GhidDeStudiiMasterat PDF

FACULTATEA DE MATEMATIC I
INFORMATIC
Bd. Mamaia, 124, RO-900527 Constana E-mail: mate-info@univ-ovidius.ro
Tel./Fax: +40-2-41-618070 (secretariat) Site: www.univ-ovidius.ro/math
Ghid de Studii
Masterat
ii
Cuprins
Introducere iii
Prezentarea Facultii de Matematic i Informatic ... 1
Misiunea i obiectivele studiilor de masterat..................................................... 4
Admiterea, nscrierea i nmatricularea studenilor .. 11
Regulamentul de credite transferabile .. 12
Prezentarea sintetic a planurilor de nvmnt i

descrierea schematic a fiecrei discipline ...... 15
Plan de nvmnt: Informatic Didactic, Anul I . 15
Fie discipline: Informatic Didactic, Anul I . 16
Plan de nvmnt: Informatic Didactic, Anul II. 33
Fie discipline: Informatic Didactic, Anul II 34
Plan de nvmnt: Matematic Didactic, Anul I 48
Fie discipline: Matematic Didactic, Anul I 49
Plan de nvmnt: Matematic Didactic, Anul II. 54
Fie discipline: Matematic Didactic, Anul II... 55
Plan de nvmnt: Modelare i Tehnologii Informatice, Anul I... 59
Fie discipline: Modelare i Tehnologii Informatice, Anul I... 60
Plan de nvmnt: Modelare i Tehnologii Informatice, Anul II... 74
Fie discipline: Modelare i Tehnologii Informatice, Anul II.. 75
Plan de nvmnt: Structuri Matematice Fundamentale, Anul I. 89
Fie discipline: Structuri Matematice Fundamentale, Anul I... 90
Plan de nvmnt: Structuri Matematice Fundamentale, Anul II 96
Fie discipline: Structuri Matematice Fundamentale, Anul II. 97
i
ii
Introducere
Stimai Studeni,
Bine ai venit la Facultatea de Matematic i Informatic a Universitii Ovidius din

Constana. Alegerea dumneavoastr ne onoreaz i suntem siguri c diploma obinut de la
noi are valoare pe piaa muncii.
n acest ghid gsii primele informaii despre Facultatea de Matematic i Informatic.
Pagina web a facultii (www.univ-ovidius.ro/math) v ofer informaii complete i la zi
asupra activitii din facultate.
Suntem una dintre primele faculti ce ofer cursuri i seminarii n format electronic
(disponibile pe web) la care vei avea acces ca studeni ai facultii. Corpul profesoral
prezentat n acest ghid are o recunoatere att pe plan naional ct i internaional.
Comunicarea cu dumneavoastr se va realiza inclusiv prin directorul de mail students I.
V urm succes pe ntreaga perioad a studiilor de masterat din facultatea noastr i v
ateptm s continuai cu studiile doctorale oferite de facultatea noastr!
Consiliul Profesoral
iii
Prezentarea Facultii de Matematic i Informatic
Istoria nvmntului superior din Constana consemneaza existena unei Faculti de

Matematic ncepnd cu anul 1961 n cadrul Institutului Pedagogic Constanta. Numele
facultii a fost schimbat n 1973 n Facultatea de Matematic-Fizic i a funcionat cu acest
nume pn n anul 1982. Dup fondarea prin Hotrrea de Guvern 225 din 1990 a
Universitii Ovidius, apar specializrile Matematic-Fizic, Matematic-Informatic i
Tehnologie Informatic n cadrul Facultii de tiine. ntre 1992 1995, aceste profile au
facut parte din Facultatea de Matematic i tiine Economice. Numele actual al facultii
dateaz din 1995. Specializrile de Matematic-Fizic i Matematic-Informatic au fost
acreditate in 1994 si respectiv 1999. ntre timp, s-au adugat specializrile Matematic
(autorizat n 1997, acreditat n 2004), Matematic Informatic n limba englez
(Mathematics and Computer Science) (autorizat n 1998), Matematic Informatic
pentru nvmnt la distan (autorizat n 2000) i Informatic (autorizat n 2003).
Programele masterale, doctorale i de studii aprofundate completeaz oferta educaional a
facultii nc din anul 1995. n anul universitar 2007-2008, Facultatea de Matematic i
Informatic are nmatriculai aproape 650 de studeni.
Facultatea de Matematic i Informatic asigur formarea continu a profesorilor de
matematic (cursuri si examene de Definitivat, Gradul II si Gradul I n nvmnt).
Facultatea este angajat n programul de atestare a calitii procesului educaional
(intitulat Quality Future II) i din anul academic 2005-2006 are planurile de nvmnt
adaptate sistemului pe cicluri impus de Convenia de la Bologna.
Facultatea de Matematic i Informatic ofer, n cadrul studiilor de master
specializrile: Informatic Didactic, Matematic Didactic, Modelare si Tehnologii
Informatice, Structuri Matematice Fundamentale.
Disciplinele de studiu din planul de nvmnt sunt prevzute ntr-o succesiune
logic i au n vedere ndeplinirea urmtoarelor cerine:
a) Definirea i delimitarea precis a competenelor generale i de specialitate n
corelaie cu competenele corespunztoare ale studiilor universitare de licen (n aval) i
doctorat (n amonte);
b) Compatibilitatea cu cadrul de calificri naional;
c) Compatibilitatea cu planurile si programele similare din Statele Uniunii
Europene i alte state ale lumii, fapt care a dus la schimburi de studeni n cadrul
programelor ERASMUS i SOCRATE, ntre Universitatea OVIDIUS" din Constana,
Facultatea de Matematic i universiti din Uniunea European, disciplinele fiind
prevzute cu credite de studiu ECTS (a se vedea planurile).
In cadrul Facultatii de Matematica si Informatica functioneaza o Scoala doctoral
organizat in sistem Bologna care ofer programe doctorale in urmtoarele direcii: algebr,
analiz si ecuaii difereniale. Perioada studiilor doctorale cuprinde dou etape: un an (2
semestre) de pregtire stiinific avansat si 2 ani (4 semestre) de cercetare si pregtire a tezei
de doctorat. Exist insa muli fosti absolveni ai facultii noastre care au optat si pentru
programe de doctorat la Institutul de Matematic al Academiei Romane sau la universiti de
prestigiu din strintate: Germania, SUA, Frana, Elveia, Ungaria, etc.
Misiunea facultii este de a pregti specialiti cu studii superioare n
1
domeniul/specializrile din structur, la nivelul actualelor cerine de pe piaa muncii i
exigenelor prevzute prin Cadrul Naional al Calificrilor din nvmntul Superior.
n Facultatea de Matematica si Informatica studiile universitare de licen ofer
cunotine i competene largi, precum i formarea de abiliti cognitive:
a) Cunotine generale care permit abordri tiinifice ale domeniului de
specialitate i asigur nelegerea, inovarea i crearea de cunotine noi,
precum i comunicarea efectiv, oral i scris, n domeniul de specialitate i
contexte culturale diverse.
b) Cunotine de specialitate care se refer la procesele de cunoatere,

reproducere i nelegere specifice domeniului de studiu considerat ca un tot, a
modului de stabilire de relaii cu cunoaterea din alte discipline i arii profesionale,
familiarizarea cu cele mai recente dezvoltri i ale aplicaiilor profesionale din
domeniu, precum i nelegerea i aplicarea principiilor i metodelor fundamentale
de investigare specifice.
c) Competenele generale care se refer la:

culegerea, analiza i interpretarea de date i de informaii din punct de vedere
cantitativ i calitativ, din diverse surse alternative, respectiv din contexte
profesionale reale i din literatura n domeniu, pentru formularea de argumente,
decizii i demersuri concrete;
utilizarea unor moduri diverse de comunicare scris i oral, inclusiv ntr-o limb
strin;
utilizarea tehnologiilor informatice;
asumarea responsabilitii de a elabora un program personal de autoperfecionare ;
d)Abiliti cognitive specifice presupun:

aplicarea conceptelor, teoriilor i metodelor de investigare fundamentale din
domeniul de studiu, pentru formularea de proiecte i demersuri profesionale;
capacitatea de sintetizare i interpretare a unui set de informaii, de rezolvare a unor
probleme de baz i de evaluare a concluziilor posibile;
analiza independent a unor probleme i capacitatea de a comunica i de a
demonstra soluiile alese;
capacitatea de a evalua probleme complexe i de a comunica n mod demonstrativ
rezultatele evalurii proprii;
iniiativ n analiza i rezolvarea de probleme.
Studenii Facultii de Matematic i Informatic beneficiaz de sli moderne de

studiu, amfiteatre, sli de curs, sli de seminar, laboratoare specializate de informatic dotate
cu calculatoare de ultim generaie, o bibliotec proprie lng sediul facultii, cu sal de
studiu, unde pot fi gsite aproape 6000 de cri.
n plus, studenii au acces la Biblioteca Central a Universitii i de asemenea la baza
sportiv de pe malul lacului Mamaia, cu posibiliti de practicare a diferitelor sporturi,
incluznd yachting, tenis, fotbal, handbal, volei, baschet, etc.
2
Catedre
n facultate exist dou catedre :

Catedra de Matematic i Catedra de Informatic i Metode Numerice.
n anul universitar 20072008, n aceste catedre funcioneaz un numr de 38 de cadre

didactice, dintre care 7 profesori, 10 confereniari, 16 lectori i 5 asisteni. Iat lista tuturor
profesorilor facultii:
Catedra de Matematic:
Prof. dr. Wladimir-Georges Boskoff Lect. dr. Constantin Costara

Prof. dr. Mirela Stefanescu Lect. dr. Denis Ibadula
Prof. dr. Dumitru Popa Lect. dr. Gabriel Iorgulescu
Prof. dr. Eduard-Marius Crciun Lect. dr. Diana Savin
Conf. dr. Viviana Ene Lect. dr. Cristina Sburlan
Conf. dr. Luminia Cosma Lect. dr. Alexandru Bobe
Conf. dr. Alina Brbulescu Asist. drd. Marian George Ciuc

Conf. dr. Panait Anghel Asist. drd. Ctlin Ghinea
Lect. dr. Cristina Flaut Asist. drd. George Carlig
Lect. dr. Laureniu Homentcovschi Prof. consultant Dan Pascali
Catedra de Informatic i Metode Numerice:
Prof. dr.Constantin Popa Lect. dr. Ozten Chelai

Prof. dr.Alexei Leahu Lect. dr. Andrei Rusu
Conf. dr. Eugen Petac Lect. dr. Crengua Bogdan
Conf. dr. Elena Popescu Lect. dr. Aurelian Nicola
Conf. dr. Eugen Zaharescu Lect. dr. Elena Pelican
Conf. dr. Christian Manca Lect. drd. Adrian Alexandrescu
Conf. dr. Raluca Vernic Lect. dr. Drago Sburlan
Conf. dr. Mircea Popovici Asist. drd. Tudor Udrescu
Lect. dr. Adrian Rbaea Asist. drd. Elena Rogojina
Conducerea Facultii de Matematic i Informatic
Facultatea de Matematic i Informatic este condusa de un decan, un prodecan, un

secretar tiinific si un consiliu profesoral format din 17 membri. Acetia sunt:
Decan: - Prof. univ. dr. Wladimir-Georges Boskoff

Prodecan: - Conf. univ. dr. Mircea Popovici
Secretar tiinific: - Conf. univ. dr. Raluca Vernic
3
Consiliul profesoral:
Prof. univ. dr. Boskoff Wladimir Georges Conf. univ. dr. Anghel Panait
Prof. univ. dr. Popa Constantin Lect. univ. dr. Constantin Costara
Prof. univ. dr. Alexei Leahu Lect. univ. dr. Chelai Ozten
Conf. univ. dr. Mircea Popovici Lect. univ. dr. Alexandru Bobe
Conf. univ. dr. Ene Viviana Lect. univ. dr. Homentcovschi Laurentiu
Conf. univ. dr. Raluca Vernic Lect. univ. dr. Nicola Aurelian
i cinci studeni.
Secretariatul Facultii de Matematic i Informatic este compus dintr-o echipa

de trei secretare:
Secretar ef: Mihaela Pucic
Secretar: Florica Vasile
Secretar: Mihaela Chivu
Decanatul se afla la sala E4, iar secretariatul se afla la sala E3.
Adresa Facultii de Matematic i Informatic:

B-dul Mamaia nr. 124, RO 900527 Constana
Tel/Fax: 0241 618070
Misiunea i obiectivele studiilor de masterat
Informatic Didactic
Masteratul de Informatic Didactic are ca scop pregatirea si formarea absolventilor
studiilor de licenta in domeniile Matematica, Informatica sau domenii conexe (fizica,
chimie, stiintele naturii, tehnic, economic, stiinte sociale, medicina), ca specialiti cu
calificare adecvata n domeniile fundamentale din Tehnologia Informaiei, inclusiv pentru
activitatea de predare a informaticii in invatamantul preuniversitar, prin completarea si
aprofundarea instruirii academice realizate in Ciclul I de studii universitare de licenta.
Durata este de 4 semestre (120 credite) si se ncheie cu examen de disertaie.
Obiective specifice
Obiective cognitive si aplicativ-practice
Deschiderea spre tendintele noi si inovatoare din domeniul de specialitate prin
actualizarea sistematica a cunostintelor din domeniul Informaticii
Utilizarea in activitatea curenta a noilor tehnologii informationale si de
comunicare
4
Abordarea unui demers pluri-, inter- si transdisciplinar prin realizarea de
conexiuni intre disciplinele informatice si alte domenii.
Focalizarea pe conexiunile structurale si procesuale ale disciplinei.
Dezvoltare profesionala
Manifestarea unei conduite reflexive si autoevaluative privind activitatea curenta
Proiectarea si realizarea unui plan de dezvoltare profesional.
Implicarea in cercetare.
Relevanta cognitiva si profesionala a programului de studiu este definita in functie de

ritmul dezvoltarii cunoasterii si tehnologiei din domeniul informaticii si de cerintele pietei
muncii si ale calificarilor corespunzatoare (programatori, administratori de reele i baze de
date, specialiti n tehnologii web, etc n cadrul unor companii software, medii economice i
de afaceri (bnci, societi de asigurri), spitale, societati/firme cu profil tehnic, profesori de
informatica in invatamantul preuniversitar). Disciplinele de studiu din Planul de invatamant
sunt prevazute intr-o succesiune logica si definesc precis competentele generale si de
specialitate. Se urmareste in acest fel, realizarea urmatoarelor deziderate:
Formarea i dezvoltarea armonioas a viitorilor specialiti cu calificare adecvata n

domeniul Tehnologiei Informaiei, atat prin aprofundarea cunostintelor
fundamentale dobandite cat si prin completarea cu cunostinte noi, corespunzatoare
unor directii de lucru actuale si importante, care sa le asigure absorbtia imediata pe
piata muncii;
Formarea de specialisti in domeniul Tehnologiei Informatiei cu capacitati de a
actiona independent si creativ in solutionarea unor probleme concrete, dar si cu
abilitati de coordonare a unor colective de lucru si de comunicare eficienta in
contexte interdisciplinare;
In acest sens, Planul de invatamant cuprinde atat discipline de aprofundare a

cunostintelor fundamentale dobandite in cadrul Ciclului I, cat si discipline de pregatire
complementara, necesare pentru o insertie rapida pe piata muncii. Astfel, in primul an de
studiu se ofera cursuri de baza in pregatirea stiintifica din domeniul informaticii - Tehnologii
informationale, Limbaje de programare procedurala, Administrarea retelelor de calcul,
Modelarea si interogarea conceptuala a datelor, Sisteme multimedia, Algoritmi - precum
si doua pachete de cursuri optionale - Organizarea sistemelor de calcul, Analiza si
prelucrarea imaginilor, Instruire asistata de calculator - si, respectiv Programare web,
Administrarea retelelor de calculatoare. In plus, pentru studentii interesati in activitatea de
predare a informaticii in invatamantul preuniversitar, planul de invatamnt pentru anul I
include un pachet de cursuri facultative, desfasurate in cadrul Modulului psihopedagogic.
In anul II de studii se ofera cursuri specializate in directiile Modele informatice in

banci si asigurari, Tehnologii si sisteme de comunicatii, Implementarea orientata spre
obiecte a sistemelor software, Prelucrarea datelor statistice, Arhitectura, proiectarea si
implementarea aplicatiilor de baze de date, Sisteme distribuite si doua pachete de cursuri
optionale Algoritmi in teoria grafurilor, Optimizarea proceselor economice si,
respectiv Proiectare asistata de calculator, Programare vizuala. De asemenea, ca in anul
I, este prevazut pachetul de cursuri facultative, desfasurate in cadrul Modulului
psihopedagogic.
5
Cadrele didactice folosesc resursele noilor tehnologii (ex. e-mail, pagina personala de
web pentru tematica, bibliografie, resurse n format electronic si dialog cu studentii) si
materiale auxiliare, de la tabl, la notebook si videoproiector.
Profesorii au ore de permanent la dispozitia studentilor si personalizeaz ndrumarea
la cererea studentului. Exista indrumatori si tutori de an. Toti studentii programului de
masterat sunt antrenati in seminarii stiintifice studentesti coordonate de cadre didactice ale
facultatii. Relatia dintre student si profesor este una de parteneriat, n care fiecare isi asum
responsabilitatea atingerii rezultatelor nvatarii. Rezultatele nvatarii sunt explicate si discutate
cu studentii din perspectiva relevantei acestora pentru dezvoltarea lor.
Facultatea asigura resurse de invatare (manuale, tratate, referinte bibliografice, etc) in
format clasic sau electronic (a se vedea urmatoarea adresa pe site-ul facultatii:
http://www.univ-ovidius.ro/math/default.aspx?cat=Info).
Matematic Didactic
Masteratul de Matematic Didactic are ca scop sa pregateasc absolventi ai studiilor de

licenta n domeniul matematicii sau domenii conexe, pentru predarea matematicii n
invatamantul preuniversitar.
Programul de masterat vizeaz att pregatirea stiintific in domeniul matematicii cat
si pregatirea didactica si pedagogica a cursantilor. Planul de nvatamant este subordonat
acestei directii, dar urmareste si deschiderea de perspective ctre doctorat in domeniul
Didacticii Matematicii.
Acest program de masterat este organizat n spiritul noului sistem de invatamant de
tip Bologna si continua masteratul de Didactica Matematica care a functionat neintrerupt din
anul 2001 n cadrul facultatii noastre.
Actualul program de masterat continu buna traditie a celui vechi, dar n plus este
adaptat schimbarilor survenite in cadrul programului de licent n matematica, impuse de
aderarea la sistemul Bologna.
Obiective specifice
actualizarea sistematica a cunostintelor din domeniul de profil.
Utilizarea in procesul didactic a noilor tehnologii informationale si de comunicare
Abordarea unui demers pluri-, inter- si transdisciplinar prin realizarea de conexiuni
intre disciplinele matematice si alte domenii.
Aplicarea adecvata la context a didacticii disciplinei.
Folosirea unei varietati de strategii educationale adecvate disciplinei si, in special, a
celor centrate pe elev.
Conceperea si utilizarea de strategii diferentiate.
Valorificarea potentialului pedagogic al diferitelor tipuri si strategii de evaluare.
Elaborarea si utilizarea unor noi forme de evaluare.
6
Manifestarea unei conduite reflexive si autoevaluative privind activitatea didactica.
n primul an de studiu se ofer cursuri de baz n pregtirea stiintific (aritmetic si

algebr, geometrie si analiz matematic) si pedagogic a studentilor. n plus, planul de
nvtmnt pentru anul I include un curs nsotit de activitti practice de Instruire asistat de
calculator. Acesta acoper diverse aspecte ale utilizrii tehnologiei moderne n predarea si
nvtarea matematicii n scoal: notiuni de baz despre Internet, Intranet si spatiul Web;
structura unui sistem e-learning; proiectarea unei lectii (sau curs) on-line; metode de testare
on-line; elemente multimedia n Web realizate n HTML si XHTML.
n anul 2 de studii se ofer cursuri specializate n urmtoarele directii:
- Curriculum si evaluare n matematica scolar. Cursul prezint principiile si ideile

fundamentale ale curriculumului pentru matematic n gimnaziu si liceu, face
comparatii ntre diverse tipuri de manuale scolare si analizeaz examenele nationale.
Sunt prezentate si sunt nsotite de multiple aplicatii practice si diverse forme de
evaluare. Evaluarea este examinat att din perspectiva national ct si international.
- Complemente de matematici scolare. n cadrul acestui curs se prezint aplicatiile

matematicii la nivelul programei de liceu, avnd ca scop pregtirea viitorilor profesori
de matematic. Cursul este extrem de util profesorilor din nvtmntul preuniversitar
pentru c insist asupra diverselor aplicatii ale matematicii n domenii conexe.
- Predarea matematicii pentru elevii performanti. Cursul propune metode specifice

activittii de predare pentru copiii performanti si cteva teme de sintez n aceast
arie, care s constituie baza unui program individualizat pentru acesti copii. Cursul
pledeaz pentru o intindere tematic si un nivel mai nalt de complexitate al temelor
destinate pregtirii lor. Cursul este nsotit de un seminar practic de rezolvare de
probleme. Studentii care particip la acest curs au posibilitatea s exerseze n mod
direct cunostiintele asimilate n cadrul Centrului de pregtire pentru copiii
performanti care functioneaz n facultate si n cadrul activittilor comune organizate
de facultatea noastr mpreun cu Societatea de Stiinte Matematice din Romnia si
Inspectoratul Scolar Judetean.
- Istoria matematicii. Cursul este destinat initierii viitorilor profesori de matematic n

istoria matematicii, n vederea formrii unei culturi matematice.
n toate cele 4 semestre studentii au ore de practic pedagogic, iar n primul an de

studii au posibilitatea s urmeze cursuri specializate de pedagogie si psihologie n cadrul
Modulului psihopedagogic.
7
Modelare si Tehnologii Informatice
Masteratul Modelare si Tehnologii Informatice are ca scop pregatirea si formarea

absolventilor studiilor de licenta in domeniile Matematica, Informatica sau domenii conexe
(fizica, chimie, stiintele naturii, tehnic, economic, stiinte sociale, medicina), ca
specialiti cu inalta calificare n domeniile fundamentale din Tehnologia Informaiei, prin
completarea si aprofundarea instruirii academice realizate in Ciclul I de studii universitare de
licenta.
Obiective specifice
actualizarea sistematica a cunostintelor din domeniul Tehnologiei Informatiei
Utilizarea in activitatea curenta a noilor tehnologii informationale si de
comunicare
conexiuni intre disciplinele informatice si alte domenii.
Relevanta cognitiva si profesionala a programului de studiu este definita in functie de

ritmul dezvoltarii cunoasterii si tehnologiei din domeniul informaticii si de cerintele pietei
muncii si ale calificarilor corespunzatoare (programatori, administratori de reele i baze de
date, specialiti n tehnologii web, etc n cadrul unor companii software, medii economice i
de afaceri (bnci, societi de asigurri), spitale, societati/firme cu profil tehnic, cercetatori si
cadre didactice universitare in domeniul Tehnologiei Informatiei). Disciplinele de studiu din
Planul de invatamant sunt prevazute intr-o succesiune logica si definesc precis competentele
generale si de specialitate. Se urmareste in acest fel, realizarea urmatoarelor deziderate:
Formarea i dezvoltarea armonioas i n spirit creativ a viitorilor specialiti cu

inalta calificare n domeniul Tehnologiei Informaiei, atat prin acumularea unei
cantitati importante de cunostinte noi in domeniu cat si prin dezvoltarea de abilitati
superioare de cercetare si de aplicare a acestora la rezolvarea unor
situatii/probleme noi/inedite;
Formarea de specialiti Tehnologiei Informatiei cu pregtire superioar, pregtii

pentru absoria imediat pe piaa muncii i performani att n ar ct i la nivel
european;
Formarea de specialisti in domeniul Tehnologiei Informatiei cu capacitati de a
actiona independent si creativ in solutionarea unor probleme concrete, dar si cu
abilitati de coordonare a unor colective de lucru si de comunicare eficienta in
contexte interdisciplinare;
8
Formarea de noi promoii de cadre didactice universitare i cercettori tiinifici n
domeniul Tehnologiei Informaiei, prin pregatirea in vederea studiilor universitare
de doctorat.
In acest sens, Planul de invatamant cuprinde atat discipline de aprofundare si

dezvoltare a cunostintelor fundamentale dobandite in cadrul Ciclului I, cat si discipline de
pregatire complementara, in domenii de mare actualitate si importanta necesare pentru o
insertie rapida pe piata muncii, atat pentru oferta actuala cat si pentru cea din perspectiva
apropiata, determinata de recenta integrare a Romaniei in Uniunea Europeana. In contextul
disciplinelor de aprofundare si dezvoltare a cunostintelor, se ofera urmatoarele cursuri:
Modele de aproximare si simulare, Tehnici de simulare statistica, Sisteme avansate de
comunicatii, Modelarea si interogarea conceptuala a datelor si cunostintelor, Sisteme
distribuite, iar in cadrul disciplinelor de pregatire complementara: Tehnici de reconstructie
a imaginilor in tomografia computerizata, Tehnologii multimedia si prelucrarea
imaginilor, Tehnici de programare stiintifica, Realitate virtuala, Modelarea si simularea
proceselor economice, Modelarea si simularea fenomenelor bancare si de asigurari,
Modelare cu algoritmi genetici. Sunt de asemenea prevazute cate doua pachete de cursuri
optionale in fiecare an de studiu, dupa cum urmeaza: Metode neconventionale de clacul,
Web semantic si ontologii si, respectiv Proiectarea arhitecturilor software, Sisteme Grid
(anul I); Calcul paralel, Sisteme Embedded si, respectiv Dezvoltarea aplicatiilor de
proces, Sisteme Multiagent (anul II).
In anul II de studiu este prevazuta o Practica de cercetare (o ora pe saptamana), care
are in vedere familiarizarea studentilor cu etapele si metodologia unei activitati de cercetare
cu aplicatie imediata in Elaborarea lucrarii de disertatie (de asemenea prevazuta cu o ora
pe saptamana).
Facultatea asigura resurse de invatare (manuale, tratate, referinte bibliografice, etc) in
format clasic sau electronic (a se vedea urmatoarea adresa pe site-ul facultatii:
http://www.univ-ovidius.ro/math/default.aspx?cat=Info).
Prin intermediul bibliotecii, facultatea noastra are schimburi de jurnale cu 25 de universitati
din tara si strainatate.
Structuri Matematice Fundamentale
Programul de masterat Structuri Matematice Fundamentale ofera pregatirea de

baza absolut necesara unui tanar care doreste sa continue studiile intr-un program doctoral.
Cursurile pe care le ofera masteratul acopera o paleta larga de discipline atat din matematica
pura cat si aplicata. Specificul acestui program este tocmai caracterul combinat evitand astfel
specializarea prea rigida si timpurie. Programul are in vedere racordarea la ideile
fundamentale din matematica moderna si din aplicatiile acesteia la modelarea unor fenomene
importante din celelalte stiinte. El asigura o legatura flexibila si naturala intre diverse
discipline matematice studiate in facultate si teme de doctorat cu perspective clare. De altfel,
unul dintre scopurile programului de masterat este ca studentii sa se familiarizeze cu teme
actuale de cercetare in vederea realizarii unor lucrari de disertatie cu grad sporit de
originalitate care sa le permita accesul la cercetarea fundamental si aplicativa in cadrul unor
programe de doctorat din universitatea noastra sau din afara ei.
9
Prin specificul cursurilor programului de masterat se ofera cunostiinte de baza in

diverse domenii si introduceri in posibile teme de cercetare, lasandu-i-se studentului
posibilitatea sa opteze pentru o eventuala specializare intr-un program de doctorat. Pe de alta
parte, acest tip de cursuri este potrivit si acelor studenti care doresc sa obtina cunostiinte
avansate din matematica pura sau aplicata.
Activitatile didactice incluse in program sunt efectuate de cadrele didactice din cadrul
colectivului catedrei de Matematica, profesori si conferentiari, unii dintre ei conducatori de
doctorat, cu o competenta profesionala atestata de activitatea didactica prestata in cadrul
facultatii noastre si activitatea de cercetare concretizata in numeroase lucrari stiintifice aparute
in publucatii de specialitate de prestigiu international.
In planul de invatamant sunt cuprinse

cursuri obligatorii de
- algebra (Teoria modulelor, Capitole speciale de algebra),
- geometrie (Varietati diferentiabile si aplicatii, Capitole speciale de geometrie),
- analiza (Analiza functionala, Capitole speciale de analiza),
- ecuatii diferentiale si aplicatii (Sisteme dinamice),
-software matematic,
doua cursuri optionale: Capitole speciale de mecanica, Criptografie si teoria codurilor
un curs complementar facultativ de Filozofia matematicii.
Mentionam ca la unele discipline (de exemplu Capitole speciale de algebra) exista
programe analitice alternative care pot fi alese in functie de optiunile studentilor din anul
respectiv.
Studentii inscrisi la acest program de masterat pot participa la seminariile stiintifice
organizate in cadrul catedrei
(http://www.univ-ovidius.ro/math/default.aspx?cat=Cercetare&subcat=Seminarii),
la conferintele nationale si internationale organizate in facultate,
(http://www.univ-ovidius.ro/math/default.aspx?cat=Cercetare&subcat=Manifestari),
pot publica rapoartele de cercetare in seria de preprinturi MATH a facultatii
(http://www.univ-ovidius.ro/math/default.aspx?cat=Cercetare&subcat=Preprint)
sau pot publica articole de cercetare in Analele Stiintifice ale Universitatii Ovidius, seria
Matematica, (http://www.anstuocmath.ro/), jurnal categoria B+ in clasamentul CNCSIS,
recenzat de Mathematical Reviews si Zentralblatt MATH.
Obiectivele specifice

actualizarea sistematica a cunostintelor din domeniul de profil.
Utilizarea in procesul didactic a noilor tehnologii informationale si de
comunicare
conexiuni intre disciplinele matematice si alte domenii.
10
Manifestarea unei conduite reflexive si autoevaluative privind activitatea stiintifica
si de cercetare.
Disciplinele din Planul de invatamant corespund la 120 credite obligatorii; credite

suplimentare se pot obtine prin parcurgerea unor cursuri optionale si/sau facultative
suplimentare. In al doilea an de studii studentii elaboreaza o lucrare de disertatie sub
indrumarea unui cadru didactic. Subiectul lucrarii trebuie sa ilustreze preocuparea
masterandului pentru problematica programului de studiu si sa constituie un debut in
cercetarea viitoare in matematica.
Cadrele didactice folosesc resursele noilor tehnologii (ex. e-mail, pagina personala de
web pentru tematica, bibliografie, resurse n format electronic si dialog cu studentii) si
materiale auxiliare, de la tabl, la notebook si videoproiector.
Profesorii au ore de permanent la dispozitia studentilor si personalizeaz ndrumarea
la cererea studentului. Exista indrumatori si tutori de an. Toti studentii programului de
masterat sunt antrenati in seminarii stiintifice studentesti coordonate de cadre didactice ale
catedrei. Relatia dintre student si profesor este una de parteneriat, n care fiecare isi asum
responsabilitatea atingerii rezultatelor nvatarii. Rezultatele nvatarii sunt explicate si discutate
cu studentii din perspectiva relevantei acestora pentru dezvoltarea lor.
Admiterea, nscrierea i nmatricularea studenilor
Admiterea la studii universitare de master se face prin concurs de dosare, innd

cont de ordinea ierarhic a mediilor de licen. nscrierea la concursul de admitere se face
pe baza urmatoarelor acte:
1. cererea de nscriere;
2. certificatul de nastere, n copie legalizata si certificatul de casatorie, in copie legalizata
pentru candidatii casatoriti;
3. diploma de bacalaureat sau diploma echivalenta cu aceasta, in original sau in copie
legalizata (pentru candidatii care urmeaza simultan mai multe specializari);
4. diploma de licenta in original sau copie legalizata pentru candidatii care se inscriu la
mai multe specializari;
5. foaia matricola aferenta studiilor superioare, n copie legalizata.
6. adeverinta medicala tip M.S. 18.1.1., eliberata de cabinetele medicale scolare sau de
dispensarul teritorial sau de ntreprindere - dupa caz - de care apartin (din care sa
rezulte ca sunt apti pentru profilul sau specializarea la care candideaza
7. patru fotografii color tip buletin de identitate;
8. chitanta de plata a taxei de inscriere sau, unde este cazul, adeverinta sau document (in
copie legalizata) din care sa rezulte motivul pentru scutirea de taxa de inscriere.
Masterandul semneaza un contract de studii masterale la fiecare inceput de an,

contract care este ncheiat ntre I.O.S.U.M. si masterand. Studiile de masterat se incheie cu
examen de disertatie.
11
Regulamentul de credite transferabile
Creditele msoar volumul normal de munc pretins studentului, pentru:
participri la cursuri, seminarii, lucrri de laborator, proiecte, examene i alte forme de
verificare final, activiti practice i studiu individual.
Creditele sunt alocate pe discipline de studiu, n funcie de numrul de ore de curs,
seminar, laborator, activiti practice, studiu individual sptmnal rezervat disciplinei.
Numrul de credite nu este divizibil i nu se poate obine n etape.
Condiia de promovare la o disciplin este cea specific sistemului de evaluare cu
note. Indiferent de nota obinut n urma promovrii examenului numrul de credite este cel
stabilit pentru fiecare disciplin n parte, prin planul de nvmnt.
Baza de calcul pentru cantitatea de munc cerut studentului este timpul necesar
frecventrii cursurilor, seminariilor, laboratoarelor, studiului individual, elaborrii
proiectelor sau lucrrilor periodice, efecturii practicii de specialitate.
Creditele nu msoar dificultatea sau gradul de detaliere (aprofundare) a
unei discipline; aceasta se reflect n timpul acordat prelegerilor (cursurilor), seminariilor i
activitilor complementare.
Creditele nu msoar calitatea pregtirii studentului; aceasta este evaluat prin note.
Creditele nu nlocuiesc evaluarea studentului prin note i de aceea ele nu au ca scop s
msoare calitatea nvturii. Obinerea creditelor atribuite unei discipline este condiionat de
promovarea acelei discipline. Nota minim de promovare este de 5.
Sistemul de creditare a disciplinelor cu un anumit numr de credite permite:
a) compararea programelor de studiu;
b) construcia flexibil a programelor de studiu n cadrul planului de nvmnt;
c) includerea unor discipline noi n cadrul programului de studiu;
d) recunoaterea perioadelor compacte de studiu efectuate n alte uniti de
nvmnt.
Durata standard de studiere a unei discipline este de regul de un semestru. La
disciplinele ealonate pe dou sau mai multe semestre creditarea se face semestrial n uniti
de studiu, planul de nvmnt trebuind s prevad forma de examinare semestrial.
Creditele se pot aduna n module pentru obinerea unei specializri sau a unei calificri
complementare.
Creditele sunt transferabile ntre structurile aparinnd unor specializri sau
profiluri diferite (transferul structural); regula general este de a permite interpretarea
flexibil a regimului de disciplin de profil sau complementar.
Creditele sunt transferabile de la o unitate de nvmnt la alta pe discipline, pe
grupuri de discipline (module) sau pe perioade compacte de studiu. Transferul se face la
cererea studentului pe baza unei convenii ntre instituiile de nvmnt implicate.
Creditele se pot obine n avans n cadrul aceluiai ciclu de studii. Creditele obinute
n avans nu pot influena numrul de credite necesar promovrii anului curent de studiu i nici
nu pot fi luate n calculul bursei; toate acestea se au n vedere numai pentru semestrul sau anul
cruia i aparine disciplina promovat n avans. Nu se pot alege n avans discipline care prin
planul de nvmnt sunt condiionate de obinerea creditelor pentru disciplinele care nu au
fost studiate i promovate.
12
Creditele odat obinute se recunosc pe ntreaga durat a colarizrii i recunoaterea
lor nu este afectat de modificarea programului sau planului de nvmnt. Nu se stabilesc
reguli care s duc la interferene ntre acordarea creditelor i evaluarea prin note.
Obinerea creditelor la disciplinele obligatorii i opionale, se poate amna, cu condiia
realizrii numrului minim de credite necesar promovrii anului respectiv.
Admiterea la susinerea examenului de licen este condiionat de obinerea tuturor
creditelor aferente disciplinelor obligatorii i opionale din planul de nvmnt.
Atribuirea creditelor pe discipline
Creditele se atribuie n mod egal pe semestre, respectiv 30/semestru. Numrul de

credite pe disciplin este un numr ntreg, par sau impar.
Disciplinele promovate, implicit creditele aferente, se recunosc n orice situaie, mai
puin n cea de exmatriculare pentru fraud la examene.
Funcionarea sistemului de credite
Procesul de instruire i formare a studenilor se desfoar pe baza planului de

nvmnt.
Planul de nvmnt desemneaz ansamblul activitilor programate de instruire i
evaluare reunite ntr-o concepie unitar din punctul de vedere al coninutului i al desfurrii
lor n timp, n vederea formrii unui specialist cu diplom recunoscut. El are dou
dimensiuni definitorii, una formativ privind modul de distribuire a cunotinelor formative
(discipline, module, pachete de discipline, specializri) i una temporal, de planificare n
timp a procesului de formare (sptmn, semestru, an, cicluri, perioada total de formare).
Disciplina este elementul formativ de baz, care reprezint activiti unitare, atribuite
unui coninut formativ distinct. Disciplina poate fi constituit din activiti de curs, seminar,
laborator, proiect, teme de cas individuale programate de curs, practic etc. Fiecare
disciplin deine o form de evaluare n urma n urma creia studentul obine 'o not i ca
urmare creditele asociate disciplinei.
Durata total a studiilor n regim gratuit nu o poate depi pe aceea stabilit prin
planul de nvmnt al fiecrei faculti. Prelungirea duratei colarizrii implic taxe de
colarizare.
Promovarea studenilor dintr-un an de studiu n altul se face prin aplicarea
urmtoarelor reguli:
a) Promovarea din anul l n anul al ll-lea se face numai dac studentul a acumulat un
numr minim de credite 30 (50% din numarul total de credite), stabilit de Consiliul facultii.
b) Dac studentul nu a acumulat numrul 30 de credite, intr n prelungire de
colarizare n anul l, urmnd ca pentru disciplinele nepromovate din anul l s plteasc
tax de colarizare corespunztoare numrului de credite nerealizate.
c) Promovarea din anul al II-lea pn n anul terminal se face daca studentul a
acumulat toate creditele din anul intai (100%) si a acumulat cel putin 30 de credite (50%) din
anul al II-lea.
d) Dac la sfritul perioadei legale de studiu studentul nu a acumulat toate creditele
stabilite prin planul de nvmnt pentru a intra la examenul de licen (diplom), poate
solicita prelungirea duratei de studiu pentru refacerea activitilor la disciplinele nepromovate.
13
n perioada de prelungire a programului legal de studii, studentul este obligat la plata taxelor
de colarizare, corespunztoare numrului de credite nerealizate.
e) Cuantumul taxelor n perioada de prelungire a perioadei de colarizare este cel
stabilit de Senatul Universitii pentru anul n care se efectueaz prelungirea de colaritate.
Aplicarea sistemului de credite studenilor aflai n perioada de prelungire a colaritii
se face dup urmtoarele reguli:
a) Se aplic principiile generale de funcionare a sistemului de credite: al recunoaterii
creditelor obinute anterior, al acumulrii i al transferabilitii.
b) Dac planul de nvmnt n anul de prelungire a colarizrii difer de planul de
nvmnt cu care studentul a nceput studiile, se va lua ca referin planul valabil pentru
anul de prelungire.
c) n cazul studenilor aflai n prelungire de studii n anul terminal se va lua, de
regul, ca referin, planul de nvmnt pe baza cruia au ajuns n anul terminal.
14
Universitatea OVIDIUS, CONSTANTA PLAN DE INVATAMANT
FACULTATEA DE MATEMATICA SI INFORMATICA
DOMENIUL: MATEMATICA DURATA STUDIILOR: 2 ANI
SPECIALIZARE: Master Informatica Didactica DIPLOMA ACORDATA: MASTER in Informatica Didactica
FORMA DE INVATAMANT: CURS DE ZI.
Misiune si obiective
Masteratul de Informatica Didactica are ca scop pregatirea si formarea absolventilor studiilor de licenta in domeniile Matematica, Informatica sau domenii conexe (fizica,
chimie, stiintele naturii, tehnic, economic, stiinte sociale, medicina), ca specialiti cu calificare adecvata n domeniile fundamentale din Tehnologia Informaiei, inclusiv
pentru activitatea de predare a informaticii in invatamantul preuniversitar, prin completarea si aprofundarea instruirii academice realizate in Ciclul I de studii universitare de
licenta.
Programul de masterat vizeaza att pregatirea stiintifica in domeniul informaticii cat si, dupa caz, pregatirea didactica si pedagogica a cursantilor interesati de activitatea de
predare a informaticii in invatamantul preuniversitar, prin intermediul disciplinelor facultative din cadrul Modulului psihopedagogic. Se urmareste astfel si deschiderea de
perspective catre doctorat in domeniul Didacticii Informaticii.
Acest program de masterat este organizat in spiritul noului sistem de invatamant de tip Bologna si dezvolta pe un alt nivel cursurile postuniversitare in directia - Informatica
Didactica si pentru Administrarea Intreprinderilor, care au functionat in perioada 2000-2005 in cadrul facultatii noastre. El este complet adaptat schimbarilor impuse de
aderarea la sistemul Bologna.
Obiective generale
Conectarea programelor de studii universitare ale facultatii la sistemele de invatamant si cercetare ale celorlalte universitati din tara si din strainatate.
Dezvoltarea unui sistem functional de cunostinte specifice domeniului si, respectiv,fiecarei specializari in concordanta cu structura continuturilor implicate in
curriculum-ul de formare.
Dezvoltarea abilitatilor cognitive, aplicativ-practice, de comunicare si relationale.
Stimularea activitatii de performanta si de cercetare a studentilor.
Dezvoltarea unui sistem de atitudini corespunzatoare normelor deontologice si sustinerea profilului aptitudinal.
Obiective specifice
Deschiderea spre tendintele noi si inovatoare din domeniul de specialitate prin actualizarea sistematica a cunostintelor din domeniul Informaticii
Utilizarea in activitatea curenta a noilor tehnologii informationale si de comunicare
Abordarea unui demers pluri-, inter- si transdisciplinar prin realizarea de conexiuni intre disciplinele informatice si alte domenii.
Observatie: Semestrele 1-3: 14 saptamani, Semestrul 4: 12 saptamani.
RECTOR D ECAN
Prof. Dr. Victor Ciupina Prof. Dr. Wladimir G. Boskoff
ANUL I NCEPND CU ANUL UNIVERSITAR 2008/2009

SEMESTRUL I (1) SEMESTRUL II (2)
Nr.
Crt DENUMIREA DISCIPLINEI C0D C S L FV Nr. Crd. C0D C S L FV Nr. Crd.
DISCIPLINE OBLIGATORII
1. Tehnologii informationale CI1101 2 2 E 8
2. Programare procedurala avansata CI1102 2 2 E 8
3. Administrarea sistemelor de calcul CI1103 2 1 C 7
4. Modelarea si interogarea conceptuala a datelor CI1204 2 1 E 7
5. Sisteme multimedia CI1205 2 2 E 7
6. Proiectarea si analiza algoritmilor CI1206 2 2 E 7
7. Optional I (oferta) CI1107 2 1 C 7
8. Optional II (oferta) CI1208 2 1 C 7
9. Practica CI1209 2 C 2
10. TOTAL 8 6 8 8
Nr.Examene / Nr. Verificari (discipline obligatorii de specialitate) 2/2 3/2
Total ore pe saptamna la discipline obligatorii de 14 ore 30 crd 16 ore 30 crd
specialitate/total credite
OFERTA PENTRU OPTIONAL I
1. Organizarea sistemelor de calcul
2. Analiza si prelucrarea imaginilor
3. Instruire asistata de calculator
OFERTA PENTRU OPTIONAL II
1. Programare WEB
2. Administrarea retelelor de calculatoare
DISCIPLINE FACULTATIVE
Modulul psihopedagogic
RECTOR D ECAN
Fisadisciplinei Tehnologiiinformationale
I. Date de identificare a disciplinei
Denumirea disciplinei Tehnologii informationale
Codul disciplinei CI1101
Facultatea Matematica si Informatica
Domeniu Matematica
Specializare Master Informatica Didactica
II. Structura disciplinei (numar ore/ saptamana)

Curs 2
Seminar/ laborator 2
Total 4
III. Categoria disciplinei

Categoria formativa a disciplinei: DF-fundametala; DS-de specialitate; DC- DS
complementara
Categoria de optionalitate a disciplinei: DI-impusa; DO- optionala;DF-facultativa DI
IV. Disciplinele anterioare obligatorii (conditionate)

Cursuri generale de informatica din cadrul studiilor de licenta
V. Obiective
Formarea i dezvoltarea deprinderilor de utilizare a procesoarelor de texte; Utilizarea aplicaiilor software
specializate pentru: realizarea unor prezentri profesionale, calcul tabelar (Excel), baze de date (Access);
Utilizarea tehnicilor informatice de documentare i cooperare
VI. Continut
1. Procesoare de texte
Operaiile de baz necesare prelucrrii unui text; formatarea textului; utilizarea avansat a
produselor MS Word, ScientificWord, Latex. Aplicatii MS Word, ScientificWord, Latex (12 ore de curs +
4 ore de laborator)
2. Calcul tabelar si aplicatii specifice bazelor de date
Fundamente Excel si Access (pachetul MS Office); Calc si Base (pachetul OpenOffice); Aplicatii MS Office
si OpenOffice
(10 ore de curs + 6 ore de laborator)
3. Tehnici informatice de documentare, prezentare si cooperare
Fundamente Power Point (MS Offuce) si Impress (OpenOffice), Internet, HTML. Aplicatii MS Office
si OpenOffice
( 6 ore de curs + 4 ore de laborator)
VII. Forme de evaluare

Forma de evaluare E- examen;C- colocviu E
Stabilirea notei finale (procentaje) Nota activitati didactice - activitate de
laborator 30%
- proiect de curs
30%
Nota examinare finala (Test grila) 40%
16
VIII. Bibliografie
1. Microsoft Office 2000, Microsoft Press, Editura Teora, Bucureti, 2004;
2. Sherry Kinkoph, Jennifer Fulton, Microsoft Office XP n imagini Editura Teora,
Bucureti, 2003;
3. Steve Johnson, Perspection, Inc., Microsoft Office ACCES 2003 Editura Teora,
Bucureti, 2003;
4. http://www.openoffice.org/
IX. Lista materialelor didactice necesare

http://univ-ovidius.ro/math/avizier (curs si laboratoare aferente)
Fisa disciplinei Limbaje de programare procedural

Denumirea disciplinei Limbaje de programare procedural
Domeniu Matematica

Curs 2
Total 4

Categoria formativa a disciplinei: DF-fundamentala; DS-de specialitate; DC- DS
complementara

-
V. Obiective
Studentul va fi familiarizat cu elemente fundamentale el programarii procedurale cum ar fi variabila, tip de data,
proceduri si functii, transferul parametrilor, precum si cu elemente minimale de ingineria software-ului.
VI. Continut
1. Introducere in programarea procedurala.
Structura unui program, intrari/iesiri, variabile, constante, identificatori, declaratii, tipuri fundamentale, masive,
enumerari, pointeri, structuri(masive), conversii, typedef, instructiuni.
2. Atributele datelor.
Scopul, vizibilitatea si tipul identificatorilor, operatori si expresii
3. Functii.
Declararea si argumentele functiilor, argumentele liniei de comanda, pointeri la functii, recursivitate, prototipul
unei functii, functii cu numar variabil de argumente, parametri impliciti, transmiterea parametrilor
17
4. Structuri.
Structuri si functii, masive de structuri, structuri cu autoreferire, campuri, uniuni
5. Intrari si iesiri standard, preprocesorul C.
Intrari/iesiri pe consola si fisiere, directivele preprocesorului

Stabilirea notei finale (procentaje) Nota activitati didactice
lucrari de verificare, teme de casa si
activitate la laborator 35%
proiect de semestru 35%
Nota examinare 30%
VIII. Bibliografie
D.M.Popovici, I.M.Popovici, C++. Tehnologia orientata spre obiecte. Aplicatii, Ed. Teora, Bucuresti,
2000, 486pag, ISBN:973-20-0320-0.

Cursul si laboratoarele in format electronic sunt disponibile pe avizierul electronic al Facultatii de
Matamatica si Informatica : www.univ-ovidius.ro/math/avizier
Informatii suplimentare sunt disponibile pe pagina WEB a Laboratorului de Cercetare in domeniul Realitatii
Virtuale si Augmentate: http://www.univ-ovidius.ro/cerva
Fisa disciplinei Administrarea sistemelor de calcul

Denumirea disciplinei Administrarea sistemelor de calcul
Domeniu Matematica

Curs 2
Total 3

complementara

Programare procedurala (CIP1102). Sisteme de operare
18
V. Obiective
- Dobndirea noiunilor fundamentale legate de sistemele de operare.
- Probleme si algoritmi fundamentali n gestiunea sistemelor de operare.
- Principii de baz exemplificate pentru sistemele de operare Windows si UNIX.
- Dobndirea cunostinelor minime de operare sub sistemele Windows si UNIX.
VI. Continut
1. Introducere n arhitectura sistemelor de calcul (2 ore) Istoric. Evoluia conceptelor de baz. Sistemul de
calcul: procesorul, memoria, dispozitive I/O, magistrala. Structura sistemelor de calcul: sisteme monolitice,
sisteme stratificate, masini virtuale, modelul client-server. Generaii de sisteme de operare.
2. Noiuni fundamentale de administrare a sistemelor de calcul (2 ore) Concepte de baz: gestiunea memoriei,
dispozitive de intrare/iesire, fisiere, procese, probleme de impas, securitate. Apeluri sistem: gestiunea
proceselor, gestiunea fisierelor si directoarelor, alte categorii de apeluri sistem.
3. Gestiunea memoriei sistemelor de calcul (4 ore) Noiuni de baz. Monoprogramarea si multiprogramarea.
Relocarea si protecia memoriei. Swapping. Gestiunea memoriei bazat pe swapping. Memoria virtual.
Paginare si tabele de pagini. Algoritmi de nlocuire a paginilor. Modelarea algoritmilor de nlocuire a paginilor.
Detecia, evitarea si prevenirea impasului. Cerine de implementare a sistemelor de gestiune a memoriei.
Segmentarea si implementarea segmentrii.
4. Administrarea dispozitivelor de intrare/iesire (2 ore) Principii soft si hard pentru dispozitivele de
intrare/iesire. Stratificarea operaiilor de intrare/iesire. Dispozitive tipice de intrare/iesire: discuri, ceasuri,
terminale, interfee grafice.
5. Administrarea sistemelor de fisiere (4 ore) Noiunea de fisier. Numirea fisierelor, structura fisierelor, operaii
cu fisiere, apeluri sistem tipice. Directoare. Noiunea de director, nume de cale, operaii cu
directoare.Implementarea sistemelor de fisiere. Implementarea fisierelor. Implementarea directoarelor.
Gestiunea spaiului disc. Analiza si ntreinerea sistemelor de fisiere.Tipuri de sisteme de fisiere.
6. Gestiunea proceselor (2 ore) Descrierea si controlul proceselor. Modelul proceselor. Crearea si terminarea
proceselor. Strile proceselor, Ierarhii de procese. Informaii despre procese, procese cooperante, planificarea
proceselor.
7. Fire de execuie (2 ore) Fire de execuie Descriere si controlul firelor de execuie. Utilizarea firelor de
execuie. Implementarea firelor de execuie. Fire de execuie n spaiul utilizator, fire de execuie n spaiul
nucleu, fire de execuie PopUp. Probleme tipice n utilizarea firelor de execuie.
8. Comunicarea ntre procese (2 ore) Bazele comunicrii IPC: condiii de competiie, regiuni critice, excluderea
mutual, asteptarea activ. Soluii pentru excluderea mutual: dezactivarea ntreruperilor, alternarea strict a
operaiilor, instruciunea TSL, variabile lock. Sincronizarea execuiei: instruciuni sleep/wakeup, semafoare,
variabile mutex, monitoare, bariere, transmiterea de mesaje.Problema productor-consumator. Implicaii ale
problemei n sistemele de operare moderne.
9. Planificarea proceselor (2 ore) Planificare. Noiuni generale. Planificarea n diferite tipuri de sisteme. intele
planificrii. Planificarea n sistemele cu prelucrare n loturi de lucrri. Planificarea n sistemele interactive.
Planificarea firelor de execuie.
10.Securitatea sistemelor de calcul (2 ore) Condiii de securitate. Identificarea utilizatorilor. Atacuri tipice.
Ameninri de securitate. Mecanisme de protecie.

Forma de evaluare E- examen; E
C- colocviu
Stabilirea notei finale (procentaje) Note activiti -1 lucrare de
Nota final: didactice verificare la curs=N1
N=0.05*N1+0.02*N2+0.03*N3+0.5*N4+0.4*N5 -Activitatea de la
seminar=N2
-Teme=N3
-Proiect=N4
19
Nota examinare N5
VIII. Bibliografie
[1] Abraham Silberschatz, Peter Baer Galvin, Greg Gagne, Operating System Concepts, editia a
asea, ISBN 0-471-25060-0, John Wiley & Sons, 2003
[2] Andrew Tanenbaum, Sisteme de operare moderne, editia a doua, ISBN 973-86699-2-8, Editura
Byblos, Bucuresti, 2004
[3] Bach M., The Design of the Unix Operating System, Prentice Hall, 1987.
[4] Richter, J. M., Advanced Windows NT: the developer's guide to the Win32 Application
Programming Interface. Microsoft Press, Redmond, 1994.
[5] *** - Documentaia mediilor de programare i sistemelor de operare folosite.
Fisa disciplinei Organizarea sistemelor de calcul

Denumirea disciplinei Organizarea sistemelor de calcul
Codul disciplinei CI1107_1
Domeniu Matematica

Curs 2
Total 3

complementara
Categoria de optionalitate a disciplinei: DI-impusa; DO- optionala;DF-facultativa DO

Curs de Programare
V. Obiective
Datorit accesibilitii calculatoarelor, din punct de vedere al utilizatorului i al instrumentelor pe care
acestea le ofer, pe de o parte i dinamicii care exist n domeniul informaticii pe de alt parte, obiectivele
cursului Arhitectura calculatoarelor sunt: asimilarea de cunotine fundamentale, la nivel conceptual,
privind arhitectura sistemelor de calcul; dobndirea de cunotine generale prinvind serviciile oferite de
sistemele de calcul; cunoterea sistemului la nivel hardware i programarea la nivelul mainii (limbaj de
asamblare)
20
VI. Continut
1. Descriere general a sistemului de calcul, din punct de vedere conceptual.
Definiii: sistem de calcul, resurse. Modelul von Neumann. Conceptul de masina virtuala. Arhitectura
stratificata a sistemului de calcul. (2 ore curs)
2. Nivelul microarhitecturii.
Microprocesoare. Structura. Caracteristici arhitecturale. Intreruperi si capcane. Directii de dezvoltare a
microprocesoarelor (CISC, RISC, microprocesoare specializate) (2 ore curs, 2 ore laborator)
3. Microprocesoare CISC (Intel)
Functionarea Unitatii Centrale de Prelucrare. Organizarea registrilor si a memoriei/ Setul de instructiuni.
Tehnici de crestere a performantei(4 ore curs i 2 ore laborator)
4. Limbajul de asamblare
Tipuri de date. Instrumente utilizare in programarea in limbaj de asamblare. Structura programului sursa.
Proceduri, functii, macro-comenzi(8 ore curs i 6 ore laborator)
5. Arhitecturi RISC.
Caracteristici RISC. Arhitectura microprocesorului SPARC(2 ore curs i 2 ore laborator)
6. Sisteme multiprocesor
Definitie. Fluxuri. Clasificarea lui Flynn. Arhitecturi paralele de sisteme. Forme extreme de paralelism.
(4 ore curs i 2 ore laborator)
7. Sisteme orientate pe flux de date
Arhitecturi de sisteme orientate pe flux de date. Organizarea programelor in sistemele orientate pe flux de
date(2 ore curs)
8. Arhitecturi software
Arhitectura clientserver. Arhitecturi distribuite (4 ore curs)

Stabilirea notei finale (procentaje) Nota activitati didactice -proiect de lab. 30%
-activitate de lab. 20%
Nota examinare finala 50%
VIII. Bibliografie
www.univ-ovidius,ro/math/avizier. Chelai Ozten note de curs
Mndru Cristina Organizarea sistemelor de calcul note de curs, 1999 Constana : Ovidius University Press
Andrew S. Tanenbaum, - Organizarea structurata a calculatoarelor 1999 Computer Press AGORA

- curs in format electronic (in pregatire; valabil de la 1 oct. 2008)
- laboratoare in format electronic (in pregatire; valabil de la 1 oct. 2008)
Fisa disciplinei Analiza i prelucrarea imaginilor

Denumirea disciplinei Analiza i prelucrarea imaginilor
Domeniu Matematica

Curs 2
21
Total 3

complementara

Programare procedurala. Programarea orientata spre obiecte
V. Obiective
Disciplina prezint metodele moderne de analiz i prelucrare a imaginilor digitale incluznd cele mai actuale metode
de mbunire, filtrare, compresie i reconstrucie a imaginilor. Un capitol important este alocat analizei i prelucrrii
morfologice a imaginilor cu aplicaii n recunoaterea formelor.
VI. Continut
1. Introducere n prelucrarea imaginilor. Noiuni fundamentale Reprezentarea imaginilor numerice (digitale).
Etape fundamentale n prelucrarea imaginilor. Elemente ale sistemelor pentru prelucrarea imaginilor. Elemente ale
percepiei vizuale umane. Modelul unei imagini. Relaii ntre pixeli. Reprezentarea culorilor. Sistemul Red-
Green-Blue (RGB). Sistemul Cyan-Magenta-Yellow-Black (CMYK). Sistemul Hue-Saturation-Brightness
(HSB). Formatele fiierelor de imagine. Aplicaii. (2h curs + 1h laborator)
2. Transformarea imaginilor. Transformata Fourier introducere. Transformata Fourier discret. Cteva
proprieti ale transformatei Fourier n 2-D. Aplicaii. (2h curs + 1h laborator)
3. mbuntirea imaginilor. mbuntirea imaginilor prin prelucrarea punctelor. Filtre spaiale (n domeniul
spaial). mbuntirea imaginilor n domeniul frecven. mbuntirea imaginilor n reprezentare logaritmic.
Aplicaii n imegistica medical (4h curs+2h laborator).
4. Restaurarea imaginilor. Aplicaii. (4h curs + 2h laborator).
5. Compresia imaginilor. Aplicaii. (4h curs + 2h laborator)
6. Segmentarea imaginilor. Detecia discontinuitilor. Conectarea fronturilor i detectarea contururilor. Aplicarea
unui prag. Segmentarea bazat pe regiuni. Aplicaii. (4h curs + 2h laborator)
7. Elemente de morfologie matematic. Morfologia matematic a imaginilor binare i a imaginilor cu nivele de gri.
Arhitectura piramidal a operatorilor morfologici. Operatori de baz i operatori derivai. Gradientul morfologic.
Transformatele Skeleton, White Top-Hat, BlackTop-Hat i Hit-or-Miss. Aplicaii n recunoaterea formelor . (4h
curs + 2h laborator).
8. Morfologia imaginilor color. Reprezentarea vectorial a culorilor. Ordonarea marginal i parial a spaiului
vectorial. Utilizarea descriptorilor geometrici n definirea pseudo-operatorilor morfologici. mbuntirea i
segmentarea imaginilor color. (2h curs + 1h laborator)

C- colocviu
Stabilirea notei finale (procentaje) Note activiti -1 lucrare de verificare
Nota final: didactice la curs=N1
seminar=N2
-Teme=N3
-Proiect=N4
Nota examinare N5
22
VIII. Bibliografie
[6] R.C. Gonzales, R.E. Woods Digital Image Processing", 2-nd Edition, Prentice Hall,2002.
[7] R.C. Gonzales, R.E. Woods Digital Image Processing Using MATLAB- Prentice Hall, 2004
[8] J. Serra. Image Analysis and Mathematical Morphology. Academic Press, London, 1989.
[9] P. Soille. Morphological Image Analysis. Springer-Verlag, 1999.
[10] Vaughan, T., Multimedia.Ghid practic, Editura Teora, Bucureti, 2002
[11] M. Vlada, Birotica.Tehnologii multimedia, Ed. Universitii din Bucuresti, 2004
[12] C. Vertan- Prelucrarea si Analiza Imaginilor, Ed. Printech, Bucuresti, 2000

www.univ-ovidius.ro/math/avizier (curs si laboratoare in format electronic)
Fisa disciplinei Instruire asistata de calculator

Denumirea disciplinei Instruire asistata de calculator
Domeniu Matematica

Curs 2
Total 3

complementara
V. Obiective
MATLAB este un limbaj de nivel inalt si un mediu interactiv conceput pentru a ajuta sa se realizeze sarcini
computationale intense mai rapid decat limbajele de programare traditionale. Cursul urmareste familiarizarea
studentilor cu acest software si intelegerea lui, atat la nivel de utilizare de functii predefinite, dar si la nivel de
programare.
23
VI. Continut
Introducere in mediul MATLAB
Functii de interes general, prezentarea principalelor toolbox-uri folosite, structuri de date in MATLAB,
fluxuri de control, scripturi clasice si scripturi de tip functie.
Alte structuri de date, tablouri multidimensionale
String-uri, tablouri multidimensionale, tablouri cu elemente de dimensiune variabila si structuri diverse
(cell-array-uri).
Optimizare in MATLAB
Prealocarea tablourilor de date, vectorizare, diverse optimizari. Exemplu: diagrama bifurcatiei .
Algebra liniara in MATLAB
Norme de vectori si matrice, numar de conditionare, ecuatii liniare (cazul sistemelor patratice,
subdeterminate si supardeterminate, inversa, pseudoinversa unei matrice, descompuneri LU, Choleski, QR
si SVD, probleme de valori proprii si rezolvarea acestora prin diverse metode.
Algebra liniara in MATLAB
Norme de vectori si matrice, numar de conditionare, ecuatii liniare (cazul sistemelor patratice,
subdeterminate si supardeterminate, inversa, pseudoinversa unei matrice, descompuneri LU, Choleski, QR
si SVD, probleme de valori proprii si rezolvarea acestora prin diverse metode.
Functii in MATLAB
Identificator de functie (function handle), functii anonime, functii inline, subfunctii, functii cu numar
variabil de parametri de intrare, functii imbricate, functii private, functii recursive, variabile globale .
Grafica si animatie in MATLAB
Grafice 2D (plotari de baza, definirea axelor, notatii pe grafice, plotari multiple in aceeasi fereastra),
grafice 3D, salvarea si printarea figurilor, crearea de interfete grafice (GUI), obiecte care apar intr-un
GUI, proprietatile acestora, realizarea de animatie in MATLAB .

Stabilirea notei finale (procentaje) Nota activitati didactice -proiect de
laborator 40%
-activitate de lab.
10%
VIII. Bibliografie
1. E. Pelican - Analiza numerica. Complemente, exercitii si probleme. Programe de calcul, MatrixRom,
Bucuresti, 2006.

24
Fia disciplinei Modelarea i interogarea conceptual a datelor

Denumirea disciplinei Modelarea i interogarea conceptual a datelor
Facultatea Matematic i Informatic
Domeniu Matematica
II. Structura disciplinei (numr ore/ sptmn)

Curs 2
Total 3

Categoria formativa a disciplinei: DF- fundamental; DS- de specialitate; DC- DS
complementar
Categoria de opionalitate a disciplinei: DI- impus; DO- opional; DF- facultativ DI
IV. Disciplinele anterioare obligatorii (condiionate)
V. Obiective
Drept rezultat al cunotinelor acumulate la orele de curs i laborator, studenii trebuie s poat nelege n
profunzime resorturile teoretice ale modelrii i interogrii conceptuale a datelor, avantajele i dezavantajele
principalelor formalisme n domeniu, precum i impactul acestora n performanele aplicaiilor de baze de date
construite peste schemele conceptuale obinute din modelare.
VI. Coninut
1. Introducere. Recapitularea conceptelor eseniale ale modelelor de date entiti-asociaii (diagrame), relaional
(relaii, atribute, dependene funcionale, constrngeri: domeniu, cheie, incluziune, existen, tuplu; forma
normal domenii-chei) i matematic elementar (mulimi de obiecte i de valori, funcii, constrngeri, teoremele
de caracterizare ale dependenelor funcionale, funciilor structurale i principiului propagrii cheilor, algoritmii
de asisten a proiectrii cheilor i de traducere n model relaional, teorema de echivalen a modelelor entiti-
asociaii i funcional). Exemple. (2h curs + 1h laborator)
2. Teoria dependenelor relaionale elementare: reguli de derivare, problema implicaiei, acoperiri, tablouri i
algoritmi de vnare, valori nule pentru funcional dependene; problema implicaiei pentru dependenele de
incluziune; decidabilitatea implicaiei finite i a celei nerestricionate; echivalena problemei implicaiei pentru
constrngerile de existen cu cea pentru dependenele funcionale. Dependene join i multivaluate. Formele
normale 4, 5 i (3,3). Aplicaii. (4h curs + 1h laborator)
3. Teoria interogrilor relaionale: calculele relaionale cu declaraii de domeniu ale valorilor; completitudinea
algebric relaional; echivalena algebrei i calculelor relaionale; CH-completitudinea. Aplicaii. (8h curs +
6h laborator)
4. Capitole avansate din teoria modelului matematic elementar al datelor. Teoria asociaiilor n-are, n>2;
teorema de caracterizare a cheilor structurale. Demonstraia teoremei numrului maxim de chei coexistnd
simultan. Calculul orientat obiect de ordinul I; comparaie cu calculele relaionale i cu cel al predicatelor de
ordin I. Meta-modelarea matematic elementar a modelelor entiti-asociaii, relaional, funcional i matematic
elementar, precum i a aritmeticii, algebrei mulimilor i celei relaionale, calculului orientat obiect; diagramele
entiti-asociaii i schemele relaionale corespunztoare. Problema implicaiei pentru tipurile de constrngeri
25
inexistente n modelul relaional. Aplicaii. (14h curs + 7h laborator)

Stabilirea notei finale (procentaje) Note activiti didactice -lucrare laborator:
10%
-proiect laborator:
40%
-activitate
laborator: 10%
Nota examinare final 40%
VIII. Bibliografie
Christian MANCA, Fundamente teoretice ale Modelului relaional al datelor. Editura Ovidius
University Press, 2007 (disponibil i n format electronic).
Christian MANCA, Modelarea i interogarea conceptual a datelor i cunotinelor. Vol. II: Profunzimi.
Editura Ovidius University Press, 2008 (n curs de apariie, disponibil n format electronic).
Christian MANCA, Programarea n SQL ANSI-92 cu aplicaii n MS JetSQL 4. Editura Ovidius
MICROSOFT Corporation, Access 2003 Users Guide. Editura Microsoft Press, 2002.
MICROSOFT Corporation, SQL Server 2000 Users Guide. Editura Microsoft Press, 1999.

www.univ-ovidius.ro/math/avizier (curs in format electronic)
http://csam.univ-ovidius.ro/~cmancas/teaching (curs si laboratoare aferente)
Fisa disciplinei Sisteme multimedia

Denumirea disciplinei Sisteme multimedia
Domeniu Matematica

Curs 2
Total 4

complementara

Programare procedurala (CIP1102)
26
V. Obiective
Disciplina prezint tehnicile de prelucrare multimedia (text, imagine, grafic, coninut audio i video) precum i
tehnologiile moderne de implementare a sistemelor multimedia (compresie, sincronizare, reele). n partea a doua
sunt prezentate metodele moderne de analiz i prelucrare a imaginilor digitale.
VI. Continut
9. Tehnologii multimedia Noiuni introductive i definiii eseniale din universul multimedia. Interfaa
utilizator multisenzorial, standarde de compresie pentru imagini statice: JPEG (JPEG-2000, JPEG-LS),
JBIG, PNG, GIF i TIFF. Standarde de compresie pentru imagini video: MPEG (MPEG-2, MPEG-4,
MPEG-7) i px64, standarde de compresie pentru sunet (MP3). Implementarea algoritmilor de compresie.
Reele multimedia. Sincronizarea multimedia. Generaiile sistemelor multimedia. Aplicaii multimedia:
sisteme de pot multimedia, sisteme de munc colaborative, conferine multimedia, e-learning bazat pe
multimedia, Cinemania, biblioteci i universiti virtuale). Tehnologii pentru crearea de continut hipermedia
Macromedia Flash. Generarea dinamica de continut grafic vectorial.Generarea dinamica a prezentarilor
multimedia sincronizate. (20h curs+10h laborator)
Etape fundamentale n prelucrarea imaginilor. Elemente ale sistemelor pentru prelucrarea imaginilor. Elemente
ale percepiei vizuale umane. Modelul unei imagini. Relaii ntre pixeli. Reprezentarea culorilor. Sistemul Red-
(HSB). Formatele fiierelor de imagine. Notiuni generale despre formatele grafice. Generarea si prelucrarea
dinamica a imaginilor raster. Generarea dinamica a diagramelor. Manipularea textului in imagini. Aplicaii.
(8h curs + 4h laborator)

C- colocviu
Stabilirea notei finale (procentaje) Note activiti -1 lucrare de verificare
Nota final: didactice la curs=N1
seminar=N2
-Teme=N3
-Proiect=N4
Nota examinare N5
VIII. Bibliografie
[13] Traian Anghel- Programarea in PHP II. Generarea de continut multimedia, Ed. Polirom, Iai, 2007.
[14] R.C. Gonzales, R.E. Woods Digital Image Processing", 2-nd Edition, Prentice Hall,2002.
[15] R.C. Gonzales, R.E. Woods Digital Image Processing Using MATLAB- Prentice Hall, 2004
[16] J. Serra. Image Analysis and Mathematical Morphology. Academic Press, London, 1989.
[17] P. Soille. Morphological Image Analysis. Springer-Verlag, 1999.
[18] Vaughan, T., Multimedia.Ghid practic, Editura Teora, Bucureti, 2002
[19] M. Vlada, Birotica.Tehnologii multimedia, Ed. Universitii din Bucuresti, 2004
[20] C. Vertan- Prelucrarea si Analiza Imaginilor, Ed. Printech, Bucuresti, 2000

27
Fia disciplinei Algoritmi

Denumirea disciplinei Algoritmi
Domeniu Matematica
II. Structura disciplinei (numar ore/ sptmn)

Curs 2
Total 4

Categoria formativ a disciplinei: DF-fundamental; DS-de specialitate; DC- DS
complementar
Categoria de opionalitate a disciplinei: DI-impus; DO- opional;DF-facultativ DO

Programare
V. Obiective
studierea unor algoritmi cu un grad ridicat de dificultate i implementarea acestora
VI. Coninut
1. Algoritmi Divide Et Impera: Prezentare i aplicaii: cutare binar, sortarea rapid, sortare prin
partiionare (quicksort), sortare prin interclasare (mergesort), etc.
2. Algoritmi de tip Lee: Prezentare i aplicaii: problema labirintului, flux maxim n reea de transport, cuplaj
maxim n graf bipartit, etc.
3. Metoda greedy: Prezentare general. Exemple i contraexemple clasice: problema rucsacului, problema
intervalelor, algoritmii lui Prim, Kruskal, Dijkstra, etc.
4. Metoda backtracking: Prezentare general. Probleme clasice: plasarea reginelor pe tabla de ah, turneul
calului pe tabla de ah, problema discret a rucsacului, etc.
5. Programare dinamic: Prezentare general. Probleme clasice: subir cresctor maximal, subir comun
maximal, problema discret a rucsacului, transformarea cuvintelor, etc.
6. Algoritmi de potrivire a irurilor: Prezentare general. Algoritmul KMP. Aplicaii n diverse domenii
7. Algoritmi in teoria jocurilor: Prezentare general. Algoritmul NIM. Numerele Sprague Grundy.
Algoritmul Min-Max.

- lucrri de verificare: 20%,
Note activiti didactice - teme de cas: 10%,
Stabilirea notei finale (procentaje) - activitate laborator: 10%
Nota examinare 60%
VIII. Bibliografie
1. Cormen T., Leiserson C., Rivest R. Introducere n algoritmi, Computer Libris Agora, 2000
2. Lafore R., Structuri de date i algoritmi n Java. Editura Teora, 1999;2.
3. Livovschi L., Georgescu H. Sinteza si analiza algoritmilor, Ed. St. si Enciclopedica, 1986
4. Tomescu I., Probleme de combinatorica si teoria grafurilor, Editura Didactica si pedagogica, Bucuresti, 1981
28
www.univ-ovidius.ro/math/avizier (curs i laborator n format electronic)
Curs pe CD
Calculator, caiete,cd-uri.
Fisa disciplinei Programare Web

Denumirea disciplinei Programare Web
Domeniu Matematica

Curs 2
Total 3

complementara

Curs de Programare
V. Obiective
Internetul reprezint un context necesar n zilele noastre. Cursul are ca obiectiv principal dobandirea de
cunotine teoretice fundamentale i de programare pentru realizarea site-urilor Web.
VI. Continut
1. Conceptele de baza ale arhitecturii Web.
Arhitecturi hard i soft pentru Internet. Arhitectura client-server a aplicaiilor Web. Protocolul HTTP.
Resurse i reprezentri. Structura informaiilor pe site-uri Web. Formatele datelor. Hipertext i
hipermedia.
(2 ore de curs, 4 ore laborator )
2. DHTML i XHTML
Modelul DOM-HTML. Elementele limbajului HTML. Cadre, forme i stiluri. Caracteristicile documentelor
XHTML. Modulele XHTML: modulele nucleu, modulul evenimentelor, modulul XFORMS. Programare n
limbajul HTML.
3. Programare la client
Obiecte n pagini Web. Java Scripting la client: identificarea obiectelor n ierarhia Java Script, modelul
evenimentelor, structura paginilor Web ce conin Java Script. Appleturi. Stari persistente la client: cookies.
4. XML i tehnologii asociate
Prezentare general XML . Structura i componentele documentelor XML. Definirea tipurilor de
documente XML cu DTD i cu XMLSchema. Structura unei scheme XML. Spaii de nume i calificatori.
Elementele componente ale familiei de limbaje XML.
29
5. Programare la server.
Containerul Web. Interfata CGI. Tehnologii de scripting la server. Accesul la date persistente din fiiere i
din baze de date. Descrierea tehnologiilor ASP, PHP i JSP/Servlet.

laborator 40%
-activitate de lab.
20%
VIII. Bibliografie
1. C. Mndru, Arhitecturi, tehnologii i programare n Web, Ed. MATRIX ROM, 2005.
2. Sabin Corneliu Buraga, Tehnologii Web, Matrix Rom, 2002
3. L. D. erbnai, Programare n Internet, suport curs, 2001

Fisa disciplinei Administrarea retelelor de calculatoare

Denumirea disciplinei Administrarea retelelor de calculatoare
Domeniu Matematica

Curs 2
Total 3

complementara

Sisteme de operare
V. Obiective
Definirea conceptelor de baz ale administrarii reelelor de calculatoare precum i implicaiile privind utilizarea
lor corespunzator diferitelor sisteme de operare. La sfarsitul orelor de curs si laborator, studentii vor avea
insusite cunostinte teoretice si practice legate de administrarea retelor Windows si Linux precum si de servicii
de securitate integrate la nivelul acestora.
30
VI. Continut
1. Retele Windows
Arhitectura Windows Server; Instalare;
Administrarea locala si administrarea centralizata;
Conturi pentru utilizator si grupuri;
Drepturile utilizatorilor, permisii la foldere si fisiere, serviciile de catalog Active Directory;
Administrarea serviciilor Active Directory, gestionarea resurselor, serviciul de tiparire;
Serviciile DNS, DHCP si WINS,
Instalarea, configurarea, gestionarea accesului de la distanta intr-o retea Windows
Politici de securitate si audit
2. Retele Linux
Administrarea sistemului si a serviciilor :
Configurarea inerfetelor de retea
Troubleshoting pentru dispozitivele de retea din system
Monitorizarea traficului din retea.
Realizrea unui server Linux.
Implementarea serviciilor si a aplicatiilor in functie de necesitati.
Serverul web Apache
Serverul ftp ProFTPD
Serverul mail SendMail
Serverul Sshd
Serverul baza de date MySQL
Serverul Samba
3. Elemente de securitate a retelelor de calculatoare
Concepte fundamentale
Sisteme de monitorizare
Detectarea intruziunilor
Auditul securitatii retelor de calculatoare

laborator 20%
- proiect de curs
30%
VIII. Bibliografie
[1]. C. Hunt, Linux Servere de retea, Ed. Teora, Bucuresti 2003
[2]. R.J. Hontanon, Securitatea in Linux, Ed. Teora, Bucuresti 2002
[3]. A. Munteanu, V. Greavu-Serban, G. Cristescu Retele Windows, Ed. Polirom, Bucuresti 2004
[4]. E.Petac, C. Florescu, B.Musat ,Retele de calculatoare Teste grila, Ed.ExPonto,Constanta 2004.
[5]. E. Petac, D. Petac, Metode si tehnici de protectie a informatiei in retelele de calculatoare, Ed.
MatrixRom, Bucuresti, 1998.
[6]. A. Tanenbaum , Retele de calculatoare, Ed.a IV-a, Ed. Agora 2004.
[7]. *** http://www.sun.com
[8]. *** http://www.opnet.com/
31
http://scdsd.bluepink.ro (curs si laboratoare aferente)
32
ANUL II NCEPND CU ANUL UNIVERSITAR 2008/2009

Nr.
1. Modele informatice in banci si asigurari CI2101 2 1 E 7
2. Tehnologii si sisteme de comunicatii CI2102 2 1 E 7
3. Proiectarea si implementarea sistemelor software CI2103 2 1 E 7
4. Prelucrarea datelor statistice CI2204 2 1 E 6
5. Arhitectura, proiectarea si implementarea CI2205 2 1 E 6
aplicatiilor de baze de date
6. Sisteme distribuite CI2206 2 1 E 6
7. Optional III (oferta) CI2107 2 1 C 7
8. Optional IV (oferta) CI2208 2 1 C 6
9. Practica CI2109 2 C 2
10. Elaborarea lucrarii de disertatie CI2210 4 C 6
11. TOTAL 8 6 8 8
OFERTA PENTRU OPTIONAL III
1. Algoritmi in teoria grafurilor
2. Optimizarea proceselor economice
OFERTA PENTRU OPTIONAL IV
1. Proiectare asistata de calculator
2. Programare vizuala
Modulul psihopedagogic
RECTOR D ECAN
Fisa disciplinei Modele informatice n bnci i asigurri
Denumirea disciplinei Modele informatice n bnci i asigurri
Domeniu Matematica

Curs 2
Total 3

complementara
V. Obiective
Studenii se vor familiariza cu principalele noiuni, elemente, termeni financiari i actuariali. Se pune accent pe
modelele, metodele statistice i algoritmii cei mai utilizai n analiza datelor financiare i din asigurri, cu
exemple numerice realizate n Excel i ntr-un limbaj de programare.
VI. Coninut
1. Principiile modelrii.
Abordarea unei probleme pe baz de model; selectarea, validarea i testarea unui model.
2. Concepte de baz n matematicile financiare.
Dobnda (tipuri de dobnda: simpl, compus, instantanee); pli ealonate; rambursarea mprumuturilor;
asigurarea creditelor.
3. Serii de timp.
Elemente teoretice de baz; aplicaii n modelarea datelor financiare.
4. Modele de baz n asigurri.
Modelul individual i modelul colectiv; ajustarea unei repartiii la datele din asigurri.
5. Algoritmi recursivi n actuariat.
Algoritmii lui Panjer i De Pril.
6. Modele fundamentale n asigurrile de via.
Modelarea intensitii de deces; modelul Markov cu dou stri.
7. Simularea unor procese financiare i actuariale.
Simularea procesului de ruin cu i fr inflaie.

Stabilirea notei finale (procentaje) Nota activitati didactice Referate
Pondere 50%
Nota examinare Pondere 50%
34
VIII. Bibliografie
a. Purcaru, I.; Purcaru, O. Matematici Financiare. Editura Economic.
b. Revista ASTIN Bulletin.
c. Revista Scandinavian Actuarial Journal
d. Klugman, S.A.; Panjer, H.H.; Willmot, G.E. (1998) - Loss Models: from Data to Decisions. Wiley,
New York.
e. Vernic, R. (2004) Matematici Actuariale. Editura Adco, Constana.

www.univ-ovidius.ro/math/avizier
(curs si seminar in format electronic)
Fisa disciplinei Tehnologii si sisteme de comunicatii

Denumirea disciplinei Tehnologii si sisteme de comunicatii
Domeniu Matematica

Curs 2
Total 3

complementara

Tehnologii informationale
V. Obiective
Definirea conceptelor de baz ale reelelor de calculatoare precum i implicaiile privind utilizarea lor. La
sfarsitul orelor de curs si laborator, studentii vor avea insusite cunostinte teoretice si practice legate de: oferirea
de solutii in retelele LAN si WAN ; concepte moderne privind dezvoltarea sistemelor noilor tehnologii de
comunicatii; securitatea sistemelor de comunicatii
VI. Continut
1. Retele locale de calculatoare
Fundamente LAN (Local Area Network); Simularea retelelor locale de calculatoare Aplicatii Opnet
(6 ore de curs +4 ore de laborator)
2. Retele wireless
Structura; particularitati; proiectare si administrare - Aplicatii Opnet
3. Retele WAN
Fundamente WAN (Wide Area Network); Sisteme de comunicaii de band larg; Servicii VoIP (Voice
over IP) si TvoIP
35
3. Tehnologii moderne
Retele virtuale (VLAN); Retele Active; Retele P2P; Retele GRID; Sistemul GSM; Sistemul GPS
Aplicatii Opnet
4. Securitate sistemelor de comunicatii
Concepte fundamentale; Sisteme simetrice si asimetrice; Sisteme de monitorizare; Detectarea
intruziunilor; Auditul securitatii sistemelor de comunicatii

laborator 20%
- proiect de curs
30%
VIII. Bibliografie
[1]J. F. Kurose, K. W. Ross , Computer Networking: A Top-Down Approach Featuring the Internet, 2Ed.,
Addison Wesley 2003.
[2]E. Petac, T. Udrescu, Programarea in Java, Ed. MatrixRom, Bucuresti, 2005.
[3]E.Petac, C. Florescu, B.Musat ,Retele de calculatoare Teste grila, Ed.ExPonto,Constanta 2004.
[4]E. Petac, D. Petac, Metode si tehnici de protectie a informatiei in retelele de calculatoare, Ed.
[5]S. Tanasa, C. Olaru, S. Andrei, Java de la 0 la expert , Ed. Polirom, Iasi 2003
[6]A. Tanenbaum , Retele de calculatoare, Ed.a IV-a, Ed. Agora 2004.
[7]*** http://www.sun.com
[8]*** http://www.opnet.com/

Fisa disciplinei Implementarea orientata spre obiecte a sistemelor software

Denumirea disciplinei Implementarea orientata spre obiecte a sistemelor software
Domeniu Matematica

Curs 2
Total 3

complementara
36
Algoritmi si structuri de date I
Programare procedurala
V. Obiective
Introduce principiile si mecanismele programarii orientate spre obiecte: abstractizare, incapsulare,
modularitate si ierarhizare. Utilizeaza limbajul Java ca suport didactic.
VI. Continut
1. Notiuni introductive. Sisteme software. Activiti portante ale dezvoltarii sistemelor software.
Implementarea modularizat a sistemelor software.
2. Introducere in Java. Elemente de baza ale limbajului Java: variabile, expresii, instructiuni. Concepte si
instante de concepte. Obiecte. Constructori. Supraincarcara constructorilor. Modificatori de acces.
Variabile si metode statice. Structura si comportamentul obiectelor. Clase si pachete. Gestiunea
memoriei la runtime. Tablouri. Prelucrarea caracterelor si a sirurilor de caractere.
2. Motenirea n Java. Relatia de generalizare/specializare. Mostenirea simpl n Java. Definirea subclaselor.
Redefinirea membrilor din suclase. Utilizarea obiectelor subclaselor. Vizibilitatea membrilor superclaselor in
subclase. Ierarhii de mostenire. Rezolvarea apelurilor metodelor intr-o ierarhie de clase. Clasa Object.
Constructori si mostenire. Clase abstracte. Interfee. Motenire multipl. Polimorfism dinamic si static.
3. Conversii de date. Clase wrapper. Conversia automat a tipurilor referin. Operatorul cast.
4. Programarea intrarilor si iesirilor.
Gestiunea exceptiilor. Fluxuri de date I/O. Clasa InputStream. Clasa Reader. Crearea unui flux de intrare.
Clase de flux de octeti de intrare. Clasa OutputStream. Clasa Writer. Clase de flux de caractere in iesire.
Clasa File. Clasa StreamTokenizer.
5. Clase interne i anonime. Definirea claselor interne. Clase interne statice. Clase interne si mostenirea.
Clase anonime. Utilizarea claselor interne si anonime in aplicatii OO.
6. Colecii de obiecte. Teoria de baza a colectiilor. Framework-ul de colectii din biblioteca Java: interfetele
Collection, Iterator, Set, clasele HashSet si TreeSet, interfele List si ListIterator, clasele ArrayList si LinkedList,
interfata Map, clasele HashMap si TreeMap.
7. Grafic n Java. Componente grafice. Tipuri de layout-uri: FlowLayout, BorderLayout, GridLayout,
GridBagLayout, CardLayout, Tehnologia AWT.
8. Programarea applet-urilor. Pagini Web. Introducere in HTML. Clasa Applet. Clasa Graphics.
9. Gestiunea evenimentelor. Modelul gestiunii evenimentelor. Evenimente semantice. Evenimente de nivel
coborat. Interfete de ascultare: ActionListener, MouseListener, ItemListener, MouseMotionListener,
AdjustmentListener. Clase adapter ale interfetelor de ascultare: WindowAdapter, MouseAdapter.
10. Introducere in tehnologia Swing. Container-e usoare. Componente grafice usoare. Ferestre interne. Tabele.

Forma de evaluare E- examen;C- colocviu C
Stabilirea notei finale (procentaje) Nota activitati didactice - Activitatea de la
Nota finala : laborator =N1
N=(10*N1+30*N2+60*N3)/100 - Proiecte=N2
Nota examinare N3
VIII. Bibliografie
a. S. Andrei si colectiv, Java de la 0 la expert, Editura Polirom, 2003
b. I. Athanasiu si colectiv, Limbajul Java. O perspectiv pragmatic, Editura Teora, 1998.
c. B. Eckel, Thinking in Java. Prentice Hall, 1998.
d. C. S. Horstmann, Computing Concepts with Java 2 Essentials, Second Edition. John Wiley&Sons, 2000
www.univ-ovidius.ro/math/avizier (curs si laboratoare aferente in format electronic) Caiete, calculator.
37
Fia disciplinei Algoritmi in teoria grafurilor

Denumirea disciplinei Algoritmi in teoria grafurilor
Domeniu Matematica

Curs 2
Total 3

complementar

Programare procedural (MA1206)
V. Obiective
dezvoltarea abilitilor de programare procedural la un nivel ridicat
realizarea unei baze solide de cunotine n domeniul metodelor de elaborare a algoritmilor care s permit
rezolvarea problemelor cu un grad ridicat de dificultate
VI. Coninut
8. Reprezentarea arborilor si grafurilor: arbori, grafuri orientate, grafuri neorientate
9. Parcurgeri in grafuri: parcurgerea arborilor si grafurilor
10. Componente conexe: determinarea componentelor conexe si tare conexe
11. Arbori minimi de acoperire: Algoritmii Prim, Kruskal
12. Drumuri minime: Algoritmii Dijkstra, Roy-Floyd-Warshall, Bellman-Ford
13. Fluxuri n reele: Algoritmul Edmonds-Karp. Cuplaj maxim n graf bipartit

Stabilirea notei finale (procentaje)
- activitate laborator: 20%
Nota examinare 30%
VIII. Bibliografie
1. Cormen T., Leiserson C., Rivest R. Introducere n algoritmi, Computer Libris Agora, 2000
2. Lafore R., Structuri de date i algoritmi n Java. Editura Teora, 1999;2.
3. Livovschi L., Georgescu H. Sinteza si analiza algoritmilor, Ed. St. si Enciclopedica, 1986
4. Patrascoiu O., Marian Gh., Mitroi N., Elemente de grafuri si combinatorica, metode, algoritmi si programe,
Ed. ALL, 1994
5. Tomescu I., Probleme de combinatorica si teoria grafurilor, Editura Didactica si pedagogica, Bucuresti,
1981
www.univ-ovidius.ro/math/avizier (curs i laborator n format electronic), curs pe CD
38
Fisa disciplinei Optimizarea proceselor economice

Denumirea disciplinei Optimizarea proceselor economice
Domeniu Matematica

Curs 2
Total 3

complementara
V. Obiective
Aprofundarea cunotinelor de optimizare i completarea cu cunotine noi, care s le confere cursanilor abiliti
de coordonare a unor colective din medii economice i de afaceri.
VI. Continut
1. Clase de probleme de optimizare
Software de optimizare pentru diferite clase de probleme. Condiii de optimalitate, dualitate, algoritmi de
optimizarea modelelor de dimensiuni mari. Tehnici de punct interior. Optimizare fracionar.. Aplicaii din
domeniul economic.
(8 ore curs + 4 ore laborator-aplicaii Lipsol, Matlab, Optimization Toolbox).
2. Optimizarea proceselor decizionale multicriteriale
Modele de optimizare multicriterial. Structura mulimilor punctelor dominate i nedominate. Condiii
necesare i suficiente pentru soluiile eficiente ale problemelor de optimizare multicriterial. Metode de
rezolvare. Aplicaii economice.
(4 ore curs + 3 ore laborator-aplicatii Matlab, Optimization Toolbox).
3. Simularea proceselor de ateptare
Exemple de sisteme de servire din diverse domenii (sisteme de operare, reele de calculatoare, sisteme de
comunicaie, sisteme de transport, bnci, comer etc.). Procesele Poisson, modele ale proceselor de sosire a
clienilor n sistem. Procese Birth-Death. Modele de ateptare rezolvate analitic. Generarea variabilelor
aleatoare de repartiie dat. Structura unui model de simulare. Simularea unui sistem de servire cu prioriti.
Simularea unui sistem cu S staii de servire paralele. Validarea modelului de simulare.
(6 ore curs + 3 ore laborator-aplicaii Matlab, Statistics Toolbox).
4. Optimizarea proceselor de stocare
Modele deterministe de stocare. Procese de stocare cu cerere aleatoare. Modele de simulare a stocurilor.
5. Elemente de teoria jocurilor
Jocuri matriceale. Strategii minmax i maxmin. Strategiile mixte ca soluii ale problemelor de
programare liniar. Jocuri bimatriceale. Jocuri cooperative. Jocuri cu transfer de ctiguri.
(6 ore curs + 2 ore laborator).
39
laborator 30%
-activitate de
lab 10%
VIII. Bibliografie
1. E. Popescu i Gh. Popescu, Cercetri operaionale, Ovidius University Press,
1998.
2. N. Andrei, Modele, probleme de test pentru programarea matematic, E.T., Bucureti, 2003.
3. I. Vaduva, Modele de simulare, Editura Universitii Bucureti, 2004.
4. C. Zidroiu, Decizii multicriteriale, Editura Universitii din Bucureti, 1999.

www.univ-ovidius.ro/math/avizier(curs si seminar in format electronic pe lectii)
Fisa disciplinei Prelucrarea datelor statistice

Denumirea disciplinei Prelucrarea datelor statistice
Domeniu Matematica
Specializarea Master Informatica Didactica

Curs 2
Laborator 1
Total 3

complementara

MI2208
V. Obiective
Drept rezultat al cunostintelor acumulate studentul trebuie sa poata utiliza unul din pachete de statistica
existente pe piata de softuri speciaslizate, inclusiv cele educaionale si aplica metodele statisticii descriptive si
matematice la prelucrarea datelor statistice si inferenta| statistica pe baza de calculator pentru cercetarea
fenomenelor aleatoare.
40
VI. Continut
1. Produse soft specializate in Statistica. Tipurile si structura softurilor specializate in statistica.Exemple:
Pachetele SPSS, STATISTICA. (3 ore curs+ 1 or laborator).
2. Statistica Descriptiva in pachetul SPSS. Clasificarea datelor (caracteristicilor) statistice. Functia empirica
de repartitie si rolul ei in prelucrarea datelor statistice.(4 ore curs+2 ore laborator)
3. Parametri de pozitie. Media, Mediana, Modul.. Cuantile. (5 ore curs+2 ore curs)
4. Parametri de imprastiere. Amplitudinea absoluta/relativa. Abaterile medii liniare absolute. Reprezentarea
grafica a rezultatelor prelucrarii datelor statistice. Dispersia de selectie, Abaterea standart. (6 ore curs+3 ore
curs)
5. Calculatorul de probabilitati in pachetul STATISTICA. Utilizarea calculatorului in cazul celor mai
raspandite repartitii probabiliste. (5 ore curs+3 ore laborator)
6. Intervale de incredere si verificarea ipotezelor cu ajutorul pachetului STATISTICA Cazul repartitiilor
normale cu media necunoscuta/cunoscuta, dispersia cunoscxuta/necunoscuta. Ajustarea functilor empirice de
repartitie la functiile teoretice corespunzatoare. (5 ore curs+3 ore laborator)

Forma de evaluare E- examen
Stabilirea notei finale Nota activitati didactice -lucrari de verificare 30%,
(procentaje) -activitate la laborator 20%
(total pondere 40%)
VII. Bibliografie
* M. IOSIFESCU, Gh. MIHOC, si altii. Teoria probabilitatilor si Statistica matematica. Edit. didact. si
pedagogica,1965* R. Vernic, Statistica, Ed. ADCO, 2003 * M. CRAIU, Statistica Matematica: Teorie si
probleme, Ed. Matrix Rom, Bucuresti, 2002 * E. JJABA, A. GRAMA, Analiza statistica cu SPSS sub
Windows, Edit. Polirom, 2004 * Iu. TYURIN, A. MAKAROV, Analiza datelor pe calculator, Edit. Finante si
Statistica, Moscova, 1995
VIII. Lista materialelor didactice necesare

www.univ-ovidius.ro/math/avizier(curs si laborator in format electronic pe lectii)
Fia disciplinei Arhitectura, proiectarea i implementarea aplicaiilor de baze de

date

Denumirea disciplinei Arhitectura, proiectarea i implementarea aplicaiilor de baze de date
Facultatea Matematica Si Informatica
Domeniu Matematica

Curs 2
Laborator 1
Total 3

complementar
Categoria de opionalitate a disciplinei: DI-impus; DO- opional; DF-facultativ DI
41
Modelarea i interogarea conceptual a datelor (CIP1205)
V. Obiective
Drept rezultat al cunotinelor acumulate la orele de curs i laborator, studenii trebuie s poat proiecta i
implementa o aplicaie de baze de date multi-utilizator performant, folosind mcar o baz de date gestionat de
MS Access 2003 sau SQL Server 2000 i un limbaj de programare de nivel nalt, orientat obiect i bazat pe
evenimente, precum i s depeasc limitele limbajelor de interogare relaionale, folosind SQL ncorporat ntr-
un asemenea limbaj (de exemplu VBA sau C#). n plus, ei trebuie s cunoasc caracteristicile eseniale ale
principalelor SGBD comerciale, iar prin studiile de caz comparative asupra acestora s aib o privire de
ansamblu asupra administrrii profesionale a acestora.
VI. Coninut
1. Introducere. Recapitularea conceptelor eseniale ale modelelor de date entiti-asociaii (diagrame),
relaional (relaii, atribute, constrngeri: domeniu, cheie, incluziune, existen, tuplu; forma normal domenii-
chei) i matematic elementar (mulimi de obiecte i de valori, funcii, constrngeri, teoremele de caracterizare
ale dependenelor funcionale, funciilor structurale i principiului propagrii cheilor, algoritmii de asisten a
proiectrii cheilor i de traducere n model relaional). Principalele caracteristici ale sistemelor de gestiune a
bazelor de date: arhitecturi client/server, baze de date distribuite, tranzacii, controlul concurenei, salvri i
recuperri din eroare, securitatea datelor, optimizri, meta-cataloage de date, SQL static i dinamic,
proceduri catalogate. Exemple. (4h curs + 2h laborator)
2. Aplicaii de baze de date. Arhitectura, proiectarea i programarea n VBA i C#, cu SQL i ADO n-
corporate, orientat obiect i condus de evenimente a aplicaiilor multi-utilizator construite asupra unei
baze de date. Arhitectura pe 3 nivele. Proiectarea meniurilor, formelor de interaciune grafic cu utilizatorul,
rapoartelor, claselor de obiecte implementnd logica aplicaiei i a gestionarului de acces la date.
Implementarea constrngerilor modelului matematic elementar al datelor inexistente n modelul relaional.
Gestiunea contextual a erorilor. Optimizri. Calculul nchiderilor folosind SQL ncorporat ntr-un limbaj de
programare procedural de nivel nalt, cu ajutorul celui mai mic punct fix al unui operator de imediat
succesiune/preceden. Aplicaii n SGBDC MatBase. (24h curs + 12h laborator)

Forma de evaluare E- examen; C- colocviu E
Stabilirea notei finale (procentaje) Note activiti didactice -lucrare laborator: 10%
-proiect laborator: 40%
-activitate laborator: 10%
VIII. Bibliografie
Christian MANCA, Sistemul de gestiune al bazelor de date i cunotine MatBase (versiunile 2008
Access i C# + SQL Server), www.datasis.ro.
Christian MANCA, Caracteristici eseniale ale SGBD i SGBC. Editura Ovidius University Press, 2008
(n curs de apariie, disponibil n format electronic).
MICROSOFT Corporation, Visual Basic for Applications Programmers Guide. Editura Microsoft Press,
2002
Richard Grimes, Dezvoltarea aplicaiilor cu Visual Studio.NET. Editura Teora, 2002
Charles Petzold, Programare n Windows cu C#. Editura Teora, 2003.
42
Fia disciplinei Sisteme distribuite

Denumirea disciplinei Sisteme distribuite
Domeniu Matematica

Curs 2
Laborator 1
Total 3

complementar
Categoria de opionalitate a disciplinei: DI- impus; DO- opional; DF- facultativ DO
V. Obiective
profunzime metodele i caracteristicile tuturor tipurilor de distribuire a datelor, avantajele i dezavantajele
principalelor soluii n domeniu, precum i impactul acestora n performanele sistemelor distribuite. Prin studiile
de caz comparative asupra celor mai importante implementri, studenii capt i o privire de ansamblu asupra
administrrii profesionale a acestora.
VI. Coninut
1. Introducere.
Calcul paralel si distribuit. Modelul client-server. Proceduri la distanta. Modele arhitecturale. Spatiu de stocare
distribuit. Sistemul NFS. (2h curs + 4h laborator)
2. Comunicarea in sistemele distribuite
Modelul cu transfer asincron. Interconectarea retelelor locale. Protocoale specifice. Rutarea mesajelor in calculul
distribuit. (2h curs + 6h laborator)
3. Sincronizarea in sisteme distribuite
Ceasuri logice. Ceasuri mutuale. Problema excluziunii mutuale centralizata si distribuita . Algoritmi de tip inel,
algoritmi bazati pe votare. (4h curs + 6h laborator)
4. Procese si tranzactii
Tranzactii atomice. Primitivele tranzactiilor. Proprietatile tranzactiilor. Metode de executie a tranzactiilor.
Problema blocajelor in sistemele distribuite. (4h curs + 6h laborator)
5. Sisteme distribuite
Sisteme de tip cluster. Arhitecturi de tip grid. Componente grid. Arhitectura Globus. Administrarea datelor in
sisteme de tip grid. (2h curs + 6h laborator)
43
Stabilirea notei finale (procentaje) Note activiti didactice -lucrare de seminar 20%
-proiect de laborator 20%
-activitate de lab 10%
VIII. Bibliografie
1. G. Coulouris, J. Dollimore si Tim Kindberg Distributed Systems: Concepts and Design, Addison-
Wesley, Pearson Education, 2001.
2. V. K. Garg Concurrent and Distributed Computing in Java, John Wiley & Sons, 2004.
3. A. S. Tanenbaum Distributed operating systems, Prentice Hall, 1995.
4. N. Santoro Design and analysis of distributed algorithms, John Wiley & Sons, 2005.

www.univ-ovidius.ro/avizier (curs in format electronic)
http://csam.univ-ovidius.ro/~anicola/ (curs si laboratoare aferente)
Fia disciplinei Proiectare asistat de calculator

Denumirea disciplinei Proiectare asistat de calculator
Domeniu Matematica
Curs 2
Total 3
complementar
V. Obiective
Drept rezultat al cunotinelor acumulate la orele de curs i laborator, studenii trebuie s poat proiecta i
implementa o aplicaie care sa probeze insuirea noiunilor de baz ale proiectrii asistate de calculator utiliznd
pachetul de programe AutoCAD i AutoLISP. n plus studenii trebuie s cunoasc interfaa programului i
elementele de baz ale unui desen, metode de editare, modaliti de selecie, hauri, adnotri, caracteristici de
interogare, blocuri i atribute, principii de baz aplicate la modelarea n 3 dimensiuni. Un alt obiectiv al cursului
este programarea n AutoLISP, studenii avnd drept scop nsuirea noiunilor de predicate fundamentale, de
lucru cu liste, funcii i prelucrri funcionale. n final, ei trebuie s cunoasc caracteristicile eseniale ale
comunicrii dintre AutoCAD i AutoLISP, iar prin exemplele considerate n cadrul laboratorului, studenii s
aib o privire de ansamblu asupra abordrii profesionale a activitii de proiectare asistat de calculator.
44
VI. Coninut
1.Elemente de baz Lansarea programului AutoCAD. Lucrul cu sisteme de coordonate WCS i UCS.
Introducerea coordonatelor absolute i relative. Setul de selecie. Editarea unui singur obiect. Editarea unui grup
de obiecte. Funcionarea ferestrei de selecie (fereastr implicit i fereastr de intersecie, opiuni de selecie).
Editarea cu ajutorul manipulatoarelor. Crearea obiectelor elementare (linii, arce, cercuri, poligoane, elipse).
Crearea poliliniilor i a curbelor spline. Tipuri de hauri. Utilizarea unui model de haur. Hauri asociative.
Stiluri de haurare. Editarea modelelor de haurare.
2. Elemente avansate de modelare Modele de hauri i adnotri. Trasarea modelelor de haurare. Tipuri de
hauri. Utilizarea unui model de haur. Hauri asociative. Stiluri de haurare. Editarea modelelor de haurare.
Crearea cotelor. Cotarea liniar. Cote radiale, unghiulare. Cote raportate la un sistem de referin. Definirea
stilurilor de cote. Opiunile stilurilor de cotare. Modificarea variabilelor de cotare. Metode de afiare. Utilizarea
structurilor de tiprire pentru spaiul hrtiei. Crearea structurilor de tiprire. Lucrul cu viewporturi ntr-o
structur de tiprire. Ferestre de vizualizare (mobile i fixe). Crearea ferestrelor de vizualizare. Controlul scrii
unei ferestre de vizualizare. Controlul vizibilitii layer-elor intr-o fereastr de vizualizare.
3. Introducere in modelarea 3D si AutoLISP. Crearea desenelor tridimensionale. Sisteme de coordonate
tridimensionale. Sisteme de coordonate WCS, UCS i ferestre de vizualizare. Lucrul cu linii i polilinii
tridimensionale. Editarea n spaiul tridimensional. Crearea suprafeelor n spaiul tridimensional (crearea
suprafeelor, controlul densitii reelei suprafeei, suprafee extrudate, reele poligonale). Modelarea solidelor
(solide primitive, crearea solidelor 3D din forme cu profil nchis). Editarea solidelor. Introducere n AutoLISP.
Functiile read, eval, print. Predicate fundamentale, funcii de lucru cu liste. Mulimi de numere n LISP. Funcii
i prelucrri funcionale. Definirea de noi funcii, recursivitatea, expresii lambda, argumentele unei expresii
lambda, prelucrri funcionale.
Simboluri, Intrri si ieiri, Ciclri. Variabile i simboluri. (10h curs + 10h laborator)
Stabilirea notei finale (procentaje) Note activiti didactice -lucrare de seminar
20%
-proiect de laborator
20%
-activitate de lab
10%
Nota examinare 50%
VIII. Bibliografie
AutoCAD Reference Manual, Autodesk Inc. 1999
Mastering AutoCAD 2000, George Omura, Sybex Inc. 1997.
Daniela Vasiliu, Autocad Tutorial Manual, Editura Tehnica, Bucureti 1996.
tefan Truan Matu, Programare in LISP, Inteligen artificial i web semantic, Editura Polirom,
2004.
On LISP, Paul Graham, Prentice Hall, 1993.
Site-urile web ale Autodesk, www.cadtutor.net, clisp.cons.org.
Caiete, cd-uri, calculator.
Fisa disciplinei Programare vizual

Denumirea disciplinei Programare vizual
45
Domeniu Matematica

Curs 2
Total 3

complementara

-
V. Obiective
nsuirea unor concepte de baz n proiectarea vizual a programelor, utilizarea mediului de programare Visual
Studio.NET. Dobndirea deprinderilor practice necesare realizrii rapide de aplicaii de complexitate medie n
limbajul de programare Visual J#.
VI. Continut
1. Introducere. Prezentarea mediului Visual Studio.NET
Definitii, clasificari, particularitati. Medii vizuale de programare. Crearea proiectelor, pasii necesari crearii unei
aplicatii simple de VJ#.
2. Grafica.
Ce sunt controalele, Etichete, Campuri de text, Cadre, Butoane, Casete de validare, Liste, Casetele combinate,
Controlul Image, Timer. Elemente de grafica 2D.
3. Orientarea spre obiecte.
Obiecte, Clase (Constructori, Modificatori de acces, Metode), Ierarhii de clase, Clase abstracte, Interfete.
4. Tratarea erorilor prin exceptii
Ce este o exceptie?, Detectarea si prinderea unei exceptii, Blocul try, Exceptii standard in Java, Construirea
propriilor exceptii.
5. Sistemul I/O
Intrari si iesiri la nivel de octet, lucrul cu fisiere, Fluxuri de date, Analiza lexicala, Serializarea obiectelor.
6. Dezvoltarea unei aplicatii vizuale

Stabilirea notei finale (procentaje) Nota activitati didactice
lucrari de verificare, teme de casa si
activitate la laborator 35%
Nota examinare 30%
VIII. Bibliografie
Bruce Eckel, Thinking in Java, 3rd ed. Revision 4.0.
Jawahar Puvvala, Alok Pota, .NET for Java Developers: Migrating to C#, Addison Wesley, 2003,
46
ISBN 0-672-32402-4.
Irina Athanasiu, et. al., Limbajul Java O perspectiva pragmatica, Ed. a II-a, Ed. Agora, 2000.

47
UNIVERSITATEA OVIDIUS CONSTANTA
FACULTATEA DE MATEMATICA SI INFORMATICA PLAN DE NVMNT
DOMENIUL: Matematica DURATA STUDIILOR: 2 ani
FORMA DE NVMNT: CURS DE ZI Diploma acordata: Masterat in Matematica Didactica
Specializarea: Matematica Didactica

ANUL I Valabil ncepnd cu anul universitar 2008/2009
Nr SEMESTRUL I SEMESTRUL II
Crt DENUMIREA DISCIPLINEI
CD C S L FV Nr. CD C S L FV Nr.
Crd. Crd.
1 Capitole speciale de analiza matematica pentru CMP 2 1 E 7 CMP 2 1 E 7
1101 1201
pregatirea profesorilor
2 Capitole speciale de algebra pentru pregatirea CMP 2 1 E 7 CMP 2 1 E 7
1102 1202
profesorilor
3 Capitole speciale de geometrie pentru pregatirea CMP 2 1 E 7 CMP 2 1 C 7
1103 1203
profesorilor
4 Instruire asistata de calculator CMP 1 2 C 7 CMP 1 2 C 7
1104 1204
5 Practica pedagogica (56 ore/an) CMP 2 C 2 CMP 2 C 2
1105 1205
Total ore/saptamana la discipline obligatorii 3/2 30 2/3 30
Nr. Examene/Nr. Verificari (la discipline obligatorii) Total: 14 ORE 14 ORE
/sem II/10 sap.
6 Modul psihopedagogic
RECTOR, D ECAN,
Prof. dr. Victor Ciupina Prof. dr. Wladimir G. Boskoff
48
Fisa disciplinei Capitole speciale de analiza matematica pentru pregatirea
profesorilor

Denumirea disciplinei Capitole speciale de analiza matematica pentru pregatirea profesorilor
Codul disciplinei CMP 1101 CMP 1201
Domeniu Matematica
Specializare Masterat Matematica Didactica

Curs 2
Total 3
III. Obiective
Cursul aprofundeaza din punct de vedere teoretic capitolele de analiza din programa scolara pentru clasa a XI-a
IV. Continut
1.Numere reale
Sistemul numerelor reale. Notiunea de corp complet ordonat. Constructia
unui corp complet ordonat. Unicitate. Proprietati ce decurg din axioma
marginii superioare. Proprietatea arhimediana a lui R, densitatea
lui Q in R. Existenta radicalului.
2. Siruri
Notiunea de vecinatate pe dreapta reala. Convergenta sirurilor: definitii
echivalente. Teorema lui Weierstrass de convergenta a sirurilor monotone si
marginite. Variante ale lemei Stolz-Cesaro. Aplicatii.
3. Axioma marginii superioare
Proprietati ce decurg din axioma marginii superioare. Lema lui
Cesaro si completitudinea lui R. Aplicatii.
4. Limite de functii
Puncte de acumulare ale unei multimi. Notiunea de limita a unei functii
intr-un punct. Definitii echivalente. Criteriul Cauchy-Bolzano de existenta
a limitei. Aplicatii.
5. Continuitate
Notiunea de continuitate a unei functii. Definitii echivalente.
Proprietati ale functiilor continue. Functii continue pe intervale inchise
si marginite. Aplicatii.
6. Derivabilitate
Notiunea de derivata a unei functii intr-un punct. Definitii echivalente,
proprietati. Calculul derivatei functiei compuse si a functiei inverse.
Functii cu derivata nenula.
7. Aplicatii ale derivatei
Aplicatii ale derivatei. Teorema lui Fermat. Teorema lui Rolle, si
consecintele sale: teorema lui Lagrange si teorema lui Cauchy. Proprietati
ale functiei derivata. Regulile lui L'Hospital. Aplicatii.
49
V. Forme de evaluare
Forma de evaluare E- examen;C- colocviu E|E
Stabilirea notei finale (procentaje) Nota activitati didactice 40 %
Referate si teme de casa
Nota examinare 60 %
VI. Bibliografie
1. T. Apostol, Mathematical Analysis (2nd edition). Addison Wesley Publ. Company, 1974.
2. N. Boboc, Analiza Matematica I. Editura Universitatii Bucuresti, 1999.
3. I. Colojoara, Analiza Matematica. Editura Didactica si Pedagogica. Bucuresti, 1983.
4. C. Costara, D. Popa, Berkeley Preliminary Exams, Culegere de probleme. Editura ExPonto, Constanta, 2000.
5. Gh. Gussi, O. Stanasila si T. Stoica, Elemente de Analiza Matematica, manual pentru clasa a XI-a. Editura
Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1992.
VII. Lista materialelor didactice necesare

Software matematic (Maple, Mathematica)
Fisa disciplinei Capitole speciale de algebra pentru pregatirea profesorilor

Denumirea disciplinei Capitole speciale de algebra pentru pregatirea profesorilor
Domeniu Matematica

Curs 2
Total 3
III. Obiective
Cursul aprofundeaza din punct de vedere teoretic capitolele de algebra din programa scolara pentru liceu si
gimnaziu. Se va insista asupra metodelor de predare si asupra folosirii software-ului Maple
IV. Continut
1. Elemente de logica matematica
Elemente de logic matematic. Teoreme. Metode de raionament.
2. Mulimi.
Multimi. Relaii. Funcii. Elemente de teoria mulimilor. Mulimi finite. Numrabilitate. Puterea continuului.
Construcia axiomatic a mulimilor N, Z, Q.
3. Aritmetica si elemente de teoria numerelor
Aritmetica si elemente de teoria numerelor. Biblioteca Number Theory in Maple.
Probleme de numarare. Biblioteca Combinatorics in Maple.
4. Aritmetica inelelor de polinoame
Aritmetica inelelor de polinoame cu coeficienti in corpurile Q, R, C, Z_p. Exemple in Maple.
Polinoame simetrice si aplicatii.
5. Structuri algebrice fundamentale
Structuri algebrice fundamentale : grup, inel, corp. Bibliotecile : Group Theory, GF, GaussInt in Maple. Clase
de grupuri remarcabile.
6. Elemente de algebra liniara
Spatii vectoriale si aplicatii liniare. Matrice si determinanti. Biblioteca Linear Algebra in Maple.
50
Nota examinare 60 %
VI. Bibliografie
[1] I, Cucurezeanu, Probleme de aritmetic i teoria numerelor, Editura Tehnic, Bucureti, 1976.
[2] V. Ene, Lecii de teoria mulimilor, Editura Ex Ponto, Constana, 2002.
[4] N. Radu si colectiv, Algebra, Editura All, 1998.
[6] T. Albu, Ion D. Ion, Itinerar elementar in algebra superioara, Editura All, 1997.
[7] C. Nstsescu, C. Ni, C. Vraciu, Aritmetic i Algebr, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1993.
[8] C. Nstsescu, C. Ni, C. Vraciu, Bazele Algebrei, Editura Academiei, Bucureti, 1986.
[9] L. Panaitopol, A. Gica, O introducere n aritmetic i teoria numerelor, Editura Universitii Bucureti, 2001.
[10] I. Tomescu, Probleme de combinatoric i teoria grafurilor, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti,
1981.
[11] http://www.maplesoft.com

Fisa disciplinei Capitole speciale de geometrie pentru pregatirea profesorilor

Denumirea disciplinei Capitole speciale de geometrie pentru pregatirea profesorilor
Domeniu Matematica

Curs 2
Total 3
III. Obiective
Cursul aprofundeaza din punct de vedere teoretic capitolele de geometrie din programa scolara pentru liceu si
gimnaziu.
51
IV. Continut
I. GEOMETRIE PLAN
1. Teoreme i probleme clasice de geometrie plan. Puncte si drepte importante intr-un triunghi. Coliniaritati
speciale. Concurente speciale. Conciclitati speciale.
2. Omotetie. Omotetica unei drepte. Omoteticul unui cerc. Grupul omotetiilor cu acelai centru. Compunerea
omotetiilor de centre diferite. Folosirea omotetiei la rezolvarea unor probleme de loc geometric sau de
construcie
3. Inversiune. Inversa unei drepte. Inversul unui cerc. Relaia lui Euler n triunghi. Teorema lui Feuerbach.
Teorema lui ieica. De la teorema lui ieica la o teorem a lui Poncelet.
II. GEOMETRIE N SPAIU
1. Introducere n geometria tetraedrului. Concurena bimedianelor unui tetraerdru oarecare. Concurena
medianelor unui tetraedru oarecare. Anticentrul tetraedrului oarecare.
2. Tetraedre Crelle. Teorema lui Crelle. Teorema lui Brianchon.
3. Tetraedre echifaciale. Condiii necesare i suficente pentru ca un tetraedru s fie echifacial.
4. Tetraedre ortocentrice. Suficiena condiiei de perpendicularitate pentru dou perechi de muchii. Concurena
nlimilor unui tetraedru ortocentric. Teorema de caracterizare
III. INTRODUCERE N GEOMETRIA PROIECTIV
1. Elemente improprii. Diviziune armonic. Fascicol armonic. Teorema de caracterizare a fascicolelor
armonice. Consecin
2. Proiecia i aplicaii. Polara unghiular. Conservarea diviziunilor armonice prin proiecie. Aplicaii.
Teorema polarei unghiulare. Teorema lui Papus
3. Polara n raport cu un cerc. Teorema lui Poncelet
4. Legtura dintre polara unghiular i polara n raport cu un cerc. Teorema de legtur
5. Aplicaii. Probleme care se rezolv cu ajutorul noiunii de polar
6. Dualitate (Transformare prin polare reciproce)
7. Aplicaii ale dualitii proiective. Teorema lui Brianchon. Teorema lui Newton. Teorema lui Gergonne
IV. UNELE APLICAII ALE MECANICII N GEOMETRIE
1. Vectori. Probleme de geometrie tratate vectorial. Vectori liberi. Centre de greutate i aplicaii. Aplicaii ale
produsului scalar. Un principiu simplu i aplicaii
2. Teorema lui Steiner i aplicaii
3. Puncte materiale, centre de greutate i apicaii
Forma de evaluare E- examen;C- colocviu E|C
Nota examinare 60 %
VI. Bibliografie
[1]. L. Nicolescu, W.G. Boskoff, Probleme practice de geometrie, Editura Tehnica, Bucuresti, 1990.
[2]. D. Barbilian, Opera didactica, Editura Tehnica, Bucuresti, 1968.
[3]. J. Hadamard, Lectii de geometri elementara, Editura Tehnica, Bucuresti, 1961.
[4]. A.M. Iaglom, I.M. Iaglom, Probleme neelementare tratate elementar, Editura Tehnica, Bucuresti, 1962
[5]. N.N. Mihaileanu, Geometrie neuclidiana, Ed. Academiei, Bucuresti, 1954.

Fisa disciplinei Instruire asistata de calculator

Denumirea disciplinei Instruire asistata de calculator
52
Domeniu Matematica

Curs 1
Total 3
III. Obiective
Cursul pune bazele necesare realizarii invatamantului la distanta in licee, utilizand exclusiv Intranet-ul si
Internet-ul. In acest sens, cursul prezinta cunostintele de baz n realizarea prezentarii lectiilor si a testelor de
evaluare, la nivel de pagini Web, folosind limbajele HTML si XHTML. Pentru a gestiona evenimentele generate
de utilizator in paginile Web va fi folosit limbajul Javascript.
IV. Continut
1. Introducere
Introducere: istoric, pedagogie informatica. Notiuni de baza despre Internet, Intranet si spatiul Web. Structura
unui sistem e-learning.
Proiectarea unei lectii (sau curs) on-line.
2. Metode de testare on-line
3. Limbajul HTML
Introducere limbajul HTML. Crearea listelor. Inserarea imaginilor. Identificarea si aplicarea culorilor in paginile
Web. Formatarea textului. Realizarea tabelelor in HTML. Realizarea si utilizarea formularelor. Image Maps
4. Limbajul Javascript
Variabile si constante. Instructiuni. Blocuri de instructiuni. Functii. Gestiunea evenimentelor
5. Limbajul XHTML
Trecerea de la HTML la XHTML. Foi de stiluri CSS.
6. Elemente multimedia in Web realizate in HTML si XHTML
Forma de evaluare E- examen;C- colocviu C|C
Nota examinare 60 %
VI. Bibliografie
[1] T. Anghel, Dezvoltarea aplicatiilor Web folosind XHTML, PHP si MySQL, Editura Polirom, 2005
[2] M. Brut, S. Buraga, Prezentari multimedia pe Web. Limbajele XHTML+TIME si SMIL, Editura Polirom,
2004
[3] S. Buraga, Proiectarea siturilor Web: design i funcionalitate, Editia a II-a, Editura Polirom, Iai, 2005
[4] D. Raggett si colectiv , HTML 4.01 Specification, Recomandare a Consortiului Web:
http://www.w3.org/TR/html401/
53
UNIVERSITATEA OVIDIUS CONSTANTA PLAN DE NVMNT
FACULTATEA DE MATEMATICA SI INFORMATICA DURATA STUDIILOR: 2 ani
DOMENIU: Matematica Diploma acordata: Masterat in Matematica Didactica
FORMA DE NVMNT: CURS DE ZI
MASTERAT
Specializarea: Matematica Didactica
ANUL II Valabil ncepnd cu anul universitar 2008/2009
crt DENUMIREA DISCIPLINEI
Crd. Crd.
1 Istoria matematicii CMP 2 1 C 7 CMP 2 1 C 7
2101 2201
2 Complemente de matematici scolare CMP 2 1 E 7 CMP 2 1 E 7
2102 2202
3 Curriculum si evaluare in matematica scolara CMP 2 1 E 7 CMP 2 1 E 7
2103 2203
4 Predarea matematicii pentru elevii performanti CMP 2 1 C 7 CMP 2 1 C 5
2104 2204
5 Practica pedagogica (24 ore/an) CMP 1 C 1 CMP 1 C 1
2105 2205
6 Pregatirea lucrarii de disertatie CMP 1 1 CMP 1 3
2106 2206
Nr. Examene/Nr. Verificari (la discipline Total: 14 ORE 14 ORE
obligatorii)/sem II/10 sap.
6 Modulul psihopedagogic
RECTOR, D ECAN,
54
Fisa disciplinei Istoria matematicii

Denumirea disciplinei Istoria matematicii
Domeniu Matematica

Curs 2
Total 3
III. Obiective
Cursul este destinat initierii viitorilor profesori de matematic in istoria matematicii in vederea formarii unei
culturi matematice
IV. Continut
1. Matematica in Mesopotamia si Egipt.
2. Matematica greaca (Thales, Pythagoras, Euclid, Archimedes, Apollonius, Diophant).
3. Matematica in India si tarile islamului.
4. Dezvoltarea matematicii moderne.
5. Problemele lui Hilbert pentru secolul XX.
6. Geometria de la Euclid la Lobacevski/Bolyai si Riemann.
7. Istoria matematicii si matematica scolara.
8. Teme din istoria mtematicii romanesti
Nota examinare 60 %
VI. Bibliografie
[1] Andonie, G., Istoria matematicii in Romania (3 vol), Ed. Stiintifica, Bucuresti, 1965, 1966, 1967;
[2] Anglin, W.S., Mathematics: A concise history and philosophy, Springer, 1994.
[3] Iuskevici, A.P., Istotia matematicii in evul mediu, Ed. Stiintifica, Bucuresti, 1963
[4] Kline, M., Mathematical thought from Ancient t Modern Times, Oxford Univ. press, 1972.
[5] Mihaileanu, N., Istoria matematicii, 2 volume, Ed. St. Encl., 1976.
[6] Stillwell, J., Mathematics and its history, Springer, 1989.
[7] Stefanescu, M., Lectii de istoria matematicii, Ex Ponto, Constanta, 2004.
Fisa disciplinei Complemente de matematici scolare

Denumirea disciplinei Complemente de matematici scolare
Domeniu Matematica
55
Curs 2
Total 3
III. Obiective
Cursul este destinat prezentrii aplicaiilor matematicii la nivelul programei de liceu, avnd ca scop pregtirea
viitorilor profesori de matematic.
IV. Continut
1. Procente. Aplicaii la calculul dobnzilor simple i compuse.
2. Elemente de combinatoric. Probleme de numrare. Permutri, aranjamente, combinri. Binomul lui Newton.
3. Elemente de statistic i probabiliti.
Date statistice: grupare, reprezentare grafic, parametri de poziie i de mprtiere.
Evenimente. Probabilitate. Probabiliti condiionate. Scheme clasice de probabilitate.
Variabile aleatoare.
4. Elemente de geometrie analitic. Separarea planului n regiuni, elemente de programare liniar.
5. Conice. Aplicaii n fizic i tehnic. Elipsa de inerie, legea Boyle-Mariotte, energia potenial, oglinzi
parabolice, traiectorii n cmp gravitaional.
6. iruri de numere reale. Aplicaii. Lungimea cercului, aria suprafeelor plane, volumul corpurilor n spaiu,
aria lateral a cilindrului i conului, teorema lui Thales.
7. Derivata. Aplicaii n fizic. Viteza i acceleraia n micarea rectilinie, debitul unui lichid, intensitatea
curentului electric, densitatea unei bare liniare.
8. Noiunea de diferenial. Aplicaii la aproximri.
9. Probleme de maxim i minim. Optimizri. Aplicaii. Aruncarea sub un unghi dat, principiul lui Fermat n
optic, probleme de extrem n geometrie.
10. Integrala Riemann. Aplicaii. Aria suprafeelor plane, volumul corpurilor de rotaie, lungimea graficului unei
funcii, centrul de greutate (i teorema lui Guldin), momente de inerie.
11. Ecuaii difereniale. Aplicaii. Micarea unui punct material n cmpul gravitaional al pmntului, micarea
pe vertical ntr-un mediu rezistent, oscilatorul liniar, rotaia unei plci n jurul unei axe, oscilaiile unui pendul n
jurul unei axe orizontale.
Nota examinare 60 %
VI. Bibliografie
[1] Manualele de liceu.
[2] Colectivul catedrei de Analiz Matematic a Universitii Bucureti Analiz Matematic, vol I. Ed. Didactic
i Pedagogic, Bucureti, 1980.
[3] Leahu, A. - Probabiliti. Ed. Ovidius University Press, Constana, 2000.
[4] Purcaru, I. i Purcaru, O. - Matematici financiare. Ed. Economic, Bucureti, 2000.
[5] Vernic, R. Statistica. Ed. ADCO, 2003.

56
Fisa disciplinei Curriculum si evaluare in matematica scolara
Denumirea disciplinei Curriculum si evaluare in matematica scolara
Domeniu Matematica

Curs 2
Total 3
III. Obiective
Cursul aprofundeaza din punct de vedere teoretic capitolele de algebra din programa scolara pentru liceu si
gimnaziu. Se va insista asupra metodelor de predare si asupra folosirii software-ului Maple
IV. Continut
1. Curriculum pentru matematica in gimnaziu si liceu
Discutie asupra curriculumului pentru matematica in gimnaziu si liceu: principii, idei si intentii.
2. Cum citim un curriculum?
3. Comparatie asupra curriculumului scolar in Romania din 1900 pana in prezent.
4. Aspecte interdisciplinare
Matematica si practica; matematica si alte discipline in scoala; aspecte interdisciplinare.
5. Manualele de matematica de-a lungul timpului si astazi.
6. Evaluarea in scoala
Evaluarea in scoala: idei, cum se realizeaza, in ce scop? Examenele nationale intre intentii si realitate. Imbinarea
metodelor traditionale de evaluare cu cele alternative.
Nota examinare 60 %
VI. Bibliografie
[1] Curriculum scolar.
[2] Ghid pentru aplicarea curriculumului la matematica.
[3] Manuale.
[4] H. Banea, Metodica predarii matematicii, Editura Paralela 45, 1998.
[5] Vogler, I. (coordonator) Evluarea in invatamantul preuniversitar, Editura Polirom, Iasi, 2000
Fisa disciplinei Predarea mtematicii pentru elevii performanti

Denumirea disciplinei Predarea mtematicii pentru elevii performanti
Domeniu Matematica
57
Curs 2
Total 3
III. Obiective
Identificarea elevului supradotat. Tehnici si procedee de evaluare a copiilor supradotati. Interventii educationale
generale. Caracteristicile profesorilor care lucreaza cu elevii supradotati.
IV. Continut
1. Algebra, combinatorica si teoria numerelor
Inegalitati. Congruente si ecuatii in numere intregi. Probleme de numarare. Polinoame: polinoame peste Z, Q, R,
C. Polinoame peste corpuri finite. Polinoame simetrice. Clase de grupuri si subgrupuri. Izomorfisme de structuri
2. Geometrie
De la elementar la neelementar in geometrie. Elemente de geometrie proiectiva. Teoreme de geometrie clasica:
puncte si linii importante, concurenta si coliniaritate.
3. Analiza matematica
Axioma marginii superioare si consecinte. Continuitate si continuitate uniforma. Proprietatea lui Darboux.
Integrabilitate
Nota examinare 60 %
VI. Bibliografie
[1] M. Aigner, G. M. Ziegler, Proofs from THE BOOK, Springer Verlag, 2002.
[2] Y. Benito, Copiii supradotati, Editua Polirom, 2003.
[3] Gazeta matematica, Seria A, Societatea de Stiinte matematice din Romania
http://www.rms.unibuc.ro/?q=publicatii/gma
[4] matematica, Seria B, Societatea de Stiinte matematice din Romania
http://www.rms.unibuc.ro/?q=publicatii/gmb
58
SPECIALIZARE: Master - Modelare si Tehnologii Informatice DIPLOMA ACORDATA: MASTER in Modelare si Tehnologii Informatice
Misiune si obiective
Masteratul Modelare si Tehnologii Informatice are ca scop pregatirea si formarea absolventilor studiilor de licenta in domeniile Matematica, Informatica sau domenii conexe
(fizica, chimie, stiintele naturii, tehnic, economic, stiinte sociale, medicina), ca specialiti cu inalta calificare n domeniile fundamentale din Tehnologia Informaiei, prin
completarea si aprofundarea instruirii academice realizate in Ciclul I de studii universitare de licenta.
Programul de masterat vizeaza att pregatirea si specializarea stiintifica in domeniul Tehnologiei Informatiei cat si asimilarea unor abilitati de cercetare, asigurand astfel
deschiderea de perspective catre doctorat in domeniul Tehnologiei Informatiei.
Acest program de masterat este organizat in spiritul noului sistem de invatamant de tip Bologna si dezvolta cursurile universitare din Ciclul I de la specializarile facultatii
noastre. El este complet adaptat schimbarilor impuse de aderarea la sistemul Bologna.
Obiective generale
Conectarea programelor de studii universitare ale facultatii la sistemele de invatamant si cercetare ale celorlalte universitati din tara si din strainatate.
Dezvoltarea unui sistem functional de cunostinte specifice domeniului si, respectiv,fiecarei specializari in concordanta cu structura continuturilor implicate in
curriculum-ulde formare.
Dezvoltarea abilitatilor cognitive, aplicativ-practice, de comunicare si relationale.
Stimularea activitatii de performanta si de cercetare a studentilor.
Dezvoltarea unui sistem de atitudini corespunzatoare normelor deontologice si sustinerea profilului aptitudinal.
Obiective specifice
Deschiderea spre tendintele noi si inovatoare din domeniul de specialitate prin actualizarea sistematica a cunostintelor din domeniul Tehnologiei Informatiei
Utilizarea in activitatea curenta a noilor tehnologii informationale si de comunicare
Abordarea unui demers pluri-, inter- si transdisciplinar prin realizarea de conexiuni intre disciplinele informatice si alte domenii.
Observatie: Semestrele I-III: 14 saptamani, Semestrul IV: 12 saptamani.
RECTOR D ECAN
ANUL I NCEPND CU ANUL UNIVERSITAR 2008/2009

Nr.
1. Modele de aproximare si simulare MTI1101 2 2 E 8
2. Tehnici de reconstructie a imaginilor in MTI1102 2 2 E 8
tomografia computerizata
3. Tehnici de simulare statistica MTI1103 2 1 C 7
4. Sisteme avansate de comunicatii MTI1204 2 2 E 8
5. Tehnologii multimedia si prelucrarea imaginilor MTI1205 2 1 E 7
6. Tehnici de programare pentru calcule stiintifice MTI1206 2 2 C 8
7. Optional I (oferta) MTI1107 2 1 C 7
8. Optional II (oferta) MTI1208 2 1 C 7
9. TOTAL 8 6 8 6
OFERTA PENTRU OPTIONAL I
1. Modele neconventionale de calcul
2. Web semantic si ontologii
OFERTA PENTRU OPTIONAL II
1. Proiectarea arhitecturilor software
2. Sisteme Grid
RECTOR D ECAN
Fisa disciplinei Modele de aproximare si simulare

Denumirea disciplinei Modele de aproximare si simulare
Codul disciplinei MTI1101
Domeniu Matematica
Specializare Master Modelare si Tehnologii Informatice

Curs 2
Total 4

complementara

Un curs de Metode Numerice + un curs de Bazele programarii
V. Obiective
Cursul urmareste familiarizarea studentilor cu unele exemple de modelare a unor fenomene din realitatatea
inconjuratoare (real world problems) precum si cu principalele clase de metode de discretizare si aproximare
a acestor modele. Vor fi de asemenea considerate cateva tehnici de preconditionare si constructia unor algoritmi
iterativi preconditionati. Activitatea din cadrul laboratoarelor aferente este dedicata implementarii respectivelor
metode si simularii pe calculator a fenomenelor utilizand pachetul de programe MATLAB.
VI. Continut
Exemple de modelare
Elasticitate, probleme de convectie-difuzie, probleme de camp magnetic si camp electric, probleme de
aerodinamica, geologie, tomografie computerizata. Formulari diferentiale si integrale; probleme directe si
probleme inverse
(3 ore de curs )
Scheme cu diferente finite
Discretizarea domeniului, aproximarea operatorilor diferentiali, constructia sistemului liniar asociat,
consistenta, stabilitate, aproximare.
(3 ore de curs + 6 ore de laborator (aplicatii in MATLAB))
Metoda elementului finit
Derivate generalizate, spatii Sobolev (prezentare intuitiva). Formulari variationale lema Lax Milgram;
discretizarea domeniului, constructia functiilor de baza si a sistemului liniar asociat, proprietatea de
aproximare.
(4 ore de curs + 10 ore de seminar (aplicatii in MATLAB))
4. Tehnici de preconditionare Metode de tip gradient conjugat cu preconditionare. Metode de tip
multigrid.
(4 ore de curs + 6 ore de seminar (aplicatii in MATLAB))
5. Discretizarea si aproximarea solutiilor ecuatiilor integrale
Probleme inverse, formulari integrale, formulari in sensul celor mai mici patrate; metode bazate pe
cuadraturi, metoda colocatiei, metoda proiectiilor, tehnici de regularizare. Algoritmi de tip Gram-Schmidt
si Kovarik.
(4 ore de curs + 6 ore de laborator (aplicatii in Matlab))
60
laborator 40%
-activitate de lab.
10%
VIII. Bibliografie
1. G.H. Golub, C. Van loan Matrix Computations, The John Hopkins University Press, 1996
2. C.W. Groetsch - Inverse Problems in the Mathematical Sciences, Vieweg, 1993.
3. Gh. Juncu, C. Popa Introducere in metoda multigrid, Editura Tehnica, Bucuresti 1991.
4. E. Pelican, C. Popa Introducere in Analiza Numerica, Editura MatrixRom, Bucuresti, 2005.
5. E. Pelican - Analiza numerica. Complemente, exercitii si probleme. Programe de calcul, Editura
6. C. Popa - Iterative methods for linear least-squares problems, Monografii Matematice nr.77, Universitatea
de Vest, Timisoara, 2003.

Fisa disciplinei Tehnici de reconstructie a imaginilor in tomografia computerizata

Denumirea disciplinei Tehnici de reconstructie a imaginilor in tomografia computerizata
Domeniu Matematica

Curs 2
Total 4

complementara

V. Obiective
Cursul urmareste familiarizarea studentilor cu modelarea matematica a problemei reconstructiei de imagini in
tomografia computerizata precum si cu principalele tehnici de reconstructie algebrica (algoritmi bazati pe
proiectii pe hiperplane) pentru realizarea practica a reconstructiei cu ajutorul calculatorului.
Activitatea din cadrul laboratoarelor aferente este dedicata implementarii respectivelor metode si simularii pe
calculator a reconstructiei utilizand pachetul de programe MATLAB.
61
VI. Continut
Modelarea problemei reconstructiei de imagini
Consideratii istorice; modelul matematic continuu (transformata Radon); modelul matematic discret
(teconstructia algebrica) (4 ore de curs + 2 ore de laborator)
Reconstructia algebrica a imaginilor
Proprietatile matricii de scanare; formularea in sensul celor mai mici patrate; proiectii pe hiperplane;
metode iterative consideratii generale. (8 ore de curs + 4 ore de laborator (aplicatii in MATLAB))
Tehnici de reconstructie algebrica (ART)
Metode bazate pe proiectii succesive (Kaczmarz), resp. simultane (Cimmino) pe hiperplane; extinderi la
probleme inconsistente ; metode de tip gradient. (8 ore de curs + 4 ore lab. (aplicatii in MATLAB))
Tehnici speciale de reconstructie algebrica
Proiectii oblice; constrangeri ale aproximatiilor; metode mixte; metode de regularizare de tip Tihonov
(8 ore de curs + 4 ore de laborator (aplicatii in Matlab))

VIII. Bibliografie
1. Bjorck, A. - Numerical methods for least squares problems, SIAM Philadelphia, 1996.
2. Censor Y., Stavros A. Z. - Parallel optimization: theory, algorithms and applications, "Numer. Math.
and Sci. Comp." Series, Oxford Univ. Press, New York, 1997.
3. Herman G. - Image reconstruction from projections. The fundamentals of computerized tomography,
Academic Press, New York, 1980.
4. Natterer F. - The Mathematics of Computerized Tomography, John Wiley and Sons, New York, 1986.
5. Popa C. - Iterative methods for linear least-square problems, in ``Monografii Matematice'', nr. 77, West
University of Timisoara, 2003

Fisa disciplinei Tehnici de simulare statistica

Denumirea disciplinei Tehnici de simulare statistica
Domeniu Matematica
Specializarea MASTER Modelare si tehnologii informatice
Curs 2
Laborator 1
Total 3
62
Categoria formativa a disciplinei: DF-fundametala; DS-de specialitate; DC- DF
complementara
Categoria de optionalitate a disciplinei: DI-impusa; DO- optionala;DF- DI
facultativa
MA2206, MB2207
V. Obiective
Studentul va fi familiarizat cu metodele de baza de simulare (generare) a numerelor aleatore (uniforme si
neuniforme) cu ajutorul calculatorului si aplicarea lor la simularea statistica a sistemelor in scopul cercetarei
fenomenelor aleatoare din punct de vedere al teoriei probabilitatilor si statisticii matematice.
VI. Continut
1. Introducere (Simularea si notiunile aferente).
Generatori de numere aleatoare. Variabile aleatoare uniforme in cazurile discret si continuu.
Experimentul cu aruncarea monedei si impactul lui asupra generarii de numere aleatoare uniforme. Generatori
de numere pseudo-aleatoare (uniforme). Generatori de numere pseudoaleatoare recomandati in simularea
statistica. (4 ore curs+2 ore laborator)
2. Modele (repartitii) probabiliste uzuale. Modele (repartitii) probabiliste uzuale in caz
discret.. Modele (repartitii) probabiliste uzuale in caz continuu. (6 ore curs+3 ore laborator)
3. Simularea variabilelor aleatoare neuniforme. Metoda inversarii.. Metoda compunerii si
amestecarii. Algoritmi bazati pe legatura dintre repartitii ale variabilelor aleatoare. (6 ore curs+3 ore
laborator)
4. Metoda Monte Carlo. Istoricul metodei. Esenta Metodei Monte-Carlo. Calculul
integralelor.Metoda Monte-Carlo bruta. Metode de reducere a dispersiei. (6 ore curs+3 ore laborator)
5. Aplicatii: simularea unor sisteme de asteptare. Descrierea modelelor de asteptare. Procese de nastere
si de moarte ca modele matematice ale unor sisteme dse asteptare. Simularea unor sisteme cu o statie.
(6 ore curs+3 ore laborator)
VII. Bibliografie
1. A. LEAHU, Tehnici de simulare statistica. Curs pe supprt electronic.
2. I. VDUVA, Modele i simulare, Ed. Univ. Bucureti, 2004.
3. F. GORUNESCU, A. PRODAN, Modelare stochastica si simulare, Ed. Albastra, Cluj, 2001.
4. A. LEAHU, Statistic descriptiv i probabiliti discrete. Curs pe suport electronic.
5. http://www.xycoon.com/continuousdistributions.htm
6. Hand-book on STATISTICAL DISTRIBUTIONS for experimentalists www.physto.se/~walck/suf9601.pdf
VIII. Lista materialelor didactice necesare
www.univ-ovidius.ro/math/avizier (curs si laborator in format electronic pe lectii)
Fisa disciplinei Modele neconventionale de calcul

Denumirea disciplinei Modele neconventionale de calcul
Codul disciplinei MTI1107_1
63
Domeniu Matematica

Curs 2
Laborator 1
Total 3

complementara

Teoria Limbajelor Formale si Automate, Calculabilitate si Complexitatea Algoritmilor
V. Obiective
Cursul are drept scop familiarizarea studentilor cu modelele/metodele de calcul recente.
VI. Continut
a. Recapitulare limbaje formale. (2 ore curs + 1 ora laborator);
b. Limbaje recursive, recursive enumerabile si arbitrare; Masina Turing, Masina cu registrii, rescriere controlata
(gramatici matriciale, gramatici cu control regulat, gramatici cu context aleatoriu).(4 ore curs + 2 lab.);
c. Clasele de complexitate P, NP, NP-complete. Diverse probleme NP-complete; Accelerarea Masinii Turing.
(4 ore curs + 2 ore laborator);
d. Modelarea dezvoltarii unor sisteme biologice: rescrierea paralela, sisteme Lindenmayer. Proprietati. (4 ore
curs + 2 ore laborator);
e. Calcul bazat pe ADN, experimentul Adleman. (2 ore curs + 2 ore laborator);
f. Probleme NP-complete rezolvate in timp polinomial folosind calculul bazat pe ADN. (4 ore curs + 2 lab);
g. Procesarea paralela a multiseturilor (cooperative, slab cooperative, prioritati, promovate, inhibate). (4 ore
curs + 2 ore laborator);
h. Modelarea sistemelor ecologice. (4 ore curs + 1 ora laborator).

Nota examinare 40 %
Nota. In evaluarea studentilor se vor avea in vedere :
Activitatea la laborator, nota la examen, temele de casa.
Studentii vor primi proiecte si teme ce vor fi finalizate si prezentate la laborator.Vor da o lucrare in saptamana 8.
VIII. Bibliografie
J. Dassow, Gh. Paun, Regulated Rewriting in Formal Language Theory, Akademie-Verlag, Berlin, 1989,
Springer-Verlag, Berlin, 1989 (nr. 18 in series Monograph on Theoretical Computer Science);
Gh. Paun, G. Rozenberg, A. Salomaa, DNA Computing. New Computing Paradigms, Springer-Verlag,
Heidelberg, 1998;
C. Calude, Gh. Paun, Computing with Cells and Atoms, Taylor and Francis, London, 2000
Gh. Paun, Membrane Computing. An Introduction, Springer-Verlag, Berlin, 2002

Note de curs si de seminar.
64
Fisa disciplinei Web Semantic si Ontologii
Denumirea disciplinei Web Semantic si Ontologii
Domeniu Matematica
Specializare Master Modelare si Tehnologii informatice

Curs 2
Total 3

Categoria formativa a disciplinei: DF-fundametala; DS-de specialitate; DC- complementara DS

Inteligenta artificiala, Programare Web
V. Obiective
Cursul urmareste familiarizarea studentilor cu descrierea resurselor in Web. In plus, studentii vor invata cum pot
fi construite ontologii de domeniu, task si aplicatie folosind o ontologie de nivel inalt si cum sunt utilizate in
proiectarea si implementarea sistemelor bazate pe web, si a sistemelor software in general.
VI. Continut
World Wide Web.
Preliminarii. Arhitectura Web. Identificarea resurselor in Web. (2 ore de curs+2 ore de laborator)
Date vs. metadate.
Specificarea metadatelor. Limbaje de descriere a metadatelor: RDF (4 ore de curs+4 ore laborator)
Ontologii.
Ontologia n domeniul informaticii. Diferene ntre ontologie filosofic i ontologie. Scopul unei ontologii
Clasificarea ontologiilor. Tipuri de ontologii. Teoria mulimilor vs. mereologia. Perspectiva asupra realitii.
Scal i granularitate
nelegerea lumii reale. Entiti. Proprieti. Evenimente. Aciuni. Stri. Cantitate de materie. Rol. Fapte.
Legturi(4 ore de curs+4 ore laborator)
Limbaje de scriere a ontologiilor.
Logica predicatelor.Logici descripionale.
Limbajul OWL. Variante ale limbajului: OWL Lite, OWL DL, OWL Full. Specificarea claselor,
proprietatilor, individualilor. Adaugarea restrictiilor proprietate(8 ore de curs+8 ore laborator)
Ontologia DOLCE
Categorii de nivel nalt. Continuant. Aparitie. Calitate. Abstract
Relaii ontologice formale. Subsumare. Parte_din. Constituit. Dependenta(4 ore de curs+4 ore laborator)
Ontologia D&S
Categorii. Descriere, Situatie, Concept, Rol, Curs, Parametru, Colectie
Relaii conceptuale. (2 ore de curs+2 ore laborator)
Utilizarea ontologiilor.
Proiectarea arhitecturilor software bazate pe ontologii. Implementarea sistemelor software
(6 ore de curs+6 ore laborator)
65
Stabilirea notei finale Nota activitati didactice - Activitatea de la laborator =N1

Nota finala : - Referat=N2
N=(10*N1+40*N2+50*N3)/100 - Proiect=N3
VIII. Bibliografie
1. S. Buraga, S. Buraga, Tehnologii XML, Polirom, Iai, 2006
2. S. Buraga, Semantic Web, Matrix Rom, Bucureti, 2004
3. A. Gangemi, P. Mika, Understanding the Semantic Web through Descriptions and Situations,
International Conference ODBASE03, Italy, Springer, 2003
4. C. Masolo, S. Borgo, A. Gangemi, N. Guarino, A. Oltramari: WonderWeb Deliverable D18. Ontology
Library. IST Project 2001-33052 WonderWeb: Ontology Infrastructure for the Semantic Web, 2003
5. S. J. Russel, P. Norvig, Artificial Intelligence. A Modern Approach, Prentice Hall, 1995

Caiete, calculator
Fisa disciplinei Sisteme avansate de comunicatii

Denumirea disciplinei Sisteme avansate de comunicatii
Domeniu Matematica

Curs 2
Total 4

complementara

Cursul se bazeaza pe cunostintele fundamentale de informatica si matematica, asimilate de studenti in cicluri
anterioare de pregatire.
V. Obiective
La sfarsitul orelor de curs si laborator, studentii vor avea insusite cunostinte teoretice si practice legate de:
expertizarea si oferirea de solutii in retelele LAN si WAN ; concepte moderne privind dezvoltarea sistemelor
noilor tehnologii de comunicatii; securitatea retelelor de calculatoare.
66
VI. Continut
1. Retele de calculatoare
Fundamente LAN si WAN; Simularea retelelor de calculatoare Aplicatii Opnet
2. Retele wireless
Structura; particularitati; proiectare si administrare ; tehnologii Java wireless. - Aplicatii Opnet
3. Tehnologii moderne
Retele virtuale (VLAN); Retele Active; Retele P2P; Tehnologia JXTA; Retele GRID; Retele adaptive
(Tehnologia Jini); Tehnologia JavaCard Aplicatii Opnet si Java
4. Securitate sistemelor de comunicatii

Concepte fundamentale; Sisteme simetrice si asimetrice; Sisteme de monitorizare; Detectarea
intruziunilor; Retele virtuale private (VPN) ; Auditul securitatii sistemelor de comunicatii

laborator 20%
- proiect de curs
30%
VIII. Bibliografie
[9]. I. Jurca, Programarea retelelor de calculatoare , Editura de Vest, Timisoara, 2000.
[10]. J. F. Kurose, K. W. Ross , Computer Networking: A Top-Down Approach Featuring the
Internet, 2Ed., Addison Wesley 2003.
[11]. E. Petac, T. Udrescu, Programarea in Java, Ed. MatrixRom, Bucuresti, 2005.
[12]. E.Petac, C. Florescu, B.Musat ,Retele de calculatoare Teste grila, Ed.ExPonto,Constanta 2004.
[13]. E. Petac, D. Petac, Metode si tehnici de protectie a informatiei in retelele de calculatoare, Ed.
[14]. S. Tanasa, C. Olaru, S. Andrei, Java de la 0 la expert , Ed. Polirom, Iasi 2003
[15]. A. Tanenbaum , Retele de calculatoare, Ed.a IV-a, Ed. Agora 2004.
[16]. *** http://www.sun.com
[17]. *** http://www.opnet.com/

Fisa disciplinei Tehnologii multimedia i prelucrarea imaginilor

Denumirea disciplinei Tehnologii multimedia i prelucrarea imaginilor
Domeniu Matematica
67
Curs 2
Total 3

complementara

Tehnici de reconstructie a imaginilor in tomografia computerizata (MTI1102)
V. Obiective
Disciplina prezint tehnicile de prelucrare multimedia (text, imagine, grafic, coninut audio i video) precum i
tehnologiile moderne de implementare a sistemelor multimedia (compresie, sincronizare, reele). n partea a doua sunt
prezentate metodele moderne de analiz i prelucrare a imaginilor digitale incluznd cele mai moderne metode de
mbunire, filtrare, compresie i reconstrucie a imaginilor. Un capitol important este alocat analizei i prelucrrii
morfologice a imaginilor cu aplicaii n recunoaterea formelor.
VI. Continut
11. Tehnologii multimedia Noiuni introductive i definiii eseniale din universul multimedia. Interfaa
utilizator multisenzorial, standarde de compresie pentru imagini statice: JPEG (JPEG-2000, JPEG-LS),
JBIG, PNG, GIF i TIFF. Standarde de compresie pentru imagini video: MPEG (MPEG-2, MPEG-4,
MPEG-7) i px64, standarde de compresie pentru sunet (MP3). Implementarea algoritmilor de compresie.
Reele multimedia. Sincronizarea multimedia. Generaiile sistemelor multimedia. Aplicaii multimedia:
sisteme de pot multimedia, sisteme de munc colaborative, conferine multimedia, e-learning bazat pe
multimedia, Cinemania, biblioteci i universiti virtuale). (6h curs+3h laborator)
Etape fundamentale n prelucrarea imaginilor. Elemente ale sistemelor pentru prelucrarea imaginilor. Elemente
ale percepiei vizuale umane. Modelul unei imagini. Relaii ntre pixeli. Reprezentarea culorilor. Sistemul Red-
(HSB). Formatele fiierelor de imagine. Aplicaii. (2h curs + 1h laborator)
13. Transformarea imaginilor. Transformata Fourier introducere. Transformata Fourier discret. Cteva
proprieti ale transformatei Fourier n 2-D. Aplicaii. (2h curs + 1h laborator)
14. mbuntirea imaginilor. mbuntirea imaginilor prin prelucrarea punctelor. Filtre spaiale (n domeniul
spaial). mbuntirea imaginilor n domeniul frecven. mbuntirea imaginilor n reprezentare logaritmic.
Aplicaii n imegistica medical (4h curs+2h laborator).
15. Restaurarea imaginilor. Aplicaii. (2h curs + 1h laborator).
16. Compresia imaginilor. Aplicaii. (2h curs + 1h laborator)
17. Segmentarea imaginilor. Detecia discontinuitilor. Conectarea fronturilor i detectarea contururilor.
Aplicarea unui prag. Segmentarea bazat pe regiuni. Aplicaii. (2h curs + 1h laborator)
18. Elemente de morfologie matematic. Morfologia matematic a imaginilor binare i a imaginilor cu nivele de
gri. Arhitectura piramidal a operatorilor morfologici. Operatori de baz i operatori derivai. Gradientul
morfologic. Transformatele Skeleton, White Top-Hat, BlackTop-Hat i Hit-or-Miss. Aplicaii n recunoaterea
formelor . (4h curs + 2h laborator).
Morfologia imaginilor color. Reprezentarea vectorial a culorilor. Ordonarea marginal i parial a
spaiului vectorial. Utilizarea descriptorilor geometrici n definirea pseudo-operatorilor morfologici.
mbuntirea i segmentarea imaginilor color. (2h curs + 1h laborator)
68
C- colocviu
Stabilirea notei finale (procentaje) Note activiti -1 lucrare de verificare la curs=N1

Nota final: didactice -Activitatea de la seminar=N2
N=0.05*N1+0.02*N2+0.03*N3+0.5*N4+0. -Teme=N3
4*N5 -Proiect=N4
Nota examinare N5
VIII. Bibliografie
[1]R.C. Gonzales, R.E. Woods Digital Image Processing", 2-nd Edition, Prentice Hall,2002.
[2]R.C. Gonzales, R.E. Woods Digital Image Processing Using MATLAB- Prentice Hall, 2004
[3]J. Serra. Image Analysis and Mathematical Morphology. Academic Press, London, 1989.
[4]P. Soille. Morphological Image Analysis. Springer-Verlag, 1999.
[5]Vaughan, T., Multimedia.Ghid practic, Editura Teora, Bucureti, 2002
[6]M. Vlada, Birotica.Tehnologii multimedia, Ed. Universitii din Bucuresti, 2004
[7]C. Vertan- Prelucrarea si Analiza Imaginilor, Ed. Printech, Bucuresti, 2000

Fisa disciplinei Tehnici de programare stiintifica

Denumirea disciplinei Tehnici de programare stiintifica
Domeniu Matematica

Curs 2
Total 4

complementara

V. Obiective
Cursul urmareste familiarizarea studentilor cu tehnici clasice de programare stiintifica. Vor fi urmarite
urmatoarele obiective: scrierea structurata a programelor, implementarea si depanarea programelor in medii
integrate si optimizarea programelor. Activitatea din cadrul laboratoarelor aferente este dedicata implementarii
tehnicilor de programare si simularii pe calculator a exemplelor prezentate in curs, utilizand biblioteci
specializate de vizualizare si interfete grafice (C, Matlab, BLAS, LAPACK).
69
VI. Continut
Modelare si aproximare
Scheme cu diferente finite. Metoda elementului finit. Tehnici de preconditionare. Metode de tip multigrid.
(6 ore de curs + 2 ore seminar )
Structuri de date
Programare structurata. Alocarea memoriei, tehnici de stocare. Structuri de date: dinamice, liste, matrici
rare, operatii elementare cu matrici rare. (6 ore de curs + 6 ore de laborator)
Metode de discretizare
Discretizarea domeniului. Generarea grilelor. Tehnici de renumerotare, indexare si ierarhizare a datelor.
Aplicatii
Probleme la limita. Metode de tip multigrid pentru rezolvarea sistemelor de ecuatii liniare. Preconditionari.
(4 ore de curs + 6 ore de laborator (aplicatii in MATLAB))
6. Tehnici avansate de simulare
Alocarea variabilelor. Dezvoltarea proiectelor in medii integrate. Unelte de vizualizare, depanare si testare.
Interfete grafice. (4 ore de curs + 6 ore de laborator)

Stabilirea notei finale Nota activitati didactice -proiect de laborator 40%
(procentaje) -activitate de lab. 10%
VIII. Bibliografie
1. G.H. Golub, C. Van loan Matrix Computations, The John Hopkins University Press, 1996
2. Gh. Juncu, C. Popa Introducere in metoda multigrid, Editura Tehnica, Bucuresti 1991.
3. C. Popa - Iterative methods for linear least-squares problems, Monografii Matematice nr.77, Universitatea
de Vest, Timisoara, 2003.
4. G. F. Carey Computational grids, Taylor & Francis, 1997.
5. S. Oliveira, D.E. Stewart Writing scientific software: A Guide to Good Style, Cambridge University
Press, 2006.

Fisa disciplinei Proiectarea arhitecturilor software

Denumirea disciplinei Proiectarea arhitecturilor software
Domeniu Matematica

Curs 2
Total 3
70
complementara

Programare orientata spre obiecte
Ingineria programarii
V. Obiective
Obiectivul acestui curs este de a da cunostinte despre practicile cele mai bune de a construi arhitecturi software
folosind modele de proiectare. Studentii vor putea sa foloseasca cu usurinta modele de proiectare, sa le combine
in mod eficient i sa obtina solutii reutilizabile pe care sa le implementeze intr-o perioada mai scurta de timp
folosind un limbaj de programare orientat spre obiecte.
VI. Continut
3. Proiectarea orientata spre obiecte.
Modularitatea sistemelor software. Proiectarea subsistemelor si a mesajelor transmise intre ele. Proiectarea
obiectelor. Diagrame UML de proiectare a colaborarilor.
2. Arhitecturi software si stiluri arhitecturale. Descrieri arhitecturale. Puncte de vedere si vederi
arhitecturale. Model-View-Controller. Conducte si filtre.
3. Modele de proiectare fundamentale. Specialization, Composition, Delegation, Interface, Marker
Interface, Proxy, Low Coupling, High Cohesion, Controller, Polymorfism, Fabrication
4. Modele de proiectare. Modele de creare: Factory Method, Builder, Prototype, Singleton. Modele de
partiionare: Filter, Composite. Modele structurale: Adapter, Faade, Decorator, Iterator, Composite, Bridge.
Modele comportamentale: Command, Observer, Template Method, Strategy.

Stabilirea notei finale (procentaje) Nota activitati didactice - Activitatea de la laborator=N1
Nota finala : - Referat=N2
N=(10*N1+40*N2+50*N3)/100 - Proiect=N3
VIII. Bibliografie
a. Mary Show, David Garlan, Software Architecture. Perspectives on an Emerging Discipline, Prentice Hall,
1996
b. J. Rumbaugh, I. Jacobson, G. Booch, The Unified Modeling Language. Reference Manual, Addison-Wesley,
1999
c. Gamma, Helm, Johnson, and Vlissides, Design Patterns: Elements of Reusable Object-Oriented Software ,
Addison-Wesley, 1995
d. C. Larman, Applying UML and Patterns - An Introduction to Object-Oriented Analysis and Design and the
Unified Process , 2/e, Prentice Hall, 2002.

Caiete, calculator
71
Fisa disciplinei Sisteme Grid

Denumirea disciplinei Sisteme Grid
Domeniu Matematica

Curs 2
Total 3

Categoria formativa a disciplinei: DF-fundametala; DS-de specialitate; DC- complementara DS

Curs de Programare orientata spre obiecte + curs Tehnologii Web
V. Obiective
Gridul, ca infrastructur de calcul distribuit pentru inginerie i tiine exacte, reprezint o tehnologie
informatic nou n plin dezvoltare. Cursul i propune s prezinte problematica general a gridului, proiectele
i instrumentele care exist la ora actual n aceast direcie.
VI. Continut
1. Arhitecturi Grid.
Definire Grid. Arhitectura Grid. Activiti i utilizatori Grid. (4 ore de curs )
2. Standarde i unelte Grid
Componente Grid. Servicii Web. Arhitectura deschis a serviciilor Grid (OGSA). Diferene ntre serviciile
Web i serviciile Grid. Framework pentru resursele serviciilor Web (WSRF). Infrastructura securitii
ntr-un Grid.
3. Dezvoltarea aplicaiilor Grid n GT2
Programare utiliznd limbajul C++. Programare utiliznd java. Dezvoltarea unui portal.
4. Dezvoltarea serviciilor Grid n OGSI implementat de GT3
Dezvoltarea serviciilor Web. Dezvoltarea serviciilor Grid.
5. Dezvoltarea serviciilor Grid n WSRF implementat de GT4
Resurse, administrare, implementare servicii.

laborator 40%
-activitate de lab.
20%
72
VIII. Bibliografie
1. Dana Petcu Arhitecturi i Tehnologii Grid, Timioara, Eubeea, 2006
2. Borja Sotomayor, the Globus Tookkit 4 Programmers, nov. 2005, on-line version ;
http://gdp.globus.org/gt4-tutorial/ .
3. Luis Ferreira, Arun Thakore,, Grid Services Programming and Application Enablement, IBM
Redbooks, iunie 2003, on-line version, http://ibm.com/redbooks/ .
4. Ian Foster, Carl Kesselman, The Grid 2 : Blueprint for a New Computing Infrastructure, Morgan
Kaufman, 2003.

73
ANUL II NCEPND CU ANUL UNIVERSITAR 2008/2009

Nr.
1. Realitate virtuala MTI2101 2 1 E 6
2. Modelarea si simularea proceselor economice MTI2102 2 1 E 6
3. Modelarea si interogarea conceptuala a datelor si MTI2103 2 1 E 6
cunostintelor
4. Sisteme distribuite MTI2204 2 1 E 6
5. Modelarea si simularea fenomenelor bancare si MTI2205 2 1 E 6
din asigurari
6. Modelare cu algoritmi genetici MTI2206 2 1 E 6
7. Optional III (oferta) MTI2107 2 1 C 6
8. Optional IV (oferta) MTI2208 2 1 C 6
9. Practica de cercetare MTI2109 4 C 6
10. Elaborarea lucrarii de disertatie MTI2210 4 C 6
11. TOTAL 8 8 8 8
OFERTA PENTRU OPTIONAL III
1. Calcul paralel
2. Sisteme Embedded
OFERTA PENTRU OPTIONAL IV
1. Dezvoltarea aplicatiilor de proces
2. Sisteme Multiagent
RECTOR D ECAN
Fisa disciplinei Realitate virtuala
Denumirea disciplinei Realitate virtuala
Domeniu de studii masterat Matematica

Curs 2
Total 3

complementara

- Programare procedurala, Tehnici avansate de programare, Grafica pe calcualtor
V. Obiective
Studentul va fi introdus in principiile graficii pe calculator, limbajele, tehnicile si tehnologiile curent utilizate in
realizarea mediilor virtuale.
VI. Continut
Partea I Introducere
1. Ce sunt spatiul virtual si realitatea virtuala?
2. Tehnologii ale realitatii virtuale
a. Dispozitive de intrare
b. Dispozitive de redare
c. Dispozitive de urmarire a utilizatorului
Partea a II-a - Perspectiva organizationala a mediilor virtuale
3. Elemente componente ale mediilor virtuale
a. Constructia lumilor virtuale
b. Interactiunea cu lumile virtuale
c. Redarea lumilor virtuale
4. Medii virtuale multi-user
a. Fidelitatea in medii virtuale distribuite
b. Componente specifice
5. Agenti si avatari
a. Mediul
b. Agentul
c. Interactiune
d. Organizare
e. Avatarul
Partea a III-a Evolutia mediilor virtuale
6. Aspecte si arhitecturi orientate spre comportament
a. Perceptia
b. Motivatia
c. Emotia
d. Selectia actiunii
75
Stabilirea notei finale (procentaje) Nota activitati didactice:
teme de casa si activitate la laborator 50%
examinarea 10%
VIII. Bibliografie
F.Ionescu, Grafica in Realitatea Virtuala, Ed.Tehnica,Bucuresti, 2000.
G.C.Burdea & Ph.Coiffet, Virtual Reality Technology, 2nd Ed, Wiley-Interscience, 2003.
D.M.Popovici, O incursiune in mediile virtuale 3D, Ed.Muntenia, 2007

Fisa disciplinei Modelarea i simularea proceselor economice

Denumirea disciplinei Modelarea i simularea proceselor economice
Domeniu Matematica
Specializare Master Modelare i Tehnologii Informatice

Curs 2
Total 3

complementara
V. Obiective
Studiul unor modele reprezentative, care s le formeze masteranzilor deprinderea de a elabora modele de
optimizare, modele de ateptare, modele de stocare, jocuri. Folosirea simulrii digitale la proiectarea sistemelor,
prin experiene pe model cu diferii parametri de intrare.
76
VI. Continut
2. Modele de optimizare
Software de modelare i optimizare pentru diferite clase de probleme. Optimizarea proceselor decizionale
multicriteriale. Optimizare fracionar.Tehnici de punct interior. Aplicaii din domeniul economic.
(6 ore curs + 4 ore laborator-aplicaii Lipsol, Matlab, Optimization Toolbox).
2. Modelarea situaiilor concureniale. Jocuri cu aplicaii n economie
Jocuri n form normal. Jocuri matriceale. Strategii minmax i maxmin.
Strategiile mixte ca soluii ale problemelor de programare liniar. Jocuri bimatriceale. Jocuri cooperative.
Jocuri cu transfer de ctiguri.
(6 ore curs + 3 ore laborator).
3. Modelarea i simularea sistemelor de ateptare
Exemple de sisteme de servire din diverse domenii (sisteme de operare, reele de calculatoare, sisteme de
comunicaie, sisteme de transport, bnci, comer etc.). Procese Birth-Death. Modele de ateptare cu numr
limitat de clieni admii n sistem. Modele de ateptare cu populaia din care provin clienii finit. Generarea
variabilelor aleatoare de repartiie dat. Structura unui model de simulare. Simularea unui sistem de servire cu
prioriti. Model de simulare pentru un sistem de ateptare cu S staii paralele.
4. Modelarea i simularea proceselor de stocare
Modele deterministe de stocare. Procese de stocare cu cerere aleatoare. Modele de simulare a stocurilor.
(8 ore curs + 3 ore laborator-aplicaii Matlab, Statistics Toolbox)

laborator 30%
-activitate de
lab 10%
VIII. Bibliografie
1. E. Popescu i Gh. Popescu, Cercetri operaionale, Ovidius University Press,
1998.
2. N. Andrei, Modele, probleme de test pentru programarea matematic, E.T., Bucureti, 2003.
3. I. Vaduva, Modele de simulare, Editura Universitii Bucureti, 2004.
4. G. Owen, Game theory, E.T. Bucharest, 1974.

(curs si seminar in format electronic pe lectii)
Fia disciplinei Modelarea i interogarea conceptual a datelor i cunotinelor

Denumirea disciplinei Modelarea i interogarea conceptual a datelor i cunotinelor
Domeniu Matematica
77
Curs 2
Total 3

complementar
V. Obiective
profunzime resorturile teoretice ale modelrii i interogrii conceptuale a datelor i cunotinelor, avantajele i
dezavantajele principalelor formalisme n domeniu, precum i impactul acestora n performanele SGBD i
SGBC. Prin studiile de caz comparative asupra celor mai importante implementri, studenii capt i o privire
de ansamblu asupra administrrii profesionale a acestora.
VI. Coninut
1. Introducere. Recapitularea conceptelor eseniale ale modelelor de date entiti-asociaii (diagrame), relaional
(relaii, atribute, dependene funcionale, constrngeri: domeniu, cheie, incluziune, existen, tuplu; forma
normal domenii-chei) i matematic elementar (mulimi de obiecte i de valori, funcii, constrngeri, programe
Datalog, teoremele de caracterizare ale dependenelor funcionale, funciilor structurale i principiului propagrii
cheilor, algoritmii de asisten a proiectrii cheilor i de traducere n model relaional, teorema de echivalen a
modelelor entiti-asociaii i funcional). Exemple. (2h curs + 1h laborator)
2. Teoria dependenelor relaionale elementare: reguli de derivare, problema implicaiei, acoperiri, tablouri i
algoritmi de vnare, valori nule pentru funcional dependene; problema implicaiei pentru dependenele de
incluziune; decidabilitatea implicaiei finite i a celei nerestricionate; echivalena problemei implicaiei pentru
constrngerile de existen cu cea pentru dependenele funcionale. Dependene join i multivaluate. Formele
normale 4, 5 i (3,3). Aplicaii. (4h curs + 2h laborator)
3. Teoria interogrilor relaionale: calculele relaionale cu declaraii de domeniu ale valorilor; completitudinea
algebric relaional; echivalena algebrei i calculelor relaionale; CH-completitudinea. Calculul nchiderilor
folosind SQL ncorporat ntr-un limbaj de programare procedural de nivel nalt, cu ajutorul celui mai mic
punct fix al unui operator de imediat succesiune/preceden. Aplicaii. (4h curs + 2h laborator)
4. Capitole speciale n teoria modelului matematic elementar al datelor. Teoria asociaiilor n-are, n>2;
teorema de caracterizare a cheilor structurale. Demonstraia teoremei numrului maxim de chei coexistnd
simultan. Calculul orientat obiect de ordinul I; comparaie cu calculele relaionale i cu cel al predicatelor de
ordin I. Meta-modelarea matematic elementar a modelelor entiti-asociaii, relaional, funcional, logic i ma-
tematic elementar, precum i a aritmeticii, algebrei mulimilor i celei relaionale, calculului orientat obiect i a
programelor Datalog; diagramele entiti-asociaii i schemele relaionale corespunztoare. Problema implicaiei
pentru tipurile de constrngeri inexistente n modelul relaional. Arhitectura i principiile de implementare ale
SGBDC MatBase. Aplicaii. (16h curs + 8h laborator)
5. Capitole speciale n teoria modelrii logice a datelor. inferena de jos n sus i cea de sus n jos; optimizarea
evalurii predicatelor: recursivitatea liniar, tehnica rescrierii magice a regulilor. Aplicaii. (2h curs + 1h
laborator)
78
10%
-proiect laborator:
40%
-activitate
laborator: 10%
VIII. Bibliografie
Christian MANCA, Fundamente teoretice ale Modelului relaional al datelor. Editura Ovidius
Christian MANCA, Modelarea i interogarea conceptual a datelor i cunotinelor. Vol. II:
Profunzimi. Editura Ovidius University Press, 2008 (n curs de apariie, disponibil n format
electronic).
Christian MANCA, Sistemul de gestiune al bazelor de date i cunotine MatBase (versiunile 2008
Access i C# + SQL Server), www.datasis.ro.
MICROSOFT Corporation, Visual Basic for Applications Programmers Guide. Editura Microsoft
Press, 2002

Fia disciplinei Calcul paralel

Denumirea disciplinei Calcul paralel
Domeniu Matematica

Curs 2
Total 3

complementar
79
Cursuri: Programare, Algoritmi i structuri de date
V. Obiective
familiarizarea cu principiile elaborrii programelor pentru calculul paralel
studierea unor algoritmi paraleli i implementarea acestora n Parallaxis, PVM, MPI
VI. Coninut
1. Calcul paralel: Necesitatea calculului paralel. Arhitecturi paralele.
2. Calculatoare paralele: Elemente de paralelism. Clasificarea calculatoarelor paralele. Paralelismul
algoritmilor i programelor.
3. Programare paralel: Granularitate de calcul. Mecanisme de comunicaie.
4. Parallaxis: Specificarea reelei de interconectare. Declararea variabilelor. Transferul paralel de date.
Exemple de implementri de algoritmi.
5. PVM: Definirea configuraiei calculatorului virtual paralel. Controlul proceselor. Comunicaiile n
maina virtual. Exemple de implementri de algoritmi.
6. MPI: Definirea configuraiei calculatorului virtual paralel. Controlul proceselor. Comunicaiile n
maina virtual. Exemple de implementri de algoritmi.

Stabilirea notei finale (procentaje)
- activitate laborator: 10%
Nota examinare 60%
VIII. Bibliografie
1. Foster I.; Dsigning and building parallel programs; An online Publishing Project of Addison-Wesley Inc.;
http://www-unix.mcs.anl.gov/dbpp/, 1997.;
2. Geist A., Beguelin A., Dongarra J., Jiang W., ManchekR., Sunderam V.; PVM: Parallel Virtual Machine - A
User's Guide and Tutorial for Networked Parallel Computing, MIT Press, 1994.
3. Ionescu F.; Principiile calculului paralel; Ed. Tehnic; Bucureti, 1999.
4. Petcu D.; Calcul paralel; Editura de Vest, Timioara, 1994.

www.univ-ovidius.ro/math/avizier (curs i laborator n format electronic)
Curs pe CD
Calculator, caiete, cd-uri.
Fisa disciplinei Sisteme Embedded

Denumirea disciplinei Sisteme Embedded
Domeniu Matematica

Curs 2
Total 3
80
complementara

Curs Arhitectura calculatoarelor+Curs de Programare procedurala
V. Obiective
Deoarece sistemele embedded sunt prezente peste tot: n maini, la birou, acas, n ntreprinderi, spitale, etc,
numrul mare, diversitatea i complexitatea fac ca aceasta disciplin s fie necesar i important. Cursul are
ca obiectiv principal dobandirea de cunotine fundamentale i practice pentru dezvoltarea sistemelor
embedded.
VI. Continut
1. Prezentare general a sistemelor embedded
Concepte sisteme embedded. Problematica general a sistemelor embedded. Problematica de timp-real.
Arhitecturi pentru sisteme embedded.
(4 ore de curs)
2. Tehnologia procesoarelor.
Procesoare cu scop general. Procesoare specializate. Controller-e
3. Ceasuri i timing n sistemele embedded. Problematica de timp real

4. Hardware pentru sisteme embedded

Logica combinaional. Logica secvenial.Proiectare i optimizare componente de timp real:
procesoare, periferice, memorie, interfaa
5. Software pentru sisteme embedded.
Programarea i integrarea componentelor n aplicaiile embedded. Medii vizuale de dezvoltare.
6. Modelarea sistemelor embedded

Stri main i modele de procese concurente. Sisteme de control. Tehnologii de proiectare.

Stabilirea notei finale (procentaje) Nota activitati didactice -proiect de laborator 40%
VIII. Bibliografie
[1] Philips semiconductors, 80C51-based 8-bit microcontrollers databook, Philips Electronics North America,
1994.
[2] Rafiquzzaman, Mohamed. Microprocessors and microcomputer-based system design. Boca Raton: CRC
Press, 1995.
[3] Embedded Systems Programming, Miller Freeman Inc., San Francisco, 1999.
81
[4] http://www.eembc.ogr Embedded Systems Programming.
[6] Microcontroller technology: the 68HC11. Peter Spasov. 2nd edition.

Fia disciplinei Sisteme distribuite

Denumirea disciplinei Sisteme distribuite
Domeniu Matematica

Curs 2
Laborator 1
Total 3

complementar

Modelarea i interogarea conceptual a datelor i cunotinelor (MTI1104)
V. Obiective
profunzime metodele i caracteristicile tuturor tipurilor de distribuire a datelor, avantajele i dezavantajele
principalelor soluii n domeniu, precum i impactul acestora n performanele SGBD distribuite. Prin studiile de
caz comparative asupra celor mai importante implementri, studenii capt i o privire de ansamblu asupra ad-
ministrrii profesionale a acestora.
VI. Coninut
1.Introducere. Recapitularea conceptelor eseniale ale S.O. i S.G.B.D. deschise i distribuite. Cele mai celebre
5 Exemple de SGBD distribuite: IBM DB/2, Oracle, Sybase/MS SQL Server, Tandem NonStopSQL, CA
OpenIngres. (1h curs + 2h laborator)
2. Caracteristici eseniale ale SGBD distribuite: Arhitecturi client/server: tranzacii; baze de date distribuite;
integrarea n internet. Controlul concurenei: lacte, granularitate; niveluri de izolare; blocaje. Salvri i
recuperri din eroare: jurnale de actualizri; desfacerea i refacerea automat; puncte de verificare; recuperare
din dezastre. Securitatea datelor: privilegii, controlul ierarhic al accesului; criptare. Impunerea constrngerilor,
trgaciuri; procesarea n dou faze a terminrii tranzaciilor; indexi: tabele dispersate i arbori B+. Optimizri:
join, semi-join, index-AND i index-OR; reguli, costuri, optimizarea global n baze de date distribuite. Meta-
cataloage de date. Interfee de programare a aplicaiilor (API): interfee ncorporate versus apel. SQL static i
dinamic. Proceduri catalogate. Particulariti ale IBM DB/2, Tandem NonStop SQL, Oracle, Sybase i MS SQL
Server, MS Access, CA-OpenIngres i Postgres, LDL, Coral i MatBase. (13h curs + 26h laborator)
82
10%
-proiect laborator:
40%
-activitate
laborator: 10%
VIII. Bibliografie
Christian MANCA, Caracteristici eseniale ale SGBD i SGBC. Editura Ovidius University Press,
2007 (n curs de apariie, disponibil n format electronic).
MICROSOFT Corporation, Visual Basic for Applications Programmers Guide. Editura Microsoft
Press, 2002
Site-urile web ale IBM, Tandem, Oracle, Sybase, Microsoft, CA.

Fisa disciplinei Modelarea i simularea fenomenelor bancare i din asigurri

Denumirea disciplinei Modelarea i simularea fenomenelor bancare i din asigurri
Domeniu Matematica
Specializare Master Modelare si Tehnolgii Informatice

Curs 2
Total 3

complementara

Probabiliti i Statistic (MI2208)
83
V. Obiective
Studenii se vor familiariza cu principalele noiuni, elemente, termeni financiari i actuariali; vor nva s aplice
funciile Excel specializate n calculele financiare, precum i metodele statistice de baz n analiza datelor din
asigurri.
VI. Continut
1. Concepte de baz n matematicile financiare
Operaiuni financiare, indicii preurilor, inflaie, factorul timp, dobnda.
2. Dobnda
Tipuri de dobnd: simpl i compus, elementele sale, formule de calcul. Operaiuni echivalente prin
dobnd. Dobnd instantanee. Plasament n condiii inflaioniste.
3. Operaiuni de scont
4. Pli ealonate
Anuiti. Tipuri de anuiti: anticipate i posticipate, imdeiate i amnate, temporare i perpetue.
5. Rambursarea mprumuturilor
Rambursarea n sistem clasic annual. Reealonare. Asigurarea unor credite.
6. Alte instrumente financiare: aciuni i obligaiuni.
7. Concepte de baz n teoria asigurrilor
Definiia asigurrii, clasificarea asigurrilor. Obinerea primei comerciale, principii de calculul primelor,
proprieti. Probabilitatea de ruin, modaliti de reducere a sa.
8. Asigurri de via
Funcii biometrice (funcia de supravieuire, viaa medie, intensitatea de deces), formule de legtur.
Calculul primelor unor contracte de baz. Tabele de mortalitate. Asigurri de grup.
9. Asigurri non-via
Modelul individual modelul colectiv. Analiza frecvenei de apariie a daunelor: repartiii clasice utilizate
aplicaii numerice, testul hi2. Analiza statistic a costurilor daunelor, asigurare cu prag/plafon, metode de
ajustarea unei repartiii teoretice, repartiii compuse i Poisson - compuse.

Stabilirea notei finale (procentaje) Nota activitati didactice Referate
Pondere 40%
VIII. Bibliografie
a. Purcaru, I.; Purcaru, O. Matematici Financiare. Editura Economic.
b. Revista ASTIN Bulletin.
c. Revista Scandinavian Actuarial Journal
d. Klugman, S.A.; Panjer, H.H.; Willmot, G.E. (1998) - Loss Models: from Data to Decisions. Wiley, New
York.
e. Vernic, R. (2004) Matematici Actuariale. Editura Adco, Constana.

(curs si seminar in format electronic)
Fisa disciplinei Modelare cu algoritmi genetici

Denumirea disciplinei Modelare cu algoritmi genetici
84
Domeniu Matematica

Curs 2
Total 3

complementara

Analiza Numerica (MI2209)
V. Obiective
Cursul urmrete familiarizarea studenilor cu metode neconvenionale, inspirate din evoluie, de rezolvare a
problemelor de optimizare. Se va insista pe nelegerea, modelarea i implementarea algoritmilor respectivi.
Pentru implementare studenii pot folosi orice soft le st la dispoziie: MatLab, Mathematica, Java, C, C++. Un
accent deosebit se va pune pe modelarea problemelor astfel nct s le putem aborda folosind algoritmii genetici.
n cadrul cursului se vor studia tehnicile folosite n cadrul algoritmilor genetici.
VI. Continut
Probleme de optimizare/cutare.
Preliminarii. Motivatie. Probleme de complexitate NP. Exemple de probleme, abordabile cu algoritmii
genetici. Comparaia cu alte metode de soluionare: hill climbing, simulated annealing.
Algoritmii genetici: cum ei funcioneaz?
Algoritmul genetic binar simplu. Operatori genetici. Convergena algoritmului.
(2 ore de curs + 1 or de laborator)
Algoritmii genetici: de ce ei funcioneaz?
Teorema schemelor: motivaie, demonstraie, aplicabilitate. (2 ore de curs + 1 or de laborator)
Optimizarea numeric.
Codificarea binar i real: implementri. Ajustarea final local a soluiei. Gestiunea restriciilor:
liniare i neliniare. Optimizri neliniare. Aplicaii.
Strategii evolutive.
Evoluia i strategiile evolutive. Optimizarea multimodal i multi obiectiv. Alte programe evolutive.
Aplicaii.
(2 ore de curs + 1 or de laborator)
Programe evolutive.
Problema liniar a transportului. Problema neliniar a transportului. Problema comisvoiajorului.
Programe evolutive pentru diverse probleme discrete: problema orarului, problema partiionrii obiectelor
i a grafurilor. Alte aplicaii.

Stabilirea notei finale Nota activitati didactice -lucrarea de seminar 20%
(procentaje) -proiect de laborator 20%
-activitate de sem/lab 10%
85
VIII. Bibliografie
1. Malia, M., Bazele matematice ale inteligenei artificiale, Ed. Tehnica, 1988.
2. Michalewicz, Z., Algorithms + Data Structures = Evolution Programs, Springer, 1996.
3. Baeck, T., Fogel, D.B., Michalewicz, Z., Evolutionary computation: basic algorithms and operators, IOP,
2000
4. Haupt, R.L., Haupt, S.E. Practical Genetic Algorithms, 2ed., Wiley, 2004
5. Mitchell Melanie, An Introduction to Genetic Algorithms, MIT Press, 1998.
6. Lista materialelor didactice necesare

http://www.bonusita.info/univ/ (curs si laboratoare aferente)
Fisa disciplinei Dezvoltarea aplicaiilor de proces

Denumirea disciplinei Dezvoltarea aplicaiilor de proces
Domeniu Matematica

Curs 2
Total 3

complementara

Curs Arhitectura calculatoarelor + Curs de Programare orientata spre obiecte + Curs Baze de date +Curs
Tehnologii Web
V. Obiective
Cursul are ca obiectiv principal dobandirea de cunotine fundamentale i practice pentru dezvoltarea
aplicaiilor complexe de monitorizare i control al proceselor de timp real n contextul web-based al
sistemelor actuale.
VI. Continut
7. Aplicaii de proces.
Concepte. Problematica general a aplicaiilor de proces. Problematica de timp-real. Arhitecturi pentru
aplicaiile de proces.
(4 ore de curs)
8. Echipamente de proces i programarea acestora.
Achiziia i comanda echipamentelor de proces. SCADA.Controller-e. Programarea controller-elor.
9. Stocarea persistent a datelor.
Baze de date de timp-real.
86
10. Middleware pentru aplicaii de proces.
Standardul OPC.
11. Aplicaii web-based.
Arhiectura aplicaiilor Web. Aplicaii web-based de timp real.Tehnologii Internet pentru aplicaii de
proces.
12. Analiza i proiectarea aplicaiilor de proces.
Instrumente de modelare. UML de timp-real.
13. Implementarea aplicaiilor de proces.
Programarea i integrarea componentelor aplicaiilor de proces. Medii vizuale de dezvoltare a aplicaiilor
de proces: BridgeView (National instruments).

laborator 40%
-activitate de lab.
20%
VIII. Bibliografie
www.ni.com National Instruments
www.opcfoundation.org - OPC Book: "OPC - Fundamentals, Implementation and Application", third edition,
revised and extended, 2006
Andrew S. Tanenbaum, - Organizarea structurata a calculatoarelor 1999 Computer Press AGORA
Chelai Ozten Contribuii la conducerea proceselor industriale, teza de doctorat, UPB, 2005

Fisa disciplinei Sisteme Multiagent

Denumirea disciplinei Sisteme Multiagent
Domeniu Matematica

Curs 2
Total 3
87
complementara
IV. Disciplinele anterioare utile

- Limbaje de programare, Realitate virtuala
V. Obiective
Studentul va fi introdus in fundamentele sistemelor multi-agent, ca paradigma de inalt nivel in modelarea
sistemelor complexe, inspirate sau nu din lumea reala si incercand sa rezolve probleme ale acesteia.
VI. Continut
1. Introducere in agenti inteligenti si sisteme multi-agent (SMA)
2. Arhitecturi de baza ale SMA
3. Modele logice: BDI /fuzzy
4. Problema satisfacerii restrictiilor, cautari multi-agent
6. Mecanisme de cooperare multi-agent
7. Mecanisme de planificare multi-agent
7. Mecanisme de comunicare
8. Tehnici de negociere
10. Programare orientata agent, platforme multi-agent (AReVi)
11. Aplicatii ale sistemelor multi-agent

Stabilirea notei finale (procentaje) Nota activitati didactice:
teme de casa si activitate la laborator 50%
examinarea 10%
VIII. Bibliografie
M. Wooldridge. An Introduction to Multiagent Systems. John Wiley and Sons, 2002.
http://turing.cs.pub.ro/blia_06/

Matematica si Informatica : www.univ-ovidius.ro/math/avizier
88
UNIVERSITATEA OVIDIUS CONSTANTA
FACULTATEA DE MATEMATICA SI INFORMATICA PLAN DE NVMNT
DOMENIU: Matematica Diploma acordata: Masterat in Structuri Matematice Fundamentale
FORMA DE NVMNT: CURS DE ZI Specializarea : Structuri Matematice Fundamentale
MASTERAT DURATA STUDIILOR: 2 ANI
ANUL I
Valabil ncepnd cu anul universitar 2008/2009
Crd. Crd.
1 Varietai diferentiabile si aplicatii SMF 2 1 E 7 SMF 2 1 C 7
1101 1201
2 Sisteme dinamice SMF 2 1 C 7 SMF 2 1 E 7
1102 1202
3 Analiza functionala SMF 2 1 E 7 SMF 2 1 C 7
1103 1203
4 Teoria modulelor SMF 2 1 C 7 SMF 2 1 E 7
1104 1204
5 Software matematic SMF 2 C 2 SMF 2 C 2
1105 1205
Nr. Examene/Nr. Verificari (la discipline obligatorii) Total: 14 ORE 14 ORE
6 Filozofia matematicii SMF 2 1 C 2 SMF 2 1 C 2
1106 2106
R E C T O R, D ECAN,
89
Fisa disciplinei Varietati diferentiabile si aplicatii

Denumirea disciplinei Varietati diferentiabile si aplicatii
Codul disciplinei SMF 1101 + SMF 1201
Domeniu Matematica
Specializare Masterat Structuri Matematice Fundamentale

Curs 2
Total 3
III. Obiective
Scopul acestui curs este familiarizarea cu integrarea pe varietati diferentiabile. Teorema lui Stokes face posibila
aparitia unor aplicatii in topologie, topologie diferentiala, geometrie diferentiala si chiar in matematica
elementara. O atentie deosebita este acordata aplicatiilor
IV. Continut
I. Introducere in teoria varietatilor.
Comentarii preliminare pe R n . R n si spatiul euclidian. Varietati topologice. Exemple de varietati.
Varietati abstracte. Exemple.
II. Functii de mai multe variabile si operatori.
Diferentiabilitatea functiilor de mai multe variabile. Diferentiabilitatea operatorilor. Spatiul vectorilor
( )
tangenti intr-un punct la R n . O alta definitie pentru Ta R n . Campuri de vectori si submultimi
n
deschise in R . Teorema functiei inverse. Rangul unui operator.
III. Varietati diferentiabile si subvarietati.
Definitia varietatii diferentiabile. Exemple. Functii diferentiabile si operatori. Rangul unui operator.
Imersii. Subvarietati. Grupuri Lie. Actiunea unui grup Lie pe o varietate. Grupuri de transformari.
Actiunea unui grup discret pe o varietate. Teoreme de acoperire
IV. Campuri de vectori pe a varietate.
Spatiul tangent intr-un punct la o varietate. Campuri de vectori.
V. Tensori si campuri de tensori pe varietati.
Covectori tangenti. Covectori pe varietati. Campuri de covectori si operatori. Partitia unitatii. Cateva
aplicatii ale partitiei unitatii. Campuri tensoriale. Tensori pe spatii vectoriale. Operatori si tensori
covarianti. Transformarea simetrica si alternarea. Inmultirea campurilor tensoriale. Produsul exterior al
tensorilor alternati. Orientarea varietatilor si elementul de volum. Diferentiala exterioara.
VI. Integrarea pe varietati.
Integrarea pe R n . O generalizare la varietati. Varietati cu bord. Teorema lui Stokes pentru varietati cu
bord. Homotopia operatorilor. Grupul fundamental. Cateva aplicatii ale formelor diferentiale. Grupurile
de Rham. Operatorul de homotopie. Grupurile de Rham ale grupurilor Lie. Acoperiri si grupul
fundamental.
VII. Introducere in geometria riemanniana.
Metrici riemanniene. Conexiuni afine. Conexiuni riemanniene.
VIII. Geodezice. Vecinatati convexe.
Definitia geodezicelor. Proprietatile de minimizare ale geodezicelor. Vecinatati convexe.
IX. Curbura.
Definitia curburii. Curbura sectionara. Curbura Ricci si curbura scalara. Tensori pe varietati
riemanniene.
X. Imersii izometrice.
Forma a doua fundamentala. Ecuatiile fundamentale.
90
XI. Varietati complete.
Teorema Hopf-Rinow. Teorema lui Hadamard.
XII. Spatii de curbura constanta.
Teorema lui Cartan. Spatiul hiperbolic. Izometrii ale spatiului hiperbolic.
XIII. Variatia energiei.
Formulele de prima si a doua variatie a energiei. Teoremele Bonnet-Myers si Synge-Weinstein
Forma de evaluare E- examen;C- colocviu E/C
Stabilirea notei finale (procentaje) Nota activitati didactice 40%
Nota examinare 60 %
VI. Bibliografie
[1]. W.M. Boothby, An Introduction to Differentiable Manifolds and Riemannian Geometry, Academic Press,
New York, 1975.
[2]. W.G. Boskoff, Analiza pe varietati si aplicatii, Ex Ponto, Constanta, 2000.
[3]. E. Cartan, Oeuvres Completes, Gauthier-Villars, Paris, 1952.
[4]. C. Godbillon, Geometrie Differentielle et Mecanique Analytique, Hermann, Paris, 1969.
[5]. J.W. Milnor, Morse Theory, Princeton Univ. Press, New Jersey, 1963.
[6]. B. ONeill, Elementary Differential Geometry, Academic Press, New York, 1966.
[7]. M.P. do Carmo, Riemannian Geometry, Birkhauser, Boston, 1993.
Fisa disciplinei Sisteme dinamice

Denumirea disciplinei Sisteme dinamice
Domeniu Matematica

Curs 2
Total 3
III. Obiective
Studiul stabilitatii sistemelor de ecuatii diferentiale ordinare si al solutiilor periodice ale acestora.
In a doua parte a cursului sunt prezentate notiuni de teoria ecuatiilor cu derivate partiale necesare
studiului problemelor la limita ce apar in cursul modelarii unor fenomene.
IV. Continut
I. Stabilitate.
Metoda functiei Lyapunov.
II. Solutii periodice.
Teorema Poincare-Bendixson. Solutii periodice pentru sisteme neautonome.
III. Bifurcatii pentru solutii periodice.
Existenta si stabilitatea solutiilor periodice. Generalizarea teoremei lui Malkin. Teorema bifurcatiei a
lui Hopf.
IV. Spatii Sobolev.
91
V. Ecuatii eliptice de ordin doi.
Solutii slabe: existenta si regularitate. Principii de maxim. Functii si valori proprii pentru operatori
eliptici.
VI. Ecuatii de ordinul doi de tip parabolic.
Solutii slabe: existenta si regularitate. Principii de maxim.
VII. Ecuatii de ordinul doi de tip hiperbolic. Solutii slabe: existenta si regularitate.
Forma de evaluare E- examen;C- colocviu C/E
Nota examinare: 60%
VI. Bibliografie
[1] L. Barbu, C. Mortici, S. Sburlan, Ecuatii diferentiale, Integrale si Sisteme Dinamice, Ed. Exponto,
Constanta, 2000.
[2] V. Barbu, Ecuatii Diferentiale, Ed. Junimea, Iasi, 1985.
[3] V. Barbu, Probleme la limita pentru ecuatii cu derivate partiale, Ed. Academiei, 1993.
[4] Jane Cronin, Differential Equations, Introduction and Qualitative Theory, Second Ed., Marcel Dekker, 1994.
[5] L. Evans, Partial differential Equations, Graduate Studies in Mathematics, AMS,1998
[6] D. W. Jordan, P. Smith, Nonlinear ODEs, An Introduction to Dynamical Systems, Third Ed. , Oxford Univ.
Press, 1999
[7] J. Hale, H. Kocak, Dynamics and Bifurcations, Springer Verlag, 1991.

Jane Cronin, Differential Equations, Introduction and Qualitative Theory, Second Ed., Marcel Dekker, 1994
L. Evans, Partial differential Equations, Graduate Studies in Mathematics, AMS,1998
Fisa disciplinei Analiza functionala

Denumirea disciplinei Analiza functionala
Domeniu Structuri Matematice Fundamentale
Specializare Matematica

Curs 2
Seminar 1
Total 3
III. Obiective
Prezentarea rezultatelor fundamentale ale analizei functionale
92
IV. Continut
I. Spatii normate si spatii Banach. Operatori liniari si continui intre doua spatii normate.
Dualul si bidualul unui spatiu normat. Scufundarea canonica in bidual, spatii reflexive. Teorema
categoriei a lui Baire
II. Principiile fundamentale ale analizei functionale.
Principiul marginirii uniforme. Teorema aplicatiei deschise a lui Banach. Teorema graficului inchis.
Teorema Hahn-Banach
III. Spatii Hilbert.
Produs scalar. Inegalitatea Cauchy-Buniakowski-Schwartz. Orthogonalitate in spatii Hilbert. Sistem
ortonormal, system total, baza ortonormala. Inegalitatea lui Bessel. Teorema lui Fourier, formula lui
Parseval. Proiectii ortogonale in spatii Hilbert. Teorema de reprezentare a lui Riesz. Operatori
autoadjuncti.
Nota examinare 60 %
VI. Bibliografie
[1] R. Cristescu, Analiza Functionala, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1977; 1981.
[2] W. Rudin, Functional Analysis, Mc Graw Hill, 1974.
[3] V. Ene, Analiza functionala, Ovidius University Press, 1997.
[4] C. Costara, D. Popa, Exercises in Functional Analysis, Editura Kluwer Academic Publishers, 2003.
Fisa disciplinei Teoria modulelor

Denumirea disciplinei Teoria modulelor
Domeniu Matematica

Curs 2
Total 3
III. Obiective
Cursul introduce notiuni de baza in teoria modulelor. Sunt studiate clase de inele si module. Se prezinta functorii
Tor si Ext si rezultate fundamentale de teoria dimensiunii.
IV. Continut
I. Module.
Module. Submodule. Operatii cu submodule. Modul factor. Teoreme de izomorfism. Module libere. Sume si
produse directe. Siruri exacte. Hom si produs tensorial. Algebra tensoriala. Algebra simetrica. Algebra
exterioara.
II. Categorii si functori.
Categorie. Functori. Exactitate. Functori adjuncti. Module proiective, injective. Module plate. Limite directe.
93
Limite inverse.
III. Clase de inele si module.
Inele si module noetheriene si artiniene. Module de lungime finita. Submodule (ideale) primare.
Descompunere primara.
IV. Functori de omologie.
Complexe. Omologia complexelor. Functori derivati. Tor si Ext. Complexul Koszul.
V. Dimensiune
Dimensiune proiectiva si injectiva. Teorema lui Hilbert a syzygyilor.
Forma de evaluare E- examen;C- colocviu C/ E
Nota examinare 60 %
VI. Bibliografie
[1] T. Albu, S. Raianu, Lectii de algebra comutativa, Ed. Universitatii Bucuresti
[2] J. Rotman, An Introduction to Homological algebra, Academic Press, 1979
[3] W. F. Anderson, R. K. Fuller., Rings and Categories of Modules, Springer, 1992
[4] N. Radu, Inele locale, vol. I, II, Ed. Academiei, 1970
[5] I. D. Ion, N. Radu, Algebra, Ed. Didactica si Pedagogica, 1991
Fisa disciplinei Software matematic

Denumirea disciplinei Software matematic
Domeniu Matematica

Curs
Total 2
III. Obiective
In cadrul orelor de laborator studentii vor fi initiati in folosirea sistemelor de calcul simbolic in diverse domenii
ale matematicii. Vor fi propuse studentilor proiecte care sa ilustreze aplicabilitatea unor algoritmi in rezolvarea
problemelor de algebra, geometrie, analiza neliniara, etc.
IV. Continut
I. Baze Groebner si aplicatii.
1. Baze Groebner pentru ideale si module. Algoritmul Buchberger. Baze Groebner reduse.
2. Aplicatii. Operatii cu submodule, morfisme de module, eliminare, saturare, localizare, descompunere
primara. Sistemele de calcul simbolic Singular si CoCoA.
II. Determinarea solutiilor unor ecuatii cu derivate partiale folosind Maple si diverse metode
numerice.
94
1. Ecuatii cu derivate partiale de tip eliptic. Determinarea solutiilor pentru:
-ecuatia lui Laplace in dreptunghi, cu conditii la limita de tip Dirichlet si Neumann;
- ecuatia lui Laplace in coroana circulara si disc;
-ecuatia lui Poisson in dreptunghi cu conditii la limita de tip Dirichlet si Neumann.
2. Ecuatii cu derivate partiale de tip parabolic. Determinarea solutiilor pentru:
- ecuatia difuziei in dimensiune unu, cu cond. la limita de tip Dirichlet si Neumann;
- ecuatia difuziei in dimensiune doi, cu cond. la limita de tip Dirichlet .
3. Ecuatii cu derivate partiale de tip hiperbolic. Determinarea solutiilor pentru:
- ecuatia de transport in dimensiune unu;
- ecuatia undelor in dimensiune unu.
III. Folosirea programului Matematica in studiul geometriei

1. Curbe in R3. Curbura si torsiunea in Mathematica pentru curbe. Vizualizarea curbelor si reperelor
Frenet. Reprezentarea grafica a intersectiilor curbelor.
2. Suprafete in R3. Calculul simbolic in Mathematica a simbolurilor Christoffel si Riemann pentru o
suprafata. Curburile unei suprafete. Vizualizarea suprafetelor si a reperelor Gauss. Geodezice.
3. Complemente de geometrie euclidiana cu ajutorul calculatorului. Puncte si drepte remarcabile in
geometria euclidiana. Legatura dintre cercurile lui Appoloiu si punctele izodinamice ale unui triunghi.
4. Verificarea ecuatiei Einstein cu calculatorul. Algoritm de calcul pentru tensorii Ricci. Curbura
scalara. Rezolvarea efectiva a EPDES (Einsteins Partial Differential Equations System).
5. Vizualizarea obiectelor geometriei Lorentz cu ajutorul calculatorului. Probleme specifice.
Forma de evaluare E- examen;C- colocviu C/C
Nota examinare
VI. Bibliografie
[1]. J. D. Hoffman, Numerical Methods for Engineers and Scientists, Second Ed., M.Dekker,2002
[2]. E. Kamerich, A Guide to Maple, Springer, New York, 1999.
[3]. G.-M. Greuel, G. Pfister, A Singular Introduction to Commutative Algebra, Springer-Verlag, 2002;
[4]. G.-M. Greuel, G. Pfister and H. Schonemann, Singular 3.0. A Computer Algebra System for Polynomial
Computations, Centre for Computer Algebra, University of Kaiserslautern, http://www.singular.uni-kl.de
[5]. M. Kreuzer, L. Robbiano, Computational Commutative Algebra, Springer, 2000
[6]. CoCoA system, http://cocoa.dima.unige.it/
[7]. Stephen Wolfram, Mathematica.
[8]. Mathematica by Wolfram Research, http://www.wolfram.com
[9]. D. Vossler, Exploring Analytical Geometry with Mathematica, Academic Press, London, 2000.
[10]. A. Grey, Modern Differential Geometry of Curves and Surfaces with Mathematica, CRC Press,
1999.
95
UNIVERSITATEA OVIDIUS CONSTANTA PLAN DE NVMNT
FACULTATEA DE MATEMATICA SI INFORMATICA DURATA STUDIILOR: 2 ANI
DOMENIU: Matematica Diploma acordata: Masterat in Structuri Matematice Fundamentale
FORMA DE NVMNT: CURS DE ZI Specializarea: Structuri Matematice Fundamentale
Studii aprofundate MASTER
ANUL II
Valabil ncepnd cu anul universitar 2008/2009

Crd. Crd.
1 Capitole speciale de algebra SMF 2 1 E 7 SMF 2 1 C 7
2101 2201
2 Capitole speciale de analiza SMF 2 1 E 7 SMF 2 1 C 7
2102 2102
3 Capitole speciale de geometrie SMF 2 1 C 7 SMF 2 1 E 7
2103 2203
4 OPTIONAL SMF 2 1 C 7 SMF 2 1 E 7
2104 2204
5 Pregatirea lucrarii de disertatie SMF 1 2 SMF 1 2
2105 2105
Nr. Examene/Nr. Verificari (la discipline obligatorii) Total: 13 ORE Total: 13 ORE
DISCIPLINE OPTIONALE
6 Capitole speciale de mecanica
7 Criptografie si teoria codurilor
R E C T O R, D ECAN,
96
Fisa disciplinei Capitole speciale de algebra

Denumirea disciplinei Capitole speciale de algebra
Codul disciplinei SMF 2101 + SMF 2201(varianta 1)
Domeniu Matematica

Curs 2
Total 3
III. Obiective
In cadrul acestui curs sunt prezentate probleme, exemple si constructii specifice algebrelor asociative cat si celor
neasociative.
IV. Continut
I. Algebre asociative.
Reluarea unor notiuni asupra algebrelor asociative. Algebre tensoriale. Clase de algebre.Teoreme de
izomorfism. Teoreme de structura legate de idempotenti. Elemente nilpotente. Derivari pe o algebra
asociativa.Algebre semisimple; algebre artiniene. Reprezentari ale algebrelor artiniene.
II. Algebre neasociative.
Clase de asemenea algebre; exemple legate de algebra matricelor. Liniarizarea unei identitati. Ce ramane
valabil in absenta asociativitatii inmultirii de algebra?
III. Algebre Lie finit dimensionale.
Algebre Lie; exemple. Tipuri de algebre Lie finit dimensionale.Teoreme de structura. Subalgebre Cartan.
Algebra anvelopanta universala a unei algebre Lie.Teorema Cartan-Birkhoff-Witt. Reprezentarea algebrelor
Lie finit dimensionale.
IV. Algebre Jordan.
Definitii necesare. Exemple de algebre Jordan. Liniarizari. Algebre Jordan liniare; algebre Jordan patratice.
Perechi Jordan. Reprezentari ale algebrelor Jordan. Superalgebre Jordan. Derivari pe algebre Jordan.
V. Algebre alternative.
Definitii; exemple; clase de algebre alternative; algebre Hurwitz, algebre Clifford.
VI. Algebre de cuaternioni si de octonioni.
Definirea si construirea acestor algebre. Proprietati ale acestora. Aplicatii.
VII. Algebre Hopf.
Notiuni necesare definitiei; module-comodule, algebre - coalgebre. Proprietati generale. Algebra Hopf
asociata unui grup. Aplicatii in teoria reprezentarii grupurilor.
Nota examinare 60 %
VI. Bibliografie
[1]. R.S. Peirce, Associative algebra, Springer, 1982.
[2]. S. Montgomery, Hopf Algebras and their actions on rings, AMS, 1993.
[3]. M. Auslander si I. Reiten, S.O. Smalo, Representation Theory of Artin Algebras, Cambridge Studies 36,
Cambridge Univ. Press,1995.
[4]. N. Bourbaki, Algebres et groupes de Lie, Hermann Paris.
97
[5]. I. Postnikov, Lie algebras and groups, Mir, Moskva, 1985.
[6]. I.D. Ion si N. Radu, Algebra, Ed.Didactica si Pedagogica,1992.
[7]. O. Zariski si P. Samuel, Commutative algebra,Van Nostrand-Reinhold, Princeton, 1958 si 1960.
[8]. C. Ciobanu, M.Stefanescu, Introducere in teoria algebrelor Lie, Ed.Acad.Navale, 2001.
[9]. M. Stefanescu, Teoria grupurilor, Univ. Iasi, 1992.
[10]. E. Asadurian, M. Stefanescu, Algebre Jordan, Ed. Niculescu, 2000.
Fisa disciplinei Capitole speciale de algebra

Denumirea disciplinei Capitole speciale de algebra (vaianta a 2-a)
Domeniu Matematica

Curs 2
Total 3
III. Obiective
In cadrul acestui curs sunt prezentate cateva teme importante de algebra liniara cu aplicatii in algebra, teoria
operatorilor si analiza numerica.
IV. Continut
I. Matrice peste un inel principal.
Forma diagonal-canonica aritmetic echivalenta pentru o matrice peste un domeniu cu ideale principale. Cazul
inelului euclidian. Exemple peste Z si peste k[X].
II. Module libere peste un inel principal..
Rangul; invarianta sa. Teorema submodulului pentru un modul liber de rang finit peste un inel principal.Exemple
in care nu are loc invarianta rangului (in cazul inelului necomutativ).
III. Teorema de structura a modulelor finit generate peste un inel principal.
Factorii invarianti teorema factorilor invarianti. Divizorii elementari. Legatura dintre acestia.
IV. Aplicatii ale teoriei precedente la teoria matricelor ( la forma Jordan).
Factorii invarianti si divizorii elementari ai unei matrice/ ai unui endomorfism al unui spatiu vectorial finit
dimensional. Metode de obtinere; interpretare; utilizare in probleme de algebra liniara. Descompunerea unei
matrice in suma unei matrice nilpotente si a unei matrice diagonale. Ideea aceasta tradusa in algebre.
V. Functii de matrice.
Definitii; exemple; utilizari.
VI. Inverse generalizate ale unei matrice.
Definirea inverselor generalizate; teoria lui Moore-Penrose. Aplicatii in teoria operatorilor si in analiza numerica.
Generalizarea ideii de invers generalizat in inele; inele normale.
VII. Aplicatii.
Rezolvarea sistemelor de ecuatii diofantice liniare.
VIII. Structuri liniare.
Notiuni generale de independenta liniara,dependenta liniara si rang. Tipuri interesante de matrice: simetrice,
antisimetrice, unitare (ortogonale), normale, triunghiulare, diagonale, nilpotente.
98
Nota examinare 60 %
VI. Bibliografie
[1]. J.R. Magnus, Linear structures, Charles Griffin, London, 1988.
[2]. N. Bourbaki, Algebre Chap.2, Hermann Paris.
[3]. I. Mirsky, Transversal Theory, J.Willey, 1982.
[4]. I.D. Ion si N. Radu, Algebra, Ed.Didactica si Pedagogica,1992.
Fisa disciplinei Capitole special de analiza

Denumirea disciplinei Capitole special de analiza
Domeniu Matematica

Curs 2
Total 3
III. Obiective
Prezentarea rezultatelor fundamentale de teoria algebrelor Banach si a C^{*}-algebrelor
IV. Continut
I. Introducere
Elemente de analiza functionala si de teoria functiilor de o variabila complexa. Algebre Banach: definitii,
exemple.
II. Spectrul in algebre Banach
Elemente inversabile, spectrul. Raza spectrala. Formula lui Gelfand. Calcul functional olomorf
III. Reprezentari
Teorema de reprezentare Gelfand. Reprezentari pentru algebre Banach necomutative. Reprezentari ireductibile.
Teoremele de densitate Jacobson si Kaplansky.
IV. Proprietati analitice ale spectrului
Distanta Hausdorff, continuitate pentru functia spectru (teorema Newburgh). Subarmonicitate pentru raza
spectrala (teorema Vesentini). Aplicatii
V. C^{*}-algebre.
Definitii, exemple. Calcul functional continuu pentru elemente normale. Proprietati spectrale in C^{*}-algebre.
Teorema Gelfand-Naimark.
Nota examinare 60 %
VI. Bibliografie
[1]. B. Aupetit, Proprietes spectrales des algebres de Banach. Springer Verlag, 1979.
[2]. B. Aupetit, A primer on spectral theorey. Springer Verlag, 1991.
[3]. F.F. Bonsall and J. Duncan, Complete normed algebras. Springer Verlag 1973.
[4]. J. Conway, A course in Functional Analysis (2nd Edition). Springer Verlag, 1989.
[5]. W. Rudin, Analiza reala si complexa. Editura Theta, Bucuresti, 2000.
99
Fisa disciplinei Capitole special de geometrie

Denumirea disciplinei Capitole special de geometrie
Domeniu Matematica

Curs 2
Total 3
III. Obiective
Scopul acestui curs este introducerea in geometria pseudo-riemanniana, adica se va ocupa cu studiul varietatilor
netede ce poseda un tensor metric de signatura arbitrara
IV. Continut
I. Varietati semi-rimemanniene.
Tangente si normale. Conexiunea indusa. Geodezice pe subvarietati. Subvarietati total geodezice.
Hipersuprafete semi-riemanniene. Hipercuadrice. Ecuatia Codazzi. Hipersuprafete total ombilicale.
Conexiunea normala. O teorema de congruenta. Imersii izometrice. Aplicatii cu doi parametri.
II. Geometria riemanniana si lorentziana
Lema lui Gauss. Multimi convexe deschise. Lungimea de arc. Distanta riemanniana. Completitudinea
riemanniana. Natura cauzala Lorentz. Conuri temporale. Geometrie Lorentz locala. Geodezice pe
hipercuadrice. Geodezice pe suprafete. Completitudinea si extensibilitatea.
III. Relativitate speciala.
Spatiul newtonian si timpul. Spatiul-timp newtonian. Spatiul-timp Minkowski. Geometria Minkowski.
Observarea particulelor. Cateva efecte relativistice. Contractia Lorentz-Fitzgerald. Momentul energiei.
Coliziuni. Observatori supusi unei miscari accelerate
IV. Relativitate generala. Cosmologie.
Fundamente. Ecuatia Einstein. Fluide perfecte. Spatiul-timp Robertson-Walker. Fluxul Robetson-Walker.
Cosmologia Robetson-Walker. Modelele Friedmann. Campuri de observare. Spatii-timp statice.
V. Geometria Schwarzschild.
Constructia modelului. Geometria lui N si B. Geodezice Schwarzschild. Orbite de tip Free fall. Avansul
periheliului. Orbite Lightlike. Planul Kruskal. Spatiul-timp Kruskal. Gauri negre. Geodezice Kruskal.
VI. Cauzalitatea in varietati Lorentz.
Relatii de cauzalitate. Cvasi-limite. Conditii de cauzalitate. Separarea timpului. Multimi acronale.
Hipersuprafete Cauchy. Produse deformate. Dezvoltari Cauchy. Orizonturi Cauchy. Teorema singularitatii
Hawking. Teorema singularitatii Penrose.
Nota examinare 60 %
VI. Bibliografie
[1]. B. ONeill, Semi-Riemannian Geometry, Academic Press, New York, 1983.
[2]. S. Helgarson, Differential Geometry, Lie Groups and Symetric Space, Academic Press, New York, 1978.
[3]. S. Kobayashi, K. Nomizu, Foundations of Differential Geometry, Wiley, New York, 1969.
[4]. M. Spivak, A Comprehensive Introduction to Differential Geometry, Publish or Perish, Berkley, 1975.
[5]. M. Ludvingsen, General Relativity. A Geometric Approach, Cambridge University Press, 1999.
100
Fisa disciplinei Criptografie si teoria codurilor

Denumirea disciplinei Criptografie si teoria codurilor
Domeniu Matematica

Curs 2
Total 3
III. Obiective
Scopul cursului este familiarizarea cu sistemele de baza de criptare si cu elementele de baza de teoria codurilor. Se
au in vedere si probleme legate de algoritmi si implementarea lor si aplicatii in securitatea informatiei.
IV. Continut
I. Introducere.
Elemente de probabilitati si teoria informatiei. Structuri algebrice. Structura corpurilor finite. Structura de grup
pe o curba eliptica. Elemente de teoria numerelor. Algoritmi. Complexitatea algoritmilor.
II. Elemente de criptografie.
Criptosisteme clasice. Cifruri bloc. Securitatea criptosistemelor. Criptosistemele DES si AES. Criptosisteme
cu chei publice. Criptosisteme cu curbe eliptice.
III. Coduri.
Coduri clasice. Coduri cu eroare corectabila. Coduri liniare. Coduri ciclice. Coduri cu resturi patratice.
Proceduri de baza in teoria codurilor in MAPLE.
Nota examinare 60 %
VI. Bibliografie
[1]. R. Hill, A first course in coding theory , Oxford Univ. Press, 1986
[2]. B. Schneier, Applied Cryptography, John Wiley & Sons, 1998
[3]. C. Gherghe, D. Popescu, Criptografie, Coduri, Algoritmi, Ed. Univ. Bucuresti, 2005
[4]. N. Koblitz, A Course in Number Theory and Criptography, Springer, 1987

Maple
Fisa disciplinei Capitole speciale de mecanica

Denumirea disciplinei Capitole speciale de mecanica
Domeniu Matematica
101
Curs 2
Total 3
III. Obiective
Cursul reprezinta o continuare a cursului standard de Mecanica Clasica si ofera o rezolvare a problemelor utilizand
utilitarul MAPLE, reusind astfel sa aprofundeze cunostintele de Mecanica Clasica si Mecanica Mediului
Continuum. Isi propune sa compare rezultatele problemelor teoretice cu cele numerice.
IV. Continut
I. Legile lui Newton, conservarea energiei si momentului.
II. Dinamica particulei.
Diverse sisteme de coordinate; forta ca functie de timp, pozitie sau viteza; lucrul mechanic, energia
mecanica; forte central
III. Dinamica lagrangeana si hamiltoniana.
Transformari canonice. Parantezele lui Poisson: conexiune cu Mecanica Cuantica. Teoria Hamilton-
Jacobi
IV. Vibratiile sistemelor cu mai multe grade de libertate.
V. Elemente de analiza tensoriala.
VI. Elemente de teoria elasticitatii.
VII. Elemente de Mecanica Fluidelor.
Nota examinare 60 %
VI. Bibliografie
[1]. L. Landau , E. Lifchitz, Mecanique, Mir, Moscow, 1966,
[2]. C. Iacob, Mecanica Teoretica, EDP, Bucuresti, 1980,
[3]. W.M. Lai, D Rubin, E. Krempl, Continuum Mechanics, Butterworth-Heinemann,1993.
[4]. N.D. Cristescu, E.M. Craciun, E. Soos, Mechanics of elastic composites, Chapman&Hall/CRC Press, 2003.
102

GhidDeStudiiMasterat PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

GhidDeStudiiMasterat PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

FACULTATEA DE MATEMATIC I

Prezentarea Facultii de Matematic i Informatic ... 1

Misiunea i obiectivele studiilor de masterat..................................................... 4

Admiterea, nscrierea i nmatricularea studenilor .. 11

Regulamentul de credite transferabile .. 12

Prezentarea sintetic a planurilor de nvmnt i

Bine ai venit la Facultatea de Matematic i Informatic a Universitii Ovidius din

Istoria nvmntului superior din Constana consemneaza existena unei Faculti de

Misiunea facultii este de a pregti specialiti cu studii superioare n

b) Cunotine de specialitate care se refer la procesele de cunoatere,

c) Competenele generale care se refer la:

d)Abiliti cognitive specifice presupun:

Studenii Facultii de Matematic i Informatic beneficiaz de sli moderne de

n facultate exist dou catedre :

n anul universitar 20072008, n aceste catedre funcioneaz un numr de 38 de cadre

Prof. dr. Wladimir-Georges Boskoff Lect. dr. Constantin Costara

Conf. dr. Alina Brbulescu Asist. drd. Marian George Ciuc

Catedra de Informatic i Metode Numerice:

Prof. dr.Constantin Popa Lect. dr. Ozten Chelai

Conducerea Facultii de Matematic i Informatic

Facultatea de Matematic i Informatic este condusa de un decan, un prodecan, un

Decan: - Prof. univ. dr. Wladimir-Georges Boskoff

Secretariatul Facultii de Matematic i Informatic este compus dintr-o echipa

Decanatul se afla la sala E4, iar secretariatul se afla la sala E3.

Adresa Facultii de Matematic i Informatic:

Misiunea i obiectivele studiilor de masterat

Relevanta cognitiva si profesionala a programului de studiu este definita in functie de

Formarea i dezvoltarea armonioas a viitorilor specialiti cu calificare adecvata n

In acest sens, Planul de invatamant cuprinde atat discipline de aprofundare a

In anul II de studii se ofera cursuri specializate in directiile Modele informatice in

Masteratul de Matematic Didactic are ca scop sa pregateasc absolventi ai studiilor de

n primul an de studiu se ofer cursuri de baz n pregtirea stiintific (aritmetic si

n anul 2 de studii se ofer cursuri specializate n urmtoarele directii:

- Curriculum si evaluare n matematica scolar. Cursul prezint principiile si ideile

- Complemente de matematici scolare. n cadrul acestui curs se prezint aplicatiile

- Predarea matematicii pentru elevii performanti. Cursul propune metode specifice

- Istoria matematicii. Cursul este destinat initierii viitorilor profesori de matematic n

n toate cele 4 semestre studentii au ore de practic pedagogic, iar n primul an de

Masteratul Modelare si Tehnologii Informatice are ca scop pregatirea si formarea

Relevanta cognitiva si profesionala a programului de studiu este definita in functie de

Formarea i dezvoltarea armonioas i n spirit creativ a viitorilor specialiti cu

Formarea de specialiti Tehnologiei Informatiei cu pregtire superioar, pregtii

In acest sens, Planul de invatamant cuprinde atat discipline de aprofundare si

Structuri Matematice Fundamentale

Programul de masterat Structuri Matematice Fundamentale ofera pregatirea de

Prin specificul cursurilor programului de masterat se ofera cunostiinte de baza in

In planul de invatamant sunt cuprinse

Obiective cognitive si aplicativ-practice

Disciplinele din Planul de invatamant corespund la 120 credite obligatorii; credite

Admiterea, nscrierea i nmatricularea studenilor

Admiterea la studii universitare de master se face prin concurs de dosare, innd

Masterandul semneaza un contract de studii masterale la fiecare inceput de an,

Atribuirea creditelor pe discipline

Creditele se atribuie n mod egal pe semestre, respectiv 30/semestru. Numrul de

Funcionarea sistemului de credite

Procesul de instruire i formare a studenilor se desfoar pe baza planului de

Observatie: Semestrele 1-3: 14 saptamani, Semestrul 4: 12 saptamani.

ANUL I NCEPND CU ANUL UNIVERSITAR 2008/2009

II. Structura disciplinei (numar ore/ saptamana)

III. Categoria disciplinei

IV. Disciplinele anterioare obligatorii (conditionate)

VII. Forme de evaluare

Nota examinare finala (Test grila) 40%