Sunteți pe pagina 1din 88

RADIOIMAGISTICA SISTEMULUI OSTEO-ARTICULAR

PATOLOGIE OSOASA -TRAUMATISME-FRACTURI, LUXATII, ENTORSE;

Asistent univ.Dr.Ion Bogdan Codorean

DISCIPLINA DE ORTOPEDIE TRAUMATOLOGIE , SPITALUL


UNIVERSITAR DE URGENTA MILITAR CENTRAL -2010
TRAUMATISMELE OSTEO-ARTICULARE
La nivel osteoarticular sint urmate de obicei de:
fracturi
luxatii
entorse

Diagnostic imagistic: radiografia simpla, CT, IRM, scintigrafie

Radiografia simpla -obligatorie- permite:

- stabilirea diagnosticului de fractura sau luxatie


- orientarea conduitei terapeutice
- controlul corectitudinii manevrelor de reducere si imobilizare.
Reguli de examinare:

sa se foloseasca regimuri electrice adecvate


cel putin doua incidente
sa includa focarul de fractura si articulatiile
vecine
sa evidentieze osul si partile moi

in cazul oaselor pereche se vor face radiografii


bilaterale
In caz de fractura radiografia
precizeaza:
Sediul (localizarea)
Tipul - completa sau incompleta
Traiectul
Deplasarea fragmentelor
Existenta leziunilor asociate
1.Sediul fracturii
Tipul de os interesat ( lung , scurt sau
plat )
Portiunea de os fracturata ( epifiza ,
metafiza sau diafiza )
Daca se produce pe o zona osoasa care
ia parte la formarea unei articulatii.
2.Tipul fracturii

complete sau incomplete.

Cele complete:

bifragmentare
cominutive
bifocale
prin smulgere
prin tasare
fracturi-separatie
3.Traiectul fracturii:

Se raporteaza in functie de
axul osului:
transversal
oblic
longitudinal
Spiroid

1, transversala; 2, oblica; 3,
spiroida; 4, decolare epifizara
(copil).
4 Deplasarea fragmentelor

Angulare

Translatie (depl lat)


Incalecare

Rotatie

Telescopare

Rotatie/
, angulare; translatie; (in incalecare
rasucire
baioneta
5.Structura oaselor fracturate:

Trebuie precizat daca osul este modificat patologic , prin afectiuni


care-i scad rezistenta mecanica ( inflamatii , distrofii , tumori etc.)

6.Prezenta leziunilor asociate:

Se precizeaza daca exista leziuni articulare ( luxatii ) , acestea fiind


singurele care pot fi evidentiate radiologic.

Entorsele, leziunile vasculare si leziunile nervoase nu pot fi evidentiate


Rx
Etiologia fracturilor

Varsta are importan n etiologia fracturilor.


Astfel:
a). la copii se pot constata urmtoarele tipuri de fracturi:
- fractura "in lemn verde" caracterizat printr-o fisur la
nivelul corticalei i compactei ntr-o parte a osului, fr ntreruperea
complet a continuitii osului n partea opus fracturii;
- decolarile epifizare caracterizate prin separarea epifizei
de diafiz la nivelul cartilagiului de cretere.
b) la btrni se produc, mai des fracturi la nivelul punctelor de
rezisten slab, n special la nivelul colului femural; astfel de fracturi
apar uneori dup un traumatism foarte mic.
Osificarea fracturilor
Procesul osificarii fracturilor se face asemanator procesului
osificrii normale.
Radiologic apare calusul - tesut osos nou format.

Calusul osos etape evolutive:

-calus fibrinos proteic apare n primele 7 zile


-calus fibros provizoriu se formeaza intre 7-16 zile.
-calus osos primitiv se formeaz din ziua 16-a
-calus osos definitiv se formeaz timp indelungat, 3-18
luni, pe masura remanierii calusului osos primitiv.
Osificarea fracturilor
Calusul endostal ia nastere n focarul de fractur la
nivelul esutului medular;
calusul periostal ia nastere prin proliferarea i
metaplazia celulelor periostale.

In fracturile oaselor lungi apare atat calusul central


(endostal) cat si cel periferic (periostal),
Complicaiile fracturilor

Principalele complicaii ale fracturilor snt:


-Intarzieri in formarea calusului.
Radiologic traiectul de fractur rmne vizibil un timp mai
ndelungat; fragmentele osoase prezint osteoporoz
-Pseudartroz, complicaie a unei fracturi datorit
neconsolidrii fragmentelor i apariia unei mobiliti anormale.
Radiologic se constat un spaiu clar ntre fragmentele osoase;
capetele osoase apar condensate uneori hipertrofiate.
-Calus vicios, este un calus care fixeaz fragmentele osoase
ntr-o poziie nefavorabil funciunii.
-Calus hipertrofic, neregulat, este un calus exagerat, ntins,
care poate prinde n el unele elemente anatomice (nervi) sau prin
dezvoltarea lui mpiedec funcia unor muchi, tendoane etc.
Scintigrafia
Poate arata fracturi
nevizibile pe radiografie
EXPLORAREA RADIOIMAGISTICA A

TRAUMATISMELOR PELVISULUI

*
TRAUMATISMELE PELVISULUI

LEZIUNI PARIETALE (tegumente, tesut conjunctiv


subcutanat aponevroze, muschi)

LEZIUNI OSOASE

TRAUMATISM LEZIUNI VASCULO-NERVOASE

LEZIUNI DE ORGANE INTRAPERITONEALE

LEZIUNI DE ORGANE EXTRAPERITONEALE


FRACTURILE CENTURII PELVINE
consideratii generale

- cauzele c. m.frecvente : accidente rutiere


caderi de la inaltime

--asociaza leziuni ale vaselor mari, nervi,


tract urinar

-examinarea radiologica esentiala pt.


diagnostic
(semnele clinice nu totdeauna evidente)
Pelvisul este un inel osos rigid solidarizat prin
ligamente anterior si posterior

Identificarea unei fracturi obliga la cautarea atenta


a unei a doua leziuni

exista o a doua leziune, chiar in fracturile de pelvis aparent unice


FRACTURILE CENTURII PELVINE

CLASIFICARE DUPA DIRECTIA


FORTEI DE PRODUCERE

COMPRESIE COMPRESIE FORFECARE MIXTE


ANT.-POST. LATERALA VERTICALA 13%
33% 50% 5%

Getzbein & Chenoweth (1977)


RG. ANTERO-POSTERIOARA
STANDARD

ARIPA SACRULUI
ILION
ARTIC. SACROILIACA

ACETABULUM
CAP FEMURAL
PUBIS
ISCHION

GAURA OBT .
.
MICUL TROH
FRACTURILE CENTURII PELVINE

Clasificare RADIOLOGIC-ORTOPEDICA

FRACTURI STABILE FRACTURI INSTABILE

Avulsii Tip Malgaigne (implica ramurile ischio-pubiene unilate


Parcelare de aripa iliaca Malgaigne clasic( cu fractura prin aripa Iliaca)
Transversale de sacru Volemier (cu fractura prin sacru cu disruptia artic. S
De ramuri ischio-pubiene De echitatie
unilaterale Dubla verticala controlaterala
bilaterale Dislocatii
FRACTURI PELVINE STABILE

AVULSII ARIPA ILIACA SACRU

spina iliaca antero-superioara (a), cu orientare transversala


anteroinferioara (b),
tuberozitatea ischiadica (c)
RAMURI ISCHIO-PUBICE

unilateral bilateral
FRACTURI PELVINE INSTABILE
Tip Malgaigne (implica ramurile ischio-pubiene unilateral)

cu disruptia artic. cu fractura prin sacru cu fractura prin aripa


sacro-iliace ipsilaterale (Voillemier) iliaca (Malgaigne clasic)

Dislocatii
dubla verticala (disjunctie simfiza pubiana+disruptia
De echitatie
controlaterala artic. sacroileale

ambele inele ambele ramuri ischiopubice de


obturatorii(4 ramuri) o parte si fractura sau disjunctie unilateral bilateral
artic. Sacroiliaca contralaterala
Fracturile femurului
Proximale: de cap
de col
de masiv trohanterian
Diafizare
Distale

Investigatii:Radiografia in doua incidente


CT, RM pt leziuni asociate
(eventual reconstr 3D)
Fracturile capului femural

Sant rare si insotite de obicei de luxatii


Cu sau fara detasare de fragment osos
Evolutie nefavorabila coxartroza
Tratament conservator (chirurgical pt cele cu
fragmente)
Pot fi urmate de necroze aseptice parcelare
Fracturile de col femural
7% din tot fracturilor
Incid ridicata la varstnici (dat. osteoporozei)
Prognostic grav
Complicatii numeroase
(pseudartroza-30%,)
osteonecroza aseptica-35%,
coxartroza postraumatica
Tratament de regula chirurgical (mijloace de fixare,
proteze). Poate fi si ortopedic (imobilizare)
Fracturile de masiv trohanterian
Sant extracapsulare
Teritoriu e bine vascularizat (nu apare osteonecroza
aseptica, pseudartroza)

Date de caderi pe sold (varstnici) sau accidente, caderi


de la inaltime

1.Cervico-
2.Per si intertrohanteriene 3.Trohantero-diafizare
trohanteriane
COMPLICATII

a. Imediate:

- deschiderea la exterior a focarului de fractura

- leziuni vasculare si nervoase

- interpozitii musculare

- hidartroza a genunchiului

b. Tardive:

- retard in consolidare ( > 6 luni)

- pseudartroza

- calus vicios cu angulatie mare sau consolidare cu decalaj


Traumatismele rotulei:

Clasificare
-a,b: avulsia polului inf sau
sup

-c: fr transversa cu/fara


deplasare

-d: long. cu/ fara deplasare

-e: cominutiva cu
deplasare

-f: cominutiva fara


deplasare
FRACTURILE OASELOR GAMBEI:
Fracturile tibiei:
In functie de sediul unde se produce fractura, se cunosc :
A. Fracturi ale extremitatii proximale
B. Fracturi ale diafizei
C. fracturi ale extremitatii distale

A. Fracturile extremitatii proximale


Se descriu :
a. fracturi ale platoului tibial
b. fracturi ale tuberozitatii tibiale
c. fracturi prin decolare
d. fracturile spinei tibiale
Clasificarea fracturilor platoului tibial dupa SCHATZKER
Tip 1-fractura tipica. Traiect vertical in condilul lateral
cu afectarea suprafetei articulara a platoului tibial.
Aspect tipic pt. fragment despicat.

Tip 2-fractura cu depresiune. Suprafata de clivaj ca in


tip 1,
Tip 3 depresiune centrala a suprafata articulara a
platoului tibial lat.

Tip 4 fractura condilului medial cu 2 subtipuri


A)Traiect-platoul med. B) fragment smuls din
portiunea mediana

Tip 5 frctua bicondiliene. Linia de fractura ia


aspectul de y inversat. Poate fi asociata si cu fractura
eminentei intercondiliene

Tip 6-fracturi ale platoului tibial cu extensie in


metafiza si diafiza
Tip 6-fracturi ale platoului tibial cu extensie in metafiza si diafiza
Fracturile diafizei tibiale

Pot avea sediu in orice regiune cuprinsa intre cele


doua linii epifizo-metafizare.
b. Fracturile pilonului tibial:
uprind :
1. fracturi anterioare a pilonului tibial
2. fracturi posterioare a pilonului tibial
3. fracturi complexe ale pilonului tibial

c.Dezlipirile epifizare distale ale oaselor gambei:


C1. Dezlipirea epifizara distala a tibiei:
Apare dupa o miscare violenta de abductie si torsiune si
poate fi :
*) fara deplasare /deplasare minima, rara ,glezna
aparand tumefiata si durerea la palpare apare la nivelul
cartilajului de crestere.
**) cu deplasare mare, este de obicei o dezlipire
fractura, fragmentul metafizar fiind deplasat posterior.
Fractura luxatie ant. tibiotarsiana
Fractura calcaneului
Reprezinta cam 3% din totalul fracturilor, cu frecventa mai mare la
barbati = 40-50 ani
Mecanismul de producere:
Direct (rar) - prin zdrobiri laterale ale piciorului prins intre
tampoane
Indirect - caderi de la inaltime, rezultand o fractura prin zdrobire
sau forfecare tip BOHLER

Clasificarea fracturilor in functie de afectarea sp.articular


Intraarticulare (talamice)

Extraarticulare
scafoid
Fracturile oaselor metatarsiene
Mecanismul de producere:
Direct, si sunt fracturate de obicei mai multe oase
metatarsiene
Indirect, prin rasucirea piciorului (accident de
calarie) sau prin exagerarea curburii oaselor
(caderea pe varful piciorului )
Fractura izolata a unui metatarsian de obicei, al
doilea si al treilea, se observa la persoanele care
fac un drum lung = fractura de mers (sau efort)
FRACTURILE CLAVICULEI

o sunt frecvente , datorita pozitiei superficiale a


osului si formei de Sitalic , care predispune la
fracturi prin exagerarea sau reducerea brutala a
curburilor;
o sunt mai frecvente la copii;
o cele mai frcvente sunt fracturile de treime medie.
FRACTURILE CLAVICULEI
Complicatii imediate posibile :
o fractura deschisa , cu exteriorizarea la piele
a fragmentului osos intern;
o lezarea ramurilor plexului brahial si vaselor
vecine(artera subclavie , artera si vena
axilara).
Examenul radiologic:
o se realizeaza o incidenta de fata ,care sa
cuprinda si articulatiile sternoclaviculara si
acromio claviculara.
FRACTURILE CLAVICULEI

-Fracturile 1/3 medii-80% din toate fracturile


claviculare

-Fracturile 1/3 externe-15% din toate fracturile


claviculare

-Fracturile 1/3 interne -5% din toate fracturile


claviculare
FRACTURILE HUMERUSULUI

Se impart ,in functie de sediul de producere :

o Fracturi ale extremitatii superioare

o Fracturi ale diafizei

o Fracturi ale extremitatii inferioare


FRACTURILE PALETEI HUMERALE

-supracondiliene
-transcondiliene
-intercondiliene
-condiliene
-epicondiliene
TRAUMATISMELE OASELOR ANTEBRATULUI

Se clasifica in:

Fracturi diafizare

Fracturi ale extremitatii superioare

Fracturi ale extremitatii inferioare


FRACTURA DE CAP RADIAL

Reprezinta fracturi ce se produc intre


extremitatea proximala a radiusului si
tuberozitatea bicipitala
FRACTURA
POUTEAU-COLLES

- se produce la nivelul ultimilor cm. ai


radiusului ,la 1,5-2,5 cm. deasupra
interliniei radio-carpiene.

- e cea mai frecventa fractura a oaselor


antebratului , in special la varstnici.
FRACTURA COYRAND

o e mult mai rara decat fractura POUTEAU-


COLLES
o se numeste si fractura POUTEAU-COLLES
inversata
o are loc tot la nivelul ultimilor 2,5 cm ai
radiusului
FRACTURA PRIN TASARE A EXTREMITATII DISTALE A
RADIUSULUI

o se produce la copii
o e foarte frecventa
FRACTURA PRIN DECOLARE A EPIFIZEI DISTALE RADIALE

o apare la copii
o seamana cu fractura POUTEAU-COLLES
o diagnosticul de certitudine al varietatii de fractura se pune pe
radiografie ,ce evidentiaza deplasarea epifizei distale radiale
(in special spre posterior).
Luxaii

Definiie:
ndeprtarea durabil a suprafeelor articulare, cu
modificarea permanent a raporturilor anatomice
Clasificare:
Congenitale: luxaia congenital de old
Dobandite- Traumatice:
Scapulo-humeral
Cot
Coxo-femural
Patologice: PCE, artrite nespecifice/specifice
LUXATIA ARTICULATIEI SCAPULOHUMERALE

o sunt frecvente.
Mecanism de producere:
o traumatism direct , rar;
o indirect , prin cadere pe
umar.
POLITRAUMATISM-LUXATIE COXOFEM.DR.

P V Dg.Trimitere: Politraumatism prin accident feroviar.


CT: Fracturi cu deplasare arcuri costale anterioare n 1/3 superior hemitorace
stng. Pneumotorax stng. Pneumatocele i imagini interstiiale lob inferior
bilateral. Hemoragie retroperitoneal stnga. Fractur arip sacrat stg. Fractur
cominutiv cotil dr. Luxaie posterioar cap femural dr.
Entorse

Definiie:
Leziuni traumatice cu lezarea n diferite grade a
aparatului ligamentar, dar cu meninerea
suprafeelor articulare n contact
Fr expresie radiografic; smulgerea de
fragment osos din zona de inserie
ligamentar vizualizare radiografic.
Joi
Fracturile de col Clasificari
Garden (dupa sistemul trabecular)
Este si prognostica
Tipul I fract incomplete si prin abductie
traveele inclinate si in usor valgus
Fractura cominutiva pertrohanteriana