Sunteți pe pagina 1din 28

1171.

in etiopatogenia dintilor supranumerari se admit urmatoarele:


teoria divizunii mugurelui dentar
teoria mugurilor adamandini multiplii
teoria atavica
teoria celei de-a treia dentitii
1172. intre cauzelor dintilor supranumerari NU se admite:
trans ereditar dominanta
teoria reductiei filogenetice
1173. extractia dintilor supranumerari NU se face
in caz de microdontie
cand un dinte din seria normala din vecinatatea dintelui din seria normala este
compromis
1174. dintii supranumerari pot determina
tulburari fizionomice in localizarile anterioare
formatiuni tumorale mai ales de natura chistica
incluzia dintilor permanenti
1175. dintii supranumerari se pot dezvolta
ca formatiuni total independente
in legatura cu alt dinte din seria normala
in legatura cu alt dinte supranumerar
uneori, in interiorul altui dinte
1176. Printre cauzele incriminate in andontia totala si subtotala se enumera:
boli constitutionale
dizendocrinii
viroze ale mamei in timpul sarcinii
1177. in displazia ectodermala intalnim
hipotricoza cu par friabil
anodontie totala sau subtotala
piele uscata, fragila
1178. modificari faciale in anodontia subtotala si totala
etaj inferior al fetei foarte micsorat
buza inferioara rasfranta
1179. In anodontia de premolar II:
se poate adopta o atitudine expectativa fata de M 2 temporar
poate apare reincluzia M2 temporar
1180. In anodontiile partiale reduse:
de cele mai multe ori persista dintii temporari corespondenti
extractia dintilor temporari se impune mai ales in localizari anterioare
1181. In transpozitia incompleta
se asociaza cu malpozitii ale dintilor vecini
linia arcadei trece printre cei 2 dinti cel mai frecvent
apar dezechilibre ocluzo-articulare
1182. Printre cauzele transpozitiei dentare NU se gaseste:
aspectul radacinilor dentare
lipsa de spatiu
1183. In transpozitia totala:
pot aparea tulburari fizionomice
se pot stabili contacte premature cu arcada antagonista
cel mai frecvent este interesat caninul superior
1184. In incluzia NU se admit drept cauze:
migrarea verticala in grupa a dintilor laterali
microdontia
1185. In cazul incluziei dentare urmatoarele afirmatii NU sunt valabile
ancorarea intratisulara este obligatorie
dintele inclus este intotdeauna malformat
pozitia dintelui inclus nu influineteaza conduita terapeutica
1186. in incluzia dintilor frontali:
dintii vecini prezinta axul inclinat spre bresa
se produc uneori degenerescente tumorale chistice
apar tublurari fizionomice si fonatorii
1187. Reincluzia dentara poate fi:
partiala
totala
asociata cu anodontia dintelui succesional
1188. printre cauzele reincluziei dentare se numara:
cauze mecanice
anchiloza osteodentara
reintoarcerea dintelui in profunzimea maxilarului ca o etapa suplimentara si
anormala
1189. etiopatogenia ectopiei de canin
persistenta caninului temporar pe arcada
volumul dentar crescut
reducerea sau absenta spatiului pe arcada
1190. dg dif al diastemei vera se face cu:
diastemele fiziologice din dentitia temporara
diastema din prodentie
diastema tranzitorie
1191. diastema intericisiva se poate datora:
frenului buzei
septului fibros de pe linia mediana
anomaliile dentare de numar
1192. Manifestari faciale in compresiunea de maxilar sunt:
fanta labiale deschisa in repaus
etajul inferior al fetei micsorat
profil accentuat convex
1193. in compresiunea de maxilar odificarile musculare sunt reprezentate de:
hipotonia labiala in forma cu prodentie
hipotonie narinara
hipertonie in forma cu inghesuire

1194. testul de propulsie a mandibulei este pozitiv daca:


gnation este la nivelul planului orbito- frontal
gnation se intersecteaza cu planul central al campului de profil facial anderson
1195. suma interincisiva pentru indicii lui pont reprezinta:
suma latimilor maxime a celor 4 IC sup permanenti
un etalon pentru indicii arcada dinti
1196. compresiunea de maxilar este anomalia:
care se intalneste cu cea mai mare frecventa
poate fi pusa in evidenta in toate perioadele dentitiei
1197. in compresiunea de maxilar:
ic superiori sunt inclinati spre vestibular
mandibula ocupa o pozitie distalizata in raport cu maxilarul
1198. prodentia superioara se apreciaza:
fata de planul de ocluzie
fata de perpendiculara pe planul de ocluzie
fata de planul bazei maxilarului superior
fata de planul de la Frankfurt
1199. Compresiunea de maxilar se insoteste:
rapoarte de ocluzie distalizate
modificari ale tonusului muscular
modificari de forma ale arcadei
1200. dg dif al comresiunii de maxilar se face cu :
ocluzie distala genuina
macrodontia absoluta
unele prodentii cu diasteme
1201. In cadrul trat curativ al compresiunii de maxilar dintre obiectivele de trat
se regasesc:
nivelarea planului de oculzie
corectarea ocluziei distalizate
alinierea dintilor frontali superiori
1202. nivelul planului de oculuzie in cadrul trat compprsiunii de maxilar se
realizeaza prin:
egresiunea zonelor latrale
ingresiunea dintilor frontali
1203. printre cauzele compresiunii de maxilar se regasesc
obiceiuri vicioase
influentele grupelor musculare
respiratia orala
1204. semnele faciale in ocluzia deschisa dismetabolica
santul labio-mentonier sters
porfil accentuat convex datorita proalveoliei superioare
ramura orizontala a mandibulei cu oblicitate accentuata
1240. planul post lacteal poate fi :
linie dreaptab- la limita normal
treapta meziala - normal
treapta distalizata - patologic
treapta mezializata - patologic
1266. anodontia redusa
ultimii dinti din serie
ambele dentitii
1271. etiopatogenia dintilor supranumerari nu se admite teoria proterogenetica dar
se admite:
1272. dintii supranum inclusi sau erupti nu determina:
modif de volum ale dintilor din seria normala
1273. in etiologia anodontiei totale si subtoate nu se adm bolile copilariei infecto-
contagioase dar se admit:
transmitere ereditara
lucsul congenital
bolile contitutionale
tublurari de nutritie
1274. alimentatia artificiala prezinta unele inconveniente ca:
impiedica miscarile de propulsie ale mandibulei
reduce efortul muscular
acrofagie
1275. in producerea an dento max tulburarile masticatorii intervin:
prin reducerea sau disparitia spatiului datorita migrarilor dentare
printr-o masticatie unilaterala dat distructiilor dentare
1276. anomaliile dentomaxilare pot micsora eficienta masticatorie prin:
reducerea sup de contact ocluzal
limitarea miscarilor masticatorii
absenta sau dificultatea in efectuarea unor miscari masticatorii
1277. timpul bucal al deglutitiei:
este un act voluntar
debuteaza printr-o inspiratie
1278. deglutitia se realizeaza:
ca o functie permanenta
in cazul ingerarii alimentelor de orice consistenta
1279. in deglutitia de tip infantil:
si in repaus si in timpul deglutitiei ramane un spatiul vertical
1280. in care din urmatoarele situatii arcadele dentare raman departate la adult in
timpul deglutitiei
cand sunt ingerate alimente zemoase
si cand sunt ingerate lichide in cantitati mari
1281. deglutitita de tip infantil este considerata anormala
dupa aparitia dintilor temporari
1282. in timpul bucal al deglutitiei:
se schimba cu varsta
se realizeaza prin miscari complexe ale struct adm
influienteaza dezvoltarea aparatului adm
1283. deglutitia este functia ce se realizeaza:
zi si nopate
cu dintii posteriori in contact sau aproape in contact
1284. respiratia orala intervine asupra dezvoltarii adm prin:
lipsa stimulilor naturali de crestere la nivelul ansamblului nazal
actiunea musculaturii obrazului pe peretii laterali ai maxilarului superior
actiunea directa a aerului inspirat asupra boltii palatine
1285. respiratia orala se insoteste de tulburari ale comportamentului muscular
traduse prin:
hipotonia muschilor propulsori
hipotonia orbicularilor
1286. la un pac cu respiratia orala si anomalie dento maxilara:
respiratia orala poate fi cauza anomaliei
anomalia poate fi respiratia cauzei resp orale
amandoua pot fi manifestari ale aceluiasi teren
1287. in tulb ap dento maxilar ca o consecinta a resp orale NU se gaseste:
scurtarea maxilarului superiori
pozitia anterioara a maxilarului inferior
1288. in cazul resp orala:
buza superioara are o eficienta scazuta
este favorizata o pozitie posterioara a limbii

1289. faciseul caracteristic al resp oral este rep de:


fanta labiala deschisa
pometii obrajilor stersi
etaj inferior micsorat
1290. in timpul articularii fonectice normale se poate observa:
limba nu se interpune niciodata intre dinti
1291. tulburarile de fonatie pot exista:
ca o consecinta a anomaliilor dento maxilare
ca o consecinta a unor boli generale cu interesare complexa
1292. termenul de dinte anastrofic se foloseste in urmatoarele situatii de dinti
supranumerari:
cand dintele are coroana orientata spre baza maxilarului
cand dintele are radacina orientata spre planul de ocluzie
1295. procesul de mineralizare al dentinei se face:
dupa principiul precipitarii unor straturi cristaline
din varful cuspizilor, la molari
1296. depunerea dentinei se realizeaza:
pornind de la calcosferitele Beltrami
neomogen
incepand din zona marginii incizale la dintii anteriori
1297. mineralizarea dentinei se face:
lent toata viata
din exterior catre interior
pornind de la focare mici care cresc si se unesc intre ele
1298. linile de contur Owen sunt interpretate ca:
o consecinta a pauzelor din perioada calcificarii dentinei
1299. mineralizarea matricei smaltului se face:
prin retragerea apei
ca un proces ritmic
prin retragerea unei parti din substanta organica
prin depunerea de saruri minerale
1300. procesul de mineralizare la nivelul smaltului se realizeaza:
de la nivelul cuspizilor spre colet
limitat in timp
prin depunerea masiva de saruri minerale

1301. formarea smaltului este:


debuteaza dupa formarea primului strat de dentina
perioada in care apar displaziile dentare

1302. care din urmatoarele elem apartin smatului


striatile retzius
membrana nassmith

1303. care din urmatoarele NU apartin dentinei


striatile retzius
fibrele sharpie

1304. care din urmatoarele situatii se traduce ca o consecinta a ritmicitatii


procesului de mineralizare a smaltului
striatiie retzius

1310. macrodontia absoluta este considerata cand


incisivul central superior este mai mare de 1 cm
cand suma incisiv este mai mare de 35 mm

1311. in care din urmatoarele situatii putem vb despre MACRODONTIE


RELATIVA
cand suma incisiva reprezinta 1/3 din diametrul bizigomatic

1312. obiceiiuri vicioase pot fi:


cu efect favorabil asupra psihicului pana la 2-3 ani
o preocupare a copilului in primi ani de viata
1319. reeducarea functiei masticatorii se realizeaza
in masticatii grabite
in masticatii lenese
in masticatii unilaterale
1320. reeducarea deglutitiei se realizeaza
exercitii si aparate ortodontice
pentru fixarea in sistemul nervos a unor imagini reflexe noi
1321.care din urmatoarele afirmatii NU sunt valabile pt oobiceiurile vicioase:
sunt practicate cu inconstienta
deconditionarea nu este obligatorie in cadrul trat ortodontic

1322. in obiceiul vicios de interpozitie a obrajilor NU se justifica aparitia:


inocluzie verticala in regiunea anterioara
supraocluzie laterala accentuate

1323. in interpozitia linguala dinspre interior spre exterior


au uneori efect compensator
se intalneste in desfasurarea paranormala a deglutitiei
apar in tulburari ale functiei fonatorii destul de frecvent

1324. care din urmatoarele afirmatii NU sunt adevarate in cazul obiceiurilor


vicioase:
sunt cauze ale anomaliilor dento maxilare si nu invers
scad in intensitate o data cu varsta

1327. pozitia pct gnation in raport cu lantul orbito-frontal ramane nemodificat


in:
ectopie bilaterala de canin superior

1328. printre consecintele pierderii precoce a zonelor de sprijin temporare se


numara
reducerea campului masticator
reducerea spatiului necesar dintilor permanenti
tulburari in transmiterea fortelor

1329. in urma extractiilor precoce ale dintilor temporri se produc:


tulburari in proc de dezvoltare al oaselor maxilare
migrari sagitale ale dintilor limitrofi breselor

1334. care din urmatoarele pct antropometrice nu se gaseste pe linia mediana


gonion
zygion
porion

1335. planul frankfurt


este un plan orizontal
uneste auriculare suborbital

1336. planul orbito-frontal Simon este


plan de referinta
rependicular pe frankfurt
paralel cu dreyfuss

1337. care din urmatoarele pct antropometrice nu sunt mediane anterioare


spina nazala posterioara
orbitale
zygion

1338. care din urmatoarele pct se defineste ca fiind punctul cel mai anteior de pe
procesul alveolar superiori
prosthion
1339. care din urmatoarele puncte antropometrice sunt mediane posterioare
spina nazala posterioara
sellae
1340. care din urmatoarele puncte antropometrice de pe mandibula este
corespondentul lui prosthion = INFRADENTALE
1341. elementele anatomice aflate in regiunea anterioara a campului de profil
facial sunt:
buza suprioara
sant labio-mentonier
pogonion

1342. treapta buzelor poate fi inversata prin


retrocheilie superioara
procheilie inferioara

1343. treapta buzelor este accentuata datorita:


retrocheiliei inferioare
procheilie superioara
macrocheilie superioara

1344. profilul convex poate fi generat de


prodentie bimaxilara
procheilie superioara

1345. profilul concav in etajul inferior apare in


retrodentie bimaxilara
retrocheilie superioara
1346. in tabloul clinic al displaziei ectodermale NU se intalneste
afazie
tulburari psihice

1347. anodontia unidentara intereseaza mai ales


ILS
PM II
M de minte

1348. anodontiile de incisiv lateral superior NU se insotesc de


o dezvoltarea insuficienta a arcadei inferioare
o retropozitie mandibulara

1349. transpozitia dentara reprezinta


inversarea locului pe arcada intre 2 dinti vecini

1350. in incluzia caninului superior


IL se afla in disto-inclinatie accentuata
rareori spatiul pe arcada este pastrat

1351. diastema vera poate sa apara in urmatoarele situatii


anodontia incisivi laterali superiori
incluzia caninilor superiori in pozitie orizontala

1352. diastema vera reprezinta


spatiul dintre ICS
spatiul dintre ICI

1354. etajele fetei se pot analiza si masura din:


ambele norme
folosind aceleasi repere tehnici

1355. in plan sagital la canin raportul este mezializat cand: vf caninului inferior
articuleaza mezial de spatiul dintre icl si canin superior
1362. dintii temporari se formeaza din lama dentara primara
1363. dintii permanenti nu se formeaza din :
lama dentara primara
lama dentara primitiva
lama epiteliaza primitiva
lama epiteliaza vestibulara

1364. formarea radacinii dintelui:


incepe dupa ce coroana a atins dim sale definitive
incepe la baza clopotului

1365. lama epiteliala primitiva da nastere vestibulului cav bucale


1367. simetria arcadelor se aprciaza:
in plan transversal si sagital
in fct de linia mediana

1369. in plan sagital in zona laterala ocluzia se analizeaza


m de 6 ani
si m II temporar

1374. dentitia mixta exista intre 6-11 ani!!!!

1375. caninul superior erupe in mod normal


11 ani
poate erupe dupa m de 12 ani
1378. daca molarii temporari erup se pierd precoce
molarii permanenti vor erupe mezializat
premolarii nu vor mai erupe
este indicat mentinatorul de spatiu

1379. tuberculul carabelli se gaseste la nivelul m 6 sup pe fata MP

1380. in general in ortodontie se folosesc:


amprente totale
amprente partiale pt reparatii

1381. prin normosom


dezvoltare in concordanta cu varsta cronologica

1382. planul median este delimitat de


trichion - nazion
nazion - subnazale

1383. profil normal:


subnazale in planul lui dryfuss
gnation in planul lui simon

1390. excursia in baioneta a mentonului


este anormala
rep o miscare diferita in inchiderea si deschiderea gurii
denota suferinta atm
1394. ocluzia lingualizata bilateral se ascoiaza cu
supraacoperire frontala
reducerea etajului inferior

1397. incidenta clark foloseste


2 filme, unul ortoradial si unul excentric
una normala si una oblica

1398. radiografia panoramica


utilizeza 2 filme
deformeaza inegal dintii anteriori si cei laterali

1423. faciseul adenoidian:


respirator oral
compresie de maxilar
pac care necesita adenoidectomie
1424. semne faciale caracteristice resp oral
fanta labiala intredeschisa

1426. respiratia orala este factor etiologic in


ocluzie deeschisa
compresie de maxilar

1428. accentuarea curbei spee apare in


suprapozitie frontala inferioara
infrapozitie laterala inferioara

1429. rahitismul ca factor etiologic nu este incriminat in


ocluzie deschisa prin interpozitie
prognatismul mandibular anatomic

1433. semne faciale ale retrognatismului maxilar


profil concav
inversarea treptei labiale
retrocheilie superioara

1435. formele arcadei superioare frecvent intalnite in compresia de maxilar


arcada in v
arcada in u
omega

1436. arcada scurtata


trapez
semicirculara in dentitia temp

1446. diastemizarea la 4-5 ani


dezvoltare normala a arcadelor
partial posibilitatea celei de a doua alunecari meziale a mandibulei

1448. principalele momente ale inaltarii oculziei sunt


18 luni erupatia m 1 temporar
eruptia m de 6 ani
eruptia m de 12 ani

1451. in extractia dintilor permanenti in scop ortodontic se tine cont de


apropierea dd ales de focarul de incongruenta
val biologica a dd alesi
val estetica a dd alesi
deplasarea cat mai redusa a dintilor restanti

1453. extractia dirijata de pilotaj sau seriata


priveaza maxilarele de centrele osteogenetice

1455. slefuirile dentare in scop ortodontic au scop


deblocarea miscarilor mandibulei
frecvent se fac la caninii temporari
se face pe fete aproximale ale molarilor temporari

1457. din cartilajul meckel


oscioarele mentale
ligamentul lateral intern al atm
ciocanul si nicovala

1458. cartilajele secundare sunt


condilian
coronoidian
angular

1459. suturile pot fi


armonice
dintate
scuoamoase
de imbucare

1460. pct de osificare ale maxilarului superior sunt


insiciv
palatin
malar

1461. cresterea transversala a maxilarului


suturala
prin resorbtie si apozitie

1462. factorii care infl cresterea oaselor maxilare sunt


genetici
endocrini
metabolici
functionali
traumatici si infra...

1463. la formarea dd temporari nu participa


lama epiteliala primitiva
lama dentara secundara
coordonul epitelial
1464. periferia organului smaltului este formta din
epiteliul adamantin extern cu celule rotunjite sau cuboide
epiteliul adamantin extern
epiteluul adamantin intern

1465. in stadiul de clopot


procese accentuate de histodiferentiere la nivelul formatiunilor epiteliale
procese accntuate de histodif la nivelul tes conj
partea epiteliala devine organul smaltului
tes conj vascular subiacent devine pupla dentara

1466. stadiile histodiferentierii sunt


formarea ameloblastelor
formarea odontoblastelor
formarea smaltului
formarei dentinei

1467. foliculul dentar este definit de


sac folicular
organul smaltului
organul dentinei

1468. mineralizarea matricei smaltului se face


retragerea apei si a unei parti din subst organica
prin depuneri masive de saruri minerale
prin cristalizaea sarurilor minerale depuse

1469. ocluzia terminala-> din normala laterala, frontala, este det de pantele
cuspidiene
1470. proprotia neuroviscerocraniului
la nastere 1/8
la 2 ani 1/6
la 5 ani 1/4
la 10 ani 1/3
la 20 de ani 1/1

INTREBARI DIN VARIANTE


VARIANTA 3
1. punctul gonion se defineste ca:
A )punct antropometric lateral
E) punctul cel mai inferior, posterior si lateral de pe unghiul mandibulei

2. Planul lui dreyfuss


A) perpendiculara din pct nasion pe orizontala de la frankfurt
D) este planul nazo-frontal
3. eruptia dintilor permanenti inferiori se particularizeaza prin
A) in majoritatea cazurilor erup inaintea celor superiori
D) erup pe grupe de dinti

4. Printre anomaliile dento-maxilare cu transmitere ereditara se numara:


A) prognatism mandibular adevarat
D) ocluzie deschisa acoperita
E) unele forme de compresie de maxilar si ocluzie deschisa

5. profilul pacientului este accentuat convex in urmatoarele situatii


B) punctul subnazale se afla anterior de planul dreyfuss
C) punctul gnation se afla posterior de planul lui Simon
D) procheilie superioara

6. In zona anterioara a campului de profil facial se afla:


C) in 1/3 medie punctul pogonion
E) in 1/3 posterioara santul labio-mentonier

7. Tangenta mandibulei intersecteaza scuama occipitala, indreptandu-se spre vertex,


cand:
B) unghiul mandibular este marit
C) etajul inferior este marit
E) Ramul ascendant al mandibulei este oblic

8. Intre tulburarile aparatului dento-maxilar, ca o consecinta a respiratei orale, NU se


regasesc:
B) Scurtarea maxilarului superior
E) pozitia anterioara a mandibulei/maxilar inferior
9. deglutitia, ca fct a aparatului dento-maxilar, cunoaste, in evolutia sa, urmatoarele
etape:
A) deglutitia de tip visceral ( infantil)
D) deglutita de tip adult ( somatica)
E) deglutitia tranzitionala
10. Anomaliile dento-maxilare
A) reprezinta modificari morfologice si structurale ale organelor
D) se numeste si malform congenitala
C) sunt determinate de cauze variate ce actioneaza in primele 3 luni de viata
intrauterina
11. Pentru aprecierea pozitiei vestibulare sau orale a dintilor inclusi se folosesc
urmatoarele tiprui de radiografii:
B) radiografia cu film ocluzal
E) radiografia excentrica
12. Malpozitiile dentare se apreciaza fata de:
C) planul de ocluzie
D) linia mediana
E) curbura normala a arcadei

13. Procesul de mezodermizatie:


B) este carcateristic organogenezei
C) realizeaza coalescenta ( alipirea) unor formatiuni
D) reprezinta desfintarea tesuturilor epiteliale de catre tesuturile mezenchimal
14. In regiunea anterioara, in plan sagital, se pot gasi urmatoarele raporturi de ocluzie:
A) inocluzie sagitala
B) ocluzie inversa
15. Planul post lacteal este un raport de ocluzie:
A) in dentitita temporara
D) la nivelul m 2 temporari
E) in sens sagital
16. Printre dezavantajele date de alimentatia artificala a nou nascutului se regasesc:
A) aerofagie
B)influente de ordin general
C) scaderea travaliului muscular
D)absenta stimulilor functionali de propulsie a mandibulei
17. Primul arc branhial
B) cel mai voluminos
C) situat cranial
D) cel care participa la formarea partilor moi ale ADM
E) cel care participa la formarea partilor scheletice ale ADM
18. Oasele de membrana ale partilor scheletice:
A) maxilarul
B) mandibula
C) malarul
D) vomerul
19. Etapele evolutive ale organului dentar
A) mineralizarea tesuturilor dentare
B) cresterea si diferentierea celulara
C) Abraziunea
D) eruptia dentara
E) diferentierea morfologica
20. Calcificarea dentinei
A) in straturi concentrice
D) incepand din vf cuspizilor spre colet
E) pornind de la focare mici, calcosferitele Beltrami
21. In evolutia pe scara filogenetica se evidentiaza:
B) cresterea neurocraniului
C) reducerea oaselor maxilare
D) scaderea numarului de dinti
E) discreptante intre viteza de reducere a oaselor si dintilor
22. Formarea palatului primar presupune:
C) activitate conjugata a mugurelui nazal intern si mugurii maxilari superiori
E) mezodermizatia apare dinspre posterior spre anterior

23. In etiopatogenia dintilor supranumerari se admit


A) teoria diviziunii mugurelui dentar
B) teoria mugurilor adamantini multiplii
C) teoria atavica
D) teoria celei de a treia dentitii
24. In displazia ectodermala se admit: ( poate fi si adactilie)
A) hipotricoza cu par friabil
D) anodontie totala sau subtotala
E) piele uscata, fragila
25. Care din urmatoarele tulburari de crestere apartin perioadei de organogeneza
A) agnatia
B) anodontia
C) Coloboma

26. Diastemizarea este un proces:


B) specific dintilor temporari
D) ce indica dezvoltarea normala a arcadelor alveolo-dentare

27. Care dintre urmatorii factori influenteaza evolutia spre normal a planului post lacteal:
A) diastemizarea
D) abraziunea

28. In mixedemul juvenil printre simptome se numara:


A) intarzierea cresterii somatice
B)intarzierea eruptiei dentare
D) macroglosia

29. Constituirea si dezvoltarea organismului uman se imparte in:


B) organogeneza
D) Morfogeneza

30. cartilajul condilian:


B) ramane activ in traimea sa supero-posterioara
C) asigura dezvoltarea mandibulei
E) efemer

31. Care din urmatoarele coordonate NU sunt reprezentative pentru obiceiurile vicioase:
B) deconditionarea lor se realizeaza numai cu aparate ortodontice
C) sunt semne unice ale unor sindroame genetice
E) uneori au si influente pozitive asupra aparatului dento-maxilar !?
32. Dintii supranumerari pot determina:
A) tulburari fizionomice in localizarile anterioare
B) formatiuni tumorale, mai ales de natura chistica
D) incluzia dintilor permanenti
33. In anodontia de premolar II:
B) se poate adopta o atitudine expectativa fata de M 2 temporar
D) poate aparea reincluzia M2 temporar

34. Printre cauzele transpozitiei dentare NU se regaseste:


B) conformatia atipica a radacinilor dentare
E) lipsa de spatiu
35. Dintre cauzele incluziei dentare se exclud:
C) microdontia
B) migrarea verticala in grup a dd laterali
36. Reincluzia poate fi :
A) partiala
C) asociata cu anodontia dintelui succesional
D) totala
37. Etiopatogentia ectopiei de canin:
A) persistenta caninului temporar pe arcada
B) macrodontia
D) reducerea sau absenta spatiului de pe arcada
38. Diastema vera reprezinta:
A) spatiul dintre incisivii superiori
B) spatiul dintre incisivii inferiori
39. Indicii lui Pont nu au valoare in:
A) microdontie
C) macrodontie
D) migrari meziale ale grupului lateral
E) ectopia dd la niv carora se realizeaza masuratorile
40. Etajele fetei se pot analiza si masura:
C) din ambele norme
D) folosind aceleasi tehnici si repere
41. Formarea radacinii dintelui incepe:
B) dupa ce coroana a atins dim sale definitive
D) la baza clopotului
42. Care din urmatoarel planuri faciale sunt verticale
A) planul Simon
D) planul Dreyfuss
43. Simetria arcadelor se apreciaza:
A) in plan transversal
C) in functie de linia mediana
44. Linia mediana la maxilarul superior are ca puncte de reper:
C) jum distanata dintre rugile celei de a doua perechi
E) spina nazala posterioara
45. In urma extractiilor precoce ale dintilor temporari se produc:
B) tulburari in procesul de dezvolatare a oaselor maxilare
E) migrari dentare

VARIANTA 5
VARIANTA 5

1. Nasion(N) reprezinta:
a) Un punct antropometric median anterior;
b) _________________________ posterior;
c) Punctul situat la intersectia suturii nazo-frontale cu linia mediana;
d) Punctul folosit la definireaorizontalei de la Frankfurt;
e) Punctulcelmaiinfundat de peosul frontal;

2. Printre punctele antropometricelaterale se numara:


a) Condilion;
b) Orbitale;
c) Porion;
d) Prosthion;
e) Zygion;
3. Eruptia dintilor permanenti se caracterizeaza prin:
a) Eruptia incepe la varsta de 6 ani;
b) Erup pe grupe de dinti;
c) Intervalul de eruptie intre dinti este de 6 luni;
d) Intervalul de eruptie intre dinti este de 1 an;
e) Dintii accesionali erup dupa dintii succesionali;

4. Dintre anomaliile dento-maxilare cu transmitere ereditara fac parte:


a) Reincluzia dentara;
b) Retrognatismul mandibular functional;
c) Prognatismul mandibular anatomic;
d) Ocluzia adanca acoperita;
e) Transpozitia dentara;
5. Profilul pacientului este accentuat convex cand:
a) Punctul Subnasale se afla anterior de planul nazo-frontal;
b) Punctul Subnasale se afla posterior de planul nazofrontal;
c) Punctul Gnathion se afla anterior de planul nazofrontal;
d) Punctul Gnathion se alfa posterior de planul nazofrontal;
e) Punctul Gnathion se afla posterior de planul orbito-frontal;
6. In zona anterioara a campului de profil facial se afla:
a) PunctulSubnasale in 1/3 anterioara;
b) Buza superioara in 1/3 anterioara;
c) Punctul Pogonion in 1/3 mijlocie;
d) Punctul Gnathion in 1/3 posterioara;
e) Buza inferioara in 1/3 posterioara;
7. Tangenta mandibulei intersecteaza scuama occipitala, indreptandu-se spre vertex,
cand:
a) Unghiul mandibular este marit;
b) Unghiul mandibular estemicsorat;
c) Etajul inferior estemicsorat;
d) Etajul inferior este marit;
e) Ramul orizontal al mandibulei este scurt;
8. Faciesul caracteristic al respiratorului oral este:
a) Fanta labiala deschisa;
b) Vizibilitatea incisivilor inferiori;(se vad SUPERIORII)
c) Pometii obrajilor stersi;
d) Treapta buzelor inversata;
e) Profil convex;

9. Deglutitia, ca functie a aparatului dento-maxilar, cunoaste, in evolutia sa, urmatoarele


etape:
a) Deglutitia adentatului;
b) Deglutitia de tip infantil;
c) Deglutitia de tranzitie;
d) Deglutitia dentitiei permanente;
e) Deglutitia de tip adult;
10. Procesul de mezodermizatie:
a) Apartine organogenezei;
b) Este un proces de separatie;
c) Duce la disparitia tesuturilor epiteliale;
d) Realizeaza coalescenta (alipirea) intre doua formatiuni;
e) Reprezinta patrunderea celulelor epiteliale intre cele mezodermale;
11. Pentru aprecierea pozitiei vestibulare sau orale a dintilor inclusi se folosesc
urmatoarele tipuri de radiografii:
a) Radiografie excentrica;
b) Radiografie cu film ocluzal;
c) Ortopantomograma;
d) Radiografia retroalveolara izometrica si ortoradiala;
e) Radiografie tip Clarck;(clark=excentrica)

12. Malpozitiile dentare se apreciaza fata de:


a) Linia mediana;
b) Linia interincisiva;
c) Planul de ocluzie;
d) Dintii omologi;
e) Curbura normala a arcadei;
13. Constituirea si dezvoltarea organismului uman se imparte in:
a) Ontogeneza;
b) Organogeneza;
c) Morfogeneza;
d) Odontogeneza;
e) Micro- si macrogeneza;
14. Care din urm.situatii NU se intalnesc in plan vertical, in z.laterala, ca posibile
modificari ale ocluziei:
a) Inocluzia verticala;
b) Ocluzie lingualizata;
c) Ocluziainversa;
d) Ocluzia mezializata;
e) Ocluzia distalizata;
15. Planul postlacteal este un raport de ocluzie:
a) La limita dintre normal si patologic;
b) In dentitia temporara;
c) La nivelul molarilor 1 temporari;
d) In sens transversal;
e) In sens sagital;
16. Functia masticatorie perturbata determina:
a) Secretie salivara crescuta;
b) Absenta sau reducerea abraziunii dintilor temporari;
c) Hipotonia musculaturii masticatorii;
d) Dezvoltarea insuficienta a oaselor maxilare;
e) Migrari orizontale si verticale ale dintilor;

17. Primul arc branhial este:


a) Situat cranial;
b) Situat caudal;
c) Cel mai mic;
d) Cel mai voluminos;
e) Denumit si arc mandibular;
18. Oasele de natura encondrala ale extremitatii cefalice sunt:
a) Malarul;
b) Parietalele;
c) Maxilarele;
d) Corpul sfenoidului;
e) Baza occipitalului;
19. Etapele evolutive ale organului dentar sunt:
a) Proliferarea epiteliului;
b) Diferentierea tisulara;
c) Organogeneza(diferentiere morfologica)
d) Calcifierea(calcificarea),mineralizare
e) Eruptia dentara;
20. Calcifierea smaltului este un proces:
a) Omogen;
b) In care apar striatiile Retzius;
c) In care apar liniile de contur Owen;
d) In care apar calcosferitele Beltrami;
e) Limitat in timp;
21. Intre efectele evolutiei filogenetice se regasesc:
a) Reducerea oaselor maxilare;
b) Reducerea volumului si numarului dintilor;
c) Viteza de reducere a oaselor maxilare mai mare decat cea de reducere a
dintilor;
d) Viteza de reducere mai mare a dintilor decat cea de reducere a oaselor
maxilare;
e) Cresterea diferita a neurocraniului si viscerocraniului;
22. Formarea palatului este un proces:
a) Al perioadei de ontogeneza;
b) Ce se desfasoara in etape;
c) Ce are drept consecinte patologice anomalii dento-maxilare;
d) De septare si mezodermizare;
e) Fara consecinte majore asupra aparatului dento-maxilar;
23. In etiopatogenia dintilor supranumerari NU se admit:
a) Teoria evaginarii epiteliului adamantin;
b) Transmiterea ereditara dominanta;
c) Teoria diviziunii mugurelui dentar;
d) Teoria reducerii filogenetice;
e) Teoria atavica;
24. In displazia ectodermala intalnim:
a) Hipotricoza cu par friabil;
b) Adactilia;
c) Hipersecretia glandelor sudoripare;
d) Anodontie totala sau subtotala;
e) Piele uscata, fragila;

25. Care dintre urmatoarele tulburari de crestere apartin periodei de organogeneza:


a) Agenezia dentara;
b) Cheilognatopalatoschizis;
c) Coloboma;
d) Agnatia;
e) Despicatura mediana a mandibulei;
26. Diastemizarea este un proces:
a) Prezent intre 4-6 ani;
b) La incepului dentitiei temporare;
c) Patologic;
d) Ce arata o dezvoltare exagerata a maxilarelor;
e) Ce indica o evolutie normala a arcadelor alveolo-dentare;
27. Care dintre urmatorii factori influenteaza evolutia spre normal a planului postlacteal
drept:
a) Diastemizarea;
b) Eruptia molarilor de 6 ani;
c) Permutarea zonei de sprijin Korkhaus;
d) Abraziunea;
e) Lipsa diastemizarii si abraziunii dintilor temporari;
28. Sindromul Down se caracterizeaza prin:
a) Facies antimongoloid;
b) Retrognatism mandibular;
c) Retrognatism maxilar;
d) Macroglosie;
e) Modificari ale dintilor;
29. Anomaliile dento-maxilare:
a) Sunt tulburari ale organogenezei;
b) Sunt tulburari ale morfodiferentierii;
c) Pot fi determinate de factori ereditari;
d) Pot fi consecinta unor tulburari functionale;
e) Se mai numesc si malformatii congenitale;
30. Cartilajul condilian:
a) Se osifica in portiunea sa supero-posterioara;
b) Ramane activ in portiunea sa supero-posterioara;
c) Asigura dezvoltarea mandibulei;
d) Se mai numeste si cartilaj Meckel;
e) Are o existenta efemera;(doar pana la 21 ani)
31. Care dintre urmatoarele coordonate NU sunt reprezentative pentru obiceiurile
vicioase:
a) Sunt nocive la orice varsta;
b) Dupa varsta de 6 ani nu necesita deconditionarea lor;
c) Sunt expresia unor tulburari neuro-psihice;
d) De regula, genereaza anomalii dento-maxilare;
e) Deconditionarea se realizeaza cu aparate ortodontice;
32. Dintii supranumerari se pot dezvolta:
a) Ca formatiuni total independente;
b) In legatura cu un dinte din seria normala;
c) Doar in dentitia temporara;
d) In legatura cu un alt dinte supranumerar;
e) Uneori in interiorul altui dinte;????

33. In anodontiile partial reduse:


a) De cele mai multe ori persista dintii temporari corespondenti;
b) Deplasarile dentare spre mezial se fac cu usurinta;
c) Reducerea numerica este intotdeauna simetrica;
d) Extractia dintilor temporari se impune in localizarile anterioare;
e) Este indicata intotdeauna extractia dintilor temporari corespondenti;
34. In transpozitia totala:
a) Inversarea este intotdeauna simetrica;
b) Pot apare tulburari fizionomice;
c) Se pot stabili contacte premature cu arcada antagonista;
d) Inversarea intereseaza coroanele;
e) Cel mai frecvent este interesat caninul superior;
35. In incluzia dintilor frontali:
a) Dintii temporari corespondenti nu persista niciodata pe arcada;
b) Spatiul pe arcada este intotdeauna pastrat;
c) Dintii vecini prezinta axul inclinat spre bresa;
d) Se produc uneori degenerescente tumorale chistice;
e) Apar tulburari fizionomice si fonatorii;
36. Printre cauzele reincluziei dentare se numara:
a) Lipsa dintelui succesional;
b) Cauze mecanice;
c) Anchiloza osteodentara;
d) Cresterea potentialului de eruptie;
e) Reintoarcerea dintelui in profunzimea maxilarului, ca o etapa
suplimentara si anormala;
37. Etiopatogenia ectopiei de canin admite:
a) Persistenta caninului temporar pe arcada;
b) Macrodontia;
c) Tulburari metabolice;
d) Reducerea sau absenta spatiului de pe arcada;
e) Factorii genetici;
38. Diastema vera poate apare in urmatoarele situatii:
a) In anodontia incisivilor laterali superiori;
b) In incluzia caninilor superiori in pozitie orizontala
c) In microdontie;(diag diferential)
d) In urma extractiilor altor dinti permanenti;(diagnostic diferential)
e) In compresia de maxilar;
39. Indicii lui Pont NU au valoare reala in:
a) Microdontie;
b) Migrari verticale ale dintilor laterali;
c) Macrodontie;
d) Migrari meziale ale grupului lateral;
e) Ectopia dintilor la nivelul carora se realizeaza masuratorile;
40. Etajele fetei se pot analiza si masura:
a) Numai din norma frontala;
b) Numai din norma laterala;
c) Din ambele norme;
d) Folosind aceleasi tehnici si repere;
e) Cu tehnici si repere diferite in functie de norma laterala sau frontala
41. Formarea radacinii dintelui incepe:
a) Dupa ce dintele a strapuns mucoasa cavitatii bucale;
b) Dupa ce coroana a atins dimensiunile sale definitive;
c) Dupa formarea partiala a coroanei;
d) La baza clopotului dentar;
e) Odata cu formarea coroanei dintelui;
42. Care dintre urmatoarele planuri faciale sunt orizontale:
a) Planul bispinos;
b) Planul orbito-frontal;
c) Planul nazo-frontal;
d) Planul bazei craniului;
e) Planul mandibular;
43. Simetria arcadelor se apreciaza:
a) In plan transversal;
b) Dupa eruptia dintilor permanenti;
c) In functie de linia mediana;
d) In functie de maxilarul antagonist;
e) Dupa stabilirea relatiilor de ocluzie;
44. Linia mediana la maxilarul superior are ca puncte de reper:
a) Linia dintre cei doi incisivi centrali;
b) Frenul buzei superioare;
c) Jumatatea distantei dintre rugile palatine din a doua pereche de rugi;
d) Spina nazala anterioara;
e) Spina nazala posterioara;
45. In urma extractiilor precoce ale dintilor temporari se produc:
a) Tulburari in procesul de mineralizare a dintilor permanenti
b) Tulburari in procesul de dezvoltare a oaselor maxilare
c) Modificari ale pozitiei intraosoase a succesionalilor
d) Intruzii ale dintilor vecini
e) Migrarile dentare

ALTA VARIANTA ( DE LA MARCIAN ):


46. Procesul de mezodermizatie:
a) Se desfasoara pe toata perioada vietii intrauterine;
b) Este caracteristic organogenezei;
c) Realizeaza coalescenta (alipirea) unor formatiuni;
d) Reprezinta desfiintarea tesuturilor epiteliale de catre tesutul mezodermal;
e) Nu contribuie la formarea palatului primar si secundar;
47. Alimentatia artificiala a nou-nascutului produce cateva inconveniente, intre care:
a) Impiedica miscarile de propulsie ale mandibulei;
b) Creste activitatea musculara;
c) Influente de ordin general;
d) Aerofagie;
e) Scaderea travaliului muscular;
48. Particularitatile primului arc branhial sunt:
a) Este cel mai mic;
b) Este cel mai voluminos;
c) Se formeaza ultimul;
d) Se formeaza primul;
e) Se mai numeste si arc hioidian;
49. Oasele de membrana ale extremitatii cefalice sunt:
a) Maxilarul;
b) Mandibula;
c) Malarul;
d) Vomerul;
e) Cornetul inferior;
50. Printre efectele evolutiei filogenetice se numara:
a) Reducerea viscerocraniului;
b) Cresterea neurocraniului;
c) Reducerea volumului dentar;
d) Scaderea numarului de dinti;
e) Cresterea sensibilitatii parodontale;
51. Formarea palatului se caracterizeaza prin:
a) Formarea initiala a palatului secundar;
b) Formarea palatului primar, urmata de formarea palatului secundar;
c) Procese de septare si mezodermizare;
d) Procesul mezodermizarii ca proces unic;
e) Lipsa mezodermizarii;
52. Diastemizarea la 4-6 ani indica:
a) Cresterea in exces a procesului alveolar;
b) Cresterea in exces a bazelor maxilare;
c) Dezvoltarea normala a arcadelor;
d) Dimensiune prea mica a dintilor temporari;
e) Spatiu suficient pentru eruptia dintilor permanenti;
53. In mixedemul juvenil, printre simptome se numara:
a) Intarzierea cresterii somatice;
b) Intarzierea eruptiei dentare;
c) Accelerarea eruptiei dentare;
d) Macroglosia;
e) Parodontopatia marginala;

VARIANTA 8
1. Gonionul se defineste ca:
A) punct antropometric lateral
E) punctul cel mai inferior, posterior, lateral, de pe unghiul mandibulei
2. Printre punctele antropometrice mediane anterioare se numara:
A) Phrostion
B) punctul B a lui Down
E) punctul A a lui Down
4. Dintre anomaliile-dento maxilare cu transmitere ereditara fac parte:
B) ocluzie adanca acoperita
C)prognatism mandibular adevarat
5. Profilul pacentului este accentuat convex cand:
A) punctul gnation se afla posterior de planul orbito-frontal
B) punctul subnazale se afla anterior de planul dreyfuss
C) treapta labiala accentuala
14. Raporturile ocluzale in plan transversal in zonele laterale pot fi patologice in:
A) lingualizate partial
B) inverse
C) lingualizate total

19. Etapele evolutive ale organului dentar sunt:


A) cresterea si diferentierea celulara
B) organogeneza
C) calcifierea
D) eruptia dentara
E) uzura dentara
20. Calcificarea dentinei se realizeaza:
A) ca un proces neomogen
B) ca un proces continuu
C) ca un proces in etape succesive
D) cu etape de repaus relative
22. Formarea palatului secundar
D) se realizeaza din mugurii maxilari superiori
E) presupunea mezodermizarea dinspre anterior spre posterior
29. procesul de mezodermizatie DE ANALIZAT!!!
34. In transpzitia incompleta:
B) linia arcadei trece printre cei doi dinti, cel mai frecvent
E) apar dezechilibre ocluzo-articulare
35. Dintii inclusi Nu determina:
C) modificari de volum ale dintilor vecini
E) modificari de structura ale dintilor vecini
38. diastema poate sa apara:
A) in anodontia incisivilor laterali inferiori
B) incluzia caninilor sup in pzitie orizontala
C) microdontie

VARIANTA 6

16. alimentatia artificiala a nou nascutului prezinta cateva inconveniente, printre care:
A) impiedica miscarile de propulsie ale mandibulei
C) influente de ordin general
D) aerofagie
E) scaderea tonusului muscular
V7
8. mugurii faciali perechi sunt: 1 sau 2 muguri nazali interni, mugurii nazali externi, mugurii
maxilari sau mugurii mandibulari
13. oase de membrana: frontal, parietal, nazal, lacrimal, maxilar
V9
28. sindromul turner nu prezinta:
C) facies mongoloid
E) profil accentuat concav

Dg diferential in diastema vera


diasteme fziologice
diasteme tranzitorii de eruptie
spatierile din compresia de maxilar, forma cu prodentie si spatiere
spatierile din dizarmonia dennto-alveolara cu spatiere datroita microdontie
spatierile interdentare ca rezultat al dezvoltarii exagerate a arcadelor
spatierile dupa extractia unr dinti permanenti
spatierile rezultate prin migrari ale dintilor in boli parodontale
spatieri datorate uor obicieuri vicioase de interpozitii intre dinti