Sunteți pe pagina 1din 10

Ctre:

TRIBUNALUL BUCURETI
Bucuresti, sectorul 3, Bulevardul Unirii nr.37, cod postal: 030823
SECIA A VIII-A CONFLICTE DE MUNC I ASIGURRI SOCIALE

DOMNULE PREEDINTE,

Subsemnatul ........, cu domiciliul din acte ............., cu adresa de coresponden aleas ... adresa
de e-mail: ..........................., adres la care solicit comunicarea tuturor actelor de procedur din
prezenta cauz,
CNP: ............., posesor al C.I. ........., eliberat de ..........., la data .............., pensionar pentru
pierderea capacitii de munc cf. Dosar nr.........din ...............,

n contradictoriu cu

1. CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI BUCURESTI, cu sediul in Bucuresti, Sector 3, Calea Vitan nr. 6, Cod
postal: 031296, Telefon: 021.326.05.56, 031.80.536.43, 031.80.536.44, Fax: 021.326.05.41, E-mail:
bucuresti.secretariat@cnpp.ro

2. CASA LOCALA DE PENSII A SECTORULUI 1 BUCURESTI, cu sediul in Bucuresti, Sector 2, Bulevardul


Lacul Tei nr. 17, Cod postal: 020371, Telefon: 031.805.24.38, Fax: 021.212.03.67, E-mail:
clps1@cnpas.org

3. STATUL ROMN reprezentat prin MINISTERUL FINANELOR PUBLICE, nfiinat prin Hotrrea
Guvernului nr. 34/2009, cu modificrile i completrile ulterioare, cu sediul n Bucureti, str. Apolodor
nr. 17, Adresa Registratur: Bucureti, Sector 5, Strada Apolodor nr. 17, cod postal: 050741, Centrala
telefonic: +4021 3199759 / 2261110 / 2261000, Fax general: +4021 3122509

Avnd n vedere preverile art. art.155 alin.1 si art.201 alin.1 - NC.Pr.Civ., formulez urmtoarea:

CERERE DE CHEMARE IN JUDECATA

prin care solicit Onoratei instane ca, n raport cu prevederile legislaiei in vigoare, pentru
motivele i fa de argumentele expuse mai jos,
s admit prezenta cerere de chemare n judecat si, prin hotrrea ce va pronuna, s dispun:

1. obligarea prtei Casa Locala de Pensii a Sectorului 1 la emiterea deciziei pentru


trecerea de la pensia pentru pierderea capacitii de munc la pensia pentru limit de
vrst;

2. obligarea prtei Casa de Pensii a Municipiului Bucuresti in solidar cu prta Casa


Locala de Pensii a Sectorului 1 si, in subsidiar, a prtului Statul Romn prin Ministerul
Finantelor Publice la plata unei compensaii bneti reprezentnd att daune-interese
moratorii ct si daune morale, in cuantum total de 6.380 lei (1.380 lei d-i. moratorii +
5.000 lei d. morale);

3. plata cheltuielilor prilejuite de aceast judecat.

DOMNULUI PREEDINTE TRIBUNALUL BUCURETI SECIA A VIII-A CONFLICTE DE MUNC I ASIGURRI SOCIALE
Page 1/10
In fapt,
1.
Ca urmare a activitii profesionale ndelungate ........................
Drept urmare, la data de ........ prta Casa Locala de Pensii a Sectorului 1 a intocmit Dosarul de
pensie pentru pierderea capacitii de munc sau de invaliditate nr...............
Pensia a fost stabilit inial (1994) la cca. 680 lei/lun, crescnd in timp (odat cu creterea
general a punctului de pensie) pn la cca. 870 lei/lun (in anul 2016) si cca. 930 lei/lun (in anul 2017).
Ulterior, dup mplinirea varstei de 65 ani ..., mai precis la varsta de ........., avnd o vechime in
munc de cca. 28 ani, la data de ........2016, nregistrat sub nr. ........., subsemnatul am depus la sediul
prtei Casa Locala de Pensii a Sectorului 1 cererea si toate documentele si actele necesare pentru
emiterea deciziei de trecere la pensia pentru limit de vrst.
La data depunerii lor, cererea si anexele ei au fost verificate si admise fr observaii de ctre
funcionarul de la ghiseu si nici ulterior nu s-au emis solicitari scrise/verbale de completare a actelor.

Nici pn in prezent, dupa o ntrziere de cca. 250 zile (aprox. 8,5 luni) prta Casa Locala de
Pensii a Sectorului 1 nu i-a ndeplinit obligaile legale de a emite decizia de pensionare pentru limit de
vrst si de a pune in plat aceast pensie.
n spe, prta Casa Locala de Pensii a Sectorului 1 nu a prezentat nici o justificare a faptului c
nu a luat nici o msur pentru soluionarea cererilor mele i nici nu a furnizat o explicaie cu privire la
ne-emiterea Deciziei de pensionare la mai bine de 8 luni i jumtate dup data depunerii cererii i la mai
bine de 250 zile de la data expirrii termenului de 45 de zile de la data depunerii cererii de pensionare
(....2016) prevzut de art. 106 alin. 1 din Legea nr.263/2010.

Dup depunerea in ziua de ...........2016 a cererii de pensionare si a actelor aferente, datorit


cuantumului mic al pensiei de invaliditate precum si al cheltuielior mari cu familia, cu numeroase
medicamente, cu analize/investigaii costisitoare, cu dese internri in spital, am ateptat cu deosebit
speran si nerbdare mplinirea termenului legal de 45 de zile pentru a primi decizia de pensionare si
noua valoare (mai mare) a pensiei pentru limit de vrst cuvenite pentru ntreaga mea activitate
profesional de cca. 28 ani.
Datorit agitaiei si a tensiunilor psihice si fizice generate de starea de ateptare precum si de
insuficiena fondurilor financiare, pe parcursul anului 2016 am avut unele episoade de ................ ce au
necesitat internarea in spital in regim de urgen.
Mai mult, la data de .......2017, datorit evoluiei bolilor ............., am fost internat si am suferit
o noua operatie ..............., ........ si costuri semnificative.

2.
Cu privire la captul de cerere prin care solicit obligarea prtei Casa de Pensii a Municipiului
Bucuresti in solidar cu prta Casa Locala de Pensii a Sectorului 1 si, in subsidiar, a prtului Statul
Romn prin Ministerul Finantelor Publice la plata ctre reclamant a unor sume de bani cu titlu de
daune-interese moratorii, rezultate din ntrzierea culpabil a executrii obligaiei legale de stabilire
prin decizie a cuantumului pensiei (pn la data de ...............2016 adica ............. + 45 zile) si a punerii
acesteia in plat la termenul precizat in Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice,
respectiv de la data de .......2016.

Subsemnatul art c am suferit un prejudiciu patrimonial (lipsa ndelungat de folosin a


sumelor de bani) rezultat din ne-emiterea deciziei de pensionare i din ne-plata drepturilor bnesti ce
legal mi se cuvin, prejudiciu determinat i cuantificat in ANEXA Nr.2 la prezenta cerere, astfel nct
acesta poate fi pus n sarcina prtei Casa de Pensii a Municipiului Bucuresti in solidar cu prta Casa
Locala de Pensii a Sectorului 1 ca persoan care se face vinovat de producerea n patrimoniul meu a
unui prejudiciu cert, determinat i care rezult din date de calcul ce pot fi verificate i dovedite.

Referitor la daunele-interese moratorii rezultate din ntrzierea stabilirii si plii drepturilor de


pensie, chiar dac decizia de pensionare va fi emis de catre prta Casa Locala de Pensii Sector 1
Bucureti si va fi comunicat reclamantului in viitor, totusi, din acest punct de vedere, reclamantul tot ar

DOMNULUI PREEDINTE TRIBUNALUL BUCURETI SECIA A VIII-A CONFLICTE DE MUNC I ASIGURRI SOCIALE
Page 2/10
suferi un prejudiciu si anume acela generat de lipsa de folosin a sumelor de bani ce trebuiau stabilite
si pltite la timpul lor.

Conform doctrinei juridice, daunele-interese moratorii sunt despgubiri n bani ce reprezint


echivalentul prejudiciului cauzat creditorului prin ntrzierea executrii obligaiei asumate de ctre
debitor. Daunele-interese moratorii nu sunt menite s nlocuiasc executarea n natur a obligaiei i,
ca urmare, pot fi cumulate cu aceasta.
n cazul obligaiilor care au ca obiect o sum de bani (obligaii pecuniare), daunele-interese
moratorii se nfieaz sub forma de dobnzi penalizatoare.

Art. 10. din O.G. nr.13/2011 privind dobanda legala remuneratorie si penalizatoare pentru
obligatii banesti, precum si pentru reglementarea unor masuri financiar-fiscale in domeniul bancar,
publicata in M.Of. Partea I, Nr. 607 din 30.08.2011, prevede c dispozitiile art. 1.535 - Daunele moratorii
n cazul obligaiilor bneti din Legea nr. 287/2009, republicat, sunt aplicabile dobnzii penalizatoare.

Conform celor din ANEXA Nr.2, cuantumul daunelor-interese moratorii, recte ale dobnzii
penalizatoare, calculat pe baza datelor concrete din prezenta spe, este de 1.380 lei.

3.
Cu privire la captul de cerere prin care solicit obligarea prtei Casa de Pensii a Municipiului
Bucuresti in solidar cu prta Casa Locala de Pensii a Sectorului 1 si, in subsidiar, a prtului Statul
Romn prin Ministerul Finantelor Publice la plata ctre reclamant a unor sume de bani cu titlu de
daune morale, invederez instanei opinia judectorilor naltei Curi de Casaie i Justiie - Secia de
contencios administrativ i fiscal care au apreciat c daunele morale reprezint repararea atingerii
aduse existenei fizice a persoanei, a integritii corporale i a sntii, cinstei, demnitii i onoarei,
prestigiului profesional.
Daunele solicitate cu acest titlu se ncadreaz n categoria prejudiciului personal
nepatrimonial, aflndu-ne pe trmul solicitrii reparrii unei suferine psihice, respectiv a reparrii
unui prejudiciu moral.

Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice prevede o serie de drepturi i
obligaii att pentru asigurai i pensionari ct si pentru organismul specializat al Statului Romn,
respectiv Casa Nationala pentru Pensii Publice cu structurile teritoriale din subordine.
Conform celor publicate pe site-ul propriu, Casa Naional de Pensii Publice este instituia
public din Romnia care acord pensii i alte prestaii de asigurri sociale cuvenite persoanelor
cuprinse n sistemul public de pensii i al accidentelor de munc i bolilor profesionale, prin intermediul
caselor teritoriale de pensii.
Ca instituie public autonom cu rol fundamental n susinerea financiar a persoanelor
vrstnice, Casa Naional de Pensii Publice are misiunea de a furniza servicii publice de calitate.

Fa de cele expuse mai sus, este evident c n cazul de fa instana are a se pronuna cu
privire la existena si ntinderea prejudiciului personal nepatrimonial suferit de reclamant, pe de o
parte n legtur direct cu ne-emiterea deciziei de pensionare i cu ne-plata drepturilor bnesti ce legal
i se cuveneau iar pe de alt parte n legtur cu omisiunea casei de pensii de a rspunde solicitrii sale n
termenul de 45 de zile de la data de ..........2016 (termen prevzut expres de art. 106 alin. 1 si alin.4 din
Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice).

Deasemenea, instana trebuie sa constate i existena faptelor ilicite cauzatoare ale


prejudiciului dedus judecii precum si sa identifice persoanele vinovate de producerea acestor fapte.
n acest context, solicit instanei s aib n vedere i s analizeze acele aspecte i mprejurri
relevate de subsemnatul care au legtur direct sau indirect cu procedura de stabilire i plat a
pensiei, cu caracterul acestora de fapte sau acte ilicite, de natur a produce consecinele negative pe
plan personal nepatrimonial invocate mai sus i de a atrage rspunderea pentru acest prejudiciu prtei
Casa de Pensii a Municipiului Bucuresti in solidar cu prta Casa Locala de Pensii a Sectorului 1 si, in
subsidiar, a prtului Statul Romn prin Ministerul Finantelor Publice.

DOMNULUI PREEDINTE TRIBUNALUL BUCURETI SECIA A VIII-A CONFLICTE DE MUNC I ASIGURRI SOCIALE
Page 3/10
Subsemnatul art instantei c, dup expirarea perioadei de 45 de zile n care prta Casa
Locala de Pensii a Sectorului 1 avea obligaia de a soluiona cererea mea de pensionare inregistrata sub
nr. ./...2016, am adresat acesteia repetate solicitri pentru soluionarea situaiei pensiei mele.
In acest sens fac dovada c n perioada de dup expirarea termenului de 45 de zile n care Casa
de pensii avea obligaia de a soluiona cererea de pensionare cu nr. ..../...2016, am trimis mai multe
corespondene de tip e-mail prin care ceream urgentarea soluionrii dosarului meu i menionam
problemele de sntate i financiare cu care m confrunt i mai ales situaia mea de persoan cu
probleme de sntate care necesit o ngrijire special.
Deasemenea am transmis prin e-mail si pot, cu scrisoarea cu Nota inventar si AR confirmare
de primire nr. ........................, Cererea mea din .....2016 iar prin sistemul centralizat de petiti si sesizari
al Casei Naionale de Pensii i Alte Drepturi de Asigurri Sociale a fost transmis petiia nr.
.........../..2017.
Aceste demersuri ale mele au rmas fr rspuns, n condiiile n care am fost nevoit s recurg
la mprumuturi private pentru a face fa cheltuielilor zilnice, mprejurri care au accentuat starea de
stres i au avut consecine negative pe planul sntii fizice i pe planul raporturilor familiale.

Este evident c ntrzierea emiterii i a comunicrii deciziei de stabilire a pensiei pentru limit
de vrst i ne-plat a drepturilor bneti corespunztoare este apt de a produce consecinele negative
invocate in prezenta cauz.
Toate aceste influene i efecte au fost si sunt posibile i in prezent datorit atitudinii si
aciunilor/inaciunilor nelegale, incorecte si neprofesionale a prtei Casa Locala de Pensii a Sectorului
1, care, la mai bine de 8 luni i jumtate dup data depunerii cererii i la mai bine de 250 zile de la data
expirrii termenului de 45 de zile de la data depunerii cererii de pensionare prevzut de art. 106 alin. 1
din Legea nr.263/2010, nu a procedat la emiterea deciziei de pensionare i nici nu a efectuat punerea
in plat a drepturilor mele de pensie, acestea n condiiile n care nu a neles s aduc vreo justificare
cu privire la motivele ntrzierii, toate cele de mai sus justificnd acordarea unor daune morale pentru
efectele morale, psihice i fizice pe care lipsa unor msuri legale le produce (la data sesizrii instanei
reclamantul nu a primit nc nici decizia de pensionare si nici drepturile de pensie cuvenite).

Solicit instanei s constate in cauza de fa existena unui prejudiciu moral, care poate fi
parial acoperit prin despgubirea solicitat, n scopul de a alina, prin mijloace bneti, condiiile de
via alterate ale reclamantului.

Solicit deasemenea instanei s constate c prejudiciul suferit de subsemnatul a constat nu


numai n aspectele materiale reprezentate de drepturile de pensie nencasate ci i ntr-un prejudiciu fr
caracter patrimonial, de natur moral, pentru consecinele i efectele pe care aceast atitudine a
prtei (care nu a neles nici mcar s ofere un rspuns solicitantului cu privire la data estimativ a
soluionrii cererii sale - nu exist vreo rezoluie sau vreo adres de rspuns) le-a avut si le are in
continuare asupra calitii vieii mele n general, aici fiind incluse:

influena negativ a tuturor factorilor enumerai mai jos asupra strii fizice, manifestat n
accentuarea problemelor de sntate prin diminuarea posibilitilor de achiziionare a
medicamentelor i de efectuare a investigatiilor si a tratamentelor necesare meninerii strii de
sntate;
starea de stres psihic provocat de nselarea unei sperane legitime prin de lipsa aciuni si a
rspunsului prtei;
starea de stres din cauza privrii mele i a familiei mele de o surs de venit.

Avnd n vedere cele de mai sus precum si:


consecinele negative pecuniare ale unei asemenea nclcri a drepturilor mele, consecine
amplificate i de situaia mea special, de persoan cu serioase probleme de sntate care s-au
i agravat pe fondul reducerii mijloacelor financiare disponibile;

consecinele negative pe planul raporturilor sociale i familiale ale subsemnatului n legtur cu ne-
emiterea deciziei de pensionare si cu ne-plata la termen a pensiei pentru limit de vrst;

DOMNULUI PREEDINTE TRIBUNALUL BUCURETI SECIA A VIII-A CONFLICTE DE MUNC I ASIGURRI SOCIALE
Page 4/10
mprejurarea ca, prin nsi existena aciunilor/inaciunilor si a faptelor ilicite sesizate mai sus,
reclamantul a suferit si o lezare flagrant si major a demnitii in calitatea sa de cetean si
de corect pltitor de taxe si impozite.

solicit obligarea prtei Casa de Pensii a Municipiului Bucuresti in solidar cu prta Casa
Locala de Pensii a Sectorului 1, si in subsidiar, a prtului Statul Romn prin Ministerul Finantelor
Publice la plata sumei de 5.000 lei cu titlu de daune morale pentru consecinele negative suportate,
sub aspect fizic i psihic prin ntrzierea stabilirii i a plii efective a drepturilor de pensie.

Conform celor din ANEXA Nr.2, cuantumul daunelor-interese moratorii, recte ale dobnzii
penalizatoare, calculat pe baza datelor concrete din prezenta spe, este de 1.380 lei.

Cuantumul total al compensaiilor bneti, reprezentnd att daune-interese moratorii ct si


daune morale, la plata crora solicit, ca prin hotararea ce veti pronunta sa fie obligate prta Casa de
Pensii a Municipiului Bucuresti in solidar cu prta Casa Locala de Pensii a Sectorului 1 si, in subsidiar, a
prtului Statul Romn prin Ministerul Finantelor Publice este de 6.380 lei (1.380 lei d-i. moratorii +
5.000 lei d. morale).

In drept
Prejudiciul reprezinta rezultatele dunatoare persoanei, de natur patrimonial sau
nepatrimonial, rezultate ca efecte ale ncalcarii drepturilor subiective si intereselor legitime ale acelei
persoane.
Conform prevederilor Noului Cod civil n vigoare de la 01.10.2011, art. 998 Cod civil, orice fapta
a omului, care cauzeaza altuia prejudiciu, obliga pe acela din a carui greseala s-a ocazionat, a-l repara,
iar art. 999 Cod civil precizeaza ca omul este responsabil nu numai pentru prejudiciul ce a cauzat prin
fapta sa, dar si de acela ce a cauzat prin neglijena sau imprudena sa.
Rspunderea delictual este reglementat de art. 1349, care stipuleaz la alineatul (1) c Orice
persoan are indatorirea s respecte regulile de conduit pe care legea sau obiceiul locului le impune i
s nu aduc atingere, prin aciunile ori inaciunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor
personae, iar alin. (2) al aceluiai articol prevede c Cel care, avand discernmant, incalc aceast
indatorire rspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat s le repare integral
Totodat, din economia dispoziiilor art. 1357 Cod civil reiese c cel care cauzeaz altuia un
prejudiciu printr-o fapt ilicit, svrit cu vinovie, este obligat s l repare, autorul prejudiciului
urmnd a rspunde chiar i pentru cea mai uoar culp.
Mai mult, din coroborarea art. 1391 cu art. 253 Cod civil, se observ c este reglementat
posibilitatea reparrii patrimoniale chiar i a prejudiciului nepatrimonial, ct i mijloacele de aprare a
drepturilor nepatrimoniale la care o persoan poate recurge.
Susinem, dup opinia noastr, c sunt ntrunite cumulativ condiiile pentru angajarea
rspunderii civile delictuale, respectiv:

a) existena unui prejudiciu


Subsemnatul art c am suferit un prejudiciu patrimonial (lipsa ndelungat de folosin a
sumelor de bani) rezultat din ne-emiterea deciziei de pensionare i din ne-plata drepturilor bnesti ce
legal m-i se cuvin precum si un prejudiciu nepatrimonial (moral) prin nclcarea si desconsiderarea
drepturilor mele fundamentale de cetean european pltitor de taxe si impozite in Romania, drepturi
stabilite prin Constituia Romniei (CR), prin legi organice si prin legi speciale (principiul egalitatii in
drepturi - Art.16 CR, dreptul la viata - Art.22 CR, la ocrotirea sanatati - Art.34 CR, dreptul la munca -
Art.41 CR si dreptul la pensie pentru limita de varsta, dreptul la proprietate privata - Art.44 CR).

Practica Curii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) de la Strasbourg i Curii de Justiie a


Uniunii Europene de la Luxemburg a statuat c pensia constituie un drept patrimonial, iar diminuarea
pensiei ar leza acest drept i ar echivala cu o expropiere.

DOMNULUI PREEDINTE TRIBUNALUL BUCURETI SECIA A VIII-A CONFLICTE DE MUNC I ASIGURRI SOCIALE
Page 5/10
Mai mult, Curtea European a Drepturilor Omului de la Strasbourg s-a pronunat n mai multe
rnduri n mod expres asupra faptului c dreptul la pensie este un bun n sensul art.1 din Protocolul
nr.1.
Practica sa a evoluat n timp, ajungndu-se la concluzia c pensia reprezint un bun n sensul
art.1 din Protocolul nr.1, indiferent dac aceasta are la baz principiul contributivitii sau este stabilit
n baza unei legi speciale.
Curtea European a Drepturilor Omului de la Strasbourg s-a pronunat n nenumrate rnduri,
chiar i mpotriva Romniei, n sensul c i dreptul de crean reprezint un bun n sensul art.1 din
Primul protocol adiional la Convenia pentru aprarea drepturilor omului i a libertilor
fundamentale, dac este suficient de bine stabilit pentru a fi exigibil sau dac reclamantul poate
pretinde c a avut cel puin o speran legitim de a l vedea concretizat (cauzele Rafinriile greceti
Stran i Stratis Adreadis mpotriva Greciei, Hotrrea din 9 decembrie 1994, seria A nr. 301-B, pag. 84,
paragraful 59; cauza Jasiuniene mpotriva Lituaniei, cererea nr. 41.510/98, paragraful 44, 6 martie
2003; cauza Pressos Compania Naviera S.A. i alii contra Belgiei, hotrrea din 20 noiembrie 2005,
seria A nr.332, p.21 i 31; cauza Ouzunis i alii contra Greciei, nr.49144/99, 18 aprilie 2002, 24;
Hotrrea din 24 martie 2005 n Cauza andor mpotriva Romniei, publicat n M. Of. nr. 1048 din 25
noiembrie 2005; Hotrrea din 28 iunie 2005 n Cauza Virgil Ionescu mpotriva Romniei, publicat n
M. Of. nr. 396 din mai 2006; Hotrrea din 19 octombrie 2006 n cauza Matache i alii mpotriva
Romniei - cererea nr.38113/02; Hotrrea din 2 martie 2004 n Cauza Sabin Popescu mpotriva
Romniei, publicat n M. Of. nr. 770 din 24 august 2005; Hotrrea din 15 februarie 2007 n cauza
Bock i Palade mpotriva Romniei - cererea nr.21740/02; Hotrrea din 1 decembrie 2005 n Cauza
Societatea Comercial Mainexportimport Industrial Group mpotriva Romniei, publicat n M. Of.
nr. 682 din 9 august 2006; Hotrrea din 23 februarie 2006 n Stere i alii mpotriva Romniei,
publicat n M. Of. nr. 600 din 30 august 2007; Hotrrea din 21 februarie 2008 n cauza Driha
mpotriva Romniei - cererea nr.29556/02; Hotrrea din 6 decembrie 2007 n cauza Beian mpotriva
Romniei - cererea nr.30658/05; etc.).
Tot astfel, n cauza Stec i alii mpotriva Regatului Unit, din 2006, Curtea European a
Drepturilor Omului a stabilit c, dac statul a adoptat o legislaie care reglementeaz drepturi provenite
din sistemul de asigurri sociale, indiferent dac acestea rezult sau nu din plata unor contribuii, acea
legislaie trebuie s fie considerat ca genernd un interes patrimonial n sensul art. 1 din Protocolul
adiional la Convenie.
Astfel s-a decis ca orice acune/inaciune care afecteaz dreptul la ncasarea la timp si in
cuantum legal stabilit al pensiei ncalc prevederile Declaraiei Universale a Drepturilor Omului, ale
Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene i pe cele ale art.1 alin.1 din Primul protocol
adiional la Convenia pentru aprarea drepturilor omului i a libertilor fundamentale, ratificat de
Romnia prin Legea nr.30/18 mai 1994, care privesc protecia proprietii.
In acest sens, vezi:
- cauza Stubbings .a. versus Marea Britanie (1996) s-a decis c "exist discriminare n sensul
articolului 14 al Conveniei atunci cnd persoane aflate n situaii identice sau comparabile se bucur
de un tratament preferenial unele fa de altele".
- cauza Gaygusuz versus Austria (1996), Curtea a decis c "pensia constituie un drept patrimonial n
sensul articolului 1 din Protocolul 1 al Convenie pentru drepturilor omuli i se constat o discriminare
n sensul articolului 14, dac lipsete o justificare obiectiv rezonabil pentru diminuarea
patrimoniului reclamantului".
- cauza Buche versus Rpublique Tchque din 26 noiembrie 2002 (cauza 36541/97) Curtea a reinut
c dreptul la pensie stabilit de autoritile publice sub imperiul unei legi este un bun n sensul
Conveniei.
- cauza Andrejeva versus Letonia din 18 februarie 2009 (cererea nr.55707/00), in care Curtea a
constatat c exist o nclcare a art.14, raportat la art.1 din Protocolul nr.1 i a art.6 din Convenie,
reinnd c dreptul la pensie, astfel cum a fost stabilit administrativ de autoritile letone, constituie un
bun n sensul art.1 din Protocolul nr.1, chiar dac pensia a fost recalculat pentru viitor prin
modificarea legii pensiilor publice, iar neluarea n calcul a perioadei ct reclamanta a contribuit n alt
stat reprezint o discriminare n protejarea dreptului de proprietate. Recalcularea pensiei pentru
viitor prin nlturarea acestei discriminri nu este de natur a nltura prejudicierea sa prin lipsirea de

DOMNULUI PREEDINTE TRIBUNALUL BUCURETI SECIA A VIII-A CONFLICTE DE MUNC I ASIGURRI SOCIALE
Page 6/10
bunul su, dreptul la pensie calculat prin includerea ntregii perioade ct reclamanta a contribuit la
fondul de pensii, chiar dac a pltit contribuiile n alt stat.
Din cuprinsul tuturor acestor decizii se poate trage concluzia c dreptul la pensie, indiferent
dac acesta rezult direct din lege sau este stabilit printr-o hotrre judectoreasc i dac se bazeaz
sau nu pe principiul contributivitii, reprezint un bun n sensul art.1 alin.1 din Primul protocol
adiional la Convenie.

b) existena unei fapte ilicite


Subsemnatul art c prejudiciul patrimonial suferit (lipsa ndelungat de folosin a sumelor de
bani, rezultat din ne-emiterea deciziei de pensionare i din ne-plata drepturilor bnesti ce legal m-i se
cuvin), este evident logic provocat de aciunile si/sau inaciunile unori anume funcionari din cadrul
Casei Locale de Pensii a Sectorului 1 nsrcinai efectiv cu rezolvarea corect si la timp a solicitrilor
persoanelor ndreptite.
Acesti anumii funcionari aveau obligaii de serviciu si rspunderi bine stabilite prin lege si deci
cunoteau (sau aveau obligaia de a cunoate deoarece au semnat fiecare Fia postului lui) ce anume
trebuiau s fac conform cu legile in vigoare si cu Regulamentul de ordine interioara al Casei.
n materia rspunderii civile delictuale, fapta ilicit este definit ca fiind orice fapt prin care,
nclcndu-se normele dreptului obiectiv, sunt cauzate prejudicii dreptului subiectiv aparinnd unei
persoane.
Rspunderea civil delictual opereaz att n cazul ncalcarii unui drept subiectiv, dar si atunci
cnd sunt prejudiciate anumite interese ale persoanei.
Legea impune obligatia persoanelor de a se abtine de la orice fapta prin care s-ar putea aduce
atingere drepturilor subiective si intereselor legitime ale altora. ncalcarea acestei obligatii are loc, n
principiu, printr-o activitate pozitiva, prin acte comisive, dar fapta ilicita poate mbraca si forma unei
inaciuni, n acele situatii cnd, potrivit legii, o persoana este obligata sa ndeplineasca o activitate sau sa
savrseasca o anumita actiune.
Sub acest aspect, se impune precizarea c poate constitui fapt ilicit, aa cum s-a artat, nu
numai o aciune, dar i o omisiune, iar orice abinere de la ndeplinirea acelei activiti sau de la
svrirea aciunii prevzut de normele imperative ale legii constituie fapt ilicit, concluzionndu-se
c, inaciunea este fapt ilicit n toate cazurile cnd legea prevede imperativ obligaia unei persoane de
a aciona ntr-un anumit fel, adic de a avea o conduit pozitiv, obligaie care ns nu a fost respectat.
Fapta ilicit in spea de fa, constnd ntr-o conduit ori manifestare uman exteriorizat are
caracter obiectiv sau existen material.
n analizarea faptei ilicite se va avea n vedere doar elementul obiectiv al acesteia, adic
manifestarea exterioar a unei atitudini de constiin si de voin a unei persoane.
Aciunile si/sau inaciunile productoare ale prejudiciului in spe sunt efectuate/neefectuate
de acei anumii funcionari cu nclcarea culpabil a prevederilor legale in vigoare, deci sunt fapte
ilicite.
Solicitm aplicarea prevederilor textelor legale privind rspunderea comitenilor pentru
prejudiciile cauzate de prepuii lor n funciile ncredinate acestora (art. 1000 alin. 3 Cod civil).

c) existena unui raport de cauzalitate ntre fapta ilicit i prejudiciu


Subsemnatul art c ntre fapt ilicit a acelor anume funcionari din cadrul Casei Locale de
Pensii a Sectorului 1 nsrcinai efectiv cu rezolvarea corect si la timp a solicitrilor persoanelor
ndreptite i prejudiciu suferit de mine, descris mai sus, exist un raport de cauzalitate, n sensul c
acea fapt a provocat acel prejudiciu.
Existenta raportului de cauzalitate rezulta si din specificitatea faptei ilicite, n conditiile n care
caracterul ilicit ala cesteia este dat de mprejurarea ca prin ea a fost ncalct dreptul meu obiectiv si ea a
fost cauza prejudiciului dreptului subiectiv al subsemnatului.
Pentru determinarea raportului de cauzalitate invoc criteriul cauzalitii necesare, potrivit
cruia cauza este fenomenul care, precednd efectul, l provoac n mod necesar; in spea de fa,
cauza (ne-emiterea deciziei de pensionare i ne-plata drepturilor bnesti ce legal mi se cuvin, din culpa
anumiilor funcionari din cadrul Casei Locale de Pensii a Sectorului 1 nsrcinai efectiv cu rezolvarea
corect si la timp a solicitrilor persoanelor ndreptite) a provocat in mod necesar att un prejudiciu
patrimonial (lipsa ndelungat de folosin a sumelor de bani) ct si un prejudiciu nepatrimonial - moral

DOMNULUI PREEDINTE TRIBUNALUL BUCURETI SECIA A VIII-A CONFLICTE DE MUNC I ASIGURRI SOCIALE
Page 7/10
(nclcarea si desconsiderarea drepturilor mele fundamentale de cetean european pltitor de taxe si
impozite in Romania, drepturi stabilite prin Constituia Romniei, prin legi organice si prin legi speciale).

d) existena vinoviei
Subsemnatul invederez principiul juridic ce suine c fapt ilicit aflat n raport de cauzalitate
cu prejudiciul produs este imputabil autorului/autorilor ei.
Vinovaia reprezinta atitudinea psihic a autorului faptei ilicite n raport de fapta respectiv si
fa de urmrile pe care aceasta le produce si este alcatuit n structura sa din:
- factorul intelectiv, implic un anumit nivel de cunoastere a semnificatiei sociale a faptei savrsite si a
urmarilor pe care aceasta le produce; in spea de fa, este evident ca funcionarii din cadrul Casei
Locale de Pensii a Sectorului 1 nsrcinai efectiv cu rezolvarea corect si la timp a solicitrilor
persoanelor ndreptite aveau nivelul de pregatire intelectuala si profesionala necesare pentru a
cunoate urmrile faptei savrsite si a efectelor pe care aceasta le produce asupra subsemnatului,
deoarece, in calitatea lor de functionari, au fost angajati pe baza de dosar si interviu sau examen si au
participat in timp si la diverse forme de pregatire profesionala continu.
- factorul volitiv, care consta n actul de deliberare si de decizie a autorului faptei ilicite; in spea de fa,
este evident ca acei funcionari din cadrul Casei Locale de Pensii a Sectorului 1 nsrcinai efectiv cu
rezolvarea corect si la timp a solicitrilor persoanelor ndreptite au avut capacitatea de delibera si de
a decide personal atunci cnd au comis fapta ilicit imputabil lor.
Dispozitiile cuprinse n art. 19 Cod penal stabilesc continutul vinovatiei, formele vinovatiei si
modalitile acestora.
n spea de fa, opinm c este o cazul unei intentii indirecte (autorul prevede rezultatul faptei
si, desi nu-l urmareste, accepta posibilitatea producerii lui) si o culp prin impruden (autorul prevede
rezultatul faptei sale, dar nu-l accept, socotind, fr temei, ca el nu se va produce);
Pentru a fi considerat rspunzatoare de propria sa fapt se cere ca persoana sa aib
discernamntul faptelor sale, adic sa aib capacitate delictual.
n privina capacitii delictuale, in spea de fa constatm c nu este vorba nici de minori, nici
de persoanele nepuse sub interdictie, care sufera de boli psihice care le afecteaza discernamntul si nici
de persoanelor puse sub interdictie.
Funcionarii din cadrul Casei Locale de Pensii a Sectorului 1 nsrcinai efectiv cu rezolvarea
corect si la timp a solicitrilor persoanelor ndreptite, fiind personal angajat cu contract de munc si
testat profesional, au avut discernmntul nealterat si deci deplin capacitatea delictual.
n ceea ce privete rspunderea civil delictual a persoanei juridice a Casei de Pensii a
Municipiului Bucuresti si a Casei Local de Pensii a Sectorului 1 pentru fapta sa proprie, n spea de fa
aceasta va fi angajat deoarece faptele ilicite incriminate cauzatoare ale prejudiciului descris mai sus au
fost comise/savrsite de organele proprii acesteia prin functionarii legal angajati, cu prilejul exercitarii
funciilor ce le reveneau conform legilor, Regulamentului interior si Fiei Postului lor.
Aceasta form de rspundere este reglementat prin urmatoarele acte normative:
Noul Cod civil, art. 187 la art.227;
Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificrile i completrile
ulterioare;
HG Nr. 118 din 06.03.2012 privind aprobarea Statutului Casei Naionale de Pensii Publice,
publicat in M.Of. Partea I, Nr. 159 din 9 martie 2012;
Statutul Casei Nationale de Pensii Publice, publicat in M.Of. Partea I, Nr. 159 din din 09/03/2012.
Casa de Pensii a Municipiului Bucuresti (CPMB) este organizat i funcioneaz ca serviciu
public descentralizat, n subordinea Casei Naionale de Pensii Publice (CNPP) din data de 01.02.2001,
fiind investit cu personalitate juridic n baza prevederilor Legii nr.263/2010 privind sistemul unitar de
pensii publice, cu modificrile i completrile ulterioare, a prevederilor HG 118/2012 privind aprobarea
statutului CNPP, a deciziilor consiliului de administraie, a regulamentelor i a normelor CNPP.

Casa de Pensii a Municipiului Bucuresti asigur, n teritoriu, aplicarea unitar a legislaiei din
domeniul pensiilor i asigurrilor sociale precum i realizarea sarcinilor i atribuiilor ce decurg din
aplicarea prevederilor Legii nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

DOMNULUI PREEDINTE TRIBUNALUL BUCURETI SECIA A VIII-A CONFLICTE DE MUNC I ASIGURRI SOCIALE
Page 8/10
Finanarea cheltuielilor de organizare, funcionare i investiii ale Casei de Pensii a Municipiului
Bucuresti se asigur din fondurile repartizate de la bugetul asigurrilor sociale de stat de ctre CNPP.

Casa Local de Pensii a Sectorului 1 este un organism teritorial in cadrul CPMB, cu activitate
localizata in Sectorul 1, conform Organigramei anexate prerzentei actiuni.

Prevederea legala este cea din REGULAMENTUL - CADRU DE ORGANIZARE I FUNCIONARE al


Caselor Teritoriale de Pensii - Ediia 2012:
Art.1 Casele judeene de pensii, respectiv Casa de Pensii a Municipiului Bucureti, denumite n
continuare case teritoriale de pensii, sunt organizate i funcioneaz ca servicii publice deconcentrate, n
subordinea Casei Naionale de Pensii Publice, denumit n continuare CNPP, fiind investite cu
personalitate juridic n baza prevederilor Legii nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice,
actualizat i a prevederilor Hotrrii Guvernului nr. 118/2012 privind aprobarea Statutului Casei
Naionale de Pensii Publice.
Art.2 (1) Casele teritoriale de pensii asigur, n teritoriu, aplicarea unitar a legislaiei din
domeniul pensiilor i altor drepturi de asigurri sociale, precum i din domeniul asigurrilor pentru
accidente de munc i boli profesionale.

Persoana juridic este inut rspunztoare pentru faptele persoanelor fizice care intr n
componena sa, dar persoanele fizice sau juridice care compun organele persoanei juridice, au o
rspundere proprie pentru faptele ilicite cauzatoare de prejudicii, att n raport cu persoana juridica ct
si cu victima prejudiciului. n situatia n care persoana juridica a platit victimei despagubiri va avea
posibilitatea sa intenteze o actiune n regres mpotriva persoanei fizice care compune organul de
conducere.

n deplin consens cu recomandarile facute de Consiliul Europei cu privire la repararea daunelor


morale, cu ocazia Colocviului tinut sub auspiciile sale la Londra n 1969, doctrina si jurisprudenta romna
au acceptat ca o atare raspundere civila nepatrimoniala contribuie si la reducerea compensatorie a
suferinelor fizice si psihice ncercate de prile vtmate.

Punerea de acord a jurisprudenei romne cu legislaia comunitara european referitoare la


repararea daunelor morale, a determinat concluzia ca o atare despgubire de "compensare" sau de
"satisfactie" a victimei, sa fie recunoscut si aplicat ca atare in practica judiciar curent.

Rspunderea civil delictual pentru prejudiciile cauzate prin fapta proprie a unei persoane este
reglementat n art. 1349 alin. (1)-(2) i art. 1357-1371 Noul Cod Civil.

De asemenea, sunt incidente i dispoziiile art. 1381-1395 Noul Cod Civil, care stabilesc regulile
aplicabile reparrii prejudiciului cauzat n condiiile rspunderii civile delictuale n toate cazurile i
ipotezele sale.

De altfel, aceste texte legale instituie, n acelai timp i implicit, principiul general al rspunderii
pentru prejudiciile cauzate printr-o fapt uman ilicit.

In acest sens, este necesar s reinem c art. 1357 Noul Cod Civil dispune:
(1) Cel care cauzeaz altuia un prejudiciu printr-o fapt ilicit, svrit cu vinovie, este
obligat s l repare.

De asemenea, art. 1349 alin. (l)-(2) prevede n sintez c cel care, avnd discernmnt, ncalc
ndatorirea de a respecta legea sau obiceiul locului i de a nu aduce atingere prin conduita sa drepturilor
i intereselor legitime ale altor persoane rspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat s le repare
integral.

Legislaia in vigoare pe care o invoc in justificarea aciunii mele:

DOMNULUI PREEDINTE TRIBUNALUL BUCURETI SECIA A VIII-A CONFLICTE DE MUNC I ASIGURRI SOCIALE
Page 9/10
1. Art.103, alin.1 si alin.2, art.104, art.105, art. 106 alin. 1 si alin.4 din Legea nr.263/2010 - privind
sistemul unitar de pensii publice;
2. Art.15 din Legea nr.340/18.12.2015 a bugetului asigurrilor sociale de stat pe anul 2016,
publicat n Monitorul Oficial nr. 942 din 19.12.2015;
3. Legea nr.6/16.02.2017 a Bugetului de Stat pe anul 2017 si
4. Art.16 din Legea nr.7/16.02.2017 - a bugetului asigurrilor sociale de stat pe anul 2017, publicate n
Monitorul Oficial nr. 127 din 17.02.2017;
5. Art.5, alin.1, lit.o din Legea nr.341/2004;
6. O.G. nr.13/24.08.2011-Capitolul I privind dobanda legal remuneratorie si penalizatoare pentru
obligatii banesti precum si pentru reglementarea unor masuri financiar-fiscale n domeniul
bancar, publicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr.607/29.08.2011;
7. Circulara BNR nr. 17/2015 publicat in M. Of. nr.316 din 08.05.2015 privind nivelul ratei dobnzii
de referin a Bncii Naionale a Romniei
8. Art. 252, alin.1, lit.c, alin4, art.253, Noul Cod Civil actualizat 2017 - Legea 287/2009 si Legea
71/2011 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil (Monitorul Oficial
409/2011) - Ocrotirea personalitii umane. Dispoziii speciale. ncetarea persoanei juridice.
9. Art. 998 - 1003 Noul Cod civil. Potrivit art. 998 Cod civil, orice fapta a omului, care cauzeaza altuia
prejudiciu, obliga pe acela din a carui greseala s-a ocazionat, a-l repara, iar art. 999 Cod civil
precizeaza ca omul este responsabil nu numai pentru prejudiciul ce a cauzat prin fapta sa, dar si
de acela ce a cauzat prin neglijenta sau imprudenta sa. Totodata si art. 1000 alin. 3 Cod civi -
rspunderea comitenilor pentru prejudiciile cauzate de prepuii lor n functiile ncredintate.
10. Art. 1349, alin.(1)-(2), art.1350, art.1357 - art.1371, Noul Cod Civil actualizat 2017 - Legea
287/2009 Rspunderea delictual Dispoziii generale Rspunderea civil. - este reglementat
rspunderea civil delictual pentru prejudiciile cauzate prin fapta proprie a unei persoane;
11. Art. 1391 coroborat cu art.253, art.1392, Noul Cod Civil actualizat 2017 - Legea 287/2009 -
Repararea prejudiciului nepatrimonial Repararea prejudiciului n cazul rspunderii delictuale
Rspunderea civil.
12. Art. 1535, art.1536, art.1537 Noul Cod Civil actualizat 2017 - Legea 287/2009 - Daunele moratorii
n cazul obligaiilor bneti

n dovedirea susinerilor mele solicit administrarea probei cu nscrisuri, conform Opisului din
ANEXA Nr.1 la prezenta cerere.

n temeiul prev. art.411, alin.(1), pct.2 NC.Pr.Civ., solicit judecarea oprezentei cauze chiar si in
lipsa mea.

Reclamant:
......................

DOMNULUI PREEDINTE TRIBUNALUL BUCURETI SECIA A VIII-A CONFLICTE DE MUNC I ASIGURRI SOCIALE
Page 10/10