate, adoptarea unui regulament, a unei directive
sau a unei decizii de catre Parlam European, cu participarea Consiliului sau de catre Consiliu cu
participarea Parlamentului European constituie o PROCEDURA LEGISLATIVA SPECIFICA.

Prin urmare, retinem ca procedurile de adoptare a actelor juridice ale UE sunt:

a) procedura legislativa ordinara

b) procedurile legislative speciale

PROCEDURA LEGISLATIVA ORDINARA

- Art 294 TFUE - procedura legislativa ordinara ( fostul art 251 din Tratatul de Instituire a CE )

In toate cazurile in care tratatele UE fac trimitere la procedura legislativa ordinara, pt adoptarea
unui act se vor aplica prevederile art 294 din TFUE.

Initiativa legislativa apartine COMISIEI. Fac exceptie domeniile in care tratatul prevede altfel, in
special fiind vorba despre domeniul privind cooperarea judiciara in materie penala si cooperarea
politieneasca. Atata timp cat Consiliul nu a luat o hotarare cu privire la initiativa legislativa,
Comisia isi poate modifica propunerea pe tot parcursul procedurilor care duc la adoptarea unui
act al uniunii.

Procedura se deruleaza in 4 etape distincte:

1) Prima lectura

Dupa primirea propunerii legislative de la Comisie, Parlam European adopta propria pozitie in
raport cu aceasta, o pozitie pe care o transmite Consiliului. Acesta din urma, in cazul in care
aproba pozitia Parlam European, adopta actul cu formularea care corespunde opiniei Parlam
European. In situatia in care opinia Parlam nu e aprobata de Consiliu, acesta adopta propria sa
opinie in prima lectura si o transmite Parlam European. Tot odata, Consil informeaza Parlam
European cu privire la motivele care au determinat adoptarea opiniei sale in prima lectura si tot
aici intervine Comisia care la randu-i informeaza Parlam European privitor la opinia sa fata de
pozitia Consiliului.

2) A2-a lectura

In cazul in care in termen de 3 luni de la data transmiterii pozitiei Consiliului in prima lectura,
Parlam Europ aproba pozitia Consiliului sau nu se pronunta (aprobare tacita) actul respectiv se
considera adoptat cu formularea care corespunde pozitiei Consiliului. In situatia in care Parlam,
cu majoritatea membrilor respinge opinia Consiliului, actul propus e considerat ca fiind
neadoptat.

Exista si o a3-a posib pe care o are Parlam in aceasta etapa: - colegislativul sau propune cu
majoritatea membrilor sai unele modificari ale opiniei Consiliului. In acest caz textul asa cum
este modificat se transmite Consiliului si Comisiei care emit un aviz cu privire la aceste
modificari. In termen de 3 luni de la primirea modificarilor Parlam European, Consil hotaraste cu
majoritate calificata aprobarea modificarile iar actul e considerat ca fiind aprobat. Exista insa
prevazuta si posibilitatea ca modificarile Parlam sa nu fie aprobate de catre Consiliu, caz in care
presedintele acestuia (a Consil), in consens cu presedintele Parlam Europ convoaca Comitetul de
Conciliere in termen de 6 saptamani.

Tot in aceasta etapa Consiliul hotaraste in unanimitate cu privire la modificarile care au facut
obiectul unui aviz negativ din partea Comisiei.

3) Concilierea

In cazul in care in termen de 3 luni de la primirea modificarilor Parlam European, Consiliul

hotarand cu majoritate calificata nu aproba toate modificarile, presedintele Consiliului, de comun
acord cu presedintele Parlam European convoaca in termen de 6 saptamani Comitetul de
Conciliere.

Acesta ( comitetul ) are in componenta sa membrii Consiliului sau reprezentanti ai acestuia si tot
atatia membrii ai Parlam Europ. Misiunea Comitetului de Conciliere e aceea de a ajunge la un
acord asupra unui proiect comun cu majoritatea calificata a membrilor. Termenul limita in care
Comitetul trebuie sa ajunga la un acord e de 6 saptamani de la data convocarii. Acordul se
realizeaza pe baza pozitiilor exprimate de catre Parlam si Consiliu in cadrul celei de a2-a lecturi.
In cazul in care in termenul prevazut nu se ajunge la adoptarea unui proiect comun, actul este
considerat neadoptat. In acest caz nu se mai ajunge la etapa a4-a.

4) A3-a lectura

Procedura legislativa ordinara continua in cazul in care Comitetul de Concilire in termenul de 6

saptamani a aprobat proiectul comun. Acesta ( proiectul comun) e analizat de catre Consiliu si
Parlam European timp de inca 6 saptamani de la aprobare in vederea adoptarii actului respectiv.
Actul se adopta cu majoritatea voturilor exprimate la nivelul Parlam si cu majoritatea calificata a
voturilor exprimate in cadrul Consiliului.

PROCEDURILE LEGISLATIVE SPECIALE

Sediul materiei:

- Art 294 din TFUE

In cazul in care in situatiile prevazute in tratate un act legislativ face obiectul procedurii
legislative ordinare la initiativa unui grup de state membre sau la recomandarea Bancii Centrale
Europene ori la solicitarea Curtii de Justitie, Comisia isi vede restranse atributiile in sensul ca nu
va mai putea sa isi modifice propunerile pe intreg parcursul procedurii care duce la adoptarea
unui act al uniunii atata timp cat Consiliul nu a luat o hotarare, nici sa informeze Parlam Europ
cu privire la pozitia sa in cazul primei lecturi si nici nu va mai putea oferi un aviz negativ in
situatia celei de a2-a lecturi, ne aflam sub incidenta unor prevederi speciale ale TFUE.

In aceste cazuri, Parlam Europ si Consiliul transmit Comisiei proiectul de act precum si pozitia
lor din prima si a2-a lectura. Avizul Comisiei poate fi solicitat in orice etapa a procedurii, aviz pe
care Comisia il poate emite si din proprie initiativa cand apreciaza ca e necesar.

Tot in cadrul prevederilor speciale Comisia poate face act pt conciliere ? Comisia poate
participa in cazul in care considera ca e necesar la Comitetul de Conciliere. Comisia nu are dr de
vot. Ea ia parte numai pt a da lamuriri daca este cazul.

MAJORITATEA CALIFICATA IN CADRUL CONSILIULUI

Invocata in cazul procedurii legislative ordinare.

Tratatul de la Lisabona modifica si modul de calcul al majoritatii calificate in cadrul Consiliului

precum si sfera de aplicare a acestei majoritati calificate ( domeniile). In acest sens, exista mai
multe prevederi ale tratatului dupa cum urmeaza:

a) pana la 1 noiembrie 2014 se aplica sistemul instituit prin Tratatul de la Nisa - majoritatea
calificata e realizata atunci cand 260 voturi din cele 352 posibile sunt oferite in favoartea
actului propus. Mai mult, statele care au votat pt acel act trebuie sa reprezinte 62% din
populatia uniunii. Aceasta conditie ( 62% ) se prezuma a fiind indeplinita, insa daca un stat
membru solicita verificarea indeplinirii conditiei respective ( 62% ) se va actiona in consecinta
( se va verifica).

b) Cu data de 1 noiembrie 2014, in cazul in care Consiliul nu hotaraste la propunerea

Comisiei sau a Inaltului Reprezentant al uniunii majoritatea calificata se defineste ca fiind =
cu cel putin 72% din membrii Consiliului reprezentand statele membre participante care
reunesc cel putin 65% din populatia uniunii.

Totodata, incepand cu aceasta data, majoritatea calificata va fi definita ca fiind = cu cel putin
55% din membrii Consiliului reprezentand statele membre participante care reunesc cel
putin 65% din populatia uniunii. In acest caz minoritatea de blocare ( cu a3-a sit) trebuie sa
includa cel putin numarul minim de membrii din Consiliu care reprezinta mai mult de 35%
din populatia statelor membre participant, la care se adauga un membru, in caz contrar
majoritatea calificata se considera intrunita.

Cu toate acestea, este prevazuta o perioada de tranzitie pana la 31 martie 2017 cand va exista
posibilitatea ca un stat membru sa solicite aplicarea sistemului de vot prevazut la art 238 din
TFUE. A se vedea art 238 din TFUE.

Este prevazut de asemenea si un mecanism de vot care face aplicarea Compromisului de la

Ioanina. Compromisul permite unui grup de state mai mic decat minoritatea de blocare sa
suspende temporar adoptarea actului respectiv. In aceasta situatie, Consiliul nu va trece la vot ci
va continua sa delibereze pt un termen rezonabil daca solicitarea vine de la un grup de state ce
reprezinta cel putin 75% din nr statelor membre. Incepand cu 1 aprilie 2017, pragul de 75% se
reduce la 55%. In ceea ce priveste sfera de aplicare a majoritatii calificate, aceasta s-a extins cu
44 de domenii astfel.

Continuare - modificari aduse de Tratatul de la Lisabona privind majoritatea calificata in

Consiliu
In ceea ce priveste sfera de aplicare a majoritatii calificate, aceasta s-a extins cu 44 de
domenii. In prezent exista un numar de 85 de domenii pentru care se aplica majoritatea calificata:
serviciile de interes economic general
initiativele cetatenesti
aplicarea regulilor de concurenta in domeniul politicii agricole comune
excluderea unui stat membru din anumite activitati din sfera de aplicare a dispozitiilor cu
privire la dreptul de stabilire
extinderea beneficiului dispozitiilor cu privire la prestarile de servicii, la resortisantii unui
stat tert, stabiliti in Uniune
liberalizarea serviciilor in anumite sectoare determinate
imigrarea si lupta impotriva traficului de fiinte umane
cooperarea judiciara in materie penala
EUROJUST
EUROPOL
masurile necesare pentru utilizarea monedei unice euro
sanatatea publica
fondurile structurale
energia
statutul functionarilor
regimul aplicabil altor agenti ai Uniunii

Prevederi speciale

Art. 294 TFUE contine o serie de dispozitii care nu erau prevazute anterior in TCEE
(Tratatul privind Comunitatea Economica Europeana), alaturi de procedura codeciziei. Astfel, in
cazul in care, in situatiile prevazute de tratate, un act legislativ (= act adoptat portivit art. 289
TFUE) face obiectul procedurii legislative ordinare, la initiativa unui grup de state membre sau
la recomandarea Bancii Centrale Europene ori la solicitarea Curtii de Justitie, Comisia
europeana:
 - nu va mai putea sa-si modifice propunerea pe tot parcursul procedurilor care duc la
adoptarea unui act al Uniunii, atata timp cat Consiliul nu a luat o hotarare,
- nici sa informeze PE cu privire la pozitia sa, in cazul primei lecturi, si
- nici nu va mai putea oferi un aviz negativ in cazul celei de a doua lecturi.
In aceste cazuri PE si Consiliul transmit Comisiei proiectul de act, precum si pozitiile lor
din prima si a doua lectura; avizul Comisiei poate fi solicitat in orice faza a procedurii si poate fi,
de asemenea, emis din proprie initiativa de Comisia europeana. Totodata, Comisia poate sa
participe, in cazul in care considera necesar, la Comitetul de conciliere.

2. Procedura legislativa speciala (numerotare conform cursului anterior)

Art. 289 alin. 2 TFUE - in cazurile specifice, prevazute in tratate, adoptarea unui
regulament, a unei directive sau a unei decizii, de catre PE, cu participarea Consiliului, sau de
catre Consiliu cu participarea PE, constituie o procedura legislativa speciala.
Din interpretarea alin. 3 art. 289 TFUE rezulta ca si actele adoptate in baza procedurii
legislative speciale sunt, de asemenea, acte legislative, deoarece se mentioneaza ca "actele
juridice adoptate prin procedura legislativa constituie acte legislative" (nu se face distinctie intre
cea ordinara si cea speciala).
Actele juridice adoptate la nivelul UE sunt, potrivit art. 288 - 292 TFUE, regulamentul,
decizia, directiva, avizul, recomandarile, actele delegate (toate actele prevazute in art.
mentionate).
Caracteristicile procedurii legislative speciale

pentru adoptarea unui act, prin intermediul acestei proceduri, este net necesara
intrunirea unanimitatii in cadrul Consiliului, precum si obtinerea unei aprobari din
partea PE. Astfel, se poate afirma ca statele membre dispun de un veritabil drept de veto
(ele fiind membre in Consiliu), in timp ce PE dobandeste un rol limitat in comparatie cu
cel detinut in cadrul procedurii legislative ordinare.

spre deosebire de procedura legislativa ordinara, in cadrul careia Comisia are drept de
 initiativa legislativa, in cadrul procedurii legislative special, rolul Comisiei nu mai este
metionat in mod explicit insa, in cazul actelor delegate, acte fara caracter legislativ,
Comisia poate sa obtina delegare pentru modificarea anumitor elemente neesentiale ale
unui act legislativ.

Procedura legislativa speciala se aplica in urmatoarele domenii:

justitie si afaceri interne (Parchetul european, cooperarea politieneasca operationala,

masurile privind pasapoartele, cartile de identitate, permisele de sedere)
buget (resursele proprii, cadrul financiar plurianual)
fiscalitatea (deplasarile de capital catre tarile terte, armonizarile legislative privind
impozitele indirecte)
unele aspecte prevazute in cadrul anumitor politici comune (masurile de mediu avand
natura fiscala, programele de cercetare si dezvoltare tehnologica atunci cand cadrul
plurianual este adoptat potrivit procedurii legislative ordinare, securitatea sociala si
protectia sociala a lucratorilor)
dispozitiile privind alegerea membrilor PE prin vot universal direct (=> Consiliul,
hotarand in unanimitate, in conformitate cu o procedura speciala, si dupa aprobarea PE,
care se pronunta cu majoritatea membrilor ce il compun, stabileste dispozitiile necesare
in acest sens. De asemenea, dupa avizul Comisiei si cu aprobarea Consiliului, PE
hotarand prin regulamente, din proprie initiativa, in conformitate cu o procedura
legislativa speciala, stabileste statutul si conditiile generale privind exercitarea functiilor
membrilor sai)

Asadar, desi nu e intalnita intr-un numar foarte mare de domenii, totusi, procedura
legislativa speciala se regaseste in domenii care prezinta importanta pentru organizarea si
functionarea politicilor si a institutiilor UE.
Prevederile din tratat mentioneaza expresis verbis procedura legislativa speciala precum
si modalitatea de aplicare a acesteia de catre institutiile UE. Dupa cum se poate observa, rolul PE
de legislator in cadrul acestei proceduri este evident insa, in majoritatea cazurilor in care se
aplica procedura legislativa speciala, Consiliul este institutia care are drept de adoptare a
actelor legislative, PE avand rolul numai de a aproba actul in cauza.

Aspecte comune privind procedurile de adoptare a actelor de drept al UE

In cazul in care tratatele nu prevad tipul de act care trebuie adoptat, institutiile aleg acest
act de la caz la caz, cu respectarea procedurilor aplicabile si a principiului proportionalitatii.
Actele juridice se motiveaza si fac trimitere la propunerile, initiativele, recomandarile,
cererile sau avizele prevazute in tratate.
Actele legislative adoptate in conformitate cu procedura legislativa ordinara se semneaza
de presedintele PE si de presedintele Consiliului. Actele legislative adoptate in conformitate cu
procedura legislativa speciala se semneaza de catre presedintele institutiei care le-a adoptat
(presedintele PE sau presedintele Consiliului, de la caz la caz).
Actele legislative se publica in Jurnalul Oficial al UE si intra in vigoare la data prevazuta
in textul lor sau in a XX-a zi de la publicare.
Actele fara caracter legislativ, adoptate sub forma unui regulament, a unei directive sau a
unei decizii (in cazul in care aceasta decizie nu indica destinatarii) se semneaza de presedintele
institutiei care le-a adoptat.