Sunteți pe pagina 1din 116

Buna comunicare cu partenerii de afaceri reprezinta cheia succesului n

comunicarea interpersonal.

O adevrat democraie, atat la nivel central cat i local, este astzi de neinchipuit
fr implementarea unor tehnici noi de informare i comunicare repere care stau
la baza teoriei i practicii de relaii publice. Punerea in funciune a unor noi tehnici
de informare i comunicare se inscrie in caracterul reformator al schimbrilor ce au
loc in prezent in administraia public de pretutindeni. Aceasta se manifest mai
ales in relaiile dintre alei i alegtori. Tot mai multe autoriti publice locale
contientizeaz rolul informrii i comunicrii, transparenei administrative i
implicarea, pe aceast baz, a publicului in procesul decizional. Necesitatea i
dorina de a scoate in public problemele locale se inscriu tot mai mult in strategia
de publicitate a activitii organelor administraiei publice locale.

funcionarii publici tot mai mult se conving c o imagine bun este imaginea unei
autoriti publice deschise ctre oameni, care practic politica de transparen i
care caut s transforme primria, consiliul local intr-o cas din sticl, in care
fiecare cetean s poat avea ocazia, condiiile necesare de a-i spune cuvantul, a
fi ascultat i luat in seam, astfel contribuind la gestiunea vieii publice locale. Dar
pan a atinge acest obiectiv, avem de parcurs o cale anevoioas de ctre fiecare
funcionar, iar cetenii s fie condrumei cu inima i cugetul.

Pentru asigurarea unei transparene administrative adecvate urmeaz a fi explicate


pe larg regulamentele i instruciunile ce insoesc procesul de administrare. Mai
ales aceasta se refer la introducerea unor noi reguli i regulamente care au
atribuie la procesul de gestionare a trebuirilor publice.

7. Autoritile publice locale urmeaz s creeze oportunitile menite s antreneze


publicul in procesul decizional. Numai un public bine informat, ce cunoate
problemele cu care se confrunt o primrie, ar putea s-i asume o parte din
responsabiliti in procesul de dezvoltare local.
E bine cunoscut afirmaia c in veacul nostru cine deine informaia acela deine i
puterea. Dar, parafrazand aceast expresie, putem spune i altfel: puterea autoritii
publice locale const in faptul cat de mult i deplin informaie dein cetenii
despre afacerile publice, grijile i problemele cotidiene ale reprezentanilor puterii
locale, politicile publice promovate de consiliul local.

Strategiile de dezvoltare local i instrumentele de implementare a lor sunt


chemate s faciliteze procesul de coordonare i gestionare a vieii comunitare, s
asigure cetenii c autoritile publice sunt pentru ceteni, s atrag investitorii,
s creeze premise pentru nite politici publice favorabile dezvoltrii economice,
proteciei mediului, revitalizrii turismului etc. Dar toate acestea sunt greu de
obinut fr un suport comunicaional bine pus la punct.

Activitatea administrativ nu se poate eschiva de la aceste deziderate, ci, din


contra, trebuie s le accepte, dar se cere de precizat c transparena in activitatea
organelor puterii pune nite probleme specifice de care trebuie s se in cont i
anume:
Transparena este necesar, evident, in momentul lurii de decizie. Nici in cadrul
unui act legislativ, regulamentar ori individual nu se pot produce efecte juridice
dac acestea nu sunt aduse la cunotina celor vizai.

Promovarea si implementarea unor politici de dezvoltare regionala coerente si


viabile sunt conditionate de o comunicare sistematica intre ADR Nord-Est si
Consiliul Regional precum si de un transfer eficient de informatii catre toata
administratia publica de la nivel local.

1.1.Conceptul de comunicare.
Comunicarea reprezint un proces de interaciune intre persoane, grupuri, ca
relaie mijlocit prin cuvant, imagine, gest, simbol sau semn. Prin intermediul ei,
indivizii ii imprtesc cunotine, experiene, interese, atitudini, simminte,
opinii, idei.
Privit ca proces, comunicare consta in transmiterea i schimbul de informaii
(mesaje) intre persoane. Comunicarea, inseamn a spune celor din jur cine eti, ce
vrei, pentru ce doreti un anumit lucru i care sunt mijloacele pe care le vei folosi
pentru a-i atinge elurile. In acest sens, a comunica inseamn i a tcea, a atepta
rspunsul, reacia celui cruia ai vrut s-l anuni c exiti i chiar vrei s-i spui
ceva.
Comunicarea, este definit de ctre majoritatea specialitilor - ca un proces prin
care un emitor transmite o informaie receptorului prin intermediul unui canal,
cu scopul de a produce asupra receptorului anumite efecte.
Incercand s confere comunicrii o nuan de riguoare, coala de la Palo Alto, a
formulat principii (axiome) ale comunicrii. Acestea sunt:
- comunicarea este inevitabil sau non-comunicarea este imposibila; conform
acestui principiu tot omul comunic, orice comportament are valoare
comunicaional, indiferent dac exist sau nu indici, semne sau semnale.
- comunicarea se dezvolta pe doua planuri: planul coninutului i planul relaiei.
Primul ofer informaii, iar al doilea ofer informaii despre informaii
- comunicarea este un proces continuu ce nu poate fi abordat in termeni
cauzefect sau stimul- rspuns; aceasta se datoreaz faptului c, omul, comunic
in fiecare moment cu intreg trecutul sau i cu toate experienele acumulate.
- comunicarea se bazeaz atat pe informaie in forma digital (procesat de
sistemul nervos central), cat i pe informaie analogic(procesat de sistemul
neurovegetativ)
- comunicarea implic raporturi de putere intre parteneri, iar schimburile care au
simetrice loc intre ei pot fi simetrice sau complementare; in schimburile parteneri
comunica de pe poziii de egalitate, iar in schimburile complementare, adopt
comportamente compatibile sau joaca roluri distincte, au putere diferit, statut
social sau ierarhic diferit.
- comunicarea implic procese de acomodare i ajustare a comportamentelor;
oameni sunt diferii, percep diferit realitatea i au interese obiective diferite.
1.7. Bariere (obstacole) in calea comunicrii.
Factori care pot face comunicarea mai puin eficient, sau chiar s eueze complet
sunt:
- diferene de percepie modul in care noi privim lumea este influenat de
experienele noastre anterioare, astfel c persoane de diferite varste, naionaliti,
culturi, educaie, ocupaie, sex, temperament etc. vor avea alte percepii i vor
interpreta situaiile in diferite moduri;
- concluzii grbite deseori vedem ceea ce dorim i s vedem i s auzim ceea ce
dorim s auzim, evitand s recunoatem realitatea in sine;
- stereotipii riscul de a trata diferite persoane ca i cand ar fi una singura;
- lipsa de cunoatere este dificil s comunicm eficient cu cineva care are o
educaie diferit de a noastr, ale crei cunotine in legtur cu un anumit subiect
in discuie sunt mai reduse;
-lipsa de interes ale interlocutorului fa de mesaj;
- dificulti de exprimare;
- emoiile puternice atat ale emitorului cat i ale receptorului;
- lipsa de incredere a interlocutorilori;
- personalitatea diferenele dintre tipurile de personaliti (ciocnirea
personalitilor) pot cauza probleme de comunicare, dar i, propria noastr
percepie a persoanelor din jurul nostru este afectat.
Potenialele bariere de comunicare nu depind numai de noi, respectiv receptor i
emitor, ci i de condiiile de comunicare, pe care trebuie s le cunoatem i s le
controlm pentru ca procesul de comunicare s capete ansa de a fi eficient.

1.8. FORMELE DE COMUNICARE


1.8.1. Tipurile de comunicare.
Literatura de specialitate distinge o mare varietate de forme ale comunicrii, oferit
de diversitatea criteriilor de clasificare a acestora. Acestea se regsesc, intr-o form
sau alta, in urmtoarele tipuri:
- comunicarea intrapersonal: se refer la felul in care comunicm cu noi
inine. In cadrul acestui tip de comunicare se construiesc inelesuri i se evalueaz
conexiunile inverse.
-comunicarea interpersonal: se refer la comunicarea cu cei din jurul nostru,
in care fiecare se adreseaz fiecruia, intr-o form formal i structurat sau intr-o
form informal i nestructurat. In astfel de comunicare vorbim cu una sau mai
multe personae i lucrm de la egal la egal. Are urmtoarele trsturi: intalnirea
fa in fa; particularizarea rolurilor participanilor (implic persoane cu roluri
diferite); comunicarea se produce in ambele sensuri.
- comunicarea in grup restrans: se refer la comunicarea cu trei sau mai multe
persoane. In acest caz: se lucreaz impreun pentru a se ajunge la un consens; se
stabilete o anumit convingere de grup; se lucreaz impreun cu ali pentru a
rezolva probleme.
- comunicarea public:se refer la comunicarea cu grupuri mari. Este tipul de
comunicare de care oamenii se tem cel mai mult. Cand comunicm in acest fel, ne
caracterizeaz urmtoarele aciuni: suntem angajai in relaia vorbitor-auditor i,
primim mai multe conexiuni inverse.
- comunicarea in mas: presupune comunicarea prin mass - media. Acest tip de
comunicare implic urmtoarele: comunicarea se face prin intermediul radioului,
televiziunii, filmelor, ziarelor, revistelor etc.; vorbitorul i auditorul sunt izolai i,
astfel, conexiunea invers este limitat.
In cadrul acestor tipuri de comunicare, dar mai ales in cea interpersonala, regsim
comunicarea verbal, comunicarea nonverbal si comunicarea scrisa.

II. FORMELE INSTRUMENTALE DE COMUNICARE


Spre deosebire de mainile care ii pot comunica doar informaii, oamenii ii
comunic o informaie cu ineles. Inelesul nu se reduce doar la cateva reguli
precise de comunicare: inelesul, oamenii i-l comunic prin dezvoltarea unor
forme instrumentale comunicaionale argumente, persuasiune, manipulare,
negociere - , formand convingeri i influenand atitudini i comportamente.
2.1. Argumentarea.
Fiecare om posed o sum i opinii pe care le consider adevrate sau demne de
incredere. De cele mai multe ori, intrucat le considerm adevrate pentru el,
gandete c pot fi la fel de valabile i pentru ceilali.
Indiferent ins cile prin care o persoan a ajuns la propriile sale opinii i
convingeri, in momentul in care le afirm in faa altora este de ateptat s le susin
in aa fel incat s le argumenteze i s catige adeziunea cu ceilali. 2.2.
Persuasiunea.
Ca i argumentarea , persuasiunea este o form de comunicare instrumental.
Cei
care argumenteaz sunt, in egal msur, persoane care incearc s ne conving de
ceva.
Persuasiunea, reprezint activitatea de influenare a atitudinilor i
comportamentelor unor persoane in vederea producerii unor schimbri care sunt
in acord cu scopurile sau interesele ageniei iniiatoare (persoane, grupuri,
instituie sau organizaie politic, social, cultural, comercial etc.),(Dicionar
de sociologie,1993,pag.429).
Unii autori definesc persuasiune ca pe un proces modificator de atitudini, credine,
preri sau comportamente ce are la baz existena cooperrii intre surs i
receptor.
Plecand de la adevrul c persuasiunea este un proces de influenare ali autori o
definesc astfel: persuasiunea este crearea impreun a unei stri de identificare
intre surs i receptor (Charles U. Larson,2003,p.26).
Din coninutul acestor definiii se desprind cuvintele-cheie cooperare i
autopresuasiune. Sursa i receptorul coopereaz pentru a crea un proces
persuasiv.

Fundamentul etic al lui Gandhi rmane valabil: Mijloacele rele duc la rezultate
nefaste chiar i atunci cand servesc unui scop nobil.

2.3. Manipularea.
Manipularea, in toate formele sale, reprezint aciunea de a determin un actor
social (persoan, grup, colectivitate) s gandeasc i s acioneze intr-un nod
compatibil cu interesele iniiatorului, iar nu cu interesele sale, prin utilizarea unor
tehnici de persuasiune care distorsioneaz intenionat adevrul, lsand ins
impresia libertii de gandire i decizie (Dicionar de sociologie,1993, p.336).
Intr-un sens mai general, prin manipulare se urmrete relativizarea, alterarea
sau distrugerea referinelor personale sau de grup de natur axiologic, cognitiv,
afectiv sau praxiologic-utilitar, cu scopul de a se obine schimbri atitudinale i
comportamentale la nivelul intei, care s corespund intereselor sursei (Dumitru
Cristea, p.209).
Spre deosebire de influena de tipul convingerii raionale, prin manipulare nu se
urmrete inelegerea mai corect i mai profund a situaiei, ci inculcarea unei
inelegeri convenabile, recurgandu-se la inducerea in eroare cu argumente
falsificate, cat i la apelul la palierele emoionale non-raionale. Inteniile reale ale
celui care transmite mesajul rman insensibile primitorului acestuia. Pe aceast
cale inta este determinat s se comporte in sensul dorit de surs, indiferent de
opiunile, interesele sau atitudinile sale de fond. Se manipuleaz: emoiile,
situaiile, sensul i contextele situaiei (fizice, spaiale i temporale), poziiile i
relaiile intei (intelor),normelor i al contextelor normative i, nu in ultimul rand,
identitile intelor unei situaii Este un fapt cunoscut c manipularea a devenit o
component curent a vieii cotidiene, fiind nemijlocit legat de putere i controlul
social in cadrul comunitilor umane. In acest context elaborarea unor strategii de
contracarare i rezisten la manipulare sunt necesare, atat in plan individual cat i
instituional.
2.4.1. Negocierea form instrumental de comunicare.
Negocierea reprezint cel mai eficient mijloc de comunicare, respectiv, acela care
realizeaz in cel mai scurt timp efectul scontat. In cadrul negocierii, comunicarea,
ca instrument, ii manifest toate avantajele sale. In acest cadru, negocierea ca
form instrumental de comunicare, il aeaz pe om intr-o balan a unui echilibru
in care se vrea optim, il oblig s ia decizii, s acorde prioritate intereselor lui,
contiinei sale sau ambelor.
Negocierea poate fi privit: ca form de comunicare al crui scop const in
rezolvarea unor probleme cu caracter strict comercial; un proces in care toi cei
implicai vor fi catigtori, o tranzacie ale crei condiii nu au fost fixate; un
amplu proces cooperant etc. Din punctul de vedere al sociologiei negocierea, este
privit ca un proces interacional care implic dou sau mai multe entiti sociale
(persoane, grupuri, organizaii, instituii, colectiviti), cu interese neomogene ca
intensitate i orientare, in schimburi reciproce de informaii, schimburi
reglementate de reguli implicite i sau explicite, avand menirea de a conduce la
stabilirea unui acord, la transferul unor bunuri echivalente sau, in general, la
adoptarea unei soluii reciproc acceptabile pentru o persoan care le afecteaz
interesul.
Procesul de negociere este opus utilizrii forei, violenei sau constrangerii pentru
impunerea de norme, soluii sau puncte de vedere prestabilite. De fapt, acestea
puterea, violena, poziia ierarhic, ameninarea, antajul, minciuna, manipularea,
seducia, arbitrajul, renunarea, cedarea i multe alte forme de dominare pentru a
decide cine i cat ia sau cine i cat primete se constituie in alternative la
negociere.
Negocierea pornete de la faptul c fiecare parte are nevoi directe i indirecte pe
care vrea s i le satisfac. Atunci cand partenerii au avut in vedere in mod tacit
dorinele reciproce, negocierea s-a incheiat cu succes i contactele au putut
continua; atunci cand nevoile unei pri au fost ignorate i negocierea a reprezentat
un simplu joc cu invingtori i invini, rezultatele acesteia in special cele de
perspectiv au fost dezastruoase.
Pentru ca negocierea s se poat desfura trebuie satisfcute o serie de condiii:
interaciunea intre dou entiti sociale (persoane, grupuri, organizaii, instituii);
interese neomogene ca intensitate i orientare ale prilor in procesul de negociere;
negocierea s ia forma unei tranzacii ale crei condiii i reguli nu au fost fixate
dinainte; toi cei implicai s fie catigtori reali; asigurarea corectitudini
propunerilor proprii i capacitatea de a anticipa cat mai corect propunerile
partenerilor; informaii anterioare despre scopul i obiectivele cu care partenerii
vin la negocieri; informaii despre profilul psihosocial a celor participani la
negocieri etc. In cadrul acestor condiii cunoaterea comportamentului uman
devine esenial.
Comportamentul uman, mai ales perceperea acestuia, poate determina evoluia
negocierii prin alterarea relaiei de cooperare sau prin conflictul produs pe
parcursul acestui proces. Negocierea presupune concesii reciproce repetate pan la
atingerea echilibrului, pe care fiecare il apreciaz in funcie de informaiile de care
dispune i de nevoile sale.
Negocierea poart amprenta distinct a comportamentului uman, datorit, pe de o
parte, ea este un proces realizat de oameni, iar pe de alt parte, negocierea cont in
faptul c scopul principal const in satisfacerea unor necesiti umane.
Negocierea are drept obiectiv principal realizarea unui acord de voin, a unui
consens i nu a unei victorii. Realizarea obiectivului principal, impune respectarea
urmtoarelor cerine:
- ambii parteneri trebuie s incheie procesul de negociere cu sentimentul c au
realizat maximum posibil din ce iau propus;
- negociatorii trebuie s incerce permanent s transforme interesele divergente in
scopuri comune; realizarea, chiar in condiii de dificultate, a consensului. In acest
caz se nate ideea c deznodmantul a fost gandit de comun acord, fiecare
considerandu-se autorul acestuia;
- niciodat, in procesul negocierii, nu trebuie forat nota pentru realizarea unui
success deosebit, beneficiindu-se de o slbiciune de conjunctur a partenerilor;
- negocierea trebuie considerat ca proces unic; nici o negociere nu va fi identic
cu alta;
- realizarea unui cadru cooperant in desfurarea procesului de negociere;
cooperarea const, printre altele i in talentul de a accepta compromisurile i de a
te acomoda cu situaiile noi aprute;
- funcionare pe tot parcursul procesului de negociere a parghiilor de auto control;
problema este cat de departe trebuie s mearg forarea notei; un aspect elementar
este acela de a ti cand trebuie s te opreti. In toate negocierile exist un aa-numit
punct critic, dup care relaiile pot deveni necontrolabile i distructive. Un bun
negociator va sesiza in cadrul procesului cooperant apropierea punctului critic i va
ti s se opreasc inaintea atingerii acestuia. In cadrul procesului de negociere
exist i un punct critic teatral, care const in incercarea unui partener de a-l
convinge pe cellalt c este aproape de atingerea punctului critic i acea
- in procesul de negociere omul este totul; reuita unei negocieri const in
cunoaterea omului partenerului - pentru a putea negocia cu el. Nu o cunoatere
fizic sau birocratic, ci o cunoatere dinamic a omului, in aciune, in ipostaze
diferite; este necesar cunoaterea naturii reaciilor sale cele instinctive i cele
raionale - , in special a celor instinctive, pentru c cele raionale sunt in general
previzibile.
2.4.3. Funciile negocierii.
Funciile negocierii se desprind din rspunsurile la intrebarea De ce negociaz
oamenii?. Pentru oameni negocierea are o valoare intrinsec ceea ce i motiveaz
s aleag o asemenea atitudine. Ca funcii se pot enumera:
a) negocierea ca modalitate de rezolvare a conflictelor in viaa cotidian (familie,
vecintate), politic, social, internaional, ca i conflictele din cadrul grupurilor
sociale, din organizaii:
Datorit costurilor i efectelor negative ale conflictelor a sporit preocuparea
specialitilor pentru aceste probleme. Implicai intr-un conflict oameni au mai
multe rspunsuri posibile. In raport cu celelalte modaliti de rspuns la conflict
abandonarea confruntrii, reprimarea i confruntarea real - , negocierea reprezint
o modalitate creativ de tratarea conflictului. Negocierea implic conlucrarea
prilor aflate in conflict pentru depirea divergenelor dintre ele, pe baza
identificrii unor soluii comune, care s fie reciproc acceptabil.
b) negocierea ca modalitate de adoptarea deciziilor:
Negocierea reprezint o modalitate civilizat prin care oamenii iau decizii atunci
cand acestea (deciziile) se refer la probleme in care apar interese sau puncte de
vedere diferite ale prilor implicate. Avantajul deciziei negociate este c, fiind
rezultatul confruntrii punctelor de vedere i al intereselor divergente, va fi
ineleas mai bine i acceptat mai uor de toate prile implicate. O distincie
important trebuie fcut intre negociere, ca proces de schimb i pseudo-
negocierea, ca proces de dominare. Pseudonegocierea imbrac forma unei
negocieri dar in care prile urmresc cu totul alte scopuri decat ajungerea la un
acord reciproc avantajos i, ca urmare, recurg la confruntare i manipulare.
c) negocierea ca modalitate de introducerea schimbrii in organizaie:
Schimbrii in organizaie sunt insoite de regul, de apariia i reactivarea unor
fore de rezisten sau de afectare intereselor unor persoane sau grupuri, astfel c,
negocierea devine necesar pentru armonizarea unor interese.
d) negocierea ca modalitate de realizare a schimburilor economice.
Bunurile i serviciile necesare traiului sunt dobandite de ctre oameni atat din
producie proprie cat i prin schimb. Schimbul de bunuri i servicii conduc la
incheierea unor tranzacii. In acest caz oameni recurg la vanzare i negociere. In
domeniul commercial negocierea are multe din caracterizrile vanzri, dar are i
anumite deosebiri notabile.
2.4.4. Domeniile de aplicare a negocierii.
Procesul de negociere se regsete in toate domeniile vieii sociale:
- in activitatea cotidian;
- in domeniul politic;
- in domeniul economic;
- in domeniul social;
- in domeniul relaiilor internaionale.
2.4.5. Premisele unei bune negocieri.
- s obii ce vrei, fr a-mi face ru;
- s obinem ceea ce vrem amandoi;
- s ajungem la o inelegere pe care amandoi vrem s o respectm i s o aprm;
- s facem economie de timp, nevoi i energie pe durata negocierilor;
2.4.6. Componentele procesului de negociere.
Indiferent de domeniul in care se desfoar, de coninutul concret la care se refer
sau
de rezultatul la care se ajunge negocierea implic un anumit numr de componente
aflate in interaciune care dezvolt anumite reguli, un anumit ritual specific
felurilor de negocieri.
Analiza procesului de negociere pune in eviden acele componente care se
regsesc pe tot parcursul negocierii indiferent de domeniul in care ea se desfoar
intervin cinci elemente necesare i suficiente: obiectul, contextul obiectului,
mizele, asimetriile de putere sau preferabil, raportul de fore, negociatorii.
- obiectul negocierii: cel mai adesea obiectul negocierii il constituie resursele de
orice gen necesare existenei individuale sau colective. Controlul asupra lor,
distribuirea i modul in care acesta se face sunt obiect de negociere, de la viaa de
familie la cea intr-o comunitate, de la un grup social la altul, de la un popor la altul,
in viaa internaional.
Obiectul negocierii pentru a-i preciza identitatea,pentru a fi descris cantitativ i
calitativ (pentru a putea fi privit in prile lui, in proprietile ce-l caracterizeaz)
trebuie decupat din ansamblul structural in care el se afl i al interdependenelor
in care este prins . In viaa grupurilor umane tot mai mari, a popoarelor, a
naiunilor exist valori inalte, eterne, ce jaloneaz conduita oamenilor i care nu se
negociaz, dar sunt baza oricrui proces de negociere. Nu orice coninut de via se
poate pune in discuie. Ca de exemplu: identitatea unui popor, trsturile sale
fundamentale, valorile sale etc. un pot fi negociate ci ele se afirm.
- contextul obiectului: reprezint ansamblul interaciunilor cauzale i funcionale
ale obiectului negocierii cu celelalte elemente din sistemul respectiv privit in
dinamic ( in evoluia obiectului i a contextului s). Obiectul negocierii nu poate
fi corect ineles decat prin reintroducerea lui in relaiile din care a fost scos pentru
un moment.
- miza negocierii: in sens larg, reprezint ceea ce angajeaz un juctor mai ales sub
raport subiectiv, intr-o relaie, cu sperana c va catiga. Ea se definete in mod
diferit de la un autor la altul. Specialistul francez in materie de negociere
Christophe Dupont consider c exist patru modaliti de a inelege miza (Dupont
Chritophe apud Zparan Liviu-Petru, 2007, p.41-42):
- in sens material, miza este ceea ce posed juctorul, angajeaz in joc i nu dorete
s piard;
- in aceiai ordine de idei, miza apare drept preul jocului, ceea ce ofer jocul
fiecrui partener, indiferent de aspiraiile lui de catig;
- in sens relaional, miza este expresia importanei pe care juctorul o acord
preului;
- in sens sintetic, miza este ceea ce se catig la pre.
Analogia pe care specialistul francez o realizeaz cu jocul, constat Liviu-Petru
Zparan, este expresia pentru inelegerea faptului c miza exprim angajarea in
relaie a cel puin doi subieci, voina lor de a-i raporta contribuia la un raport de
schimb, in urma cruia s-i satisfac o trebuin material sau simbolic.
A miza pe un anumit rezultat inseamn asumarea unui risc deoarece in urma
jocului miza poate fi confirmat sau infirmat, satisfacia subiectiv indeplinit sau
neindeplinit.
De aceea, este pertinent s distingem rezultatul jocului ca fiind o distribuire
msurabil a obiectului negocierii intre juctori fa de miza pe care a investit-o
fiecare. Dupont, arat Liviu-Petru Zparan, noteaz cu justificare c miza nu este
obiectul negociatorului; s-ar putea spune mai degrab c obiectul const in a obine
satisfacerea mizei; obiectul este vizat, este el, este inta de atins, miza este
greutatea, valoarea, cuprinderea unui coninut sau a unui eveniment. Obiectul este
materia negocierii pe cand miza este expresia raportului dintre juctori, care pot
acorda mize diferite acestui obiect. Pornind de la aceast inelegere a mizei,
Dupont pune in discuie o anumit ierarhie a mizelor intrucat un juctor poate avea
mize fundamentale, sau mize instrumentale, derivate din primele. Cele dintai sunt
calitative, cu un coninut simbolic bogat, pe cand celelalte sunt cuantificabile,
msurabile, traductibile in expresii personalizate. Cererea negociatorilor de a
preciza nivelul mizelor, de a le pune eventual fa in fa, se poate astfel determina
gradul de motivare a angajamentului negociatorilor i deci mobilizarea voinei de
negociere.
- raportul de fore sau asimetriile de putere: in procesele de negociere, puterea are
multiple modaliti de manifestare. Intr-o negociere, asimetriile de putere sunt
generate pe de o parte de capacitile de a promova voina unui agent sau de a
impiedica manifestarea puterii celuilalt, prin influen, prin aplicarea unor norme
preexistente sau create ad-hoc, sau prin coerciie etc., iar pe de alt parte, sunt
generate de forele i mijloacele pe care le pot mobiliza puterile negociatoare.
- negociatorii: sunt fiine reale, concrete, care, intrand in relaie unii cu ali,
comportandu-se, acionand i interacionand, dau via negocierilor.
2.4.7. Etapele procesului de negociere.
Organizarea i desfurarea procesului de negociere se desfoar pe parcursul
urmtoarelor etape: pregtirea negocierilor; elaborarea strategiei de negociere;
inceperea negocierilor i declararea poziiilor de negociere; negocierea propriu-
zis; concesiile i acordul final.
1. pregtirea negocierii: se refer la aciuni unilaterale, purtate in absena
adversarului. In acest stadiu se construiesc premisele poziiile de negociere, ale
argumentailor i ale strategiilor folosite.
Momentele mai importante ale procesului de pregtire a negocierii sunt:
a. cercetarea domeniului/ pieei: se culeg informaii; se delimiteaz obiectul ce va
fi negociat i se studiaz; se studiaz legislaia i uzanele specifice domeniului din
care s-a decupat obiectul negocierii, etc.;
b. iniierea de contacte: se stabilesc legturile cu prile ce vor intra in procesul de
negociere de negociere prin contacte directe sau prin intermediari, folosindu-se o
gam larg de modaliti: contact telefonic, scrisori de intenie, pot electronic,
etc.;
c.crearea documentelor-suport pentru negociere: anume,
- planul de negociere;
- dosarul de negociere pe domenii;
- agenda de lucru;
- calendarul negocierilor;
- bugetul negocierilor;
- proiectul de tranzacie/contract, redactat in limba roman, in limba partenerului
de negociere i intr-o limb de circulaie internaional accesibil amandoura.

Eficientizarea in acest domeniu managerial poate fi concretizat prin intermediul


realizrii:
transparenei in comunicare
folosirea doar a informaiilor corecte
circulaia rapid a informaiilor pe toate nivelele i in toate direciile
informarea angajailor asupra schimbrilor care i-ar putea afecta
evitarea strilor tensionate discuii deschise
argumentare raional a deciziilor luate
Un manager trebuie s fie pregtit in permanen s fac fa atat rolului de
emitor, cat i de receptor. Literatura de specialitate denumete modul, felul de a
comunica, rolurile etic a comunicrii.
Comunicarea unei decizii, un exemplu banal pentru unii, care face parte din
activitatea zilnic a unui manager, nu poate fi fcut superficial. Transmiterea unei
decizii, rezolvarea unor conflicte, desfurarea unor intalniri nu sunt atat de uor de
realizat pe cat par.
De ce nu, se vor intreba unii. Pentru c toate acestea implic relaionarea cu
oameni, individualiti, personaliti diferite. S nu uitm c a comunica inseamn
i respectul pentru cel cu care comunici. Aadar ...
Am preluat urmtorul tabel din literatura de specialitate ca element de susinere a
ideii enunate inainte. Este imaginea structurat a dou procese importante in
activitatea unui manager:

Proces decizional Comunicare


Etape Caracteristici Etape Caracteristici
Pregtirea
deciziei
Analiza situaiei
Stabilire obiective
Culegere
informaii
Pregtirea
comunicrii
Alegerea formei de
comunicare
Stabilirea scopului
comunicrii
Stabilirea locului i
momentului comunicrii
Cunoaterea
receptorilor
Luarea deciziei Elaborarea unor
variante de decizii
Analiza
avantajelor i
dezavantajelor
Alegerea variantei
optime
Comunicarea
mesajului
Formulare de mesaje
concise i la obiect
Urmrirea indicilor din
care s rezulte dac
este ineles
Utilizare cu grij a
limbajului non-verbal i
folosirea vocii in mod
corespunztor
Implementarea
i controlul
aplicrii
Aplicarea deciziei
Controlul aplicrii
Corecia necesar
Controlul
inelegerii
mesajului
Feed-back
Adugand la toate acestea aspectul uman i contextul vom putea inelege
complexitatea i importana eficacitii procesului de comunicare managerial.
Conflictele i problemele de comunicare i in comunicare iau natere tocmai din
imbinarea nereuit a caracteristicilor, etapelor acestor procese.

CONFLICTELE DE INTERESE
Definiie
Un oficial public este n conflict de interese atunci cnd, n virtutea funciei publice
pe care o ocup ia o decizie sau particip la luarea unei decizii cu privire la care are
i un interes personal.
Recomandarea 10/2000 a Comitetului de Minitri al Consiliului Europei include o
definiie a conflictului de interese pentru funcionarii publici n articolul 13:
Conflictul de interese apare atunci cnd funcionarul public are un interes
personal care influeneaz sau pare s influeneze ndeplinirea atribuiilor sale
oficiale cu imparialitate i obiectivitate. Interesele private ale funcionarului
public pot include un beneficiu pentru sine sau pentru familia sa, pentru rudele
sale apropiate, pentru prieteni, pentru persoane sau organizaii cu care
funcionarul public a avut relaii politice sau de afaceri. Interesul personal se
poate referi i la orice datorii pe care funcionarul public le are fa de persoanele
enumerate mai sus.
Conform OECD2, conflictul de interese implic un conflict ntre datoria fa de
public i interesele personale ale unui oficial public. Conflictul de interese apare
atunci cnd interesele oficialului public ca persoan privat influeneaz sau ar
putea influena necorespunztor ndeplinirea obligaiilor i responsabilitilor
oficiale.
Vom analiza pe rnd prile componente ale acestei definiii:
1. Participarea la luarea unei decizii aa cum vom vedea mai jos, aceast condiie
este ndeplinit att atunci cnd decizia depinde exclusiv de voina oficialului
public n cauz, ct i atunci cnd aciunea oficialului public respectiv reprezint
doar o verig din procesul de luare a deciziei. Condiia este ndeplinit i atunci
cnd oficialul public este parte a unui organism colectiv care decide prin vot, iar
acesta particip la dezbateri i la vot.
2. Existena unui interes personal acesta poate fi reprezentat de un beneficiu
pe care oficialul public sau o persoan apropiat acestuia l obine ca urmare a
deciziei luate. Aadar, pentru a se afla ntr-un conflict de interese, oficialul public
trebuie s ia parte la luarea unei decizii care s i afecteze un interes personal.
1 Recommendation No. R (2000) 10 of the Committee of Ministers to Member
states on codes of conduct
for public officials, disponibil la adresa web https://wcd.coe.int/wcd/ViewDoc.jsp?
id=353945&Site=CM
2 Managing Conflict of Interest in the Public Service, disponibil la adresa web
http://www.oecd.org/dataoecd/17/23/33967052.pdf
5
Tipuri de conflicte de interese
Conflictul de interese poate fi de mai multe tipuri. Poate fi potenial n situaia n
care
un oficial are interese personale de natur s produc un conflict de interese dac
ar
trebui luat o decizie public.
Conflictul de interese potenial X este arhitectul ef al oraului ABC, iar fratele
su
este directorul unei mari companii de construcii.
Conflictul de interese actual apare n momentul n care oficialul este pus n situaia
de a lua o decizie care l-ar avantaja sau care ar avantaja un apropiat de-al su sau
un partener de afaceri.
Conflictul de interese actual - X este arhitectul ef al oraului ABC, iar compania
fratelui su a depus documentaia pentru obinerea unei autorizaii de construcie n
respectivul ora.
Al treilea tip de conflict de interese este cel consumat, n care oficialul public
particip
la luarea deciziei cu privire la care are un interes personal, nclcnd prevederile
legale.
Conflictul de interese consumat X, n calitatea sa de arhitect ef al oraului ABC,
a
semnat autorizaia de construcie solicitat de compania fratelui su
Ateptrile publicului privind conduita pe care oficialul public trebuie s o aib
variaz
n funcie de tipul concret de conflict de interese existent la un anumit moment.
Dac n
cazul conflictului de interese potenial conduita cerut oficialului este mai degrab
pe
exercitarea n mod transparent i echidistant a atribuiilor sale, n cazul conflictului
de
interese actual oficialul trebuie s se abin de la luarea oricror decizii,
informndui
superiorul ierarhic despre situaia aprut. Conflictul de interese consumat apare
n cazul n care oficialul nu s-a abinut de la luarea unei decizii n ipoteza unui
conflict
de interese actual i implic latura sancionatorie a reglementrii.

Care este procedura de discutare a proiectelor de decizie n edin de consiliu?

RSPUNS:
Conform art. 22 (1), chestiunile de pe ordinea de zi a edinei consiliului local
se examineaz de ctre acesta dac sunt nsoite de avizul sau raportul comisiei de
specialitate a consiliului i, dup caz, de raportul sau avizul primriei i/sau al
subdiviziunii de resort a serviciului public descentralizat, precum i de sinteza
recomandrilor recepionate n cadrul consultrii publice.
Dezbaterea problemelor se face n ordinea strict n care acestea sunt nscrise pe
ordinea de zi aprobat. Dezbaterea ncepe cu prezentarea succint de ctre raportor
a chestiunii nscrise pe ordinea de zi i a proiectului de decizie asupra ei.
Raportorul este, de regul, consilierul care a iniiat proiectul respectiv sau
primarul.
Preedintele edinei are dreptul s limiteze durata lurilor de cuvnt, n funcie
de obiectul dezbaterii. n acest scop, el poate propune consiliului spre aprobare
durata de timp ce va fi oferit fiecrui vorbitor, precum i durata total de
dezbatere a proiectului, cu excepia cazului cnd consiliul, la nceputul edinei, a
adoptat regulamentul de lucru al edinei consiliului.
n cadrul dezbaterii oricrei chestiuni de pe ordinea de zi a edinei consiliului,
consilierul i poate exprima opinia numai n cazul n care preedintele edinei i
ofer cuvntul. Consilierul este obligat ca n luarea sa de cuvnt s se refere
exclusiv la problema care formeaz obiectul dezbaterii.
Preedintele edinei permite oricnd unui consilier s se pronune la chestiunea
care l privete personal sau n chestiuni de procedur.51
Preedintele edinei poate propune ncheierea dezbaterii unor chestiuni puse n
discuia consiliului. Propunerea de ncheiere a dezbaterii se aprob cu votul
majoritii consilierilor prezeni.
Se interzice proliferarea de insulte sau calomnii la adresa consilierilor prezeni la
edin, precum i dialogul dintre vorbitori i persoanele aflate n sal.

Comunicarea in institutiile publice


Comunicarea poate fi formal definit_ ca orice proces prin care premisele
decizionale sunt transmise de la un membru
al unei institucii la altul. Comunicarea insoce_te activitatea instituciilor publice,
contribuind la realizarea in bune condiii a
acesteia. rta_irea de informacii de utilitate public_, cat _i mencinerea liantului
social.[1]
Comunicarea in institucii este un proces bilateral: el presupune atat transmiterea
ordinelor, informaciei _i sfaturilor la
un centru de decizie (adic_ un individ investit cu responsabilitatea de a lua decizii),
cat _i transmiterea deciziilor luate de la
acest centru in alte p_rci ale instituciei. Mai mult, este un proces care se
desf__oar_ in sus, in jos _i lateral in institucie.
Canalele de comunicare in instituciile publice pot fi de dou_ feluri: formale _i
informale. Prin canalele formale se
transmit fluxurile informacionale oficiale. Canalele informale de comunicare se
stabilesc in general intre persoane _i
grupuri informale. Acestea sunt formate din angajaci care au interese comune sau
afinit_ci. Informaciile transferate prin
aceste canale sunt neoficiale _i au un caracter personal sau general: ele nu sunt
verificate.
Comunicarea institucional_ este o comunicare extraorganizacional_ prin care
institucia din administracia public_
urm_re_te s_-_i int_reasc_ imaginea, s_ suscite in jurul ei un climat de incredere _i
simpatie din partea cet_cenilor.[2]
Comunicarea extern_ a instituciei publice contribuie la notorietatea _i imaginea
organizaciei in institucie.Ea indepline_te
atfel, totodat_ funccia de promovare a instituciei publice a statului _i a unit_cilor
administrativ-teritoriale.
Comunicarea cu rol de promovare reprezint_, in realitate, un caz aparte, pentru c_,
de_i literatura de specialitate o
considera f_r_ excepcie ca f_cand parte din comunicarea extern_, ea se desf__oar_
unilateral, dinspre institucia public_ c_tre
mediul exterior al acesteia. In aceast_ situacie, nu mai sunt membrii organismului
public cei care intrecin legatura cu
exteriorul, ci organizacia ca institucie. Ea d_ informacii despre serviciile care le
ofer_, incearc_ s_-i amelioreze imaginea de
ansamblu sau, pur si simplu, vrea s_ fac_ cunoscute _i s_-_i promoveze valorile.
[3]
Prin ins__i natura ei, administracia public_ depinde de comunicare:
- comunicarea intre diferitele niveluri ale administraciei publice;
- comunicarea pe acela_i nivel;
- comunicarea intre administracie _i executivul social;
- comunicarea intre administracie _i autoritatea politic_;
- comunicarea in mediul social;
Devine din ce in ce mai important_ atat pentru administracie, cat _i pentru cliencii
acesteia – contribuabili, cet_ceni,
grupuri de interese, autoritatea politic_ -, dezvoltarea canalelor de comunicare cu
“lumea de afaceri”.
Formele principale prin care se concretizeaz_ acest tip particular de comunicare
sunt:
publicitatea – prin mass-media sau prin propriile materiale publicitare;
sponsoriz_rile – financarea activit_cilor culturale sau sportive;
mecenatul – ajutor financiar sau logistic acordat arti_tilor, organizaciilor
umanitare sau non-profit;
articole care prezint_ organizacia in publicaciile de specialitate;
organizarea de standuri la targuri _i forumuri;
organizarea de zile ale porcilor deschise;
acciuni de consiliere _i ajutorare a altor institucii, similare (dar care in mod real nu
sunt concurenciale) prin deta_area
temporar_ de personal.
Exista a_adar, o multitudine de forme de promovare a imaginii, valorilor sau
serviciilor specifice instituciei publice.
Cea mai eficient_ _i mai ieftin_ form_ de promovare este ins_, cel mai adesea,
ignorat_. Ea se afl_ la indemana tuturor
funccionarilor _i const_ in reliefarea permanent_ a aspectelor pozitive ale
organismului public din care fac parte, cu ocazia
contactelor cu mediul extern, fie acestea personale sau profesionale. Ideea este c_
fiecare funccionar public i_i poate
asuma f_r_ probleme rolul de comunicator extern, mesajul s_u fiind centrat pe
seriozitatea, eficienca _i calitatea de care d_
dovada institucia. Acest lucru presupune ca funccionarul public s_ _tie ( ceea ce
cine de eficienca comunic_rii interne ), s_
cread_, (este vorba de coerenca dintre discursul pe care il afi_eaz_ _i acciunile sale
concrete), _i s_ vrea (adic_ s_ simt_ nevoia
s_ vorbeasc_ despre institucia de administracie public_, ceea ce trimite la ideea de
motivacie).
Comunicarea in instituciile publice se realizeaz_ prin:
comunicarea oral_ (verbal_) – de exemplu comunicarea dintre funccionar _i
cet_cean la ghi_eu sau la birou
comunicarea scris_
Instituciile din administracia public_ urm_resc ca, prin intermediul comunic_rii, s_
obcin_ urm_toarele facilit_ci:[4]
-identificarea- ce r_spunde nevoilor instituciilor administrative de a-_i asigura
notorietatea _i de a-_i face cunoscute
competencele;
-informarea – care urm_re_te s_ fac_ cunoscut_ corpului social acciunea
administrativ_;
-realizarea unei educacii sociale – ce corespunde, sub forma de sfaturi,
recomand_ri, rolului din ce in ce mai
important al instituciilor publice in cadrul viecii sociale.
Autoritatea public_ urm_re_te, prin comunicare, o relacie de proximitate cu
cet_ceanul; apropiindu-se de acesta _i intrand
Administratie Publica.ro
http://www.administratiepublica.ro Powered by PAM Design Generat: 25
September, 2012, 14:41
in dialog, ii cunoa_te cerincele, doleancele.[5]
In procesul de comunicare pot ap_rea urm_toarele bariere comunicacionale:
a) La nivelul emic_torului _i al receptorului:
- starea emocional_ a receptorului;
- rutina, care influenceaz_ receptivitatea;
- imaginea de sine a emic_torului _i a receptorului _i imaginea despre interlocutor;
- caracterizarea diferit_ a situaciei de comunicare de c_tre emic_tor _i receptor;
- lipsa atenciei in receptarea mesajului;
- concluzii gr_bite asupra mesajului;
- lipsa de interes a receptorului fac_ de mesaj;
- sentimentele _i intenciile participancilor la situacia de comunicare.
b) La nivel de limbaj:
- acelea_i cuvinte primesc sensuri diferite pentru persoane diferite, in special din
cauza diferencelor in planul preg_tirii
_i al experiencei;
- dificult_ci de exprimare; exprimarea cu stang_cie a mesajului de c_tre emic_tor;
- utilizarea de cuvinte sau expresii confuze.
c) La nivelul contextului:
- context fizic necorespunz_tor (poluare fonic_ ridicat_);
- suporci informacionali necorespunz_tori.
Diversitatea cauzelor care determin_ dificult_cile _i perturb_rile aferente
procesului de comunicare face obligatorie
existenca in cadrul respectivului sistem a posibilitacilor de reglare, de adaptare _i
de transformare[6]. Elementul central al
acestei regl_ri este reprezentat de feed-back, care ii permite receptorului ( de
exemplu, cet_ceanul) s_-_i emit_ reacciile, iar
emic_torul ( de exemplu, funccionarul public, purt_torul de cuvant al instituciei,
etc) s_ le inregistreze.
Abilitatea comunicatorului de a r_spunde adecvat feed-back-ului este determinant_
pentru eficienca comunic_rii.
Funcciile feed-back-ului sunt urm_toarele[7]:
a) funccia de control al incelegerii, al recept_rii in bune condicii a mesajului;
b) funccia de adaptare a mesajului la caracteristicile actorilor, la dificult_cile
intampinate sau alte evenimente care
presupun o modificare a concinutului sau a formei;
c) funccia de reglare social_ prin flexibilitatea rolurilor _i funcciilor indeplinite de
diver_i actori, in m_sur_ s_ faciliteze
incelegerea punctului de vedere al celuilalt;
d) funccia socio-afectiv_: feed-back-ul cre_te siguranca intern_ _i satisfaccia
actorilor.
Comunicarea interpersonal_ in administracia public_
Una dintre dificult_cile derul_rii unui proces de comunicare eficient este generat_
de disonanca cognitiv_. Aceasta
presupune selectarea surselor de informare in conformitate cu propriile convingeri
ale entitacilor implicate in transmiterea
sau receptarea mesajului comunicat.
Fenomenul disonancei cognitive este foarte obi_nuit in administracia public_.
Astfel, cand un grup se constituie pentru a
discuta diferite probleme, constat_m c_, de la _efii departamentelor, la ministere,
la directori generali, la secretari de stat,
etc, fiecare g_se_te grupul unde unde ceilalci au aceea_i viziune asupra
problemelor. Cand intalnirea incepe _i membrii
grupului i_i expun opiniile personale, ei aud propriile puncte de vedere prezentate
in cuvinte diferite _i pleac_ int_rici in
convingerile lor iniciale, care sunt asem_n_toare cu ale celorlalci.
In plus, _i in randul funccionarilor publici se manifest_ un mecanism psihologic
care accioneaz_ in sensul respingerii _i al
deform_rii informaciilor _i realit_cilor care nu sunt in concordanc_ cu propriile
convingeri.
De asemenea, pot fi identificate situacii in care funccionarii publici s-au dovedit
total opaci, nereceptivi fac_ de faptele
care le-au fost prezentate prin procesul de comunicare cet_cean-institucie de
administracie public_. Se intalnesc frecvent
situacii in care funccionarul ofer_ impresia c_ ascult_, de_i, in realitate, nu este
atent. Este doar politicos, r_manand lini_tit pan_ cand
ii vine randul s_ vorbeasc_, timp in care i_i trece in revist_ propriile argumente.
R_punsul s_u este, aproape in intregime, nepotrivit
cu cele spuse de vorbitorul anterior, ignorand complet punctele de vedere expuse
de cet_cean. Ca urmare, asemenea
respingere evident_ pune o problem_ real_ de comunicare _i trebuie recunoscut_
ca atare.[8]
Pentru reducerea influencei barierelor in comunicarea scris_, _i chiar inl_turarea
acestora, materialul informativ trebuie
elaborat in funccie de receptor.
Comunicarea extern_ a administraciei publice
Aflat_ intr-un contact permanent _i direct cu mediul social, institucia public_ preia
“_ocurile” provenite de
la acesta _i incearc_ s_ le r_spund_ prin inicierea, la nivel organizacional, a unor
demersuri orientate spre schimb_ri,
transform_ri, reechilibr_ri[9]. Pe de alt_ parte, orice transformare sau schimbare
este resimcit_ _i in exterior, administracia
influencand _i modeland, la randul ei, mediul social.
In cadrul proceselor de comunicare extern_ a administraciei publice este posibil s_
apar_ bariere comunicacionale:
intre diferitele institucii ale administraciei publice, din cauza gradului ridicat de
specializare a fiec_reia, neacord_rii
importancei cuvenite colabor_rii intre institucii;
Administratie Publica.ro
http://www.administratiepublica.ro Powered by PAM Design Generat: 25
September, 2012, 14:41
intre administracia public_ _i cet_ceni
Comunicarea intre institucia public_ _i cet_ceni
Comunicarea public_
Autorit_cile publice trebuie ca, prin intreaga lor activitate, s_ urm_reasc_
satisfacerea interesului general al populaciei, iar
instituciile administraciei publice au obligacia s_ se apropie de membrii
colectivit_cilor locale _i s_ mencin_ un contact
permanent cu ace_tia. In acest sens, administracia public_ trebuie s_ comunice, s_
fie deschis_ dialogului, s_ respecte _i s_ ia in
considerare cet_ceanul.
Instituciile administraciei publice recurg la comunicare in cadrul acciunilor
intreprinse sau al relaciilor pe care le
stabilesc.
Comunicarea public_ reprezint_ forma de comunicare ce insoce_te activitatea
instituciilor publice in vederea satisfacerii
interesului general. Mesajele transmise cuprind informacii de utilitate public_.
Astfel comunicarea public_ trebuie s_ fac_
cunoscute cet_cenilor existenca oraganizaciilor din sectorul public, modul de
funccionare _i atribuciile acestora, legalitatea
_i oportunitatea deciziilor adoptate. Totodat_, prin comunicarea public_ se
urm_re_te cunoa_terea nevoilor _i dorincelor
populaciei pentru ca instituciile publice, prin rolul _i atribuciile pe care le decin, s_
vin_ in intampinarea acestora, realizand
astfel un interes general.
Comunic_rii publice ii revine rolul de a convinge, c_ prin politicile institucionale
realizate, precum _i prin deciziile publice
adoptate, se urm_re_te un interes general, obcinandu-se astfel adeziunea
cet_cenilor.
Cet_ceanul trebuie s_ fie informat cu privire la existenca _i modul de funccionare a
serviciilor publice, trebuie ascultat
cand i_i exprim_ nemulcumirea, trebuie s_-i fie luate in considerare dorincele _i
nevoile.
In literatura de specialitate intalnim urm_toarele categorii de comunicare
public_[10]:
- comunicarea instituciei prezidenciale:
- comunicarea guvernamental_: a guvernului, ministerelor _i celorlalte structuri
subordonate guvernului;
- comunicarea parlamentar_;
- comunicarea organismelor publice, altele decat cele incluse in cadrul comunic_rii
guvernamentale, precum _i a
intreprinderilor de interes public;
De exemplu in cadrul instituciilor publice locale, comunicarea public_ are
urm_toarele forme:
- punerea la dispozicia cet_cenilor a informaciilor de interes local;
- prezentarea _i promovarea serviciilor publice oferite de colectivit_cile locale;
- promovarea instituciilor publice _i a colectivit_cilor teritoriale.
Cet_cenii vin in contact cu instituciile publice locale _i, ca urmare, au nevoie s_
_tie cum se adreseaz_ pentru satisfacerea
unui interes legitim, ce documente trebuie s_ completeze, ce proceduri trebuie s_
urmeze. Instituciilor publice locale le
revine obligacia de a pune la dispozicia publicului informacii cu caracter practic,
de natur_ s_ fac_ cunoscute cet_cenilor
regulile pe care trebuie s_ le respecte in demersurile lor, s_ le inlesneasc_ accesul
acestora in raport cu serviciile publice
locale.[11]
O relaie deschis, de parteneriat, va uura fluxul de informaii n ambele sensuri.
Iniciatorul acestei relacii trebuie s_ fie
institucia administrativ_, care are obligacia s_ caute modelele cele mai eficiente _i
specifice pentru realizarea feed-backului
_i pentru cunoa_terea resurselor locale.
Buna funcionare a comunicaiilor faciliteaz administrarea i controlul proceselor
de prestare, al operaiilor din care se compun diferitele procese i are un impact
puternic asupra comportamentului funcionarilor publici, a eficienei
oportunitii in interaciunile cu cele mai diverse categorii de ceteni.
Prin comunicaiile interne raional organizate i funcionale, personalul este n mod
continuu informat despre tot ceea ce se intampl n cadrul instituiei administrative.
Comunicaciile interne joac_ un rol important _i pe linia instruirii _i a
motiv_rii personalului, contribuind in acest fel la realizarea calit_cii prestaciilor _i
la o mai bun_ satisfacere a nevoilor _i
exigencelor cet_cenilor.[12]
Instituciile publice pot recurge la o palet_ larg_ de tehnici _i mijloace de
comunicare precum: publicacii, bro_uri
specializate, afi_aj, canale de televiziune, presa.
Comunicarea intre funccionarul public _i cet_cean
In procesul comunic_rii, relacia funccionar public-cet_ceni constituie substanc_ a
actului de administracie public_.Unit_cile
comunicacionale, respectiv funccionarul public (ca emic_tor) _i cet_ceanul (ca
receptor de mesaje) au obiective clare:
emic_torul i_i propune s_ informeze, s_ conving_, s_ indrume, s_ capteze
interesul, s_ fie eficient, iar receptorul se va str_dui s_ fie
atent, s_ inceleag_, s_ recin_.
Comunicarea cu cet_cenii se realizeaz_ prin: expuneri, activit_ci de informare,
dezbateri, sesiuni de comunic_ri, programe
de investigare, activit_ci cu caracter cultural-educativ, participare la concursuri,
publicacii proprii, afi_iere, transmiterea
prin forme scrise sau orale de informacii diverse spre _i dinspre structurile de
conducere _i de specialitate ale instituciilor
de administracie public_.
Liderii din administracia public_ trebuie s_ acorde o atencie deosebit_ antren_rii
funccionarilor publici in facilitarea
comunic_rii dintre ace_tia _i cet_ceni. In acest sens, putem identifica urm_toarele
sarcini:
- diagnosticarea problemelor;
- culegerea, verificarea _i diseminarea informaciilor;
Administratie Publica.ro
http://www.administratiepublica.ro Powered by PAM Design Generat: 25
September, 2012, 14:41
- trasmiterea rezultatelor evalu_rii informaciilor;
- rezolvarea conflictelor.
Pentru realizarea acestor sarcini, pot fi avute in vedere urm_toarele c_i de
rezolvare:
- ascultarea activ_;
- stimularea autoanaliz_rii problemelor;
- controlul tonului vocii;
- cultivarea intelegerii _i tolerancei;
- detensionarea atmosferei.
Parteneriatul interactiv funccionar public-cet_cean presupune circulacia
informaciei in ambele sensuri. Dincolo de
aspectele oficiale, institucionale, relacia funccionar public-cet_cean trebuie s_
concin_ o anumit_ doz_ de informacii.

Comunicarea este absolut esenial pentru organizare. Este evident c fr


comunicare nu poate fi organizare, cci atunci nu exist posibilitatea ca grupul s
influeneze comportamentul individului. Pe lang aceasta, disponibilitatea
anumitor tehnici de comunicare va determina, n mare parte, modul n care
funciile de luare a deciziilor pot i trebuie distribuite in instituie.
Din punct de vedere al legislaiei n vigoare, instituiilor publice le revine
responsabilitatea informrii cetenilor (informare exact i simpl), a primirii lor
n audien i a consultrii acestora n problemele care-i privesc.

1.Procesul decizional
Adoptarea unei decizii presupune parcurgerea unor etape, de la iniiere pn
la evaluare i formularea concluziilor. Aceste etape sunt:
1. Iniierea deciziei
2. Definirea obiectivului decizional i a mijloacelor de realizare a acestuia
3. Documentarea n vederea formulrii deciziei
4. Selectarea i analiza informaiilor culese
5. Conturarea i analiza alternativelor decizionale
6. Adoptarea deciziei
7. Urmrirea aplicrii i respectrii deciziei
8. Formularea concluziilor rezultate dup aplicarea deciziei
n cazul deciziei administrative, acest proces presupune elemente specifice
ce deriv din rolul i funciile administraiei publice. nainte de a aborda etapele
deliberrii propriu-zise ale procesului adoptrii deciziei administrative, trebuie s
artm c decizia administrativ presupune1:
stabilirea gradului de prioritate pe care l prezint problema i msura
n care se impune sau nu o intervenie;
gruparea problemelor asupra crora este util intervenia;
verificarea realitii, a caracterului i oportunitii problemei
respective (dac este o problem curent, de rutin sau de excepie).
Dup aceast etap prealabil deliberrii propriu-zise, etap care de fapt
nseamn determinarea obiectului deciziei ce urmeaz a fi luat, urmeaz etapele
propriu-zile, i anume:
A. Adunarea datelor (trebuie avut n vedere dac datele vizeaz situaia
trecut, prezent sau viitoare).
B. Selecionarea (filtrarea) i ordonarea (sistematizarea) datelor.
Cu acest prilej se stabilete:

a) ce probleme se reliefeaz;
b) dac sunt posibiliti de tratare distinct;
c) care sunt circumstanele problemei;
d) n ce ordine de urgen trebuie acionat;
e) dac avem elemente restrictive (disponibiliti fixe, acte normative n
vigoare etc.).
Ambele etape (A i B) le putem considera faze premergtoare ale elaborrii
deciziei.
C. Analiza datelor i faptelor (informaiilor). Cu acest prilej, se studiaz
toate influenele posibile asupra deciziei. n aceast etap se elaboreaz variante.
D. Deliberarea - o confruntare de idei n cadrul creia sunt scoase n
eviden avantajele i dezavantajele uneia sau alteia din soluiile posibile".
Pentru a se ajunge la un rezultat util, aceasta trebuie judicios organizat.

1
Alexandru Negoi, Drept administrativ, Ed. Sylvi, Bucureti, 1998, p.119-120; Ioan Alexandru, op.cit.1999, p.
482-485
Astfel, materialul pregtit pentru elaborarea deciziei, mpreun cu
propunerile prezentate, vor fi transmise n timp util membrilor organului de
decizie, pentru ca acetia s le poat analiza, spre a avea astfel posibilitatea de a se
pronuna atunci cnd vor fi supuse discuiei materialele respective.

E. Adoptarea / luarea deciziei este momentul manifestrii voinei


decidentului.
Ulterioare actului decizional, mai urmeaz:
F. Intrarea n vigoare
G. Aplicarea (executarea) deciziei administrative.

2.Initiaiva adoptrii deciziei administrative


Orice decizie presupune n prealabil existena unei iniiative, care s
declaneze aciunea n cauz. Iniiativa deciziei poate s aparin organului care o
va emite dar i altor factori interesai cum ar fi organe legiuitoare, organe ierarhic
superioare, organizaii ale cetenilor etc.
Astfel, o decizie administrativ poate fi iniiat de un alt organ al
administraiei publice. De asemenea, iniiativa adoptrii unei decizii administrative
poate veni i din partea diferitelor organizaii i asociatii nestatale sau chiar din
partea cetenilor, n mod individual.
Organul emitent nu este ns obligat s adopte decizia, dect numai n cazul
n care iniiativa adoptrii aparine unor organe fa de care este subordonat
organul ce va emite decizia. n alte situaii, initiativa nu reprezint dect o simpl
propunere, o sugestie care nu oblig organul emitent, acesta avnd deplina libertate
de a adopta sau nu decizia respectiv.
Iniiativa adoptrii deciziei administrative intervine n cazul n care se
constat existena unei nevoi sociale, pentru a crei satisfacere este necesar o
decizie administrativ. Odat manifestat iniiativa, urmeaz pregtirea proiectului
de decizie care implic o serie de operaiuni.

3. Definirea obiectivului decizional i a mijloacelor de realizare a acestuia


Orice deciziei administrativ intervine n vederea satisfacerii direct sau
indirect a unei necesiti sociale, astfel c, mai nti, este necesar s se stabileasc
n mod precis nevoia social ce trebuie satisfcut, precum i ce anume se impune
s se fac pentru satisfacerea acesteia, cu alte cuvinte, determinarea obiectivului de
nfptuit prin decizia care urmeaz s se adopte, precum i mijloacele de realizare.
Pe tot parcursul acestui proces, se va avea n vedere gradul de prioritate,
adic urgena satisfacerii unei anumite nevoi sociale. innd seama de aceasta,
indiferent de stadiul la care s-a ajuns n procesul elaborrii unei decizii
administrative, dac n acest timp se ivete o cerin social prioritar, ntr-o astfel
de situaie se suspend temporar elaborarea deciziei aflate n lucru, adic n curs de
elaborare i se acord prioritate deciziei legat de cerina urgent ce a intervenit i
care trebuie deci, satisfcut naintea altor cerine.
4. Documentarea n vederea formulrii deciziei
Adoptarea unei decizii administrative trebuie s se sprijine pe o serie de
date, informaii certe, realiste. Cu ct sunt mai complete i mai exacte acestea, cu
att decizia va fi mai realist i mai eficient, astfe c este necesar o ampl i
aprofundat documentare.
n etapa de documentare, trebuie culese o multitudine de date, de natur
diferit, cum sunt, de pild, informaiile care se refer la cele mai noi realizri ale
tiinei i tehnicii, ce trebuie avute n vedere pentru alegerea celor mai eficiente
mijloace de realizare a obiectivului stabilit.
O atenie de cea mai mare nsemntate n cadrul documentrii se va acorda
cunoaterii exacte a realitilor sociale. Aa dup cum am mai artat, dac aceast
cunoatere ofer date incomplete sau, mai grav, inexacte, rezultatul va fi adoptarea
unei decizii eronate, care nu va duce la rezolvarea adecvat a problemei n cauz.
Documentarea se realizeaz prin cercetarea unor lucrri tiinifice,
statistici, rapoarte, procese-verbale, dri de seam, anchete etc., prin analiza
deciziilor adoptate n situaii apropiate. Un rol important n etapa de documentare
l joac subsistemul informaiilor al organizaiilor publice i existena i utilizarea
noilor tehnologii.
5. Selectarea i analiza informaiilor culese
Teoretic, etapa de documentare trebuie s ofere un volum amplu de
informaii, astfel c este necesar selectarea i interpretarea acestora. Operaiile
menionate sunt necesare deoarece nu toate informaiile obinute prezint
aceeai nsemntate pentru decizia ce va fi adoptat. Vor fi reinute, cu precdere,
acele date care s asigure o eficien sporit, obinerea de rezultate maxime cu
cheltuieli minime, n condiiile satisfacerii depline i optime a cerinei sociale care
a generat decizia ce urmeaz a se adopta.
Informaiile obinute, pot fi ordonate dupa anumite repere:
obiect-structur; cu ajutorul acestui reper se stabilete conturul teoretic al
fenomenului cercetat.
posturi de lucru; dup acest reper se precizeaz posturile funcionarilor i
competenele lor.
documente i poziii; acest reper presupune analiza documentelor utilizate
n procesul de adoptare a deciziei.
circuitul administrativ; ofer posibilitatea observrii evoluiei faptului
administrativ.
mijloace materiale folosite; se cerceteaz ntreg echipamentul folosit.

6. Conturarea i analiza alternativelor decizionale


Informaiile culese, selectate i analizate trebuie s conduc la formularea
unor soluii, variante decizionale pentru atingerea obiectivului propus. De
asemenea, este necesar precizarea pentru fiecare variant decizionale a costurilor,
resurselor necesare punerii n practic precum i o evaluare a efectelor aplicrii
fiecreia.

7. Adoptarea deciziei
Cunoscute fiind scopul i obiectivul ce trebuie nfptuite, precum i
informaiile culese, selectate i interpretate, se trece la adoptarea propriu-zis a
deciziei. Adoptarea deciziei reprezint un proces raional de gndire, nelegere,
alegere dintre variantele decizionale formulate n etapa anterioar a opiunii
considerate ca fiind optim pentru atingerea obiectivului decizional.
Dup unii autori2 etapa adoptrii se poate diviza, n cazul organelor
colegiale, n cel puin 3 faze: dezbaterea, deliberarea i votarea. Etapa adoptrii
este guvernat de importante formaliti procedurale concomitente adoptrii
deciziei i ulterioare adoptrii acesteia, necesare asigurrii valabilitii ei sau
punerii n executare.
- Dezbaterea - activitate de evaluare a propunerilor cuprinse ntr-un proiect
de act n baza unei confruntri de idei n cadrul creia se evideniaz avantajele i
dezavantajele soluiilor preconizate. Forma organizatoric a dezbaterii n cadrul
organelor colegiale este edina (adunare general, sesiune) care reprezint o
reuniune de dou sau mai multe persoane ce alctuiesc mpreun un organ i a
cror reunire are un anumit scop.
Dezbaterile, deoarece evalueaz i studiaz variantele decizionale revin
decidentului. O metod folosit const n critica organizat a alternativelor care are
n vedere formularea motivelor care justific decizia de ctre un colectiv i
elaborarea argumentelor mpotriva acestuia de ctre alt colectiv. Astfel, n timpul
deliberrii se apreciaz argumentele pro i contra, procedndu-se la analiza critic
a proiectului de decizie. n cazul n care se propun pentru rezolvarea aceleiai
probleme, soluii total diferite, nseamn c obiectivul decizional nu a fost clar
definit, documentarea este nesatisfctoare s-au au intervenit elemente extralogice
(sentimente, interese personale, slaba participare i pregtire a membrilor
organismului colegial etc.).
- Deliberarea - n cazul organelor colegiale fiecare participant la dezbatere
opteaz din considerente specifice, asupra unui proiect sau variante i asupra unor
amendamente. Procedura de deliberare a fiecrui participant difer n ceea ce
privete structura demonstraiei sale, alegerea i ordonarea argumentelor, modul i
momentul de prezentare. Alegerea unei variante din mai multe, are loc n baza unei

2
Mihai T. Oroveanu, Tratat de tiina administraiei, Ed. Cerma, Bucureti, 1996, p. 395-398
aprecieri comparative a variantelor propuse sub aspectul diferiilor factori,
indicatori de eficien, prin aprecierea unor efecte posibile ca apariie etc., dar cu
respectarea cadrului legal care delimiteaz posibilitile de opiune.
Metoda deliberrii urmrete sistematizarea dezbaterii pentru a se ajunge la
o concluzie. Elementele comune oricrei deliberri sunt:
1. delimitarea ntinderii analizei i identificarea normelor tiinifice sau
tehnice ce urmeaz a fi respectate i aplicate n materia ce face obiectul
proiectului de decizie;
2. stabilirea procedurii legale de deliberare sau precizarea acesteia de
comun acord, dac nu este prevzut n acte normative
3. determinarea metodelor folosite pentru culegerea cunotinelor tiinifice
necesare;
4. utilizarea unei tehnologii adecvate deliberrii.
Ca orice activitate uman deliberarea trebuie organizat. Astfel, materialul
pregtit pentru elaborarea deciziei, mpreun cu propunerile prezentate, vor fi
transmise n timp util membrilor organului de decizie, pentru ca acetia s le
poat analiza, spre a avea astfel posibilitatea de a se pronuna atunci cnd vor fi
supuse discuiei materialele respective. n cadrul deliberrii, membrii organului de
decizie i vor exprima prerea n legtur cu propunerile prezentate privind
proiectul viitoarei decizii.
Libertatea exprimrii opiniei poate fi realizat prin metode tiinifice precum
metoda Delphi, denumit i ancheta iterativ i metoda brainstorming, asaltul de
idei ce urmrete obinerea ct mai multor preri.
Normele ce asigur eficiena deliberrilor sunt:
precizarea exact a ordanii de zi
selecionarea judicioas a participanilor
formularea clar i sintetic a problemei analizate
stimularea emiterii de preri
consemnarea exact a prerilor consemnate
- Votarea - reprezint operaiunea prin care se manifest cu efecte juridice
voina organului colegial prin adoptarea actului juridic. Voina pe care o cuprinde
decizia se manifest n realizarea puterii de stat i se afl numai la nivelul
persoanelor care au un drept de vot deliberativ i nu un drept de vor consultativ sau
care sunt lipsite de acest drept.
Evaluarea i alegerea variantei decizionale presupun definirea unor criterii
concrete. Uneori se folosete tehnica arborelui de luare a deciziei, al crui nume se
datoreaz reprezentrii sale grafice sub forma unui arbore stilizat.
Pentru ca decizia administrativ s fie legal, ea trebuie, n primul rnd, s
fie emis de ctre autoritatea administrativ competent, adic de ctre autoritatea
creia legea i confer dreptul i, totodat, n anumite cazuri, obligaia de a adopta
acea decizie administrativ. Problema competenei privete nu numai autoritatea de
la care eman decizia, ci i persoana din cadrul acelei autoriti, funcionarul care
pregtete decizia.
Totodat, decizia administrativ trebuie s fie n conformitate cu legea, ea
fiind emis tocmai pe baza i n vederea executrii legii. Termenul de lege, n acest
context, trebuie privit n sensul su larg. n afar de legea adoptat de ctre
Parlament, deciziile administrative trebuie s respecte i s execute dispoziiile
coninute n toate actele date n baza legii.
De asemenea, la adoptarea deciziilor administrative trebuie respectate
condiiile de form i de procedur prescrise de lege pentru emiterea lor.
Nerespectarea acestor condiii duce la neluarea n considerare a acelor decizii. Aa
de exemplu, dac un act administrativ nu poart semntura persoanei competente
sau tampila organului emitent, acel act nu este considerat valabil.
n ceea ce privete procedura emiterii, legea poate stabili i cerina anumitor
avize pentru emiterea unui act administrativ, date de ctre alte organe dect organul
emitent. Avizele sunt opinii pe care o autoritate a administraiei publice le solicit
altor organe ale administraiei publice ntr-o problem sau n mai multe probleme
pentru a se informa i a decide n cunotin de cauz3.

3
n acest sens a se vedea T. Drganu, Actele de drept administrativ, Ed. tiinific, Bucureti, 1959, p. 123
Avizele se clasific n trei categorii:
- facultative, situaie n care autoritatea emitent are libertatea s solicite sau
s nu solicite acel aviz;
-consultative, situaie n care autoritatea emitent este obligat s solicite
avizul, n absena cruia nu poate emite actul administrativ, dar nu este obligat s
urmeze avizul acordat, putnd s adopte alt soluie dect cea coninut n aviz;
-conforme, cnd autoritatea emitent este obligat s solicite avizul i,
totodat, s in seama de avizul solicitat la emiterea actului pentru care a fost dat,
adic s emit actul n sensul avizului dat.
Valabilitatea actelor administrative este condiionat i de modul propriu-zis
de adoptare a acestora, de pild, n cazul autoritilor colegiale. n unele cazuri,
spre exemplu, pentru validitatea actului administrativ este necesar votul afirmativ
a jumtate plus unu din numrul membrilor autoritii. Dac nu se ntrunete acest
numr, actul nu poate fi adoptat. Prin lege se pot stabili i alte proporii pentru
adoptarea de acte administrative.
Prin lege, se mai poate stabili pentru anumite acte administrative o form scris
precis determinat, avnd un coninut formal prestabilit, obligatoriu, ca de exemplu, n
situaia privind crile de identitate, paapoartele, diplomele, adeverinele, certificatele
medicale etc., ori se poate cere traducerea lor ntr-o limb strin.
Mai este posibil situaia ca, dup adoptare, un act administrativ s necesite
ndeplinirea unor formaliti procedurale. Astfel, n anumite situaii, se cere
aprobarea actului administrativ de ctre organul superior celui emitent, fr de care
acel act nu este valabil4.

8. Urmrirea aplicrii i respectrii deciziei


Dup ce a fost adoptat, decizia administrativ trebuie executat, trebuie pus n
aplicare. Orict de bun ar fi o decizie, dac ea nu este executat sau este defectuos
executat, ntreaga munc depus anterior pentru elaborarea deciziei se irosete.

4
A se vedea i T. Drganu, Actele administrative i faptele asimilate lor supuse controlului judectoresc, potrivit
Legii nr.1/1967, Ed. Dacia, Cluj, 1970, p. 97.
De reinut faptul c, dup adoptarea ei de ctre organul emitent, decizia
administrativ devine obligatorie. Astfel nct, n caz de neexecutare, pot fi
aplicate sanciunile prevzute de lege celor care se fac vinovai de neexecutare.n
vederea executrii, organele administraiei publice adopt o serie de msuri
organizatorice, privind mobilizarea i utilizarea mijloacelor materiale, financiare i
umane necesare executrii. Cu ct mai bine este organizat executarea, cu att se
nfptuiete mai deplin scopul deciziei respective.
Principiul organizrii tiintifice, care se aplic n ntreaga activitate a
organelor administraiei publice, nu trebuie s lipseasc nici din procesul de
executare a deciziei administrative. Este necesar ca toate aciunile privind
executarea deciziilor administrative s fie integrate ntr-un sistem organizat, fiecare
aciune avnd un rol bine determinat n procesul executrii.
Un element deosebit de important al executrii este oportunitatea acesteia. Aa
cum artam mai nainte, o ntrziere n executare poate avea uneori consecine
deosebit de grave, de natur s aib ca rezultat chiar imposibilitatea executrii. Ca
s se poat realiza n condiii optime scopul urmrit prin decizia administrativ,
aceasta trebuie executat la momentul oportun, adic nici prea trziu, cnd decizia
devine inutil, dar nici prea devreme, cnd nc nu sunt ntrunite toate condiiile
pentru cea mai bun executare.
Decizia administrativ poate fi executat direct de ctre organul administraiei
publice, dar aceasta poate fi executat i de ctre o organizaie nestatal sau
chiar de ctre ceteni, n mod individual.
n procesul de executare, trebuie s se in seama cu strictee de competena
fiecrui organ n parte, n aa fel nct s se evite suprapunerile i
paralelismele, fapt care ar putea avea efecte negative n ceea ce privete executarea
deciziei.

Totodat, se impune s se exercite un control riguros i permanent asupra


modului cum este executat decizia administrativ, spre a se evita eventualele
abateri, ntrzieri, chiar incorectitudini.
Controlul ese necesar i pentru a se verifica n ce msur decizia corespunde
situaiei de fapt, spre a se putea interveni la timp cu corectrile de rigoare.
Aceasta cu att mai mult cu ct n faza de executare a deciziilor administrative pot
s fie puse n luinin o serie de elemente.

9. Formularea concluziilor rezultate dup aplicarea deciziei


n procesul executrii deciziilor administrative, este posibil s se constate c o
decizie nu reuete s ofere cea mai bun rezolvare problemelor care au generat-o.
ntr-o asemenea situaie, organul administraiei publice o poate modifica sau chiar
anula printr-o alt decizie, care s corespund acelei mprej urri.

Astfel, acesta poate invedera fie c scopul i obiectivul nu au fost bine stabilite,
nu corespundeau unei cerine sociale reale, fie c modul de realizare a scopului i
obiectivului, mijloacele alese sau felul cum s-a efectuat executarea au prezentat
deficiene, ceea ce a avut urmri negative n ceea ce privete nevoile sociale ce
trebuiau satisfcute.
Executarea unei decizii administrative poate scoate la iveal aspecte noi ale
realitilor sociale, care vor trebui avute n vedere de ctre organele legislative, n
vederea stabilirii de noi valori politice, care vor antrena alte decizii administrative.
n procesul executrii, se poate invedera faptul c obiectivul n cauz ar fi putut
fi realizat cu alte mijloace, mai ieftine i mai eficiente, ntr-un timp mai scurt etc.
Toate acestea vor constitui o util experien pentru organele administraiei
publice, atunci cnd acestea vor adopta alte decizii.
De asemenea, concluzii importante se pot desprinde n legtur cu faptul dac
procedura folosit a fost cea mai bine aleas, dac nu a fost cumva prea complicat
sau prea lent, dac nu s-au fcut cheltuieli prea mari cu operaiile de documentare,
dac timpul i personalul au fost utilizai n mod raional i eficient etc., fapte de
natur s ndemne organele administraiei publice la o mai profund reflecie i la
adoptarea msurilor necesare pentru ridicarea eficienei activitii administrative.
Totodat, se desprind concluzii privind faptul dac cel care a decis era cel mai
indicat s fac aceasta. Trebuie s se urmreasc ca acordarea dreptului de decizie
s constituie un stimulent pentru persoanele din administraie, sporindu-le
interesul, iniiativa i rspunderea pentru activitatea pe care o desfoar.

Pe de alt parte, este necesar s se analizeze dac cel care a decis era cel mai
aproape de problema care a fcut obiectul deciziei, apropiere care s-i permit o
cunoatere deplin, complet i aprofundat a realitilor sociale, de natur s
asigure adoptarea celei mai adecvate soluii.

Instituiile publice reprezint ansamblul structurilor organizate, create n societate


pentru
gestionarea afacerilor publice. Instituiile publice, n sensul birocratic pe care l au
n ziua de
astzi, reprezint singurul mod de organizare socialeconomic
a statului care poate face fa
provocrilor modernitii (numrul mare al populaiei, diversitatea i complexitatea
nevoilor
umane ce se cer satisfcute). Obiectivul unei instituii publice este servirea
interesului public.
Comunicarea eficient este unul dintre instrumentele strategiilor de schimbare a
organizaiei. Ea poate contribui la ajustarea atitudinilor, a modului de a privi
lucrurile i la schimbarea comportamentelor. Misiunea i obiectivele comunicrii
manageriale sunt strns corelate cu schimbarea organizaional i cu caracteristicile
mediului n care funcioneaz autoritatea. Relaiile publice sunt n esen activiti
de comunicare. Dac relaiile
publice sunt managementul comunicrii dintre o organizaie i publicul sau pe baza
interesului
public, managerul eficient de relaii publice trebuie s fie n permanent contact cu
publicul
organizaiei, s fie capabil s diferenieze n orice moment necesitile de
comunicare ale
12
acestora, s formuleze i s transmit mesaje n funcie de caracteristicile fiecruia
dintre ele i s urmreasc reacia lor la primirea fiecruia dintre mesaje.

Un rol deosebit n procesul de comunicare partenerial n relaii de lucru i


interpersonale a membrilor consiliilor locale revine Legii privind codul de conduit
a funcionarului public nr. 25-XVI din 22.02.2008 i Legii cu privire la conflictul
de interese
Comunicarea extern pres, grup int, factori interesai
Comunicarea extern va fi coordonat de ctre Managerul de proiect, cu respectarea formatelor
i cerinelor de informare i publicitate conform Manualulului de Identitate Vizual POSDRU i
n conformitate cu identitatea vizual a proiectului.
Toate comunicrile vor fi transmise spre aprobare i avizare ctre echipa de management.
Comunicrile externe vor fi strict oficiale i nregistrate corespunztor de ctre personalul
administrativ de la nivelul Universitatii Spiru Haret n registrul intrri-ieiri al proiectului.

http://it.scribd.com/doc/29600189/Perfectionarea-comunicarii-organizationale

Motto:
In slujba cetateanului, in slujba comunitatiii... Mai aproape de om, mai aproape de necesitatile
lui...

Aspecte privind comunicarea si transparenta decizionala in institutia publica


analizata

3.1 prezentarea activitatii de relatii publice,particularitati de organizare

SCOP: o interfata ntre administratia locala si cetatenii.

DOMENIU: Un instrument activ si eficient n cazul relatiilor cu factorii de interes, cetatenii,


institutii, inclusiv diferite compartimente ale Primariei Sector 6; unele grupuri specifice sau
categorii de persoane (tineri, barbati, batrni sau femei), un cartier, sau chiar ntreaga comunitate.
DOCUMENTE DE REFERIN:

Manualul Calitatii cod MC - Pr6 - ISO 9001

Proceduri Generale cod Pr6 - PG - 4.2.3. Controlul Documentelor

cod Pr6 - PG - 4.2.4. Controlul nregistrarilor

Proceduri Generale Operationale cod Pr6 - POG - 7.5. Controlul Proceselor

Standard SR - ISO 10011 : 1993 Ghid pentru auditarea sistemelor calitatii

O.U.G. nr.85/2001

H.G. nr.400/2003;

DESCRIEREA PROCEDURII:

Asigura consultanta si ndruma acesti factori de interes sa depuna cereri, serviciile oferite
fiind informatii, sprijin, formulare, persoane de contact, ct si solutii urgente si viabile atunci
cnd situatia o cere.

Prin crearea acestui birou s-a dorit asigurarea unei interfete ntre administratia locala si cetateni,
procuparea directa constnd n a raspunde la ntrebarile cetatenilor, ca si nevoilor acestora cu
privire la serviciile publice descentralizate si deconcentrate, formndu-se n acest sens o legatura
interactiva cu publicul.

Asigura consultanta despre:

organizarea adunarilor generale n cadrul asociatiilor de proprietari;

consituirea asocia 14314p153o ;iilor de proprietari ce functioneaza pe raza Sectorului 6;

participa la adunarile generale;

ndruma asociatiile de proprietari pentru rezolvarea cerintelor n raport cu regiile furnizoare de


servicii si alti terti;

rezolva sesizarile si reclamatiile cetatenilor legate de problematica asociatiilor de proprietari;

furnizeaza informatii catre public cu privire la serviciile oferite de compartimentele existente


n cadrul Primariei Sector 6;

organizeaza si participa la ntnirile dintre cetatenii sectorului 6, Primar si alti factori de


conducere din cadrul Consiliului Local, dintre consilieri si acestia, invitati din partea regiilor
furnizoare de servicii, pentru rezolvarea unor probleme de interes comun;

avnd n vedere atributiile Administratiei Publice Locale n domeniul ndrumarii si asa cum
prevede legislatia actuala, atestarea administratorilor imobiliari, s-a considerat ca printr-o
colaborare cu alte institutii se vine n srpijinul asociatiilor de proprietari, respectiv proprietarii,
un segment ce nu poate fi ignorat n cadrul politicii de reforma a societatii actuale materializat n
peste 1600 asociatii de proprietari ce functioneaza pe raza sectorului 6;
a elaborat mpreuna cu Biroul de Relatii cu Asociatiile de Proprietari, proiectul privind
hotarrea si regulamentul de organizare si desfasurare a examenului pentru atestarea
administratorilor de imobile;

evenimente ale comunitatii care au loc n mod regulat (ntlniri pe cartiere, cu cetatenii, cu
comitele consultative cetatenesti, cu presedintii si administratorii asociatiilor de proprietari),
mobilizndu-se n acest sens cetatenii sectorului 6 sau n anumite perioade ale anului, conform
unor regulamente si/sau decizii(disozitii) locale: campania privind curatenia, Ziua Europei, sau la
anumite intervale de timp;

programe derulate de Primarie sau parteneriat cu alte institutii sau organizatii ex.: programul
de colectare a deseurilor, programul de dezapezire;

tine legatura cu Statul Major de Aparare Civila n vederea aducerii la ndeplinirea sarcinilor ce
revin Consiliului Local n conformitate cu legislatia n vigoare;

participa efectiv la actiunile cu caracter social n cadrul Primariei Sector 6;

ntocmeste materiale, informari sau situatii pe diverse domenii solicitate de catre Primar sau
Consiliul Local;

participa la pregatirea si organizarea si desfasurarea alegerilor, duce la ndeplinire orice alte


atributii prevazute de lege sau ncredintate de Primar si Consiliul Local.

Cetateanul vine la birou solicitnd relatii cu privire la serviciile oferite de acest compartiment
sau compartimentele existente n cadrul Primariei Sector 6.

Se consulta legislatia si se ndruma factorii de interes sa depuna cereri, formulare sau sa ia


legatura direct cu anumite persoane de contact competente n solutionarea cazurilor n speta.

Sesizarile si reclamatiile cetatenilor se rezolva prin raspuns dat n scris catre petitionar. Dupa
caz, se fac deplasari pe teren pentru verificarea sesizarilor nregistrate.

Se colaboreaza cu alte compartimente abilitate din aparatul propriu pentru rezolvarea ct mai
eficienta a celor solicitate.

Se elaboreaza proiecte n urma carora se emit dispozitii, hotarari, regulamente.

Se asigura consultanta si ndrumare prin informarea factorilor de interes (att scris, ct si


verbal), solutii urgente si viabile, atunci cnd situatia o cere, consultndu-se n acest sens
legislatia n vigoare (Monitorul Oficial, Legis).

n cazul alegerilor locale, parlamentare, prezidentiale si dupa caz referendum:

- se ntocmesc listele electorale permanente si/sau speciale pentru cetatenii domiciliati pe


raza sectorului 6, pe strazi, imobile si circumscriptii electorale;

- anual se actualizeaza listele electorale radiind persoanele decedate, cele care si-au pierdut
cetatenia romna si/sau cele care si-au pierdut drepturile electorale.

RESPONSABILITI:
Reprezentantul A.C.

urmareste ca Sistemul de Management al Calitatii, implementat n cadrul BRC sa


functioneze n conformitate cu prevederile procedurilor de lucru si ale documentelor de referinta;

raporteaza reprezentantului Managementului pentru Asigurarea Calitatii despre


functionarea sistemului calitatii n vederea analizei si pentru a servi ca baza pentru mbunatatirea
functionarii sistemului;

propune masuri preventive pentru evitarea sincopelor n functionarea Sistemului de


Management al Calitatii la nivelul biroului.

Personal de executie

participa la examenele de atestare ale administraotrilor de imobile,conform prevederilor


O.U.G. nr.85/2001si H.G. nr.400/2003;

controleaza modul de rezolvare a cererilor cetatenilor;

coordoneaza si conduce orice alta actiune primita pe cale ierarhic

tine legatura cu serviciile si birourile din cadrul Primariei pentru rezolvarea cererilor si
sesizarilor primite din partea cetatenilor;

participa la evenimentele ce au loc n mod regulat sau n anumite perioade cu Comitetele


Consultative Cetatenesti, cu presedintii si administratorii de imobile sau la anumite programe
derulate de Primarie sau n parteneriat cu alte institutii sau organizatii;

ntocmeste materiale, informari sau rapoarte pe diverse domenii solicitate de catre Primar sau
Consiliul Local;

participa la pregatirea, organizarea si desfasurarea alegerilor locale, parlamentare,


prezidentiale, referendum;

seful Biroului

coordoneaza activitatea Biroului Relatii cu Cetatenii

participa la examenele de atestare ale administraotrilor de imobile,conform prevederilor


O.U.G. nr.85/2001si H.G. nr.400/2003;

controleaza modul de rezolvare a cererilor cetatenilor;

coordoneaza si conduce orice alta actiune primita pe cale ierarhica

tine legatura cu serviciile si birourile din cadrul Primariei pentru rezolvarea cererilor si
sesizarilor primite din partea cetatenilor;

participa la evenimentele ce au loc n mod regulat sau n anumite perioade cu Comitetele


Consultative Cetatenesti, cu presedintii si administratorii de imobile sau la anumite programe
derulate de Primarie sau n parteneriat cu alte institutii sau organizatii;
ntocmeste materiale, informari sau rapoarte pe diverse domenii solicitate de catre Primar sau
Consiliul Local;

participa la pregatirea, organizarea si desfasurarea alegerilor locale, parlamentare,


prezidentiale, referendum;

3.2. particularitati ale procesului de comunicare interne si externe in institutia publica

Particularitati ale procesului de comunicare interna

Principiile de rationalizare a structurii organizatorice sunt :

. principiul suprematiei obiectivelor

. principiul unitatii de decizie si actiune

. principiul apropierii managementului de executie (reducerea nr de niveluri ierarhice)

. principiul permanentei managementului (pt fiecare post de management trebuie sa fie


prevazuta o persoana care sa poata inlocui titularul sau)

. principiul interdependentei minime- definirea obiectivelor, competentelor,


responsabilitatilor trebuie formulata astfel incat sa se reduca la minimum dependenta dintre el.Cu
cat dependenta dintre posturi si compartimente este mai mare, cu atat sarcinile, competentele si
responsabilitatile sunt mai dispersate, conlucrarea mai confuza si autoritatea mai diluata

. principiul economiei de comunicatii -volumul prea mare de informatii care parcurg


circuitele informationale

. principiul definirii armonizate a posturilor si functiilor

. principiul concordantei cerintelor postului cu caracteristicile titularului

. principiul instituirii unor echipe intercopartimentale

. principiul determinarii variantei optime (structura organizatori- catrebuie elaborata in mai


multe variante)

. principiul reprezentarii structurii (prin organigrama)

Particularitati ale relatiilor publice-extern

Directia relatii publice si informare are ca obiect de activitate asigurarea legaturii intre Primarul
General, Viceprimari, Secretarul general al Primariei sector 6, compartimentele din structura
organizatorica a Primariei sector 6 si institutiile administratiei publice centrale, , alte unitati,
cetateni etc. pentru informarea si solutionarea problemelor ce sunt de competenta Primariei
sector 6. Indeplineste atributiile ce decurg din aplicarea Ordonantei 27/2002 privind
reglementarea activitatii de solutionare a petitiilor, aplicarea Legii nr.544/2001 privind liberul
acces la informatiile de interes public si raspunde de relatia cu societatea civila, conform Legii
nr. 52/2003 privind transpareanta decizionala in administratia publica.
In vederea indeplinirii obiectului de activitate se stabilesc relatii de cooperare (colaboreaza) cu
toate compartimentele din structura organizatorica a Primariei sector 6, precum si cu institutii ale
administratiei centrale, locale, agenti economici, Guvernul Romaniei, Institutia avocatul
poporului, Presedintie, serviciile mass- media etc.

I. Centrul de Informare si Documentare pentru Relatii cu Cetatenii

Este organizat ca serviciu si are urmatoarele compartimente:

1. Registratura Generala

. Primeste petitiile cetatenilor (cereri, reclamatii, sugestii, etc.) si le inregistreaza pe tipuri


de probleme;

. Clasifica documentele pe tipuri de probleme;

. Verifica documentatia cetatenilor conform bazei de date existenta in Centrul de Informare


si Documentare pentru Relatii cu Cetatenii si daca aceasta este completa, o inregistreaza. Daca
documentatia este incompleta, aceasta este returnata petentului in vederea completarii;

. Elibereaza un bon care contine: numar de inregistrare, data, numele petentului, adresa si
telefonul la care poate fi contactat pentru eventuale completari si nelmauriri in legatura cu cele
solicitate;

. Informeaza referitor la stadiul unei lucrari si solicita lamuririle necesare de la


compartimentele de specialitate din cadrul Primariei sector 6;

. Informeaza cetatenii privind diverse tipuri de probleme legate de activitatea Primariei


sector 6 si a altor institutii publice aflate in subordinea C.G.M.B.;

. Transmite catre compartimentele de specialitate din cadrul Primariei sector 6lucrarile


centralizate, printr-un curier;

. Primeste si elibereaza raspunsurile transmise de compartimentele de specialitate din


cadrul Primariei sector 6;

. Aduce la cunostinta conducerii propunerile si sesizarile cetatenilor in vederea unei bune


functionari a Primariei sector 6;

. Urmareste solutionarea si redactarea, in termenul legal, a raspunsurilor elaborate de


directiile de specialitate ale Primariei sector 6, catre petenti.

. Intocmeste lunar un raport privind situatia lucrarilor scadente la nivelul Primariei sector 6
pe care il inainteaza Primarului . Raspunde de cunosterea si aplicarea legislatiei din domeniul
lor de activitate;

. Indeplineste si alte sarcini dispuse de conducerea directiei si a Primariei sector 6

2. Compartimentul pentru aplicarea Legii 544

Compartimentul pentru aplicarea Legii 544 are doua componente: Ghiseul de informatii si Punct
de informare-documentare. Printre activitatile acestuia se numara:
. Furnizarea, verbala de informatii de interes public legate de activitatea Primariei sector 6i
si a altor institutii publice aflate in subordinea C.G.M.B.(prin Ghiseul de Informatii) cetatenilor;

. Pune la dispozitia cetatenilor, in vederea consultarii, documente ce contin informatii de


interes public, prin Punctul de Informare-Documentare(ex.: Hotarari ale C.G.M.B., Dispozitii ale
Primarului);

. Solicita de la compartimentele de specialitate din Primariei sector 6, prin telefon,


lamuririle necesare asupra unor probleme neclare ridicate de cetateni, prin Ghiseul de Informatii;

. Ofera cetatenilor care telefoneaza la Centrul de Informare si Documentare pentru Relatii


cu Cetatenii, informatii de interes public, in masura in care acestea sunt de competenta Primariei
sector 6 si pot fi furnizate telefonic;

. In cazul in care informatia de interes public solicitata se acorda la cerere, indruma


cetatenii catre Registratura Generala a Primariei sector 6.

. Raspunde solicitarilor de informatii de interes public venite pe site-ul Primariei.

. Raspunde de cunosterea si aplicarea legislatiei din domeniul lor de activitate.

. Indeplineste si alte sarcini dispuse de conducerea directiei si a Primariei sector 6

II. Serviciul pentru Relatia cu Mass-Media si Audiente

1. Compartimentul Audiente

. Organizeaza inscrierea in audiente la Primarul ,Viceprimari si Secretarul general al


municipiului Bucuresti;

. Pregateste materialele pentru audiente in functie de cererile depuse si inregistrate;

. Participa la audiente si intocmeste procesul verbal;

. Comunica raspunsurile catre cetateni in termenele stabilite de prevederile legale in


vigoare;

. Urmareste solutionarea solicitarilor adresate de catre petenti in timpul audientei si


intocmeste un raport privind rezolvarea acestora;

. Primeste solicitarile cetatenilor venite prin posta pe adresa P.M.B., le analizeaza si, daca
sunt de competenta Directiei Relatii Publice si Informare, elaboreaza si trimite raspunsul
petentului in termenul prevazut de lege, iar daca solicitarea este de competenta altei directii,
transmite petitia la compartimentul de specialitate;

. Raspunde de cunosterea si aplicarea legislatiei din domeniul lor de activitate;

. Indeplineste si alte sarcini dispuse de conducerea directiei si a Primariei sector 6

2. Compartimentul pentru Relatia cu Mass-Media


. Colaboreaza cu toate directiile din aparatul propriu al C.G.M.B., toate institutiile publice
si regiile autonome aflate sub autoritatea C.G.M.B., reprezentantii mass-media acreditati la
Primariei sector 6;

. Redacteaza comunicate de presa;

. Analizeaza si evalueaza modul in care se reflecta actiunile intreprinse de Primariei sector


6 in presa;

. Furnizeaza ziaristilor, prompt si complet, orice informatie de interes public care priveste
activitatea Primariei sector 6;

. Acorda fara discriminare, in termen de cel mult doua zile de la inregistrare, acreditarea
ziaristilor la Primariei sector 6;

. Intocmeste lucrari de specialitate (analize si sinteze);

. Organizeaza conferinte de presa;

. Informeaza in timp util si asigura accesul ziaristilor la activitatile si actiunile de interes


pubhlic organizate de Primariei sector 6;

. Protejarea imaginii primariei, scop in care colaboreaza cu toate structurile din Primariei
sector 6;

. Analizeaza, evalueaza si planifica comunicarea in probleme de interes pentru Primariei


sector 6;

. Consilierea si acordarea de asistenta de relatii publice si imagologica Primarului si


membrilor staff-ului acestuia;

. Organizarea si intretinerea relatiilor cu mass-media, cu opinia publica in general;

. Intretinerea relatiilor cu organismele guvernamentale, comisiile parlamentare, partidele


politice si organizatiile apolitice in vederea informarii corecte a acestora despre activitatea si
problemele Primariei sector 6 si realizarea unei atitudini favorabile fata de indeplinirea
functiunilor acesteia;

. Intretinerea de relatii profesionale amiabile cu structurile corespunzatoare din alte


organizatii similare - romanesti si straine;

. Informeaza, ori de cate ori este necesar, pe Primarul asupra aspectelor referitoare la
imaginea Primariei sector 6 si dinamica acesteia si se ocupa de gestionarea mediatica a crizelor
ce pot afecta imaginea institutiei si/sau a Primarului;

. Organizeaza culegerea, prelucrarea, analiza, stocarea (sau difuzarea) informatiilor ce apar


in mass-media interna si internationala privind problemele si activitatile Primariei sector 6
realizand banci de date, in colaborare cu mass-media si Directia relatii internationale;

. Difuzeaza ziaristilor dosare de presa legate de evenimente sau activitati ale Primariei
sector 6;
. Analizeaza evolutia imaginii Primariei sector 6 pe plan intern si extern, utilizand si
sondaje sociologice contractate cu institutii specializate.

. Raspunde de cunosterea si aplicarea legislatiei din domeniul lor de activitate.

. Indeplineste si alte sarcini dispuse de conducerea directiei si a Primariei sector 6.

III. Compartimentul Dispecerat - Comunicare

. Tine evidenta amplasarii si functionarii echipamentelor de radiocomunicatii;

. Tine evidenta configurarii retelei de radiocomunicatii a Primariei sector 6;

. Prin intermediul sistemului radio asigura legaturile intre P.M.B., primariile de sector si
regiile subordonate C.G.M.B.;

. Primeste si inregistreaza sesizarile si reclamatiile telefonice de la cetateni;

. Transmite sesizarile telefonice ale cetatenilor la unitatile implicate si urmareste


rezolvarea operativa a acestora;

. Tine evidenta masurilor de rezolvare a sesizarilor;

. Semnaleaza disfunctionalitatile aparute in functionarea retelei de radiocomunicatii si


urmareste rezolvarea acestora;

. Mentine in stare de functionare statiile de emisie-receptie fixe, mobile si portabile


distribuite corespondentilor municipalitatii, primariilor de sectoare, altor unitati aflate in
subordinea C.G.M.B. si coordonate de catre Primariei sector 6;

. Urmareste derularea contractului de service, a operatiunilor de depanare-intretinere a


echipamentelor de radiocomunicatii;

. Raspunde de cunoasterea si aplicarea legislatiei din domeniul lor de activitate;

. Indeplineste si alte sarcini dispuse de conducerea directiei si a Primariei sector 6

3.3 analiza modului de aplicare a legii 52/21.01.2003 privind transparenta decizionala in


administratia publica si a legii 544/12.01.2001 privind liberul acces la informatiile de
interes public.

Pentru a diminua tendinta de opacitate a administratiilor publice centrale si locale, cetatenii au la


dispozitie:

Legea 544/2001 cu privire la liberul acces la informatiile de interes public.

Aceasta oblige institutiile si autoritatile publice locale sa ofere din oficiu si la cererea
celor interesati(cetateni, firme private si de stat, organizatii) informatiile pe care le
detin.

Legea 52/2003 cu privire la transparenta decizionala in administratia publica centrala


si locala.
Aceasta obliga la transparenta fiecare institutie publica permitand accesul la sedintele
de deliberare si consultarea cetatenilor cu privire la acte normative : hotarari ale
consiliului local, proiecte de hotarari, dispozitii, etc.

Legea 544/2001 cu privire la liberul acces la informatiile de interes public

- accesul liber neangradit al persoanei la orice informatie de interes public, costituie unul
dintre PRICIPIILE FUNDAMENTALE ALE RELATIILOR DINTRE PERSOANE SI
AUTORITATILE PUBLICE

- INFORMATIE DE INTERES PUBLIC = orice informatie care priveste activitatile sau


rezulta din activitatile unei autoritati/ institutii publice

Fiecare autoritate sau institutie publica are obligatia sa comunice din oficiu urmatoarele
informatii de interes public:

Actele normative care reglementeaza organizarea si functionarea autoritatii sau


institutiei publice

Structura organizatorica, atributiile departamentelor, programul de functionare,


programul de audiente al autoritatii sau institutiei publice

Numele si prenumele persoanelor din conducerea autoritatii sau institutiei


publice si ale functionarului responsabil cu difuzarea informatiilor publice

Coordonatele de contact ale autoritatii sau institutiei publice, respective:


denumirea, sediul, numerele de telefon, fax, adresa de e-mail si adresa paginii de
internet

Sursele financiare, bugetul si bilantul contabil

Programele si strategiile proprii,

Lista cuprinzand documentele de interes public

Lista cuprinzand categoriile de documente produse si/ sau gestionate, potrivit


legii

Modalitati de contestare a deciziei autoritatii sau a institutiei publice in situatia


in care persoana se considera vatamata in privinta dreptului de acces la
informatiile de interes public solicitate

Accesul la informatiile de interes public se realizeaza prin:

- afisarea la sediul autoritatii sau al institutiei publice ori prin publicarea in Monitorul
Oficial al Romaniei sau in mijloace de informare in masa, in publicatii proprii, precum si
in pagina de internet proprie;

- consultarea lor la sediul autoritatii sau al institutiei publice, in spatii special destinate
acestui scop;
Solicitarea in scris a informatiilor de interes public cuprinde urmatoarele elemente:

autoritatea sau institutia publica la care se adreseaza cererea;

informarea solicitata, astfel incat sa permita autoritatii sau institutiei publice


identificarea informatiei de inters public

numele, prenumele si semnatura solicitantului, precum si adresa la care se


solicita primirea raspunsului

Se excepteaza de la accesul liber al cetatenilor, urmatoarele informatii:

- informatiile din domeniul apararii nationale, sigurantei si ordinii publice, daca fac parte
din categoriile informatiilor clasificate, potrivit legii;

- informatiile privind deliberarile autoritatilor, precum si cele care privesc interesele


economice si politice ale Romaniei, daca fac parte din categoria informatiilor clasificate,
portrivit legii

- informatiile privind activitatile comerciale sau financiare, daca publicarea acestora aduce
atingere concurentei loiale, potrivit legii;

- informatii cu privire la datele personale, potrivit legii;

- informatiile privind procedura in timpul anchetei penale sau disciplinare, daca se


perecliteaza rezultatul anchetei, se dezvaluie surse confidentiale ori se pun in pericol
viata, integritatea corporala, sanatatea unei persoane in urma anchetei efectuate sau in
curs de desfasurare;

- informatiile privind procedurile judiciare, daca publicitatea acestora aduce atingere


asigurarii unui proces achitabil ori interesului ligitim al oricareia dintre partile implicate
in process;

- informatiile a caror publicare prjudiciaza masurile de protectie a tinerilor;

- raspunderea, pt aplicarea masurilor de protejare a acestor informatii, revine persoanelor


si autoritatilor publice care detin astfel de informatii, precum si institutiilor publice
abilitate prin lege sa asigure securitatea informatiilor.

Informatiile care favorizeaza sau ascund incalcarea legii de catre o autoritate sau o
institutie publica nu pot fi incluse in categoria informatiilor clasificate si constituie
informatii de interes public

Legea 52/2003 cu privire la transparenta decizionala in administratia publica centrala si


locala.

Scopul legii in sensul administratiei publice este:

- cresterea gradului de responsabilitate a adminsitratiei publice fata de cetatean

- stimularea cetatenilor in a participa efectiv la procesul decizional in cadrul adminsitratiei


publice locale
- sporirea gradului de transparenta la nivelul administratiei publice

analiza raportului anual(vezi anexa3)

principiile care stau la baza sunt:

informare in prealabil, din oficiu, a persoanlor asupra problemelor de interes


public care urmeaza sa fie dezbatute de autoritatile administratiei publice,
precum si asupra proiectelor de acte normative;

consultarea cetatenilor si a asociatiilor legal constituite, la initiative autoritatilor


publice, in procesul de elaborare a proiectelor de acte normative;

participarea active a cetatenilor la luarea deciziilor administrative si in procesul


de elaborare a proiectelor de acte normative, cu respectarea urmatoarelor reguli:

1. sedintele autoritatilor si institutiilor publice care fac obiectul prezentei legi


sunt publice

2. dezbaterile vor fi consemnate si facute publice

3. minutele acestor sedinte vor fi inregistrate, arhivate si facute publice, in


conditiile legii.

Prevederile prezentei legi nu se aplica in urmatoarele situatii:

-problemele de aparare nationala, sigurantei si ordinii publice, interese strategice si politice ale
tarii

-informatii clasificate potrivit legii

-valori, termene de realizare si date tehnico-economice ale activitatilor comerciale sau financiare

-datele personale potrivit legii

RELAIILE PUBLICE IN
ADMINISTRAIA PUBLIC LOCAL
Studiind materialul expus vei obine cunotine in urmtoarele domenii:
1. Obiectivele activitii de RP i modul lor de abordare
2. Principiile, scopurile i obiectivele serviciilor RP la nivel local
3. Responsabilitile i atribuiile serviciul de relaii publice al primriei
4. Deontologia profesiei de specialist in relaii publice
5. Practici de pregtire a cadrelor in domeniul relaiilor publice

3. 1. NOIUNI GENERALE.
O adevrat democraie, atat la nivel central cat i local, este astzi de neinchipuit fr
implementarea unor tehnici noi de informare i comunicare repere care stau la baza teoriei i
practicii de relaii publice. Punerea in funciune a unor noi tehnici de informare i comunicare se
inscrie in caracterul reformator al schimbrilor ce au loc in prezent in administraia public de
pretutindeni. Aceasta se manifest mai ales in relaiile dintre alei i alegtori. Tot mai multe
autoriti publice locale contientizeaz rolul informrii i comunicrii, transparenei
administrative i implicarea, pe aceast baz, a publicului in procesul decizional. Necesitatea i
dorina de a scoate in public problemele locale se inscriu tot mai mult in strategia de publicitate a
activitii organelor administraiei publice locale.

In capitolul de fa am struit asupra elucidrii impactului activitilor de relaii publice asupra


schimbrii atitudinii cetenilor fa de treburile publice. Acest obiectiv ne-a fost sugerat de
opinia conductorilor i specialitilor din administraia public in cadrul numeroaselor intalniri i
discuii la seminare i training-uri, desfurate in primrii i consilii locale. Este imbucurtor
faptul c, fa de situaia de acum 4-5 ani, funcionarii publici tot mai mult se conving c o
imagine bun este imaginea unei autoriti publice deschise ctre oameni, care practic politica
de transparen i care caut s transforme primria, consiliul local intr-o cas din sticl, in
care fiecare cetean s poat avea ocazia, condiiile necesare de a-i spune cuvantul, a fi ascultat
i luat in seam, astfel contribuind la gestiunea vieii publice locale. Dar pan a atinge acest
obiectiv, avem de parcurs o cale anevoioas de ctre fiecare funcionar, iar cetenii s fie
condrumei cu inima i cugetul.

Oamenii incep s manifeste interes fa de problemele locale la apariia unor situaii de conflict
ce lezeaz interesele lor personale. Protestele obteti manifestate din cand in cand la noi vorbesc
despre necesitatea perfecionrii serviciilor relaii cu publicul la nivel local. Cu toate acestea, RP
nu sunt nite echipe de pompieri care pot fi chemate pentru a stinge flacra opiniei publice; RP
sunt o surs i o modalitate de informare i de educare a alegtorilor pentru a-i stimula s
participe interesat i fructuos in activitatea organelor de administrare local.

In condiiile actuale nici un guvern, intreprindere, companie sau organizaie nu poate funciona
eficient fr cunoaterea mediului in care activeaz, adic a lucrtorilor, partenerilor i clienilor.

Fr nite relaii cu publicul adecvate nu poate s funcioneze eficient nici democraia.


Alegtorul trebuie s tie cum funcioneaz ea, s dispun de informaie despre hotrarile
adoptate in numele lui, s fie pregtit pentru a putea beneficia pe deplin de posibilitile i
drepturile pe care aceast democraie i le acord. RP trebuie s ajute cetenii s-i cunoasc
drepturile i obligaiunile pe timpul oricror guvernani. Aceasta se cere atat de la organele
administraiei locale, cat i de la guvernul central. Ins dup cum ne demonstreaz experiena,
anume la nivel local oamenii sunt mai puin informai despre activitatea instituiilor de stat i ale
administraiei locale.

In prezent, in statele de personal ale consiliilor judeene, ale primriilor oreneti i municipale
au fost instituite secii, direcii i servicii de relaii publice, in cadrul prefecturilor activeaz
specialiti in probleme de audien, lucrul cu petiiile i sesizrile cetenilor care de fapt
indeplinesc funcia de relaioniti, adic PR-meni in sensul actual al cuvantului. Dar este vorba
despre o funcie nou, cu nite atribuii de serviciu specifice i nu exist instruciuni privind
alctuirea fiei de post a acestor specialiti i de aceea in diferite instituii ale autoritilor publice
aceast funcie este interpretat diferit i nu intotdeauna in virtutea teoriei i practicii de RP.

3. 2. Obiectivele activitii de RP i modul lor de abordare.


Pentru determinarea obiectivelor activitii de relaii publice la nivel de instituie public vom
ine cont c unul din instrumentele de baz cu care opereaz specialistul de relaii publice,
serviciile i alte subdiviziuni create in acest scop este comunicarea. Cele mai importante sarcini
ale comunicrii intre autoritatea public (ca o instituie ce consolideaz o comunitate) i cetenii
se bazeaz pe urmtoarele obiective:

1. Autoritatea public trebuie s demonstreze clar care este atitudinea sa fa de istoria, tradiiile
i valorile culturale ale comunitii, manifestand in felul acesta grija i respectul fa de nite
elemente sacre, spirituale ale populaiei i mediului ei de via.

2. Urmeaz a pune accent pe tradiiile economice ale comunitii, evideniind importana lor
pentru prezent i perspectivele de viitor.

3. Obiectivele i inteniile de viitor privind dezvoltarea comunitii urmeaz a fi prezentate in


tandem cu programe concrete de dezvoltare a localitilor, precum i a cilor de implementare.
Autoritatea public trebuie s promoveze clar o politic deschis, artand c manifest interes
fa de cea mai larg participare a publicului in acest proces.

4. Consiliul local trebuie s explice clar publicului consecinele deciziilor sale i impactul lor
asupra vieii de fiece zi a cetenilor.

5. Publicul trebuie s fie informat despre activitatea autoritilor publice: cat timp, eforturi i
fonduri se folosesc pentru beneficiul cetenilor i dezvoltarea comunitii.

6. Pentru asigurarea unei transparene administrative adecvate urmeaz a fi explicate pe larg


regulamentele i instruciunile ce insoesc procesul de administrare. Mai ales aceasta se refer la
introducerea unor noi reguli i regulamente care au atribuie la procesul de gestionare a
trebuirilor publice.

7. Autoritile publice locale urmeaz s creeze oportunitile menite s antreneze publicul in


procesul decizional. Numai un public bine informat, ce cunoate problemele cu care se confrunt
o primrie, ar putea s-i asume o parte din responsabiliti in procesul de dezvoltare local.

8. Autoritile publice urmeaz s monitorizeze permanent opinia public i atitudinea


cetenilor, obinand astfel o reacie invers (feedback) i ingrijindu-se ca la adoptarea unor
decizii importante s fie luat in considerare i opinia public.

3.3. Serviciul RP la nivel local: principii, scopuri, obiective.


De fiecare dat cand se discut problema asigurrii unor relaii publice adecvate la nivel de
autoritate public local apare o intrebare fireasc: cine urmeaz s activeze in acest domeniu, ce
structur, cat personal, ce calificaie? Aceste intrebri sunt puse de cele mai multe ori de primarii
i secretarii consiliilor locale, lsand s se ineleag c in condiiile perioadei de tranziie, cand
majoritatea primriilor activeaz in limitele unui buget de austeritate, nu e chiar atat de uor s
convingi pe cineva de necesitatea angajrii unui om in plus.

Cu toate acestea, constatm faptul c organigramele primriilor oraelor, municipiilor i


localitilor mai mari permit formarea unor servicii de relaii publice. In majoritatea primriilor
oreneti (municipale) exist cate unul, doi i mai muli funcionari responsabili de activitatea
relaii publice.

Dar i in cazul acesta intrebrile nu sunt elucidate, ci, dimpotriv, apar tot mai multe nedumeriri
i preri contradictorii referitoare la funciile, formele i metodele de lucru ale acestor specialiti
ori subdiviziuni ale primriilor. Cate primrii tot atatea regulamente i obligaiuni de funcie
pentru aceast categorie de funcionari publici.
S incercm a defini ce reprezint un serviciu de relaii publice i care sunt trsturile lui
caracteristice.

Serviciul Relaii publice (secie, departament, birou etc.) este o structur prin intermediul creia
autoritile administraiei publice locale furnizeaz un serviciu public de interes local, oferind
relaii (informaii) utile cetenilor asupra activitii curente a consiliului, primriei, precum i
despre alte instituii (Preedinie, Parlament, Guvern, alte instituii ale autoritilor centrale i
locale) i constituie un mijloc de comunicare bidirecional cu cetenii, prin care autoritatea
local ii face cunoscute inteniile i consult cetenii in probleme de interes deosebit.1

Prin intermediul acestui serviciu, cetenii interesai pot primi informaiile dorite i li se poate
inlesni accesul la diverse servicii publice locale.

Care sunt trsturile caracteristice ale unui serviciu de relaii publice intr-o autoritate public
local?

Mai intai de toate, acesta reprezint baza comunicrii in ambele sensuri, intre ceteni i
administraia public local, contribuind la inlturarea obstacolelor in calea comunicrii.

In al doilea rand, fiind un serviciu public, serviciul de RP se bazeaz pe principiile generale de


organizare i funcionare a serviciilor publice:

principiul continuitii: const in permanena activitii;

principiul realitii: adic, respectivul serviciu public trebuie s aib o manifestare


efectiv, s dea rezultatele solicitate de autoritatea public;

principiul cuantificrii: rezultatul activitii acestui serviciu public trebuie s poat fi


msurat, pentru a fi posibil o evaluare rapid i corect a modului su de executare;

principiul adaptabilitii permanente: reprezint necesitatea crerii i dezvoltrii


serviciului sub control public, statutul personalului care-l furnizeaz putand fi modificat in
interesul desfurrii activitii in bune condiii;

principiul egalitii in faa serviciului public: adic, necesitatea asigurrii acelorai


prestaii pentru toi cetenii, discriminarea fiind exclus;

principiul unui pre sczut: preul serviciului trebuie s fie cat mai rezonabil, dar nu in
detrimentul calitii. 2

1 Ghidul relaiilor cu publicul, Bucureti, 1999. pag. 8.


2 Idem, pag. 8.

Printre cele mai importante activiti (atribuii) ale serviciul de Relaii publice la nivel local pot fi
enumerate:

1. Informarea permanent a publicul despre politica consiliului local i activitatea cotidian a


autoritilor publice locale.
2. Consultarea cetenilor in probleme de interes local.
3. Implicarea publicului in procesul decizional.
4. Asigurarea desfurrii in condiii corespunztoare a audienei cetenilor.
5. Crearea condiiilor pentru asigurarea transparenei administrative i accesului la informaie.
6. Asigurarea unui dialog eficient intre autoritatea public i reprezentanii societii civile.
7. Activitatea de promovare a valorilor locale i marketingul serviciilor publice locale.
8. Formarea imaginii organului de administrare in faa publicului alegtor. (Figura 1)

Figura 1. Etapele-trepte ale relaiilor publice ale APL.

Pornind de la dezideratul c serviciul Relaii publice este plasat pe linia intai a activitii de
democratizare a vieii publice i c anume aici se efectueaz legtura nemijlocit, aa-numita
interfa dintre autoritatea public i cetenii si, considerm necesar ca aceast subdiviziune s
fie subordonat direct primarului (preedintelui consiliului judeean). Subordonarea se poate face
i prin intermediul efului Direciei Administraie Public i a altor diviziuni care, de asemenea,
sunt in subordinea direct a conductorului de prim rang.

Indiferent de subordonare, serviciul Relaii publice trebuie s fie sprijinit in mod direct de ctre
conductorul instituiei, pentru a i se sublinia importana, a eficientiza intreaga activitate a
autoritii publice.

Serviciul Relaii publice intreine relaii cu toate serviciile din interiorul instituiei la nivel de ef
de direcie sau ef de serviciu.

In afara instituiei, colaboratorii serviciului conlucreaz cu:

Toate regiile i serviciile publice din teritoriu;

Autoritile administraiei locale de la toate nivelurile administrativ-teritoriale;

Serviciile publice descentralizate ale ministerelor in teritoriu;

Prefectura i autoritile centrale;

Alte autoriti locale cu care comunitatea este infrit sau colaboreaz;

Structurile societii civile din teritoriu (ONG-uri, asociaii profesionale, sindicate,


comitete consultative ceteneti .a.);

Instituii publice sau private de interes local;

Partide politice i reprezentani alei;

Mass-media local i central.

inand cont de necesitatea necondiionat a eficienei i credibilitii serviciului respectiv,


instituia administraiei publice locale trebuie s-i asigure urmtoarele condiii de activitate:

Asigurarea unui circuit informaional adecvat intre compartimente i servicii;

Investirea cu atribuii care ar permite specialitilor din cadrul serviciului de Relaii publice
s fie pe picior de egalitate cu reprezentanii celorlalte subdiviziuni;

Avand in vedere c acest serviciu este unul din puinele care produce lucruri materiale i
informaionale concrete furnizate nemijlocit consumatorului local, subdiviziunea dat are nevoie
i de o susinere material, organizaional deosebit (cabinete de lucru, echipament, transport,
consumabile etc.).

Propunem urmtoarea organigram a unui serviciu de Relaii publice. (Figura 2)

In funcie de mrimea comunitii locale creia i se adreseaz, acest compartiment al autoritii


locale poate fi: secie condus de un ef de birou avand 3-4 subordonai;

Datorit responsabilitii deosebite (practic, Secia va fi interfaa dintre ceteni i Consiliul


Judeean) i pentru buna desfurare a tuturor activitilor, ar fi binevenit urmtoarea schem:

a) eful Seciei: 1 persoan;


b) serviciul de relaii cu publicul: 1 persoan;
c) serviciu produse promoionale, redactor al materialelor scrise i difuzate, utilizator de reea: 1
persoan.

Pentru asigurarea unor baze de date adecvate activitii seciei urmeaz a fi achiziionate sau
elaborate:

ghidul telefonic;

ghidul instituiilor;

ghidul serviciilor publice;

alte culegeri de informaii generale;

legislaia din domeniul administraiei publice locale;

actele normative emise de ctre instituie (decizii, dispoziii).

Un model al fiei de post (obligaiunile de serviciu ale specialistului de RP din administraia


public local gsii in Anexa 1.

Pentru a sistematiza intregul areal de activiti ce se conin in domeniul relaiilor publice


urmeaz a intocmi i utiliza in activitatea cotidian un chestionar de monitorizare a strii de
lucruri din comun, ora, municipiu. ( Anexa 2).

3.4. Serviciul de relaii publice al primriei: responsabiliti i atribuii.


3.4.1. Informarea cetenilor despre politicile publice ale consiliului local i activitatea curent a
primriei.
E bine cunoscut afirmaia c in veacul nostru cine deine informaia acela deine i puterea. Dar,
parafrazand aceast expresie, putem spune i altfel: puterea autoritii publice locale const in
faptul cat de mult i deplin informaie dein cetenii despre afacerile publice, grijile i
problemele cotidiene ale reprezentanilor puterii locale, politicile publice promovate de consiliul
local.

Strategiile de dezvoltare local i instrumentele de implementare a lor sunt chemate s faciliteze


procesul de coordonare i gestionare a vieii comunitare, s asigure cetenii c autoritile
publice sunt pentru ceteni, s atrag investitorii, s creeze premise pentru nite politici publice
favorabile dezvoltrii economice, proteciei mediului, revitalizrii turismului etc. Dar toate
acestea sunt greu de obinut fr un suport comunicaional bine pus la punct.
In ce const o strategie de informare i comunicare bine structurat? Ce trebuie de avut in vedere
in procesul formulrii ei?

Mai intai de toate urmeaz a da o definiie fenomenului i a determina care din aspectele
semantice ale noiunii se refer la sfera de activitate a comunicatorilor (relaionitilor) din
administraia public. O serie de savani in tiinele comunicrii (Carl I. Hovland, Irving I. Janis,
Harold H. Kelley) consider comunicarea drept un proces prin care un individ (comunicatorul)
transmite stimuleni (de obicei, verbali) cu scopul de a schimba comportarea altor indivizi
(auditoriul). 1

1 Citat dup Mihai Dinu, Comunicarea, Bucureti, 200, pag. 9.

Analizand scopurile i obiectivele activitii de informare i comunicare desfurat in cadrul


autoritilor publice, putem conchide c, in cazul nostru, comunicatorul (funcionarii publici in
general i specialitii de RP in special) din primrie prin ceea ce difuzeaz, afieaz, emit in
public urmresc o schimbare schimbarea atitudinii cetenilor fa de treburile publice, trezesc
interesul general vizavi de problemele cu care se confrunt comunitatea. Numai in cadrul PR-
ului negru, despre care vom vorbi ceva mai jos, interesul ascuns dup mesajele emise de
anumite persoane sau grupuri de persoane angajate intr-o campanie de tip propagandistic,
defimtoare ori omagiatoare ine de satisfacerea unor interese egoiste de grup, de data aceasta
fiind vorba despre manipularea opiniei publice prin comunicare.

La general vorbind, sunt cunoscute cateva tipuri de comunicare: oral, audio-vizual, scris, la
care in ultimul timp, o dat cu perfecionarea tehnologiilor informaionale, s-a mai adugat i
comunicarea on-line.

Care sunt posibilitile de informare i comunicare ale autoritilor publice din Moldova la
momentul actual? Spre mare regret, la nivel local, in satele i oraele noastre, baza tehnico-
material a mijloacelor de informare s-a distrus, formele i metodele vechi de comunicare de
mas au fost aruncate la lada de gunoi a istoriei nefiind inlocuite cu altceva. Ceteanul de rand
dintr-un sat tipic din Moldova s-a pomenit fr radioul prin fir (ieftin i nepretenios), fr ziare
i reviste, fr posibilitatea de a privi mai multe programe de televiziune, dar i fr accesul la
tehnologiile informaionale moderne.

Pornind de la aceast realitate autoritile publice locale urmeaz ai construi propriile strategii i
tehnici informaionale in aa fel ca fr prea multe cheltuieli bugetare s poat suplini golul
informaional ce s-a creat la sat.

Rolul principal in informarea cetenilor i comunicarea cu publicul alegtor ii revine primriei,


care urmeaz a se transforma intr-un veritabil centru informaional al comunitii. Anume aici
ceteanul trebuie s obin informaia necesar in problemele vitale cu care se confrunt.

Pentru a atinge acest obiectiv, considerm necesar ca funcionarii primriei locale s intreprind
un ir de msuri cu urmtorul caracter:

- cu ajutorul mijloacelor de informare ilustrativ (expoziii, panouri, buclete, fotomontaje etc.) s


informeze vizitatorii consiliului (primriei) despre chestiunile discutate i deciziile adoptate la
edine, despre activitatea economic, social-cultural, organizatoric a consiliului i membrilor
lui;
- de comun acord cu specialitii din primrie urmeaz a determina direciile principale de
informare a cetenilor, locurile unde va fi expus informaia, responsabilii pentru innoirea
permanent a panourilor i afielor;
- fiecare serviciu din primrie ar putea avea panoul su informaional, in care ar expune cele mai
importante acte, recomandri, instruciuni i informaii utile pentru ceteni. Aceasta iar scuti de
explicarea oral la nesfarit a celor mai elementare lucruri, ar economisi timpul pentru
activitile de baz;
- este binevenit editarea in tiraje rezonabile a unor dri de seam la sfarit de an despre
rezultatele activitii consiliului i primriei, despre planurile pentru anul viitor. Aceste dri de
seam ar putea fi difuzate prin reeaua potal pentru ca fiecare cetean s poat cunoate cate
ceva despre domeniile de activitate a primriei fr a asista la edinele de totalizare;
- una din cile importante i eficiente de informare a cetenilor sunt lurile de cuvant ale
factorilor de decizie la radio i in presa local mai ales in cazul unor schimbri eseniale in
politica consiliului i, in special, dac aceasta are consecine nepopulare, in cazul apariiei unor
tulburri, unor zvonuri ori nemulumiri din partea populaiei. Astfel de probleme, cum ar fi
spaiul locativ, grija fa de copii i btrani, medicina i comerul intotdeauna presupun i unele
neinelegeri, nemulumiri, deoarece sunt legate de nivelul de trai i emoiile oamenilor;
- in cazul pregtirii ctre edinele consiliului, mai cu seam dac urmeaz a se discuta o
problem ce ine de bunstarea i interesele vitale ale populaiei, e necesar de a organiza
conferine de pres, intalniri la masa rotund la radio ori la redacia ziarelor din regiune.

Iat o serie de probleme despre care cetenii ar fi bine s afle din informaia pus la dispoziie
pe panouri in incinta primriei:

- sistemul de lucru i organizarea consiliului local i a primriei, a serviciilor publice puse la


dispoziia cetenilor;
- totul despre organizarea audienei cetenilor;
- probleme de urbanism, amenajarea teritoriului, locuine;
- probleme economice i fiscale, funciare i de privatizare;
- stare civil i autoritate tutelar;
- gospodrie comunal;
- probleme sociale (ajutoare, locuri de munc, protecia copilului, etc.)
- cele mai importante acte normative emise de organele ierarhic superioare.

Informarea cetenilor i a presei despre activitile primriei i consiliului local, a serviciilor


care le stau la dispoziie, precum i a proiectelor importante poate avea loc prin urmtoarele
modaliti de comunicare:

Direct (verbal);
- Buletine informative, afie, postere, panouri sau fotografii;
- Fluturai;
- Brouri, pliante, micromonografii;
- Formulare tipizate (cereri etc.);
- Copii de pe diverse acte normative i decizii;
- Expoziii privind proiectele importante;
- Ziare locale, buletine oficiale;
Baze de date informative posibil de - accesat de ctre ceteni.
In unele ri pentru a facilita activitatea informaional a autoritilor publice locale se formeaz
nite structuri intercomunale de comunicatori cu misiuni strict determinate. Astfel in Romania
gsim un Corp al Comunicatorilor structura de specialitate, fr personalitate juridica,
infiinat in cadrul Federaiei Municipiilor din Romania. (Anexa 3).

Din experiena de lucru a autoritilor publice locale


I. In comuna Satul Nou (dou localiti), judeul Lpuna, locuiesc peste 3000 locuitori. S-ar
prea c la un numr atat de mic de oameni n-ar trebui s apar probleme de comunicare dintre
APL i public. Cu toate acestea, funcionarii din primria local au decis s ia msuri
suplimentare de perfecionare a formelor i tehnicilor de informare a cetenilor despre politicile
publice i activitatea primriei. In cadrul unui proiect de dezvoltare a transparenei administrative
i ameliorare a comunicrii APL-comunitate au fost implementate un ir de obiective care, fiind
susinute i pe viitor, pot da rezultate bune.

Astfel, in cele dou localiti, au fost instalate 3 panouri informative executate conform
tehnologiilor informaionale moderne. Sptmanal, pe aceste panouri este afiat informaia
actualizat a primriei i consiliului comunal. In acelai scop au fost editate i difuzate populaiei
500 de pliante coninand programul de activitate a primriei i ordinea de zi a edinelor
consiliului local pentru anul 2002. Pliantele conineau i cupoane detaabile pentru observaii i
propuneri.

II. La primria oraului Ialoveni, sub responsabilitatea specialistului in relaii publice al primriei
doamna Tamara Castraan, al doilea an se editeaz buletinul informativ Curierul de Ialoveni
conceput ca un supliment la publicaia periodic independent Ora local care de asemenea
apare in Ialoveni. De fapt, dup caracterul i coninutul publicaiilor inserate aici este o gazet a
intregii comuniti in care cetenii pot gsi publicate documente ale administraiei publice
locale, informaii utile, opinii i imagini in care este concentrat intreaga activitate a autoritilor
locale i serviciilor publice din teritoriu.

In Cuvant ctre cititori primarul oraului dl Anatol Moldovanu ii exprim increderea c


existena acestei publicaii este util i benefic tuturor. Despre scopurile i obiectivele
publicaii ne vorbete adresarea primarului ctre cititori: V ateptm cu opinii, sugestii,
propuneri, v invitm la colaborare, s facem buletinul informativ impreun, mai operativ i mai
eficient s soluionm problemele oraului nostru.

Chiar in prima pagin a primul numr al buletinului aprut in luna mai anul 2001 cititorii pot afla
de ce s-au mrit preurile pentru cltorii cu microbusul de pe ruta numrul 35, cu care
majoritatea locuitorilor urbei plac la capital. Tot aici este publicat i prerea administraiei
publice privitor la aceast problem, in care primarul de Ialoveni vine cu un comentariu despre
eforturile depuse de instituia pe care a conduce pentru a ameliora situaia in aceast privin.

Buletinul are un ir de rubrici permanente intreinute de ctre funcionarii primriei cum ar fi:
La consiliul orenesc Ialoveni, Intrebai rspundem: telefonul firul rou, Primria
Ialoveni: probleme i realizri, In ajutor omerilor, File de istorie etc. Este semnificativ
faptul c in acest buletin informativ funcionarii din primrie gsesc necesar de a publica
materiale ce in de activitile lor curente cu impact direct asupra comunitii. In cateva numere
ale buletinului sunt publicate date i dri de seam despre executarea bugetului oraului, despre
plata impozitelor de ctre agenii economici i populaia urbei cat i despre activitatea serviciilor
publice din teritoriu. Aproape in fiecare ediie a buletinului apare rubrica Intrebai
rspundem : telefonul firul rou, in care funcionarii primriei specialitii serviciilor publice
rspund la solicitrile cetenilor, dau explicaii, propun soluii etc.

In ajunul aniversrii de 500 de ani ai oraului buletinul gzduiete o serie de materiale la rubrica
Ialoveni la 500 de ani: file de istorie, unde sunt inserate schie istorice, fotografii de arhiv,
mrturii ale btranilor despre istoria oraului. Prin investigaiile specialitilor din serviciul de RP
al primriei au fost descoperite documente de arhiv pan in prezent nevalorificate despre
trecutul nu prea indeprtat al localitii i oamenii de vaz ai lui. La prerea responsabililor de la
primriei dragostea fa de oraul natal poate fi cultivat i prin studierea istoriei lui, a tradiiilor
i valorilor inestimabile ale acestui meleag.

Majoritatea publicaiilor din Curierul de Ialoveni poart un caracter informativ, educativ-


instructiv i prezint o parghie important in activitatea primriei i consiliului local in
asigurarea transparenei administrative i dezvoltarea democraiei locale

Studiu de caz:

Labirintul birocraiei.
Imaginai-v c suntei in rolul cetenilor X, Y, Z i gsii soluii la situaiile de mai jos.
1. Ceteanul X a hotrat s construiasc o cas individual pentru feciorul su aflat in randurile
armatei naionale. Care este procedura intocmirii tuturor actelor i sesizrii tuturor instanelor
necesare din ziua adresrii ceteanului la primrie i pan la darea oficial a casei in exploatare?
2. Ceteanul Y a decis s infieze un copil al strzii. Care este procedura i ce instane urmeaz
a trece pentru a rezolva aceast problem?
3. Ceteanul Z a hotrat s cumpere un lot de pmant i s construiasc o instituie de
alimentaie public. Care este procedura de intocmire a actelor necesare?

Studiu de caz nr. 2


Primria Mileniului III

Construii o primrie a mileniului III, i inzestrai-o cu toate cele necesare din punct de vedere
al mijloacelor de informare a cetenilor.

Obiective:
In procesul de lucru atragei atenia la urmtoarele elemente:

a) amplasarea cabinetelor i serviciilor din primrie s fie conceput astfel incat cetenii fr
nici o greutate s poat gsi persoana ori serviciul necesar;
b) in curtea primriei, in hol, coridoare i cabinetele primriei s fie indicate tipul de informaie
amplasat i forma de expunere a acesteia;
c) s fie intocmit o list a tuturor tipurilor de materiale, pe care serviciile primriei urmeaz a le
face publice prin afiare (legi, decrete, hotrari, decizii, dispoziii, recomandri, informaii utile
etc.).

Moment de meditaie:
Expunei-v prerea pe marginea urmtoarelor chestiuni pornind de la experiena proprie:

1. La ce nivel se afl in prezent activitatea de informare a cetenilor despre politicile consiliului


local i activitatea curent a primriei in Republica Moldova?
2. De ce depinde starea lucrurilor privind asigurarea unei informri permanente i eficiente a
cetenilor despre treburile autoritilor publice locale?
a) de starea financiar a primriilor
b) de lipsa de specialiti in domeniu
c) de lipsa motivrii funcionarilor publici din primrie
d) de nedorina factorilor de decizie de a face public activitatea instituiei pe care o conduc
e) alte cauze

3.4.2. Consultarea cetenilor in probleme de interes local.


Consultarea cetenilor in probleme de interes local constituie unul din principalele principii ale
Cartei europene a autonomiei locale. Forme i metode de consultare sunt destule, tehnicile de
realizare a acestui obiectiv al democraiei locale sunt de asemenea bine cunoscute. Cu toate
acestea, printre funcionarii publici, consilierii locali mai persist prerea c ei i aa cunosc
destul de bine situaia i pot s ia o decizie fr a mai discuta cu cei care i-au ales ori le achit
intreinerea.

Referendumul local.
Oricare ar fi modalitatea de instituire a unor relaii adecvate dintre consiliul local, primrie i
cetenii si, rezultatele unor astfel de activiti sunt in mod direct ori indirect indreptate spre
dezvoltarea principiului autonomiei locale ca deziderat al democratizrii vieii publice. In acest
context se inscrie i principiul consultrii cetenilor in problemele locale de interes deosebit,
consfinit prin Carta European a Autonomiei Locale. In Republica Moldova, acest principiu este
reglementat in mod constituional (art.109) i in Legea privind administraia public local.

In activitatea practic a autoritilor publice una din cele mai gritoare forme de studiere a
opiniei cetenilor intr-o problem stringent este referendumul care poate avea funcie
consultativ, aprobativ sau abrogativ.

Referendumul local este un element esenial al democraiei semidirecte, colectivitile locale


avand in felul acesta posibilitatea de a interveni direct in soluionarea unor probleme locale de
interes deosebit. Dar, dup cum consider unii cercettori, aceast intervenie direct in cadrul
unui referendum consultativ poate fi considerat cu mult greutate drept o form de participare a
colectivitilor locale la exercitarea autonomiei locale, deoarece in cadrul referendumului
consultativ, corpul electoral din colectivitatea local ii exprim doar atitudinea i nu voina fa
de problema abordat, decizia urmand s-o ia primarul sau consiliul local.1

1 Vezi Victor Popa , Dreptul public, Chiinu, 1998.

Nu orice problem de interes local poate fi supus unui referendum, ci doar chestiunile care sunt
atribuite prin lege autoritilor publice reprezentative locale.

Care sunt domeniile in care ar putea fi iniiate referendumuri locale? Legea privind administraia
public local nu reglementeaz acest lucru, ceea ce inseamn c in modul stabilit autoritile
publice ori grupurile de iniiativ ar putea organiza referendumuri locale pentru stabilirea
mrimii taxelor locale, utilizrii unor bunuri i terenuri din patrimoniul primriei sau orice alt
chestiune care ine de competena nemijlocit a autoritilor locale. Procedura de organizare a
unui referendum este descris in legislaie i la ea nu face s ne oprim mai detaliat. Mai
interesant i util ar fi s analizm experiena de lucru in acest domeniu a unor autoriti publice
locale. Cu prere de ru, in republic aproape c nu avem exemple de organizare i desfurare a
unor referendumuri locale cu excepia celor de revocare a primarilor. Dar aceasta este o
problem aparte ce nu ine de specificul chestiunilor abordate in lucrarea de fa.

Sondajul opiniei publice.


O guvernare bazat pe sondajele de opinie public este o guvernare proast, dar o guvernare
care ignor sondajele de opinie este foarte proast spunea savantul Frederic C. Tumer.2
Obiectivele unui sondaj in randul cetenilor sunt de a monitoriza gradul lor de informare i de
contientizare a problematicii propuse spre studiere, precum i de a facilita posibilitatea de a
preveni anumite situaii nedorite ce pot aprea ori de a justifica i explica anumite probleme in
curs de discutare.

2 Frederic C. Tumer, Introduction. Public Opinion and Electoral Behaviour. International


Social Sciance Jornal, p. 516 (Citat dup Septimiu Chelcea, Sociologia opiniei publice, Curs de
lecii, Bucurei, 2000 pag. 56-57).
Sondajul de opinii ne ajut s depistm anumite rupturi in fluxul de informaie ctre public i
poate preveni amanarea (intarzierea) unor decizii importante pentru dezvoltarea de mai departe a
comunitii.

Prin sondarea de opinii putem releva diferena dintre informaia posedat de consiliul local,
primrie i cea care circul intre ceteni. Sondaje repetate de opinie pot monitoriza apropierea
ori distanarea dintre punctele de vedere ale celor dou pri. Acestea pot ajuta autoritatea public
s studieze punctul de vedere al majoritii latente (tcute, taciturne), spre deosebire de cetenii
care au tendina de a veni zilnic i a se plange la primrie. Anume aceast majoritate tcut are o
opinie mai puin agresiv, este mai contradictorie i, spre deosebire de cea a unor persoane aparte
care vin la primrie pentru a-i satisface anumite interese particulare.

Cum putem utiliza rezultatele sondajelor de opinie?


Una dintre cele mai importante funcii ale sondajelor de opinie este de a obine legtura invers,
evaluarea situaiei ceea ce ne poate da i anumite soluii. Sondajele pot fi utilizate pentru o
analiz iniial a situaiei cu scopul de a obine o informaie primar ori pentru a evalua
rezultatele implementrii unor serii de activiti, a unor pai concrei dintr-un program mai vast.
In ambele cazuri, datele obinute ne pot fi de un folos real pentru activitile de mai departe.

Un sondaj de opinii poate duce la incurajarea cetenilor de a se include in realizarea unor


programe i proiecte concrete. Pe de alt parte, aceasta i-ar face s de a o apreciere pozitiv
faptului c ei sunt consultai, c prerea lor conteaz i va fi de folos comunitii. Sondajele
demonstreaz de asemenea c autoritatea public este interesat s evite viitoare plangeri,
conflicte i situaii de incertitudine pentru ceteni.

Sondajele de opinie promoveaz o comunicare direct cu cetenii. In acest mod, ei capt


posibilitatea de a-i exprima opinia intr-un mod democratic i gratuit. Formularea intrebrilor i
gsirea rspunsului adecvat ii face i pe interviator i pe cel intervievat s ptrund mai adanc in
complexitatea problemei i a posibilitilor de soluionare a ei. Aici foarte rar gseti numai o
singur soluie: de cele mai multe ori rspunsurile sunt destul de variate, fiecare din acestea
avand dreptul de a fi luat in considerare.

i, in sfarit, sondajele de opinie sunt un prilej potrivit de a conlucra cu reprezentanii mass-


media. Organizatorii sondajelor pot antrena in acest proces reporteri radio i TV, precum i din
presa scris, pentru care comunicarea direct cu cetenii este o posibilitate de a oglindi mai
aprofundat una sau mai multe laturi ale vieii publice din localitate, iar datele sistematizate i
comentariile specialitilor pot prezenta interes atat pentru un public mai larg cat i pentru unele
instituii specializate.

Cum se organizeaz un sondaj de opinie la nivel local?


Mai intai de toate, este absolut necesar a determina ce domeniu de activitate i de ce anume acum
urmeaz a fi studiat. Unele chestionare sunt alctuite cu scopul de a studia o situaie i a gsi
soluia unei probleme arztoare anume la momentul dat. Pe de alt parte, chiar i in cazul unei
relative bunstri a comunitii pot fi iniiate sondaje de opinie, care vor aborda probleme de
dezvoltare strategic, ori nite chestiuni specifice interesante doar pentru un serviciu al primriei.

De pild, in cadrul proiectului Cu cetenii pentru ceteni implementat de ONG Raza


Soarelui in comuna Ciorescu, municipiul Chiinu, a fost efectuat un sondaj al crui obiectiv de
baz a fost determinarea gradului de informare a cetenilor despre activitatea consiliului local i
a primriei, precum i a ateptrilor populaiei de la aceste autoriti publice.
Iat intrebrile cu care organizatorii sondajului s-au adresat cetenilor comunei:
1. Cand v-ai adresat ultima oar la primrie cu vreo problem?
2. Cunoatei persoanele responsabile de audiena cetenilor in cadrul primriei?
3. Rezolvarea cror probleme ale comunei considerai c ine de competena consiliului local?
4. Ce putei spune despre activitatea factorilor de rspundere din cadrul primriei (primar,
secretarul consiliului, funcionarii din primrie)? Cum rezolv ei problemele legate de activitatea
comunei D-voastr?
5. De ce depinde, la prerea D-voastr, succesul activitii consiliului local in actuala lui
formul?
6. Care din problemele importante ale comunei D-voastr au rmas in afara ateniei consiliului?
7. Care sunt sursele din care se formeaz bugetul local? Cine aprob i cine este responsabil de
gestionarea bugetului municipal?
8. Care sunt taxele locale pe care trebuie s le plteasc cetenii i agenii economici din
teritoriu?
9. Cunoatei la ce sunt utilizate taxele pltite de cetenii comunei? Putei aduce vreun exemplu
pe care il cunoatei personal de utilizare a taxelor locale in folosul comunitii?
10. Dac nu cunoatei rspunsurile la intrebrile 7-9, care credei c ar fi cile, formele i
metodele de informare a cetenilor despre politica bugetar a autoritilor locale?
11. Care, la momentul actual, este cea mai acut problem din cadrul comune, la care ar trebui
s-i concentreze atenia consiliul local?

Examinarea rspunsurilor date de ctre cei circa o sut de intervievai au dezvluit un tablou mai
mult sau mai puin veridic al situaiei. De multe lucruri expuse in anchete lucrtorii primriei
erau contieni i aceasta le-a intrit inc o dat poziia, dar unele evaluri i propuneri i-au
surprins.

In al doilea rand, este important de determinat eantionul de respondeni care va fi antrenat in


acest sondaj, precum i tipul de informaie pe care avem nevoie s o obinem. La sondajul
descris mai sus au participat toate categoriile de ceteni rezideni ai comunei. Aici nu puteau fi
restricii intrucat intrebrile au fost formulate astfel incat fiecare putea s-i expun punctul su
de vedere.

Intr-un alt sondaj, efectuat in cinci judee ale republicii intr-o problem mai concret: consiliul
judeean i publicul su eantionul a fost selectat astfel incat s cuprind un numr restrans dar
bine selectat de categorii i anume. Cei cate 15 respondeni selectai in 5 zone ale republicii
constituiau:

A.

Dup ocupaie:

Reprezentani ai autoritilor publice locale

Ceteni angajai in campul muncii i cu o poziie socio-economic activ

5
3

Oameni de afaceri

Lucrtori din cultur, pedagogie, medicin

omeri

B.

Dup varst:

1.

Tineret pan la varsta de 30 de ani

2.

De varst medie (30-50 ani)

10

3.

Pensionari

10

C.

Dup studii:

1.

Cu studii superioare

2.
Cu studii superioare de scurt durat

3.

Cu studii medii

D.

Dup locul de trai:

1.

Ceteni de la ora

2.

Ceteni de la sat

10

Mai detaliat despre rezultatele sondajului dat vezi Anexa 4.

In al treilea rand, trebuie s definitivm scopul utilizrii rezultatelor acestui sondaj. Dac vrem
pur i simplu s comunicm cu cetenii intr-o problem secundar este suficient un chestionar
simplu i un grup nu prea larg de respondeni. Dar dac rezultatele sondajului de opinie urmeaz
a sta la baza unei importante decizii a consiliului local, atunci chestionarul urmeaz a fi intocmit
cu rigurozitate, iar eantionul de respondeni ales cu atenie pentru a rspunde cerinelor practicii
sociologice.

Anume astfel s-a procedat la consiliul orenesc Ialoveni cand, la elaborarea Planului strategic
de dezvoltare social-economic a localitii pentru anii s-a decis s se organizeze un sondaj
privind doleanele i necesitile vitale ale populaiei urbei. Au fost intervievai cateva zeci de
persoane, care au fost rugate s rspund la un ir de intrebri, referitoare la problemele de ordin
social-economic cu care acetia se confrunt.

Drept rezultat, proiectul a fost imbogit cu prevederi noi, sugerate de ctre ceteni, multe dintre
care au fost de acum realizate. Ca exemplu, in cadrul sondajului au fost exprimate mai multe
doleane ale populaiei printre care soluionarea chestiunii privind aprovizionarea cu ap
potabil. Situaia era destul de dificil, populaia nu primea ap cu sptmanile, in timp ce preul
la acest serviciu era destul de mari. Aceast dolean a fost luat in considerare la formularea
problemei strategice nr. 5 a planului care suna in felul urmtor: Cum se poate contribui la
dezvoltarea infrastructurii sociale i serviciilor publice?

A fost soluionat problema prin intermediul societii pe aciuni Ap-Canal Chiinu


eliminand un segment intermediar local in prestrile acestor servicii. S-a mers i mai departe: s-a
obinut ca din sursele municipiului Chiinu s fie efectuat reparaia capital a 1200 metri de
conduct de ap lucrri care au costat 500 mii lei. In acelai mod se construiete i un colector
pentru ape reziduale la unul din blocurile locative din Ialoveni.

Organizatorii sondajului trebuie s pun rezultatele acestuia in beneficiul public. Cele mai
importante concluzii trebuie aduse la cunotina factorilor de decizie, cetenilor i
reprezentanilor mass-media. Rezultatele sondajului efectuat in cele cinci judee ale republicii au
stat la baza unor elaborri in cadrul unui proiect al Programului TACIS. Iar informaia
generalizat despre rezultatul sondajului din comuna Ciorescu a servit drept material primar
pentru elaborarea Agendei locale 21, servind totodat i drept material de discuie in cadrul unor
edine ale consiliului local i aparatului primriei.

In cazul unor studii aprofundate i specializate de sondare a opiniei cetenilor autoritile


publice ar putea recurge la ajutorul unor servicii i agenii specializate care ar putea efectua acest
lucru cu mai mult eficien, profesionalism, rezultatele fiind mai reale i mai utile pentru cei ce
le solicit.

Sunt puine totui cazurile cand autoritile publice locale recurg la efectuarea sondajelor de
opinie, de cele mai multe ori se profit de efectuarea unor atare activiti doar in cadrul unor
proiecte ale organismelor internaionale ori ale unor organizaii neguvernamentale de la noi.

Una din formele eficiente de consultare a cetenilor const in afiarea in cele mai accesibile i
aglomerate locuri a proiectelor de decizii ale consiliului, materialul de lmurire a problemelor
discutate pan la edina consiliului. In acest fel cetenii vor avea posibilitatea s ia cunotin
in detaliu problema supus discuiei i s vin cu anumite propuneri, obiecii, dar poate c i cu
un proiect de alternativ.

Studiu de caz:
Noi vrem pmant!
Odat cu infptuirea reformei agrare nu s-a luat in consideraie posibilele evoluii ale viitorului
particular i primria unei comune a distribuit toate cotele ranilor fr a prevedea un teren
rezervat pentru punat. Cu timpul numrul de vite intreinute in sectorul particular a crescut i
cand stenii deineau deja cca 600 de capete de vite mari cornute, organele publice locale s-au
pomenit in faa problemei insuficienei terenurilor pentru punat.

Exista ins o ispit: cea de a sustrage 24 ha de teren aferent Prutului, scos din circuit dup 1945,
odat cu stabilirea frontierei de stat. Terenul prezint in fapt o poriune neatins deja de peste 50
de ani, prezentand un ecosistem unic pentru aceste locuri.

Obiective:
1. Determinai modaliti de antrenare a cetenilor la rezolvarea just i legitim a acestei
chestiuni.
2. Care ar fi rolul unui sondaj de opinie in problema dat?
3. Cum ai formula intrebrile pentru chestionar pentru a convinge populaia de beneficiu pe
termen lung pentru intreaga localitate a sacrificiilor de moment?

3.4.3 Transparena administrativ in administraia public local.


3.4.3.1. Conceptul de transparen administrativ.
In rile occidentale termenul transparen s-a impus in ultimii ani din necesitatea de a califica
fenomenul de deschidere a administraiei publice spre exterior i a luat locul unui alt concept, al
celui de publicitate, folosit pan nu demult cu sensul i in scopul de a ridica vlul secretului
administrativ. Noiunea de transparen este de fapt mult mai larg i mai adecvat necesitilor
actuale ale relaiilor administraie-ceteni decat cea de publicitate. Se consider c transparena,
aa cum este conceput de tiina administraiei publice contemporane, este rezultatul unei
creteri ascendente a presiunii exercitate de corpul social asupra organelor de administraie
public.

Pe de alt parte, creterea ponderii administraiei in societate a dat efectul unui bumerang: a atras
implicit asupra acesteia revendicrile tradiional inaintate puterii politice. Pan nu demult
consimmantul, incuviinarea erau singura condiie in sistemul democratic de conducere a
cetenilor. Acum la acest sentiment se mai adaug i principiul de cunoatere. Cetenii noi, mai
bine informai, nu vor s se mai supun (s asculte) fr s cunoasc. Ei nu accept de a fi
guvernai fr a ti de ce i pentru ce. Anume ideea modern de cunoatere presupune fenomenul
transparenei. Din acest punct de vedere se consider c dreptul la transparen face parte in
prezent din cea de a treia generaie a drepturilor omului.

Principiul transparenei ii are inceputul de la insi viaa social, dar st i la baza activitii
economice. Dup cum ne demonstreaz practica rilor occidentale i unele exemple de la noi,
unul din drepturile fundamentale la care pretind in prezent muncitorii de la intreprinderi nu este
numai cel de a fi informai despre situaia financiar, ori despre ansamblul de decizii luate de
manageri, ci se rsfrange i asupra intregului mecanism politic. Nu e vorba de revendicarea
activitii parlamentului ori a politicii partidului de guvernmant. Aceste revendicri se refer in
primul rand la procesul de administrare de pe loc. In perioada de trecere de la o administrare de
comand la una de inelegere cu cetenii anume transparenei ii revine rolul de intermediar. Iat
de ce este important a lua in discuie conceptul de transparen, de a analiza cile de aplicare a
acestui principiu i la noi in republic.

Se spune c ideea unei transparene administrative seamn cu o cas din sticl. Orice trector
are posibilitatea de a vedea totul ce este inuntru. Dar principalul este nu numai de a vedea, ci i
de a face in rezultat anumite concluzii, a intreprinde anumite aciuni. Pornind de la cele expuse,
putem evidenia trei laturi eseniale ale procesului de transparen.

Prima o constituie dreptul de a cunoate. Administraia public funcioneaz in interesul general,


deci cetenii au dreptul de a ti tot ceea ce se intampl in interiorul ei, pentru c administraia
este in serviciul cetenilor.

A doua faet a principiului transparenei este dreptul de a controla. E bine s tii, dar trebuie s
ai i posibilitatea de a-i exercita dreptul de a controla legalitatea i oportunitatea deciziilor
administrative, pentru a putea aprecia cum sunt utilizate increderea i finanele publice. i aici nu
mai e nevoie de a apela la cea de a treia generaie a drepturilor omului pentru c e suficient i
prima: inc in articolul 15 al Declaraiei franceze a Drepturilor Omului i Ceteanului datat cu
anul 1789 se precizeaz: Societatea are dreptul s cear socoteal tuturor agenilor publici ai
administraiei sale.

Mai exist, in sfarit, i o alt idee legat de cea a transparenei care s-ar prea c este o
contrapunere celei privind casa de sticl. Este vorba despre dreptul cetenilor de a fi in rol de
actori i nu numai de spectatori in activitatea administraiei publice, adic dreptul de a participa
plenar la procesul de dirijare a societii. Intr-un limbaj mai contemporan acest principiu ar putea
fi explicat in felul urmtor: a avea dreptul de a fi nu atat un administrat, ci un utilizator al
administraiei. In rile avansate din punct de vedere al organizrii activitii administrative
conceptul unei administrri pasive este tot mai mult inlocuit cu cel al antrenrii tot mai largi a
cetenilor in procesul de dirijare. Este vorba deci despre nite utilizatori (consumatori), dar in
sensul activ al cuvantului, care au dreptul i posibilitatea de a se incadra in mecanismul de
administrare.
O atare extindere a conceptului de transparen se explic prin scopurile i ateptrile pe care i
le pun in fa realizatorii lui. Acestea pot fi grupate in jurul a trei poluri principali.

Primul este dreptul de acces la dosarele administrative. Consumatorii (utilizatorii) trebuie s aib
dreptul de acces la aceste dosare, ele fiind deschise. Dosarele nu sunt proprietatea administraiei,
ci a utilizatorilor, adic a cetenilor. Ele trebuie deci s le fie puse la dispoziie fr nici o
piedic.

Al doilea deziderat al transparenei este accesul nu numai la dosarele administrative, ci i la


demersurile intelectuale ale administraiei, adic la dreptul de acces la motivarea actelor
administrative. Deci, este vorba nu numai despre cunoaterea dosarelor, ci i a procesului
decizional administrativ.

i, in sfarit, una dintre cele mai considerabile realizri ale conceptului transparenei este i
aceasta poate prea cuiva o extensiune prea abuziv a conceptului dat cea a participrii, de a-i
face pe utilizatori s ia parte la procedurile administrative. Deci, transparena implic o
modificare a procedurii administrative.

Principiul transparenei administraiei publice este in prezent recunoscut i admis in majoritatea


rilor cu o democraie avansat. Dar ca i in cazul altor principii ce stau la baza dezvoltrii unei
societi, apare intrebarea: cat de eficient este aplicarea acestui principiu in activitatea practic a
administraiei? Cci una e a discuta in plan teoretic despre ideea de transparen i mult mai
important pentru ceteni este dac transparena este eficient sau nu.

Prima parte a intrebrii ine de legislaie: este ea adaptat la conceptul transparenei? Ce coninut
concret ii comunic ea acestui principiu? E de constatat faptul c multe state prefer s aplice
principiul transparenei inaintea deciziilor administrative, altele ins presupun aplicarea lui dup
adoptarea unor astfel de decizii. Oricum, evoluia are loc in direcia aplicrii tot mai active i
consecvente a ideii la toate etapele procesului administrativ. O ilustrare a acestui fapt este
evoluia din ultimii ani a legislaiei franceze i a altor state din Europa.

Inainte de a analiza problema scopurilor i ateptrilor legislative privitor la transparen apare


intrebarea: care sunt scontrile sociologice in aceast privin? Cunosc oare cei administrai
tehnicile de utilizare a transparenei? Ii asum oare administraia obligaia de a-i familiariza cu
condiiile in care se exercit transparena? A ptruns ideea transparenei in adancurile
administraiei i cum este conceput: ca un factor jenant, ori ca un principiu fundamental al
activitii sale? Se crede c aici totul depinde de tradiiile naionale, de sistemul politic, de
echilibrul puterilor. E evident, de pild, c un sistem de tip prezidenial, cum ar fi cel american,
unde preedintele poate controla direct camerele senatului in probleme de administraie public,
este mult mai favorabil transparenei decat unul de tip francez ori englez in care prin tradiie, dar
nu din necesitate, administratorii sunt de fiece dat protejai prin nite mecanisme politice ce fac
ca administraia public s beneficieze de nite blindaje formalistice. E clar c un astfel de sistem
este mai mult opac decat transparent. Dar transparena administrativ se impune tot mai mult.
Administrarea public din majoritatea rilor ii schimb reedina din turnul de filde al
secretului administrativ in casa de sticl a transparenei. Fr o astfel de schimbare nu poate fi
vorba despre o activitate legitim a administraiei.

Cerina de a fi transparente se manifest fa de toate domeniile vieii sociale fie c este vorba
despre conturile unei societi comerciale, despre informaiile economice i salariile acionarilor,
despre protecia consumatorilor, de regulile aplicate in lupta contra corupiei ori despre
finanarea unor partide politice, despre msurile privind libertatea presei i comunicrii
audiovizuale ori despre drepturile cetenilor privind transparena actelor administrative. Adic
este vorba despre posibilitatea de a cunoate in direct, fr filtre i deformri, realitatea aa cum
este ea.

Activitatea administrativ nu se poate eschiva de la aceste deziderate, ci, din contra, trebuie s le
accepte, dar se cere de precizat c transparena in activitatea organelor puterii pune nite
probleme specifice de care trebuie s se in cont i anume:
Transparena este necesar, evident, in momentul lurii de decizie. Nici in cadrul unui act
legislativ, regulamentar ori individual nu se pot produce efecte juridice dac acestea nu sunt
aduse la cunotina celor vizai.

Transparena este la fel de solicitat i pan la definitivarea procedurii decizionale, dup cum a
demonstrat-o publicitatea dezbaterilor parlamentare un element distinctiv al unei societi
democratice. Dac cetenii vor fi pui in cunotin de cauz i antrenai in procesul de discutare
a unor decizii administrative, atunci ei mai bine ii vor da seama de aspiraiile administraiei i
poate c vor accepta mai bine deciziile finale adoptate. Cel puin, vor putea exercita un control
mai eficace al bunei funcionri a instituiei. Din alt parte, funcionarii vor evita in felul acesta
multe erori i, mutandu-se din turnul de filde in casa de sticl, se vor simi mult mai
controlai, supravegheai i, drept consecin, mult mai responsabili fr a se irita zilnic fiind
hruii de setea crescand de informaii a cetenilor.

Administraia in toate rile este un organism complex in care elementele legate unul de altul,
conform unui dublu principiu de ierarhie ori de repartizare a competenelor, constituie un esut
care pare in ochii celor administrai destul de opac. Cum s-ar putea, din punct de vedere practic,
de deschis ferestrele i de transformat dreptul cetenilor la transparena activitii administrative
intr-un drept real?

Prima condiie pentru obinerea acestui obiectiv este bine cunoscut: trebuie de organizat un
serviciu public de informare, comunicare i difuzare, de deschis centre de instruire, de facilitat pe
toate cile accesul cetenilor la administraie inclusiv prin modernizarea tehnicilor de recepie a
lor.

Dar nici aceasta nu e suficient: se cere de gsit o modalitate eficient de punere in aplicare a
acestui nou drept cea a dreptului la transparen care presupune dreptul de a cunoate, dreptul
de a inelege, dreptul de a fi ascultat i dreptul de a critica.

Dreptul de a cunoate se refer la informaia ce se conine in documentele de toate tipurile de


care dispune administraia. Legislaia francez distinge in acest sens accesul la documentele
nominative, (rezervate persoanelor la care se refer aceste documente) i accesul la documentele
care nu au un caracter nominativ i sunt deschise, in condiiile limitelor fixate de lege, tuturor
persoanelor fr a justifica interesul juridic particular manifestat.

Dreptul de a inelege presupune condiia ca textele emise de administraie trebuie s fie clare,
deciziile s poarte un caracter concret, rapoartele de activitate i evalurile s fie veridice,
accesibile i publice.

Dreptul de a fi ascultat asigur posibilitatea de a participa la anchete publice i de a face


cunoscut punctul de vedere al celor administrai inainte ca deciziile s fie aprobate pentru ca
opiniile publicului s poat avea anumite consecine asupra lor. Intru exercitarea acestui drept
este necesar ca in procesul decizional s fie implicai cetenii fie direct, fie prin asociaii care ar
include diferite categorii de utilizatori, mai ales cand este vorba despre nivelul local.
Dreptul de a critica completeaz cele spuse mai sus i se afl la baza unui control democratic
exercitat asupra celor alei. Este un drept revendicat de cele mai multe ori de ctre ceteni,
invocandu-se caracterul unei administraii puin informate.

Dup cum vom vedea din capitolele ce urmeaz, in majoritatea rilor europene s-a purces la
deschiderea ferestrelor spre transparen. Dar mai sunt inc multe gratii a cror legitimitate
vine s demonstreze c i in acest domeniu exist probleme.

3.4.3.2.Transparena administrativ i accesul la informaie in Republica Moldova.


Accesul la informaia administrativ in diferite ri este conceput in mod diferit conform
sistemului juridic existent.

Pentru un ir de ri accesul la documente constituie o veritabil libertate public prevzut i in


textele constituionale. In Suedia, bunoar, publicitatea dosarelor deinute de ctre administraie
a fost instituit incepand cu anul 1766 prin legea cu privire la pres, una din cele patru legi ce
stau la baza constituiei acestei ri.

In majoritatea rilor dreptul de acces la informaie a fost consfinit pe cale legislativ, soluie
utilizat pentru prima dat in S.U.A. in anul 1966 prin Freedom of Information Act, iar in Frana
a fost consfinit prin lege la sfaritul anilor aptezeci. Din acest punct de vedere se poate spune
c legislaia american a servit drept exemplu pentru majoritatea rilor occidentale care au
adoptat de curand un sistem de transparen administrativ.

Dar in unele ri, cum ar fi Luxemburgul, dreptul de acces la documentele administrative nu este
considerat o libertate, ci doar o regul de procedur. In acest caz este vorba de a permite unui
reclamant s aib acces la documente pentru a se apra in instana de judecat. Aici dreptul la
informaie este deci un accesoriu al contenciosului administrativ, i nu un instrument de
democratizare a sistemului administrativ.

In Republica Moldova, unul dintre cele mai ample i mai recente acte normative in domeniul
accesului la informaia oficial este Legea cu privire la accesul la informaie, adoptat de
Parlamentul Republicii Moldova i publicat in Monitorul Oficial din 28 iulie 2000. (Anexa 5)

Scopul principal al acestui act juridic este crearea codului normativ general al accesului la
informaiile oficiale, eficientizarea procesului de informare i a controlului efectuat de ctre
ceteni asupra activitii autoritilor publice i a instituiilor publice, stimularea participrii lor
la procesul decizional in Republica Moldova. Conform opiniei experilor autohtoni i din
strintate, Legea corespunde standardelor internaionale i pornete de la dezideratul de baz c
statul trebuie s stabileasc proceduri eficiente de asigurare a accesului la informaia oficial.

Legea nominalizat are drept obiect de reglementare:


a) raporturile dintre furnizorii de informaii i persoana fizic i/sau juridic in procesul de
asigurare i realizare a dreptului constituional de acces la informaie;
b) principiile, condiiile, cile i modul de realizare a accesului la informaiile oficiale, aflate in
posesia furnizorilor de informaii;
c) aspectele accesibilitii informaiei cu caracter personal i proteciei acesteia in cadrul
soluionrii problemei accesului;
d) drepturile solicitanilor informaiei, inclusiv la informaia cu caracter personal;
e) obligaiile furnizorilor de informaii in procesul asigurrii accesului la informaiile oficiale;
f) modalitatea aprri dreptului de acces la informaie.
Din punct de vedere al problematicii studiate de noi, prezint interes scopurile legii nominalizate
care constau conform punctului b) al art. 2 in eficientizarea procesului de informare a populaiei
i a controlului efectuat de ctre ceteni asupra activitii autoritilor publice i a instituiilor
publice; i c) stimularea formrii opiniilor i participrii active a populaiei la procesul de luare
a deciziilor in spirit democratic.

Care sunt principiile politicii statului in domeniul accesului la informaiile oficiale?


Legea stipuleaz c oricine are dreptul in condiiile legii s caute, s primeasc i s fac
cunoscute informaiile oficiale. Restricii in acest domeniu de activitate pot fi doar pe motive
specifice de asemenea reglementate de lege.

Cine sunt furnizorii de informaii oficiale obligai prin lege s le furnizeze solicitanilor?
In art. 5 al Legii privind accesul la informaie in aceast calitate sunt determinate:
a) autoritile publice centrale i locale;
b) instituiile publice centrale i locale care au ca scop efectuarea atribuiilor de administrare,
social-culturale i altor atribuii cu caracter necomercial;
c) persoanele fizice i juridice care sunt abilitate cu gestionarea unor servicii publice i culeg,
selecteaz, posed, pstreaz, dispun de informaii oficiale, inclusiv de informaii cu caracter
personal.

Dac pornim de la prevederile legii, fiecare funcionar public din primrie sau din serviciile
publice ale consiliilor locale cad sub incidena acestui articol devenind furnizori de informaii
oficiale i dispunand de drepturile i obligaiunile ce reies din legea examinat aici.

Cine sunt solicitanii informaiei oficiale in condiiile prezentei legi?


Rspunsul este simplu: orice cetean al Republicii Moldova precum i cetenii altor state care
au domiciliul sau reedina pe teritoriul Republicii Moldova, apatrizii stabilii cu domiciliul sau
cu reedina pe teritoriul Republicii Moldova.

Ce tip de informaii pot fi calificate drept informaii oficiale?


In sensul legii nominalizate, informaii oficiale sunt considerate toate informaiile aflate in
posesia i la dispoziia furnizorilor de informaii, care au fost elaborate, selectate, prelucrate,
sistematizate i/sau adoptate de organe ori persoane oficiale sau puse la dispoziia lor in
condiiile legii de ctre ali subieci de drept.

Este semnificativ compartimentul legii ce ine de restriciile in exercitarea dreptului de acces la


informaie. Aceasta poate avea loc doar in cazurile prevzute de o lege organic care ar
corespunde urmtoarelor necesiti:
a) respectarea drepturilor i reputaiei altei persoane;
b) protecia securitii naionale, ordinii publice, ocrotirii sntii sau protecia moralei
societii. (art.7, al. 1).

In conformitate cu prevederile aceluiai articol, accesul la informaie nu poate fi ingrdit, cu


excepia:
a) informaiilor ce constituie secretul de stat;
b) informaiilor confideniale din domeniul afacerilor, prezentate instituiilor publice cu titlul de
confidenialitate;
c) informaiilor cu caracter personal a cror divulgare este considerat drept imixtiune in viaa
privat a persoanei;
d) informaiilor ce in de activitatea operativ i de anchet a organelor de resort;
e) informaiilor ce reflect rezultatele finale sau intermediare ale unor investigaii tiinifice i
tehnice.
Conform prevederilor legii, dac accesul la informaiile, documentele solicitate este parial
limitat, furnizorii de informaii sunt obligai s prezinte solicitanilor prile documentului,
accesul la care nu conine restricii conform legislaiei, indicandu-se in locurile poriunilor omise
una din sintagmele: secret de stat, secret comercial, informaie confidenial despre
persoan.
Unul din compartimentele importante ale legii il constituie i stipulrile ce se coni in alineatul 5
al articolului 8 referitoare la accesul la informaiile cu caracter personal. Legiuitorul a dispus c
oricrei persoane i se va asigura accesul la informaiile cu caracter personal. Ea are dreptul:

a) s ia cunotin de aceste informaii personal sau in prezena altei persoane;


b) s precizeze aceste informaii in scopul asigurrii plenitudinii i veridicitii lor;
c) s obin, dac este cazul, rectificarea informaiilor sau lichidarea lor atunci cand ele vor fi
tratate neadecvat;
d) s afle cine i in ce scop a utilizat, utilizeaz sau intenioneaz s utilizeze aceste informaii;
e) s ia copii de pe documentele, informaiile despre sine sau de pe unele pri ale acestora.

Sarcinile serviciilor de relaii cu publicul ori ale altor subdiviziuni abilitate cu selectarea,
deinerea i difuzarea informaiilor reies direct din Legea cu privire la accesul la informaie care
stipuleaz c furnizorul de informaii in conformitate cu competenele sale, este obligat:

1) s asigure informarea activ, corect i la timp a cetenilor asupra chestiunilor de interes


public i asupra problemelor de interes personal;
2) s garanteze liberul acces la informaie;
3) s respecte limitrile accesului la informaie, prevzute de legislaie, in scopul protejrii
informaiei confideniale, vieii private a persoanei i securitii naionale;
4) s respecte termenele de furnizare a informaiei, prevzute de lege;
5) s dea publicitii propriile acte adoptate in conformitate cu legea;
6) s pstreze in termenele stabilite de lege, propriile acte, actele instituiilor, ale cror
succesoare sunt, actele ce stabilesc statutul lor juridic;
7) s asigure protejarea informaiilor ce se afl la dispoziia sa de accesul, distrugerea sau
modificarea nesanscionate;
8) s menin informaiile, documentele aflate la dispoziia sa, in form actualizat;
9) s difuzeze de urgen pentru publicul larg informaia care i-a devenit cunoscut in cadrul
propriei activiti, dac aceast informaie:
a) poate preintampina sau diminua pericolul pentru viaa i sntatea oamenilor;
b) poate preintampina sau diminua pericolul producerii unor prejudicii de orice natur;
c) poate opri rspandirea informaiei neveridice sau diminua consecinele negative ale rspandirii
acesteia;
d) comport o deosebit importan social.

Un moment important ce se conine in lege i care ine direct de activitatea autoritilor publice,
a serviciilor abilitate cu furnizarea informaiei oficiale o are alineatul 2 al articolului 11, in care
se stipuleaz i anumite activiti ale furnizorului de informaii in scopul garantrii liberului
acces la informaiile oficiale. Furnizorul de informaii este obligat:

- s asigure un spaiu amenajat pentru documentare, accesibil solicitanilor;


- s numeasc i s instruiasc funcionarii responsabili pentru efectuarea procedurilor de
furnizare a informaiilor oficiale;
- s elaboreze regulamente cu privire la drepturile i obligaiunile funcionarilor in procesul de
furnizare a documentelor, informaiei oficiale;
- s acorde asisten i sprijinul necesar solicitanilor pentru cutarea i identificarea
informaiilor;
- s asigure accesul efectiv la registrele furnizorilor de informaii, care vor fi completate in
conformitate cu legislaia;
- s desfoare intrunirile i edinele sale in mod public, in conformitate cu legislaia.

De aici reies i obligaiunile persoanelor responsabile de realizarea prevederilor acestei legi in


practica de lucru a autoritilor publice. Pentru fiecare din punctele enumerate mai sus urmeaz a
fi elaborat un ir de msuri menite s pun in aciune acest act normativ.

Din experiena de lucru a autoritilor publice locale.


I. In primria Fundurii Vechi, judeul Bli, pentru a asigura accesul liber al populaiei la
informaia administrativ i activitile specifice ale consiliului local i a funcionarilor din
primrie, la edina consiliului a fost aprobat un program de divers activiti privind asigurarea
transparenei administrative. La propunerea consilierilor satul a fost divizat in nou sectoare
conform numrului aleilor locali. A fost aprobat i planul activitilor informaionale pe care
acetia urmau s le desfoare in sectoarele de care sunt responsabili: intalniri cu ceteni,
informarea lor despre activitile curente i politicile publice ale consiliului, sesizarea i
selectarea informaiei inverse (feedback) de la populaie. In scopul facilitii procesului de
informare a cetenilor, doi funcionari publici din primrie au urmat cursuri speciale privind
utilizarea in administraia public local a tehnologiilor informaionale moderne. Activitatea de
asigurare a informrii planificate i de asigurare a transparenei a inceput cu amenajarea unor
standuri informaionale atat in holul primriei cat i in curte, la un loc accesibil pentru toi. Aici
sunt afiate cele mai importante decizii i dispoziii, materiale ale comisiilor de specialitate,
anunuri. Un loc aparte este rezervat presei periodice: ziarului judeean Plai Blean i
suplimentului acestuia Monitorul precum i ziarul regional independent Accent provincial,
care relateaz nouti din sectorul Glodeni. A devenit norm afiarea pa aceste panouri a
proiectelor de decizie a consiliului local mai ales in problemele de importan major pentru
populaie.

Un suport esenial la procesul de informare a cetenilor despre viaa public este radioul stesc,
inaugurarea cruia de asemeni a fost parte a programului de asigurare a transparenei
administrative i informrii cetenilor. In afar de emisiunile informative obinuite, in fiecare
duminic radioul local transmite emisiunea Vocea satului. Unul din difuzoare este instalat pe
piaa steasc unde se adun mult lume i unde se discut diferite probleme ale comunitii. La
microfon apar de obicei primarul satului, consilieri, specialiti din agricultur, medicin,
lucrtori ai Ministerului de Interne.
i consiliul local este interesat in asigurarea unei transparene totale a activitii sale. La
propunerea consilierilor, edinele acestei autoriti publice sunt transmise in direct la postul
local de radio, iar in sala de edine au acces liber de a asista i asculta orice cetean din
localitate.

La prerea funcionarilor publici din aceast primrie, in rezultatul aciunilor intreprinse in


domeniul asigurrii transparenei activitii administraiei publice locale, cetenii au devenit mai
activi in viaa public, se intereseaz mai mult de problemele cu care se confrunt primria i
consiliul local, ineleg mai bine specificul activitii de administrare la nivel local. Tot ca un
rezultat poate fi menionat i faptul c in ultimul timp a sczut numrul de persoane care vin la
primrie cu tot felul de plangeri i pretenii neintemeiate.

Moment de meditaie 1:
1. Facei o trecere in revist a tuturor funcionarilor publici din instituia in care activai i
determinai in linii generale tipul de informaii pe care acetia, in virtutea atribuiilor de serviciu,
ar fi obligai s le pun la dispoziia solicitanilor.
2. Sunt din acei care nu ar avea astfel de obligaiuni?
Moment de meditaie 2:
1. Suntei in rol de conductor al unei instituii publice (primarul comunei, eful direciei
asisten social, preedintele consiliului judeean) i avei de intocmit un plan de msuri privind
realizarea prevederilor Legii cu privire la accesul la informaie. Descriei pas cu pas activitile
pe care le vei intreprinde.

Studiu de caz nr 1:

Cum s deschidem ferestrele transparenei administrative?


Trei participani din fiecare grup, asistai de colegii lor joac trei roluri diferite:

a) ceteanul activ i dornic de a cunoate;


b) funcionarul public care dorete s lucreze pe nou dar nu tie cum;
c) reprezentantul prefecturii care supravegheaz legitimitatea cererilor ceteanului, pe de o
parte, i legalitatea aciunilor intreprinse de funcionarul public, pe de alt parte.

RELAIILE PUBLICE ?N ADMINISTRAIA PUBLIC LOCAL.

Subiectul:

Ceteanul X vrea s tie ?n ce condiii a fost concesionat serviciul de ?ntreinere a drumurilor i


terenurilor aferente acestora unei firme cu sediul ?n capital i cu o reputaie ptat (la prerea
lui)?

Ceteanul cere dovezi, acte, mrturii scrise de la edina consiliului local, funcionarul public nu
tie dac are ori nu dreptul s le ofere, reprezentantul prefecturii arat din deget i unuia i altuia.

Obiective:

1. Delimitai competenele, atribuiile i limitele transparenei administrative ?n aciunile celor


trei personaje ?n conformitate cu legislaia ?n vigoare a Republicii Moldova.
2. Sesizai ce nu cunoatei i ce v ?mpiedic ?n asigurarea unei transparene administrative
veritabile.

Studiu de caz nr. 2:


A refuza sau nu?
La primria comunei ?n care suntei ales primar se adreseaz un cetean cu cererea de a i se
pune la dispoziie procesul-verbal al edinei consiliului local la care, pe l?ng alte chestiuni de
interes comun, s-au discutat i unele probleme ce in de situaia epidemiologic din localitate,
chestiuni interne privind comportamentul unor consilieri, c?teva cazuri privind tutela asupra unor
copii din familii dificile etc.

Secretarul consiliului consider c problemele oglindite ?n procesul-verbal solicitat nu pot fi


expuse publicului dat fiind faptul c ?n el se conin unele secrete ale autoritii publice.

Viceprimarul care, conform repartizrii funciilor de serviciu, este responsabil de relaiile


publice, consider c primria nu e ?n drept s-i refuze ceteanului cererea, dat fiind faptul c nu
are ce ascunde de ei: orice secret odat i odat se afl.

Obiective:
1. Analizai situaia creat i, baz?ndu-v pe legislaia ?n vigoare, gsii soluia adecvat a
dilemei.
2. Modelai situaii ?n care un dosar administrativ nu poate fi expus publicului i motivai decizia
luat.

3.4.4. Asigurarea unui dialog eficient: APL societatea civil.


?n activitatea de instituire a unor relaiile publice adecvate, autoritile publice locale dispun ?n
prezent de un partener destul de activ i perspicace reprezentanii societii civile reunii ?n
diferite asociaii obteti. Legea include ?n numrul acestora urmtoarele tipuri de organizaii:
micrile obteti, organizaiile pacifiste i de aprare a drepturilor omului, organizaiile de
femei, de veterani, de invalizi, de tineret i de copii, societile tiinifice, tehnice, ecologiste,
cultural-educative, sportive, alte asociaii benevole, uniunile de creaie, comunitile naional-
culturale, fundaiile i instituiile obteti, alte asociaii ale cetenilor. ?n total ?n republic sunt ?
nregistrate circa 2000 de astfel de formaiuni, care dispun de fore umane i intelectuale
deosebite, reprezent?nd fondul de aur al fiecrei comuniti. Ele urmeaz a fi luate ?n
considerare atunci c?nd se mizeaz pe participarea cetenilor la gestionarea treburilor publice.

Care sunt relaiile dintre autoritile publice locale i reprezentanii sectorului asociativ? La
aceast ?ntrebare gsim rspuns examin?nd rezultatele diferitor sondaje de opinii efectuate cu
diferite ocazii ?n r?ndul membrilor ONG-urilor ce activeaz ?n localitile republicii, dar i a
funcionarilor publici din primrii i consilii judeene responsabili de relaiile publice.

?n cadrul proiectelor Spre un dialog eficient ?ntre ONG-uri i APL i ?ntrirea capacitii
ONG-urilor i autoritilor publice ?n susinerea democraiei, implementat cu suportul Fundaiei
Soros, participanilor la edina de totalizare li s-a cerut s rspund la chestionar unde figura i
urmtoarea ?ntrebare:

Considerai c reprezentanii APL sunt cu adevrat disponibili s conlucreze cu ONG-urile


pentru soluionarea problemelor comunitii?

Iat c?teva rspunsuri semnificative:


1. Cu mici excepii, nu. Mai este mult de lucrat ?n acest domeniu.
2. ?n declaraii da, practic nu.
3. Ca i ONG-urile, APL mai are de rezolvat problema contientizrii i perceperii influenei i
rolului pe care ONG-urile ?l au ?n dezvoltarea comunitii.
4. Din pcate, una din concluziile evidente ale acestui schimb este c APL nu cunoate rolul i
locul ONG-urilor din societate. ?n consecin nu sunt foarte deschise.
5. ?n unele localiti numai declarativ, dar ?n multe rezultatele au fost remarcabile.
6. ?n toate localitile vizitate APL a declarat deschiderea pentru conlucrarea cu ONG-urile.
Numai punerea ?n practic a declaraiilor va da rezultatele dorite. Foarte mult depinde i de
abilitatea ONG-urilor de a colabora.
7. ?n acest plan, este nevoie de o interesare reciproc.
8. Majoritatea funcionarilor din APL se consider atottiutori i accept cu greu propunerea unui
onegist.
9. Suntem disponibili s conlucrm cu ONG-urile. Am decis s conlucrm ?n crearea unui centru
pentru copiii strzii.
10. Mai ales acolo unde APL a contientizat rolul ONG-urilor ?n soluionarea problemelor
comunitii.
11. Este dificil s accepi ideile altora mai ales dac acetia sunt nite simpli ceteni
12. Foarte mult depinde de persoanele care se afl la conducere i de poziia lor fa de sectorul
asociativ. Sunt exemple c?nd ?n consiliul judeean au fost desemnate persoane care s-ar preocupa
de organizaiile obteti ale cetenilor, dar care nu tiu ce au de fcut.

Apoi a urmat o alt ?ntrebare:


Dac ai dat un rspuns negativ, atunci care, ?n opinia D-voastr, sunt cauzele acestor lacune?
1. Necunoaterea de ctre societate a potenialului organizaiilor neguvernamentale.
2. Lipsa unor exemple pozitive de popularizare.
3. Fondurile bugetare scunde ale primriilor nu permit sprijinirea ONG-urilor cel puin la etapa
iniial.
4. Tendina APL de a subordona i monitoriza ONG-urile.
5. Modul defectuos de ?nregistrare a organizaiilor obteti. ?nregistrarea trebuie s fie efectuat
de ctre instanele judectoreti i nu de autoritile publice.
6. ONG-urile trebuie s se adapteze condiiilor reale, ?ncerc?nd s-i promoveze aciunile ?n
parteneriat cu APL.
7. ?ntre APL i ONG mai exist bariera suspiciunilor reciproce, provenite din lipsa de informare
i de ?nelegere a scopurilor i inteniilor.
8. Lipsa de comunicare, atitudinea negativist i profesionalismul sczut al unor funcionari din
APL.

Fiecare din aceste rspunsuri ar putea fi comentat, dar credem c e de la sine ?neles faptul c
domeniul dat este ?nc prea puin studiat, contientizat i inclus ?n aria de activiti ale
serviciilor de relaii publice din primrii i consilii locale.

Care ar fi domeniile de conlucrare a administraiei publice locale cu sectorul asociativ pentru


soluionarea problemelor de dezvoltare comunitar? Considerm c drept puncte de tangen ?n
aceast activitate ar putea fi urmtoarele:
a) democratizarea vieii publice prin desfurarea unor activiti ce ar avea drept scop formarea
abilitilor i acumularea cunotinelor de ctre membrii ONG-urilor i factorii de decizie ?n
urmtoarele domenii:
-sensibilizarea cetenilor ?n probleme legate de participarea la procesul decizional i elaborarea
politicilor publice locale;
- dezvoltarea transparenei administrative;
- consultarea cetenilor ?n probleme de interes local;
- perfecionarea activitii de audien a cetenilor;
- promovarea valorilor locale etc.
b) perfecionarea activitii de planificare strategic i de elaborare a planurilor de dezvoltare
durabil a localitilor care ar presupune:
- susinerea i crearea de noi ?ntreprinderi private;
- utilizarea judicioas a resurselor locale;
- pstrarea i crearea a noi locuri de munc;
- generarea de noi venituri personale pentru creterea nivelului de trai;
consolidarea bazei de impozitare pentru susinerea administraiei publice locale.
c) dezvoltarea sectorului asociativ care ar avea drept rezultat:
-luarea de atitudine fa de problemele stringente ale comunitii, gsirea soluiilor optime i
rezolvarea situaiilor de conflict;
-asigurarea unei comunicri sociale eficiente;
-structurarea eficient a spaiului informaional;
-asigurarea unei monitorizri permanente din partea societii;
-efectuarea unor expertize independente, elaborarea i ?naintarea unor proiecte de alternativ,
efectuarea de cercetri i analize calificate;
-formarea orientrilor sociale independente, a unei opinii publice de alternativ.
d) pentru atingerea acestor obiective este binevenit a susine i dezvolta programe ce ar avea
drept scop:
-schimb de experien privind alfabetizarea global a funcionarilor publici i consilierilor
locali ?n probleme de teorie i practic a administraiei publice. ?n acest scop sunt recomandate
seminare, workshop-uri i alte metode interactive de instruire precum i vizite reciproce i
schimb de experien;
-transfer de cunotine ?ntre reprezentanii ONG i APL ?n domeniul elaborrii unor strategii i
planuri de dezvoltare durabil a comunitilor;
-susinerea unor proiecte transfrontaliere pentru cutarea soluiilor ?n problemele locale comune
(dezvoltarea infrastructurii comunitare, ecologizarea teritoriilor, combaterea maladiilor sociale
etc.);
-impulsionarea activitii de ?nfrire a localitilor din rile participante la proiectele
transfrontaliere, crearea unor hri ale iniiativelor populare cu promovarea lor ?n lume.

Dup cum se vede, aria preocuprilor comune este destul de larg dar aceast conlucrare, acest
parteneriat la noi este ?ntr-o stare incipient.

Moment de meditaie:
Ai fost ales de cur?nd primar i ai motenit o comun ?n care populaia este apatic, nu
particip nici ?ntr-un fel la gestionarea treburilor publice. ?n comun nu activeaz nici o
formaiune (organizaie) a cetenilor. Tineretul lucreaz peste hotare, ?n comun locuiesc mai
muli btr?ni, copii i femei.

1. Alctuii un plan de revigorare a vieii social-culturale din comun.


2. Determinai cile de antrenare a cetenilor i de formare a grupurilor de iniiativ
ceteneasc.
3. Ce fore din interior i din afar vei implica pentru a se forma i consolida nite organizaii
nonguvernamentale ?ntru rezolvarea problemelor majore ale comunitii?
4. Cum vedei rolul primriei ?n susinerea viitorilor entuziati?
5. ?ncercai s evaluai cunotinele proprii despre organizaiile donatoare care susin iniiative
ale societii civile. Dac nu suntei versai ?n domeniu, cum vei proceda pentru a completa
propriul gol informaional?

Rspunsul la aceste ?ntrebri v va ajuta s elaborai un plan de msuri privind dezvoltarea


iniiativelor ceteneti i dialogul eficient cu societatea civil.

3. 4.5. Implicarea publicului ?n procesul decizional.


3. 4.5.1. Participarea ceteneasc un capital social modern.
Cercettorii din domeniul tiinelor sociale propun un cadru pentru a ?nelege fenomenul
cooperrii i parteneriatului dintre autoritatea public i ceteni. Acest cadru a fost numit capital
social. Prin analogie cu capitalul fizic i uman mijloace de obinere a unei productiviti
individuale capitalul social se refer la organizaiile ceteneti care faciliteaz, dup cum am
vzut ?n paragraful precedent, cooperarea i coordonarea activitilor ?ntru beneficiul comun.
Cum poate fi aplicat aceast bogie de care dispun ?n prezent comunitile noastre? Cum poate
fi atras acest potenial la procesul de adoptare a deciziilor colective?

Pornind de la situaia real din Republica Moldova, pot aprea dou ?ntrebri de importan
primordial:
1. Sunt oare gata organele administraiei publice locale de toate nivelurile s contientizeze
necesitatea i s creeze condiii pentru implicarea publicului ?n procesul decizional, pentru
atragerea cetenilor la conducerea afacerilor publice?
2. Doresc oare i sunt ?n stare reprezentanii societii civile, cetenii ?n general s influeneze
activitatea organelor administraiei publice locale, s-i impun punctul su de vedere ?n
procesul decizional?
Practica activitii majoritii consiliilor locale i a primriilor noastre ne dovedete c ?ntre
organele reprezentative i publicul alegtor exist o ruptur, dimensiunile creia difer de la
jude la jude, de la primrie la primrie.
Participarea publicului la procesul decizional este ?mpiedicat de mai muli factori obiectivi i
subiectivi.

Pe de o parte:
1. Organele locale nu manifest interes fa de ideile noi venite din partea publicului mai ales
dac acestea sunt legate de cheltuieli financiare suplimentare.
2. Unii membri ai consiliilor de diferit rang ?n virtutea pregtirii lor profesionale i culturii
politice ignor, pur i simplu, participarea publicului la rezolvarea problemelor comunitilor,
insufl?ndu-i c, odat alei, numai ei sunt factorii decizionali ?n teritoriu.
3. Muli dintre membrii consiliilor locale i din conducerea lor consider c legturile dintre
consiliu i public sunt prerogativa lor personal.
4. Unii funcionari sunt contra participrii publicului la procesul decizional din simplul motiv c
activismul publicului le poate submina puterea, iar critica i interesul cresc?nd fa de afacerile
APL le pot crea dificulti adugtoare.

Pe de alt parte:
1. Situaia social-economic precar, lipsa unor programe locale de dezvoltare durabil ?i
descurajeaz pe reprezentanii societii civile, care, ca i APL, nu vd ci de redresare a
situaiei.
2. Cetenii nu au pregtirea corespunztoare, nu dispun de experiena necesar pentru a se
implica plenar ?n procesul decizional i a participa la treburile publice. ?n majoritatea
comunitilor din Moldova nu exist nici un ONG, care ar putea prin reprezentanii si, s se
implice ?n discutarea i rezolvarea problemelor de interes local.
3. Funcionarii din organele administraiei publice i reprezentanii societii civile urmeaz a fi ?
ntrunii la o mas rotund i instruii ?n spiritul toleranei, conlucrrii i gsirii ?n comun a
soluiilor ?n problemele de dezvoltare comunitar.

Care ar fi calea de depire a acestei crize de colaborare? ?n diferite localiti aceste probleme se
soluioneaz ?n mod diferit. ?n oraul Drochia, spre exemplu, pentru a spori activismul local i a
implica publicul ?n rezolvarea problemelor locale, la iniiativa consilierilor, ?n cartierele urbei au
fost create comitete ceteneti cu atribuiile i responsabilitile respective. Unul din principalele
obiective ale acestor formaiuni a devenit ?ngrijirea spaiilor verzi, amenajarea teritoriului,
dezvoltarea tradiiilor populare privind protejarea naturii (sparea ?n comun, curarea i
sfinirea f?nt?nilor, plantarea grdinilor publice etc.). Pentru a menine entuziasmul populaiei, ?n
fiecare an aici sunt organizate concursuri pentru cea mai curat i amenajat strad, instituindu-
se i zile de srbtorire a strzilor bine ?ntreinute. Comitetele ceteneti funcioneaz al treilea
an i ajut mult la gestionarea treburilor publice din ora.

Din experiena de lucru a administraiei publice locale.


?n comuna Ciorescu a fost implementat un proiect prin care activismul cetenilor a fost
dezvoltat prin intermediul unor instruiri cu participarea tuturor prilor interesate: primria
local, consiliul comunal i reprezentani ai societii civile.

?n cadrul a patru seminare i 2 workshop-uri s-a desfurat perfecionarea cunotinelor i


aptitudinilor manageriale ale funcionarilor publici din primrie, instruirea consilierilor locali
privind utilizarea formelor i metodelor de antrenare a publicului ?n procesul de elaborare i
implementare a politicilor publice locale. De r?nd cu ei i-au perfecionat cunotinele i
aptitudinile reprezentanii societii civile ?n vederea interaciunii cu organele administraiei
publice, realizrii dreptului la participare ?n procesul decizional ?n problemele de interes local.
Cu alte cuvinte, a avut loc un proces de contientizarea de ctre actorii procesului decizional din
comuna Ciorescu a fenomenului de democratizare a activitii sociale, transparenei
administrative, consultrii cetenilor ?n probleme de interes local.

?n cadrul acestor activiti a fost studiat opinia public i evideniate ateptrilor cetenilor ?n
raport cu activitatea consiliului local ?n probleme de dezvoltare comunitar.

Au fost scoase ?n eviden grupuri-int: lideri de opinie, grupurile de iniiativ din comunitate,
care mai apoi au fost implicate ?n activitile de contientizare soldate cu iniierea, de comun cu
consilierii locali i grupurile de iniiativ, a unui proiect de dezvoltare durabil a comunitii ce
urma a fi ?naintat spre discutarea public.

A fost acordat ajutor metodic grupurilor de iniiativ pentru a se constitui ?n ONG-uri, comitete
ceteneti, grupuri de susinere a iniiativelor comunitare etc.

Exist mai multe forme de implicare a cetenilor ?n procesul decizional la nivel local:
-adunrile generale ale cetenilor cu discutarea proiectelor celor mai importante decizii ale
consiliului;
-organizarea unor dezbateri publice cu participarea reprezentanilor societii civile;
-implicarea cetenilor ?n cadrul unor comisii de lucru ?n procesul de pregtire a chestiunilor de
pe ordinea de zi a consiliului cu drept consultativ;
-discutarea unor proiecte de alternativ ?naintate de organizaiile de ceteni;
-crearea condiiilor corespunztoare i ?ncurajarea cetenilor s participe ?n calitate de vizitatori
la edinele consiliului local.

Asigurarea unei transparene totale a activitii consiliului i primriei (transmisiuni ?n direct a


edinelor, invitarea cetenilor la edine, publicarea anticipat a proiectelor de decizie, etc.).

3.4.5.2. Tehnologiile informaionale o nou form de implicare a publicului ?n procesul


decizional.
?n majoritatea sistemelor de guvernare, cetenilor li se permite s participe la decizia politic o
dat la c?iva ani, politicienii mai apoi fiind la distan de electorii lor.

Incompetenta politicienilor, corupia i mituirea nu sunt fenomene rare i o serie de decizii vitale
sunt luate ?n spatele uilor ?nchise. ?n unele ri introducerea dreptului cetenilor de a iniia legi
i referendumuri, de a fi consultai privitor la diverse decizii (cu caracter local i de importanta
mai mic) a reuit ?n destul de mic msura s compenseze aceste defecte ale democraiei
reprezentative.

Idealul ca toi membrii unei comuniti sau a unui polis sa aib posibilitatea de a participa la
luarea ?n comun a deciziilor a fost deseori respins ca fiind nepractic (?ndeosebi atunci c?nd este
vorba de populaii mari, dar i pentru alte motive). O ?ntrunire a ?ntregului ora pentru
Moscova sau pentru New York, ar fi greu de conceput. Dar cu ajutorul tehnologiilor moderne
este teoretic posibil s permii tuturor cetenilor sa se informeze despre problemele de interes
public si sa voteze electronic. Acesta este un vis aprut ?nc din primele zile ale dezvoltrii
telecomunicaiilor, fiind propuse i soluii ?ntru realizarea lui.

Pentru cetean, sistemul modern de comunicaii, ?n special reelele de computere cum ar fi


Internet-ul, au dus la o larg cretere a vitezei si volumului comunicaiilor, precum i a accesului
la informaie. Grupurile de discuii de pe Internet (Usenet) precum i World Wide Web-ul
prezint o cantitate mare de informaii i analize politice. Exist multe discuii on i off-line
despre ansele tehnologiei informaiei de a mri si ?mbunti participarea cetenilor la viata
politic, care, datorit noului mediu electronic, poate cpta forme noi i surprinztoare.

E clar c pentru ?nceput poate fi vorba doar de un fenomen dezvoltat la nivelul democraiilor
bogate, de tip occidental, care ar putea s-i permit acest lux i din punct de vedere tehnic, i
organizaional.

Cu toate acestea, se consider c ?n toate rile contemporane si ?n toate sistemele de


guvernare, ?mbuntirea calitii deciziei colective i a implementrii politice a acesteia este
posibila si dezirabil.

Dreptul cetenilor de a propune legi ?n parlamente, de a iniia i lua parte la referendumuri pe


teme de interes local sau naional, de a fi consultai asupra planificrii strategice comunitare etc.
variaz mult de la o ar la alta. La noi consultri ale cetenilor au fost ?n general posibile doar ?
n grupuri mici ?n sate sau orae, i deseori limitate la teme minore (de ex. problemele funciare i
cele legate de taxe, de revocare a primarilor etc.). De asemenea, referendumurile i rezultatele
consultrii populare au de multe ori doar caracter consultativ-orientativ i nu de obligativitate
asupra oficialilor sau delegailor.

Din experiena altor ri.


Creterea interaciunii ?ntre parlamentari i ceteni este destul de rsp?ndit ?n SUA. Muli
candidai la funcii publice at?t la nivel statal c?t si la nivel Federal au propriile prezentri pe
Internet i adrese de e-mail. Proiectele private si ONG-urile ofer alegtorilor diverse servicii cu
scopul de a ajuta la selectarea candidailor ?n alegeri. Ghidul On-line al Alegtorului din
California, fondat ?n anul 1993, are ca principal scop informarea i, aa cum ?i spune i numele,
educarea cetenilor referitor la problemele str?ns legate de alegerile din statul California i
alegerile federale. Citm: Prin oferirea acestui serviciu Ghidul (CVF) ?ncearc s mreasc
gradul de participare a alegtorilor ?n procesul electoral din anul 1994 i la viitoarele alegeri, s
mreasc ?ncrederea alegtorilor ?n capacitatea lor de a alege ?n cunotin de cauz, particip?
nd ?n acelai timp la dezvoltarea unui prototip de alegator on-line ce ar putea fi utilizat i ?n alte
ri, state, i comuniti.

Ghidul a fost elaborat ?n aa fel ?nc?t sa poat fi folosit ca program educaional ?n coli. Aici
sunt explicate probleme relativ simple dar importante, cum ar fi ?nregistrarea alegtorului i
modul de votare. Sunt de asemenea oferite informaii referitoare la candidai, finanarea
campaniilor electorale, teme publice aflate ?n discuie (controverse) ?n alegerile statale i
federale, referendumuri organizate la nivel de stat, candidai pentru alte poziii oficiale cum ar fi
judectorii etc. De exemplu, candidailor li se cere s ?i prezinte biografia i o list cu
calificrile deinute ?n vederea obinerii postului, decupate din pres, declaraii de susinere din
partea unor persoane sau grupuri, declaraii politice, cuv?ntri etc.

Iniiativele de acest fel au avut scopul de a promova dezbaterea public i comunicarea pe teme
de interes general, incluz?nd astfel aplicarea tehnologiilor informaionale la participarea
cetenilor la guvernare i democraia direct. Cetenii obinuii pot declana iniiative
politice extrem de uor cu ajutorul unor astfel de tehnologii. Astfel ?n 1995 un mic grup de
activiti din California s-a opus unei iniiative de reform a legislaiei asupra imigraiei. ?n 3 zile
de la punerea ?n funcie a unei liste de e-mail, activitii au reuit sa adune 600 de abonai pentru
lista respectiva. ?n decurs de o sptm?na, lista a crescut la 1000 de abonai, i ?n 3 sptm?ni s-
au organizat 40 de mitinguri ?n campusurile mai multor colegii din ar. S-a susinut c o
campanie de lobby extrem de extins a reuit ?nt?rzierea ?ncheierii unui tratat internaional,
Tratatul Multilateral asupra Investiiilor.2
1 tiri din Internet: Michael Gurstein <mgurst@ccen.uccb.ns.ca>, Nova Scoia citat dup
Michael Macpherson Aplicaii ale tehnologiei informaiei privitoare la participarea cetenilor
la viata politica http://home.snafu.de/mjm/miercurea.html

Utiliz?nd mari reele de calculatoare cum ar fi Internetul si Usenetul, cetenii pot pune ?n
funcie agore (terenuri de dezbatere) centrate asupra anumitor teme sau regiuni geografice,
legate cu alte surse relevante de informaii (on-line i off-line). Astfel de forumuri pot ajuta
participanii sa-si clarifice vederile politice i s pun ?n balan argumentele referitoare la
probleme de interes public. Propunerile politice pot rezulta din dezbateri.

Un exemplu de agora local este democraia electronic din Minnesota, care combina e-
mailul cu WWW pentru a realiza un forum public. Regulile dezbaterii, asemntoare cu etica
reelei, au avut succes ?n evitarea conflictelor si abuzurilor. Au avut loc discuii serioase pe
diverse teme i acestea au condus recent la o iniiativ politic organizat (referitoare la
cheltuielile publice ?n domeniul sportului), denun?nd ideea ca aceste forumuri ar fi doar locuri
de discuii. Au fost de asemenea organizate primrii electronice, iar candidaii pentru diverse
funcii i reprezentanii alei au vizitat aceste site-uri pentru a participa la dezbateri on-line cu
cetenii.

Cu baza ?n Germania, o iniiativ de reform democratic care utilizeaz cu succes tehnologia


informaiei este Mai mult Democraie (a se vedea adresa URL mai jos). Acest grup ?ncearc,
cu succes, sa promoveze democraia direct cum ar fi propuneri de legi i referendumuri iniiate
de ceteni. Acest grup conduce un site WWW informativ i educativ, un server orientat pe
grupuri de discuii (unul pentru membri i unul pentru public) i o revist on-line.

?n Republica Moldova, tehnologiile informaionale moderne sunt utilizate ?n mai multe direcii.
Au ?nsuit acest domeniu destul de bine instituiile bancare, firmele private i mai ales cele
transnaionale amplasate la noi. Mai timid i ne?ncreztor pipie aceast modalitate de relaii cu
cetenii autoritile publice de toate nivelurile. Dac la nivel local se resimte criza de
echipament, lipsa accesului la Internet i a specialitilor care ar putea face ca acest sistem s
funcioneze, atunci la nivel regional i central rm?nerea ?n urm se datoreaz ineriei,
necontientizrii prioritilor pe care le ofer sistemele informaionale moderne sau poate lipsa
de interes fa de o astfel de form de dialog cu cetenii alegtori.

3.4.6. Asigurarea desfurrii ?n condiii corespunztoare a programului de audien a


cetenilor.
Una din marile dureri de cap ale autoritilor publice locale este procesul de audiere i
rspundere la solicitrile i petiiile cetenilor. Deseori ?i poi auzi pe funcionarii publici din
primrie vicr?ndu-se pe incertitudinile iminente zilelor de audiere a populaiei, zile ?n care
zeci dar poate i sute de oameni, vin la primrie pentru a cere ajutor, a rezolva o problem
gospodreasc, dar poate i a primi un sfat, o informaie util. Firete, nu toate aceste solicitri
pot fi satisfcute dat fiind situaia precar a bugetelor locale i posibilitile limitate ale
serviciilor publice la nivel de comun. Dar la una din ?ntrunirile cu secretarii consiliilor locale o
doamn cu experien bogat de lucru ?n administraia public a spus urmtoarele: ?ntr-adevr,
astzi noi nu putem garanta populaiei de la sate multe servicii i bunuri materiale, pensii i
indemnizaii pltite la timp, carburani i materiale de construcie etc. Dar atenia, compasiunea
i rbdarea noastr fa de oameni suntem obligai s le-o acordm.

Anume pe indiferena, lipsa de atenie i chiar pe brutalitatea unor funcionari publici de la noi se
pot jelui cetenii ?n primul r?nd i doar mai apoi pe nesatisfacerea anumitor solicitri de ordin
financiar ori material. ?n ciuda insatisfaciilor de tot felul, este foarte important s se evite, pe c?t
e posibil, ca populaia s se ?ndoiasc de necesitatea democraiei locale i de competena
autoritilor locale, ceea ce face necesar asigurarea unei comunicri adevrate i eficiente
pornind, ?n primul r?nd, de la crearea ?n cadrul primriei a unei structuri de primire a cetenilor.
Adesea, prima impresie a solicitantului venit s-i rezolve o problem va crea o imagine pozitiv
sau negativ asupra activitii autoritilor publice locale.

Din experiena altor ri.


I. La primria municipiului Oeiras (Portugalia) cu o populaie de circa 200 mii locuitori, ?n
procesul de audiere a cetenilor este implicat un serviciu specializat format din trei specialiti de
relaii publice. ?n zilele de audien, acetia sunt postai cu mesele de birou direct ?n vestibulul
primriei av?nd la ?ndem?n toate cele necesare pentru a putea rspunde la diversele solicitri
ale cetenilor. Dup cum ne-a comunicat eful acestui serviciu, zilnic aici vin ?n audien de la
300 p?n la 400 de persoane care urmeaz a fi luate la eviden i ale cror probleme urmeaz a
fi p?n la urm solicitate. Cum de se reuete acest lucru? Rspunsul este evident: prin
organizarea strict a procesului de lucru cu oamenii.

Mai ?nt?i de toate, trebuie de spus c aceti funcionari sunt foarte versai ?n materie de
administrare public local, tot ei mai au la ?ndem?n toate formele tipizate cu care lucreaz o
primrie din Portugalia. Procesul este organizat astfel ?nc?t aici, ?n vestibul, ceteanul poate
obine cele mai simple acte ale administraiei publice locale (certificate, adeverine, extrase etc.)
fr a mai bate pragurile diferitor instane. ?n acelai vestibul, unde mai sunt amplasate i c?teva
computere cu baze de date ceteanul poate obine i informaia dorit despre achitrile curente i
datoriile (dac exist) la plata impozitelor, taxelor locale etc.

O bun parte din cei venii la audien la aceast primrie (cei ale cror chestiuni depesc
competenele specialitilor din serviciul de audien) pleac de aici doar cu un jeton de ?nscriere
la audiena secundar ?n care este indicat ziua, ora i adresa serviciului specializat la care
urmeaz s se adreseze ulterior. Evident c dosarul primar, ?ntocmit pe petiionar de ctre
specialitii serviciului de audien va pleca ?ncolo mai devreme, astfel ?nc?t funcionarii
serviciului specializat s poat lua cunotin de materialele depuse i s poat ?ncepe lucrul de
soluionare a chestiunii ?naintate de solicitant p?n la apariia acestuia la audiena secundar.

Mai sunt i alte detalii ale activitii de audien a cetenilor, despre care ne-au vorbit la aceast
primrie. Principalul ?ns const ?n faptul c aici se strduie s fac totul pentru ca cetenii s
se simt dorii, ascultai i tratai cu cea mai mare atenie din partea reprezentanilor
administraiei publice locale.

Exist i alt aspect al acestei probleme. Serviciile de relaii publice din primrii urmeaz a ?
ntreprinde msuri pentru a evita contactul direct dintre solicitani i executivul
primriei/consiliului, cu toate avantajele de rigoare (creterea eficienei i a timpului de lucru util
al funcionarilor, scderea posibilitilor unor eventuale acte de corupie, i nu ?n ultimul r?nd,
reducerea timpului ceteanului prin rezolvarea rapid i eficient a problemelor acestuia).

II. O astfel de tendin am observat la primria municipiului Bucureti. Aici cu c?iva ani ?n
urm a fost introdus registratura general efectuat de ctre Direcia relaii publice i informare
a Centrului de informaie i documentare pentru relaiile cu cetenii, unde cetenii depun toate
cererile, demersurile i petiiile lor. Un serviciu specializat cu un sistem de tehnologii
informaionale moderne le recepioneaz, ?nregistreaz i repartizeaz pe direcii de activitate.
Printr-o reea intern informaia despre solicitrile venite i rezultatele soluionrii lor este
supravegheat la nivel de factori de rspundere din primrie. Orice deviere de la termenele
stabilite (o lun de zile) este sesizat i controlat.
Ce s-a obinut prin aplicarea acestui sistem? Mai ?nt?i, c, ?n acest fel, s-a evitat intrarea
documentelor ?n autoritatea public pe mai multe canale i pierderea controlului asupra
circulaiei lor. ?n al doilea r?nd, s-a rupt legtura dintre petiionar i funcionarul public ce a
examinat petiia, excluz?ndu-se ?ntr-o oarecare msur favorurile. ?n al treilea r?nd, ceteanul
cunoate un singur serviciu i o singur persoan inspectorul direciei respective la care se
poate adresa i de la care va cere rspuns.

?n Republica Moldova, modalitatea de examinare a petiiilor cetenilor este stipulat ?n Legea


cu privire la petiionare din 19.07.1994. Nu ne vom referi la prevederile acestei legi dat fiind
faptul c sunt destul de bine cunoscute de funcionarii publici responsabili de organizarea
audienei cetenilor i lucrul cu petiiile. Vom strui doar asupra aspectului formal, exterior al
acestui proces.

Mai ?nt?i urmeaz a atrage atenia asupra condiiilor ?n care are loc audiena. ?n primriile
noastre care au motenit nite cldiri-tip din perioada sovietic e greu de gsit modalitatea de a
oferi vizitatorilor tot confortul: scaune, fotolii pentru persoanele ?n etate, mese de scris, rechizite
de birou pentru a putea perfecta o cerere etc.

De cele mai multe ori cetenii venii la audien stau ?n picioare ?n coridoarele ?nguste i ?
ntunecate ale primriilor ?n ateptarea r?ndului. i aici intervine cel de al doilea factor factorul
uman, adic nivelul de pregtire profesional i etic a funcionarilor respectivi.

Ce caliti urmeaz s ?ntruneasc responsabilul de audiena cetenilor? Specialitii ?n domeniu


disting trei grupuri de caliti personale ale celor ce asigur audiena:
a) caliti profesionale s tie totul despre sistemul de lucru al autoritilor publice locale,
legislaia ?n vigoare i multe alte chestiuni referitoare la activitatea instituiilor aflate pe teritoriul
comunitii;
b) caliti morale la baza relaiilor funcionarului cu cetenii venii ?n audien urmeaz a fi
pus respectul, adic respectarea naionalitii, limbii de vorbire, religiei i convingerilor
politice ale vizitatorului, precum i respectul fa de sine ?nsui. La acestea mai pot fi adugate
caracterul sociabil, disponibilitatea, calmul, politeea ?nnscut, prezena de sine, capacitatea de
a z?mbi oamenilor;
c) caliti fizice rezistena la ?ncrcturi fizice neordinare (primirea a c?te 300 400 persoane
pe zi), inuta fizic: un vizitator dorete s vad la recepie o persoan agreabil, care vorbete
fr ticuri i g?ngveli i-i molipsete pe cei din jur cu un z?mbet sntos. Mai adugm calitile
auditive i memoria vizual perfect.

?n literatura de specialitate se mai vorbete i despre tehnici de comunicare i negociere ?n


cadrul audienei, rolul factorului psihologic ?n destinderea situaiilor de conflict etc., subiecte ce
depesc cadrul lucrrii de fa. Vom prezenta doar c?teva anexe cu situaii specifice din lucrul
cu cetenii ?n care vei gsi i unele sfaturi privind comportamentul funcionarului ?n raport cu
ceteanul vizitator. (Anexa 6)

3.4.7. Formarea imaginii autoritii publice.


3.4.7.1.Noiunea de imagine.
Dup cum consider specialitii ?n domeniu, imaginea unei organizaii este obiect de patrimoniu.
De exemplu, imaginea firmei COCA-COLA este considerata a avea o valoare mai mare dec?t
ansamblul mijloacelor fixe a acesteia. Imaginea se gestioneaz la fel ca orice produs. Cei care au
cea mai apreciata imagine sunt cei care investesc cel mai mult ?n promovarea imaginii de marc.

Termenul imagine nu se refera restrictiv la reproducerea materiala a unei realiti date, ci la


capacitatea receptorului de a construi reprezentri mintale. De aceea, ?n PR-ul modern, de
obicei, numele companiei se asociaz cu cel al unei limuzine sau al unei performante sportive, cu
tinereea, sntatea.

Imaginea unei firme const din:


- un management performant;
- un PR profesionist;
- desfurarea unei campanii publicitare bine puse la punct;
codul etic al personalului.

Iat un manifest al funcionarului public, pus ?n vigoare ?n primria oraului Hradec Kralove din
Republica Ceh, ce face parte din Codul de etic a personalului:

Suntei aici pentru a-i sluji i ajuta pe ceteni. Nu ceteanul este aici pentru voi i nu voi
pentru voi. Ci voi pentru cetean. At?t pentru autoritatea public c?t i pentru cetean legile i
regulamentele sunt deopotriv de importante. Serviciul nostru, bazat pe cunoaterea
fundamental a legislaiei, nu trebuie s ?mpiedice ceteanul ?n obinerea celor solicitate, ci,
dimpotriv, trebuie s-i ajute s gseasc cele mai eficiente ci de satisfacere a cererilor i
necesitilor sale, ?n strict concordan cu legislaia ?n vigoare. Nu exist o primrie abstract
a crei interese sunt mai presus de interesele i necesitile legitime ale ceteanului. Dac
cererile cetenilor nu pot fi satisfcute ?n perioada solicitat, acetia urmeaz a fi informai la
timp, ?ntr-o manier c?t se poate de politicoas, cu compasiune i rbdare. Atitudinile vdit ori
ascuns dumnoase fa de ceteni vor fi depistate i dezrdcinate ?n modul cel mai
consecvent. Expresia respectului fa de ei urmeaz a fi manifestat at?t prin aciuni c?t i prin
comportament, maniere i inuta vestimentar. Este interzis admiterea oricror forme de
mulumire de tip cadouri, recompense bneti etc. pentru aciuni ce intr ?n funciile voastre de
serviciu.

Nici un fel de faciliti de serviciu, incluz?nd puterea executiv, informaia, echipamentul tehnic,
bunuri i materiale nu pot fi utilizate ?n scopuri personale, de grup, ori ?n favoarea rudelor.
Activitatea voastr trebuie s fie ?nalt productiv pentru c e pltit din veniturile cetenilor.
Scopul vostru este de a-i face pe cetenii din comun s fie m?ndri de comunitatea ?n care
locuiesc indiferent de faptul reprezentanii crui partid politic sunt ?n majoritate ?n consiliul sau
primrie.1

1 Vera Foretova, Miroslav Foret The council and the public, Brno, 1999, pag. 5.

?n ultimul timp se vorbete tot mai mult de imaginea autoritilor publice locale ?n faa
cetenilor-contribuabili. Cum putem identifica prile componente ale imaginii unui consiliu
local i primriei comunale? Una din prile componente ale imaginii autoritii publice este
identitatea i cultura sa corporativ. Dac o primrie, un consiliu comunal, orenesc tinde s-i
schimbe imaginea ?n faa cetenilor, urmeaz s se opereze schimbri i ?n identitatea i cultura
sa. Din ce se compune identitatea autoritii publice locale?

Identitatea const dintr-un ansamblu de caracteristici bazate pe o experien i tradiie


instituionale de lung durat. Acestea sunt bazate pe cunotinele noastre despre:

Istorie;
Misiunea organizaiei;
Obiectivele;
Trsturile distinctive;
Oportuniti i dezavantaje;
Valorile incontestabile;
Standardele i principiile de via;
Atitudinea fa de comunicarea intern i extern.

Un grup poate fi identificat drept o comunitate dac se constat c acesta este contient de
tradiiile ce-i unesc pe membrii lui, dac acetia sunt ataai de nite obiective comune i trsturi
specifice.

3.4.7.2. Ce determin cultura corporativ a unei autoriti publice?


Cultura corporativ este definit drept ?mprtirea de ctre personalul unei instituii a unor
valori de baz comune pentru toi. Aceast calitate ajut personalul s-i determine poziia sa ?n
procesul de activitate. Cultura corporativ creeaz un anturaj specific o disponibilitate avansat
a managerilor de jos de a ?nelege i executa deciziile. Ea reflect potenialul intern de resurse
umane ale instituiei care ar putea fi utilizat ?n procesul de implementare a obiectivelor.

C?nd studiem cultura corporativ a unei autoriti publice locale urmeaz a atrage atenie la
urmtoarele trsturi caracteristice:
- ?nelegerea de ctre fiecare membru a activitii sale i a instituiei ?n care lucreaz;
- proporia dintre munca colectiv i cea individual;
- atitudinea conducerii fa de echipa cu care lucreaz;
- metodele de supraveghere ?n procesul de lucru;
- personalul ?n faa situaiilor de risc;
- abilitatea personalului de a accepta schimbrile;
- claritatea i natura standardelor organizaionale (importana obiectivelor trasate c?t i a
procedurilor utilizate pentru atingerea lor);
- deschiderea spre exterior;
- formele de recrutare a personalului;
- atitudinea personalului fa de managerii de mijloc (conductorii subdiviziunilor din aparatul
executiv i cel deliberativ);
- continuitatea ?n politicile de lucru cu personalul.

Un stil comun al imaginii vizuale este de asemenea o parte a identitii corporative i indic un
standard ?nalt al culturii corporative, reprezent?nd at?t consiliul local c?t i primria. Este vorba
despre elaborarea i implementarea unor elemente de firm cum ar fi: culori specifice, insign,
ecusoane i alte simboluri destinate diferitor ocazii, precum i stilul corespondenei i
materialelor tiprite, vestimentaia personalului, culoarea i desighn-ul automobilelor proprietate
comunal etc.

?n scopul sistematizrii tuturor elementelor ce formeaz imaginea vizual a autoritii publice


este raional de alctuit un regulament (ghid) ?n care ar fi descrise toate aceste elemente i
ocaziile ?n care pot fi utilizate. La fel de raional ar fi de sistematizat ?ntreg instrumentarul cu
care opereaz autoritile publice locale: emblema localitii, firma de pe cldirea primriei,
atributica statal, imprimatele actelor administraiei publice locale, adic tot ceea ce ar forma
pachetul de firm al unei autoriti publice.

Anume aa au procedat la primria oraului Ialoveni, c?nd au decis s studieze trecutul istoric al
localitii i ?n baza acestui studiu s elaboreze propria stem i drapelul oraului. Prin decizia
consiliului orenesc aceste dou importante elemente ce formeaz imaginea unei autoriti
publice au fost aprobate, descrierea lor detaliat fiind publicat ?ntr-o ediie special a
Curierului de Ialoveni (Imaginea 5).

Mai exist i alt aspect al acestei probleme. Putem vorbi despre o bun imagine a autoritii
publice dac aciunile acesteia pot fi previzibile, dac at?t consiliul local, primria c?t i publicul
tiu ce-i ateapt ?n rezultatul activitii lor i dac programul i scopurile consiliului local
coincid cu cele ale cetenilor. Numai ?n aceste condiii autoritatea public local poate conta pe
ajutorul cetenilor ?n eforturile sale de implementare a planurilor strategice de dezvoltare local
ori regional. ?n acest caz, este vorba despre imaginea de credibilitate.

?n mare msur imaginea depinde de capacitatea de comunicare. ?n acest sens, tradiiile, valorile
i calitile locale, ?mbinate cu abiliti organizatorice adecvate pot deveni nite instrumente
destul de eficiente ?n cazul utilizrii lor corecte.

Imaginea corporativ nu este o valoare invariabil ori permanent. Ea este un rezultat al unui
schimb continuu de opinii, al cooperrii i scopurilor comune. Cu toate c consiliul, primria
exist ?ntr-o unitate de spaiu i timp bine determinate, imaginea lor este ?n permanent micare.
i identitatea, i cultura lor corporativ, ca elemente ale imaginii, sunt ?n schimbare. Meninerea
unei imagini favorabile necesit ajustarea scopurilor, grupurilor int i canalelor de comunicare.

Ce poate ?ntreprinde pentru ?nceput o primrie pentru a iniia o campanie de ?mbuntire a


imaginii instituiei sale?

Mai ?nt?i de toate urmeaz a studia care este la ora actual atitudinea cetenilor, alegtorilor
vizavi de aciunile funcionarilor din primrie, a consiliului local i starea de lucruri ?n general
din primrie?

?n comuna Ciorescu, municipiul Chiinu, primria a efectuat un sondaj de opinii ?n cadrul


cruia au fost intervievai 33 de respondeni din numrul cetenilor de diferite profesii, stri
sociale, nivel de studii etc.

La ?ntrebarea Ce putei spune despre activitatea factorilor de rspundere din cadrul primriei
(primar, secretarul consiliului, funcionarii din primrie)? Cum rezolv ei problemele legate de
activitatea comunei D-voastr? au fost date urmtoarele rspunsuri:

satisfctor -15
bine 6
nu tiu 4
parial 3
au alte interese, sunt neobiectivi, superficiali 2
n-au rspuns 3

?n acelai timp 3 din cei care au rspuns nu tiu sunt din r?ndul acelora care nu s-au adresat
nici o dat la primrie.

La ?ntrebarea De ce depinde, la prerea D-voastr, succesul activitii consiliului local ?n actuala


lui formul? au urmat rspunsurile:

de lucrul primarului 2
de activitatea primriei 1
de conlucrare 1
de activitatea fiecrui funcionar 1
simul de bun gospodar 1
de activitatea consilierilor 2
de conducere 2
de spiritul patriotismului local 1
de abilitile funcionarilor 2
de acumulrile la buget 6
de competen 2
de inteligen 1
nu tiu 1
de consiliu 2
n-au rspuns la obiect 8

Analiz?nd aceste rspunsuri, organizatorii sondajului au observat c majoritatea respondenilor


preuiesc ?n funcionarii de la primrie i consiliu astfel de caliti cum ar fi obiectivitatea,
spiritul gospodresc, inteligena, spiritul patriotismului local, abilitile profesionale. Deci se
mizeaz pe aspectul moral al activitii administrative, ?n care omul cu nevoile lui este pe primul
plan.

?n conformitate cu cele obinute i pentru a dezvolta i consolida anume acest aspect al imaginii
funcionarului public ?n faa cetenilor, ?n comun au fost organizate un ir de seminare cu
participarea funcionarilor din primrie, a consilierilor locali i a reprezentanilor societii civile.
Scopul seminarelor a fost ameliorarea relaiilor autoritilor locale cu cetenii, genericul
acestora fiind Cu cetenii pentru ceteni.

Specialitii de RP vor ti de fiece dat s propun elaborri concrete privind ?mbuntirea ori
deturnarea imaginii unei instituii. ?ntr-o cldire a primriei unde cetenilor le este str?mt i
incomod, unde pe uile birourilor poi vedea inscripii executate doar la bunul gust al
funcionarilor care le ocup, unde ?n locul firmei cu indicaia denumirii primriei i a consiliului
local se vd doar urmele cuielor ce nu demult au fixat-o pe perete, iar tricolorul de pe faad i-a
pierdut culorile un specialist de RP are destul de mult de lucru. Acesta ar trebui s-i ?nceap
activitatea sa prin elaborarea unei schie a primriei Mileniului III, ?n care fr prea multe
cheltuieli ar putea fi puse la punct multe din problemele de imagine intern i extern a
autoritii publice.

?n cadrul cursului Relaiile publice ?n administraia public local studenii i audienii sunt
rugai s construiasc o primrie a Mileniului III pornind de la dezideratul c aceast cas a
poporului urmeaz s fie pe placul i la ?ndem?na cetenilor. Iat cum i-au ?mchipuit o astfel
de primrie unii participani la activiti. (Figura 5).

Figura 5. Proiectul unei primrii-model a Mileniului III.

Legend: numerele de la 1 la 10 reprezint subdiviziunile primriei i serviciile publice


amplasate ?n cldirea primriei. ?n centru se afl serviciul de relaii publice cu toate atributele
necesare ?ndeplinirii obligaiunilor de serviciu.

3.4.6.3. Gestionarea crizelor de imagine.


Una din cile ce duc la eec o instituie este pierderea sau criza de imagine a acesteia ?n ochii
publicului beneficiar.

Profesorul rom?n Ion Chiciudean consider criza de imagine drept acel stadiu de deteriorare a
gradului de notorietate, a reputaiei i ?ncrederii publice ce pune ?n pericol funcionarea sau
existena unei organizaii. 1

1 Ion Chiciudean, Gestionarea situaiilor de criz. Curs de lecii. Bucureti, 2002, pag. 76.
Deci, produsele sau serviciile nu mai au aceeai cutare pe pia, iar onestitatea scopurilor,
corectitudinea i legalitatea aciunilor organizaiei devin subiect de dezbatere public sau
juridic.

Cauze care pot genera apariia unei crize de imagine:


A. Incapacitatea organizaiei de a-i crea i gestiona o identitate puternic, relevant at?t ?n
interior, c?t i ?n exterior.

Aceasta se datoreaz lipsei de preocupare din partea conducerii instituiei pentru implementarea
unui program concret de creare a propriei identiti, care s cuprind, ?n afar de nume,
atmosfer, evenimente, idealul organizaional i cultura organizaional.

Pentru angajai este esenial s se poat identifica cu idealul organizaiei. E constatat c oamenii,
dac au posibilitatea de a alege, nu vor veni ?ntr-o organizaie dec?t dac au reprezentri i
imagini pozitive despre aceasta. Atitudinile angajailor reflect cu precizie imaginea organizaiei.
Dac o parte a angajailor nu accept imaginea organizaiei ?n care lucreaz, acetia devin nite
consumatori pasivi ai valorilor interne i externe ale organizaiei i nu vor face altceva dec?t s
rspund unor solicitri minime. Ei vor fi dominai de indiferen, depresie, apatie, i, ?n situaii
limit, chiar de furie. Angajaii sunt deosebit de sensibili i la modul ?n care organizaia este
perceput de publicul extern. Compatibilitatea/incompatibilitatea ?ntre imaginea de sine i
imaginea social a organizaiei are importante efecte pentru starea organizaiei.

Atunci c?nd publicul extern i publicul intern au percepii similare despre organizaie, imaginea
acesteia este considerat viabil i consecvent.

Un studiu al Organizaiei Gallup consider c atitudinea angajailor are un impact direct,


msurabil asupra profitului, productivitii i loialitii consumatorilor.

Din examinarea atitudinii a 100.000 de angajai din 2.500 organizaii cuprinse ?n 12 ramuri
industriale a reieit c ?ntreprinderile cu o atitudine pozitiv a salariailor sunt cu 50% mai sigure
c vor vinde consumatorilor loiali i cu 44% mai sigure c vor avea o productivitate peste
medie.1

1 Idem. Pag. 80.

Un studiu efectuat de Societatea American pentru Instruire i Dezvoltare asupra a 40 dintre cele
mai performante companii publice a descoperit o legtur puternic ?ntre cheltuielile pentru
instruirea la locul de munc, percepia acestor cheltuieli de ctre beneficiarii companiei i
performanele financiare ale acesteia. Oamenii de afaceri care investesc mai mult pentru angajaii
lor, i fac public acest lucru, au performane semnificativ mai mari ?n ceea ce privete v?nzrile,
profitul i imaginea de marc. Cercetrile efectuate de firma de consultan WFD Inc. din Boston
au concluzionat c nu banii, ci comunicarea este cel mai important factor ?n generarea loialitii
angajailor i a unei percepii pozitive ?n mediul social.

Referitor la analiza identitii pe care o organizaie o proiecteaz, cercettorii utilizeaz


urmtoarele elemente:
a) Ceea ce face aa cum se vede ?n produsele i serviciile sale i ?n felul cum ?i trateaz
angajaii.
b) Ce spune prin intermediul comunicrii cu angajaii i prin intermediul comunicrii cu
cumprtorii/consumatorii si.
c) Ce cred oamenii c trebuie s fie organizaia.
Rspunsurile la urmtoarele ?ntrebri pot fi relevante pentru o analiz pertinent:
- Dac o organizaie are o imagine, este ea la ?nlimea acesteia? Sau spune una i face alta?
- Dac exist o imagine, angajaii se ridic la ?nlimea acesteia? Sau exist cerine conflictuale,
salarii mici sau alte motive care ?i ?mpiedic?
- C?nd trebuie schimbat imaginea, sunt angajaii implicai s fac schimbarea prin intermediul
unui management participativ?
- Dac nu exist o imagine distinct a organizaiei, sunt de dorit confuziile, identificarea limitat
i valorile disparate?

B. Lipsa de preocupare a conducerii pentru promovarea i gestionarea unei imagini coerente.


Dac produsele sau serviciile unei organizaii sunt unice pe pia, acestea au tendina s acorde
mai puin atenie imaginilor sociale, atitudinilor propriilor consumatori. Companiile care nu au
o concuren real pe pia au stabilit preurile serviciilor i produselor dup propriul gust, nein?
nd seama de consecinele ce pot s apar ?n planul percepiei i al reprezentrii. S-a reieit din
faptul c, fiind singurii productori i distribuitori, consumatorii nu vor avea altceva de fcut
dec?t s le cumpere produsele i serviciile.

?n aceste cazuri, consumatorii vor gsi variante de rezerv refuz?nd serviciile firmelor ce nu au
grij de calitatea serviciilor prestate.

C. Imposibilitatea organizaiei de a avea controlul total asupra mesajelor care creeaz


vizibilitatea ?n spaiul public.

De fapt, organizaia gestioneaz spaiul su de vizibilitate direct. Prin mesajele transmise i


evenimentele create, organizaia poate controla intensitatea i durata vizibilitii publice.

Dar ce se ?nt?mpl ?n spaiul vizibilitii mediatice? Majoritatea organizaiilor pot exercita un


control foarte redus asupra acestui nou spaiu mediatic. Noile condiii nu sunt ?ntotdeauna
favorabile organizaiilor. Mass-media vor relata despre evenimentele negative ?n care este
implicat organizaia, indiferent dac aceasta din urm dorete sau nu. ?n acest caz, mesajele vor
fi rareori preluate de la reprezentanii specializai ?n relaii publice ai organizaiei. Nu se cere
nici o aprobare ?n acest sens. Deci, orice organizaie care ?i proiecteaz o strategie de imagine
trebuie s fie contient de urmtoarele aspecte:

- publicul extern nu este proprietatea sa exclusiv;


- ?n orchestra comunicrii globale ea este doar o voce pe l?ng altele;
- nu este singurul distribuitor de mesaje despre activitatea sa;
- canalele externe de comunicare, prin politica lor, ?i vor asigura o vizibilitate intens i de lung
durat pentru aspectele negative ale activitii sale i o vizibilitate redus ca intensitate i durat
pentru aspectele pozitive;
- de cele mai multe ori, canalele de comunicare urmresc s-i creeze propria vizibilitate,
identitate i distincie prin modul propriu de difuzare a tirilor.

D. Incapacitatea organizaiei de a asigura o imagine coerent, credibil i stabil prin


compatibilizarea mesajelor.

Aceast incapacitate se poate datora existenei i interaciunii unor factori interni i externi, cum
ar fi:
- lipsa unor strategii i politici manageriale de gestionare a comunicrii organizaionale;
- coordonarea redus ?ntre structurile de comunicare;
- inexistena unor structuri specializate ?n gestionarea imaginii;
- slaba gestionare a crizelor organizaionale;
- pregtirea redus a structurilor destinate gestionrii imaginii:
- identificarea greit a nevoii de informare ?n mediile interne i externe ale organizaiei;
- stabilirea greit a mesajelor;
- proiectarea nerealist a programelor de gestionare a imaginii;
- neadaptarea programelor de creare a identitii organizaiei la schimbrile produse ?n mediul
extraorganizaional.

Reexaminarea identitii trebuie s aib loc ?n urmtoarele circumstane:

- C?nd percepia public a companiei nu reflect realitatea. Greelile de management, c?tigurile


slabe, problemele de mediu i altele pot avea impact negativ.
- C?nd competitorii organizaiei se mic cu ?ncetineal ?n construirea i proiectarea cu claritate
i eficien a imaginii proprii i/sau a produsului. ?n acest caz, identitatea organizaiei este
oportun i poate deveni, ea ?nsi, un avantaj ?n competiie.
- C?nd fore externe, cum ar fi un nou competitor, sau modificarea unor prevederi legislative
necesit contramsuri de identitate.

Concluzion?nd, se poate spune c refacerea imaginii publice a organizaiei este o activitate


complex, dificil i deseori costisitoare. Modalitile de abordare i tehnicile folosite trebuie s
fie ?n concordan cu situaia specific a organizaiei aflate ?n criz. Este important de
mencionat faptul c nici o strategie de imagine nu poate da rezultate pozitive dac nu sunt
rezolvate mai ?nt?i problemele legate de funcionarea instituciei publice i de gestionare a
riscurilor la care poate fi supus comunitii. ?n acest context, relaia cu presa ocup un loc
important ?n managementul strategic al organizaiei. Fr un plan de relaii publice, nu pot fi
gestionate corespunztor prerile i atitudinile publicului intern i extern al organizaiei.

Studiu de caz:
Detrunarea imaginii.
Primria unei comune a instituit un serviciu public de care populaia din ?mprejurimi avea o
deosebit nevoie.
Prin cooperarea mijloacelor, ?n satul de reedin a fost reparat i reutilat o moar pentru
producerea finii de gr?u i porumb. P?n nu demult ranii se foloseau de serviciile unei mori
situate la 30 kilometri deprtare, proprietarii creia ?ndat au simit o scdere a afluxului de
clieni.

N-a trecut mult timp i ?n jude s-a rsp?ndit un zvon precum c la moara din comun se
utilizeaz nite componeni chimici care sporesc calitatea finii, p?inea este mai puhav, ?n
schimb componentele adugate influeneaz negativ asupra sntii consumatorilor.

Concomitent, apare i un articol ?ntr-o gazet judeean ?n care un grup de locuitori se pl?ng
pe urmrile negative parvenite de la folosirea finii preparate la moara primriei. Discut?nd
situaia creat, membrii primriei au ajuns la concluzia c, de fapt, are loc o campanie de
defimare a ?ntreprinderii nou create pentru a-i strica reputaia i a distrage clienii.

Obiectivul:
?n calitate de specialist ?n relaii publice ai primit ?nsrcinarea de a desfura o activitate de
deturnare a imaginii, ceea ce ar re?ntoarce ?ntreprinderii bunul ei nume i ar arta adevrata stare
de lucruri din cadrul procesului de producie.

?ntrebri de reper:
1. Considerai c ar trebui de format un grup de lucru care ar analiza situaia la faa locului i ar
arta starea real de lucruri?
2. Grupul de lucru ar putea primi comanda s creeze pentru a salva imaginea o iluzie a
bunstrii i ordinii la ?ntreprindere?
3. Dac situaia la moara primriei este pozitiv i zvonul a fost fals, ce vei ?ntreprinde ?n
continuare?
4. Care vor fi aciunile dac ?ntr-adevr situaia este anume aa cum au relatat-o grupul de
locuitori?
5. Care va fi atitudinea autoritii publice fa de reprezentanii mass-media:
a) ?n caz dac nu au avut dreptate public?nd tirea;
b) ?n caz dac au avut dreptate?

RELAIILE PUBLICE IN ADMINISTRAIA PUBLIC LOCAL.

3.4.8. Obiectivele promoionale ale serviciilor de RP.


Probabil c nu vom grei dac vom afirma c orice localitate, orice intreprindere sau instituie
dispune de anumite valori cu care se deosebete de lumea inconjurtoare. Dup cum nu exist
doi indivizi absolut asemntori, la fel nu exist dou instituii, firme, autoriti publice care ar
semna ca dou picturi de ap. Un bun manager i-ar pune de la bun inceput intrebarea: dar cu
ce ne deosebim noi de ceilali ageni, persoane fizice sau juridice care activeaz intr-un domeniu
similar, care este avantajul nostru i prin ce am putea s uimim (atragem, interesm) beneficiarii?

Odat determinate valorile locale, virtuile corporative, responsabilii de relaiile publice ar trebui
s chibzuiasc asupra unui plan de promovare cat mai larg a acestor valori. Profesionitii in
relaiile publice demult au ineles c promovarea valorilor locale, a agenilor ce activeaz in
teritoriu funcie a serviciilor de RP din autoritile publice este de asemenea una din
cheziile succesului in afacerile publice.

Cum acioneaz in cazul dat serviciile RP i specialitii in a cror funcie sunt activitile de
promovare?

Din experiena altor ri.


La aceeai municipalitate din Portugalia am luat cunotin i de practica acumulat in acest
domeniu, care poate fi util i pentru autoritile publice din Republica Moldova. In serviciul de
RP al municipiului Oeiras, doi specialiti erau implicai nemijlocit in activiti de elaborare,
pregtire i deservire a cateva trasee promoionale pe care urmau a le vizita orice delegaie de
oameni de afaceri, reprezentai ai altor municipaliti, funcionari din structurile europene i
orice grup de vizitatori care dorea s ia cunotin de viaa social-economic, politic i cultural
a acestui ora. Dar, dup cum ni s-a comunicat la municipalitate, specialitii de aici nu stau pur i
simplu i ateapt cand cineva va manifesta interes pentru un domeniu sau altul.

Avand o reea foarte bine dezvoltat de relaii cu diferite organizaii europene din domeniul
administraiei publice, cunoscand destul de bine tendinele din businessul de diferite niveluri,
tiind la perfecie posibilitile i aspiraiile intreprinztorilor, oamenilor de cultur i art, a
sportivilor i amatorilor de cltorii de pe loc, aceti specialiti organizau ei inii diferite
invitaii cu scopul de a familiariza publicul strin cu valorile de care dispune oraul de pe coasta
de est a Oceanului Atlantic. Odat sosit la municipalitate, grupul interesat (businessmeni,
funcionari ai diferitor structuri de administraie, oameni de cultur i art) urma a fi insoit pe
unul din aceste trasee promoionale, in dependen de interesul manifestat de vizitatori. Cel
mai important ins const in faptul c la toate obiectivele vizitate se gseau oameni bine pregtii
pentru a povesti cu lux de amnunte despre intreprinderea, instituia in care lucreaz, despre
perspectivele ei de dezvoltare i, eventual, despre domeniile in care ar putea fi promovat o
conlucrare cu cei venii in vizit. Au fost cazuri cand in urma unor atare intalniri s-au incheiat
contracte de colaborare in diferite domenii.
Nici un vizitator al municipalitii nu pleac fr a primi un set de materiale despre istoria,
cultura, tradiiile acelor meleaguri, dezvoltarea social-economic i tendinele de integrare in
Europa precum i adrese utile ale diferitor agenii, subdiviziuni, instituii i firme din ora cu
indicarea domeniului de activitate i a persoanelor de contact.
Acesta este aspectul pur relaionist al activitii de promovare: specialitii in RP nu se implic in
probleme de coninut al relaiilor dintre viitorii parteneri. Ei indeplinesc rolul unor rotie de
transmisie dintre firm i clientul ei, dintre autoritatea public i beneficiarul serviciilor acesteia.

In administraia public, activitatea de promovare a valorilor locale se deosebete de cea


exercitat de relaionitii din firmele comerciale, intreprinderile industriale etc. prin faptul c
acetia nu contribuie la desfacerea de mrfuri ori incheierea unor contracte de producere-
vanzare, ci, prin activitatea lor ajut autoritilor publice ca acestea s promoveze o politic de
deschidere spre lume, de integrare in procesul de schimbare de atitudini fa de propriile valori.
Din experiena de lucru cu grupuri de funcionari publici venii la cursuri de perfecionare am
observat c de multe ori primarii, secretarii consiliilor locale, ali funcionari din primrii,
copleii de problemele cotidiene, nu sunt in stare s observe ineditul, locurile unice i valorile
irepetabile de care dispune o localitate sau alta, care ar putea deveni obiectiv de atragere a
interesului public. Dac pornim de la faptul c Moldova in intregime este un obiectiv irepetabil
pentru dezvoltarea turismului rural, atunci multe din comunitile de la noi ar putea deveni
vestite in toat lumea de pe urma utilizrii judicioase a valorilor locale.

A observa ineditul, a sesiza valoarea promoional pe care o poate avea pentru comunitate o
stanc veche, o grot milenar, un izvor cu ap curativ ori un meter popular cu maini da aur
toate acestea sunt nite condiii profesionale pe care trebuie s le intruneasc un specialist din RP
care activeaz in cadrul autoritilor publice.

Studiu de caz:
Pe teritoriul comunei D-voastr exist o carier de piatr care, datorit caracterului su unic a
fost luat sub ocrotirea statului. In comun s-au schimbat de cateva ori primarii, consilierii locali
astfel incat au rmas puini din acei care tiau c aceast carier constituia un obiectiv de valoare
important statal. Cetenii continu s extrag piatr din carier distrugand un relief unic i
punand in pericol landaftul localitii. Alarma a fost dat de ctre un grup de tineri unii in
cadrul unei organizaii neguvernamentale de mediu. Ei au venit la primrie cu un program de
activiti privind conservarea i dezvoltarea acestui obiectiv de valoare.

Obiective:
1. In calitate de primar (consilier) al comunei schiai un plan de conlucrare cu ONG-ul de mediu
in vederea salvrii carierei.
2. Elaborai un plan de transformare a carierei in obiect de valoare local i obiectiv al turismului
rural.
3. Ce alte activiti ai mai putea intreprinde pentru a promova valorile locale existente pe
teritoriul primriei?

3.5. Specialistul de relaii publice: deontologia profesiei.


3.5.1. De la caliti la talente.
La noi, pentru serviciile din domeniul relaiilor publice (PR Manager, PR Executive, PR
Assistant, PR Officer) cei mai cutai sunt fotii jurnaliti. Aceasta se datoreaz faptului c relaia
dintre membrii birourilor de RP i pres este definitorie pentru ideea de public relations.
Jurnalitii sunt considerai angajaii ideali pentru c au experiena acumulata de cealalt parte a
baricadei, lucru cu atat mai important cu cat mass-media nu sunt intotdeauna receptive la
mesajul profesionitilor de PR.
Pe lang jurnaliti, firmele prefer s angajeze i absolveni ai facultilor de comunicare, acetia
avand trecute cursuri speciale de familiarizare cu domeniul relaiilor publice.

Pentru a activa in acest domeniu, este nevoie de cateva caliti personale: capacitatea de a
comunica eficient, puterea de convingere, cultura general, spiritul de echip, flexibilitate i
creativitate. Aceste caliti sunt cu atat mai apreciate, cu cat in activitatea oricrei companii pot
interveni momente de criza, a cror gestionare corecta depinde direct de oamenii de RP ai firmei,
sau cei antrenai in astfel de activiti de companii de RP specializate, care ii ofer serviciile cu
plat.

Iat cum apreciaz calitile personale ale unui specialist de RP un practician venit in profesie pe
valul democratizrii vieii publice.

Dina Litzica, P.R. Manager, Marriott Grand Hotel, Bucureti:

La relaii publice, ca la fotbal i medicin (i, probabil, c or mai fi i alte meserii) se pricepe
toat lumea. Nu poate fi prea greu s vorbeti sau s pui pe hartie nite ganduri, mai ales dac te-
a druit Dumnezeu cu o infiare plcut. i totui
Cred c o calitate eseniala este tactul cat, cum, unde, in ce imprejurare vorbeti, in ce
circumstan ii plasezi produsul (e momentul, nu e momentul, ce zice piaa?) Urmeaz, cred, o
solid cultur general, care, in modul cel mai simplist de a vorbi te scutete de gafe. Trebuie s
cunoti temeinic dulcea limb romaneasc. Ii mai trebuie talent lingvistic, o doz bun de
ancorare in realitate i bucuria lucrului cu oamenii (un lup singuratic sau un oricel de bibliotec
nu vor fi niciodat in apele lor in faa a 20 de microfoane curioase). Ar mai fi ceva umor (este
bine s nu te iei intotdeauna prea in serios) i stpanire de sine. Ordinea i procentajul calitilor
le stabilii Dumneavoastr.

Partea plcut a activitii de RP este cea legata de organizarea de evenimente referitoare la


activitatea firmei respective (aniversari, concursuri, sponsorizri diverse: de la concerte la
competiii sportive sau concursuri de desene pe asfalt). Aceste evenimente create de specialitii
in RP au drept finalitate imbuntirea imaginii firmei, prin asocierea acesteia cu
fapte/persoane/momente atractive pentru public.

Vorbind la inceputul lucrrii despre noiunea de relaii publice, am menionat faptul c aceast
disciplin se afl la intersecia dintre art, tiin dar i meserie. i totui putem spune c toate
acestea necesit, pe lang pregtirea teoretic, caliti organizatorice i spirituale i un talent
deosebit.

3.5.2. Care este diferena dintre relaiile rublice i jurnalism?


Procesul scrierii este comun i pentru relaiile publice, i pentru jurnalism. De asemenea, ambele
domenii ii exercit funciile in aceleai moduri, intervievand populaia, adunand i sintetizand o
cantitate enorm de informaie, utilizand stilul jurnalistic (publicistic) de scriere. De fapt, foarte
muli reporteri eventual ii schimb cariera i se axeaz pe lucrul practic in relaiile publice.
Acest fapt a condus muli oameni, inclusiv jurnaliti, spre concluzia incorect c exist o
diferen minim intre relaiile publice i jurnalism. In ciuda similaritii multor tehnici de lucru,
aceste dou domenii difer fundamental in scopuri, audien i canale (de emisie a informaiei).

Scopuri. Relaiile publice conin foarte multe componente, clasandu-se de la consiliere pan la
izvoare i origini ale managementului i a evenimentelor speciale. Scrierea jurnalistic
(publicistic) i relaiile media, dei sunt importante, includ numai dou din aceste elemente. In
plus, practica efectiv in domeniul relaiilor publice solicit gandire strategic, capacitate de
rezolvare a problemelor i alte abiliti manageriale (moderatoare).
Obiective. Jurnalitii adun i selecteaz informaia pentru scopul primar de a furniza tiri i
informaii publicului larg. Personalul relaiilor publice de asemenea culege fapte i date cu
scopul de a informa populaia, dar obiectivele acestora sunt diferite. Activitatea de comunicare
este doar un mijloc de atingere a scopului, obiectivele nu constau numai de a informa, dar i de a
schimba atitudinea i comportamentul oamenilor intru promovarea scopurilor i obiectivelor
unor anumite organizaii.

Audiena. Jurnalitii scriu pentru publicul larg cititorii, asculttorii sau spectatorii cei care se
afl in mediul pentru care ei lucreaz. Un as in relaiile publice, in contrast, segmenteaz cu grij
audiena in diverse caracteristici demografice i psihologice. Aceste cercetri permit mesajelor s
se ajusteze solicitrilor audienei, abordand probleme i interese cu efect maxim.

Canale. Majoritatea jurnalitilor contacteaz audiena cu ajutorul unui singur canal mediul care
public i difuzeaz lucrul lor. Profesionitii relaiilor publice utilizeaz o varietate larg de
canale pentru contactarea audienei descrise anterior. Canalele antrenate in emisia informaiei pot
fi o sintez a undelor de transmisie ziare, reviste, posturi radio i televiziune. Sau ar putea
aprea in forma potei directe, prin intermediul unor scrisori cu nouti, reviste comerciale,
evenimente speciale sau mesaje Internet etc.

Un profesionist in relaii publice, unul din organizatorii primei firme de RP in Romania scria la
1999: Trebuie sa invm i noi lecia specializrii: cine face RP de un anume fel s il fac pe
acela. Cine face i RP, i publicitate, i ziaristic in acelai timp nu are cum s aib succes. Eu
personal nu mai sunt jurnalist pentru c am aflat ulterior, ceea ce la momentul 1992 nu tiam.
Exist o incompatibilitate intre relaii publice i jurnalism. O diferen pe care a defini-o cam
aa: in timp ce un jurnalist incearc s caute un fel de adevr absolut vizavi de o problema,
intreband surse diferite, punand opiniile la un loc, astfel incat s creioneze imaginea lucrului pe
care il vrea el la momentul respectiv, specialistul in RP ia din toate adevrurile posibile (pentru
c intotdeauna exist mai multe adevruri care coexista) i face posibil comunicarea in favoarea
clientului acesta este rolul lui. Dac pui ambele persoane intr-una singur, inseamn c una va
trebui sa trdeze. De aceea nu se poate s fii i una, i alta. Si atunci, jurnalistul dac vrea s fie
om de RP trebuie sa trdeze jurnalismul.1

1 Gabriel Paslaru, Director General PERFECT Ltd Co, Revista Roman de Comunicare i
Relaii Publice, nr. 1, 1999.

3.5.3.Prin ce difer relaiile publice de Advertising (Publicitate).


Aa cum foarte muli oameni egaleaz eronat publicitatea i relaiile publice, exist i unele
confuzii privind separarea dintre publicitate (un areal al relaiilor publice) i reclam. Dei i
publicitatea i reclama utilizeaz mass-media pentru rspandirea mesajelor, formatul i contextul
lor este diferit.

Publicitate informaie despre un eveniment, un grup individual, sau un produs apare ca un


articol nou sau ca o viitoare istorisire in mas-media. Materialul este preparat (pregtit) de ctre
personalul relaiilor publice i este propus departamentului informaii pentru considerare.
Redactorii, cunoscui ca arbitri, sunt cei care determin soarta materialelor s fie publicate
sau s fie foarte simplu aruncate.

Reclama, in contrast, este pltit pentru spaiu i timpul de difuzare. O organizaie ce creeaz o
reclam decide tipul i genul de grafic i hotrte unde i cand aceast reclam va fi emis.
Alte diferene dintre relaiile publice i reclam constau in faptul c:
- Reclama funcioneaz exclusiv prin mijloacele mass-media; relaiile publice se bazeaz pe un
numr complex de instrumente ce asigur comunicarea, prezentri video (prin slid-uri),
evenimente speciale, discursuri, lansri de tiri i comunicri.
- Reclama este adresat audienei externe consumatorii primari ai bunurilor i serviciilor;
relaiile publice ii prezint mesajele pentru audien extern specializat (acionari, vanztori,
lideri ai anumitor comuniti, grupuri ecologice) i public intern (angajai).
- Reclama e identificat drept comunicare funcional specializat; relaiile publice sunt mult mai
vaste in scopuri, avand de a face cu performanele intregii organizaii.
- Reclama deseori e folosit ca o unealt de comunicare in relaiile publice, i activitile
relaiilor publice foarte des susin companiile de reclam. Funcia reclamei este de a facilita
vanzarea de bunuri i servicii; funcia relaiilor publice este de a crea un mediu in care
organizaiile ar putea prospera iminent in domeniul economic, social i al factorilor politici ce
pot afecta organizaia.

3.5.4.Care este diferena dintre relaiile publice i marketing.


Relaiile publice sunt independente (distincte) de marketing din mai multe considerente, dei
limitele lor deseori se suprapun. Funciile suprapuse, de exemplu, au loc din motivul conexiunii
acestor activiti cu organizaiile partenere sau au aceleai unelte de comunicare cu publicul.
Ambele au ca scop final asigurarea succesului organizaiei i supravieuirea economic. Oricum,
relaiile publice apropie aceste scopuri intr-o perspectiv oarecum diferit. Cu alte cuvinte,
domeniul relaiilor publice este preocupat de construirea unor relaii i generarea unor bunuri
pentru organizaii; marketingul are de a face cu consumatorii vanzandu-le produse i servicii.
Scopul major al marketingului este de a catiga bani pentru organizaie. Scopul major al relaiilor
publice este de a pstra i a multiplica cele obinute prin ameliorarea relaiilor publice ceea ce
duce la consolidarea capacitilor organizaiei de a-i atinge scopurile.

3.5.5. Pregtirea cadrelor in domeniul relaiilor publice.


In Republica Moldova, pan nu demult nici o instituie de invmant nu se ocupa de pregtirea
ori reciclarea cadrelor de relaioniti. De fapt insi noiunea de specialist in relaii publice a
aprut cu caiva ani in urm, in aceste funcii fiind numite persoane fr o pregtire special.

In prezent putem vorbi despre o uoar pornire a carului din loc. La Universitatea de Stat din
Moldova, in cadrul facultii de Jurnalism i tiine ale Comunicrii, studenii trec specializarea
la comunicare i relaii publice. In cadrul acestei faculti este predat i un curs special Relaiile
publice in administraia public.

La Academia de Administrare Public pe lang Guvernul Republicii Moldova cursul Relaii


publice se pred la toate categoriile de studeni i audieni. Tot aici trec cursuri de perfecionare
diferite categorii de funcionari publici care, de asemenea, studiaz cursul Relaii publice in
administraia public. Unele organizaii neguvernamentale i grupe de iniiativ, implementand
diferite proiecte ale unor fundaii donatoare, iniiaz cursuri de perfecionare a cadrelor din
primrii i consilii judeene. De exemplu, organizaia obteasc Raza Soarelui pe parcursul a 3
ani de activitate a instruit prin intermediul unor astfel de proiecte peste 300 de funcionari publici
din diferite judee ale republicii, editand i o serie de materiale metodico-didactice in ajutor
practicienilor din administraia public.

Exist i cateva publicaii mai mult sau mai puin reuite in domeniu, aprute in Moldova, care
por servi drept carte de cptai pentru practicienii de relaii publice din administraia public.

La general vorbind anumite aptitudini i cunotine in domeniul relaiilor publice ar putea fi


formate i la nivel local prin intermediul unor cursuri de scurt durat organizate de chiar
primriile i consiliile judeene, cu invitarea unor specialiti locali sau de la centru. Programa
unui curs de scurt durat (2-3 zile) in problematica relaiilor publice in administraia public
local (Anexa 5) ar include studierea celor mai importante direcii de activitate in domeniu.

Cu toate acestea, se simte necesitatea vital de a avea o facultate ce ar pregti cadre de o inalt
calificare in domeniul relaiilor publice de tipul facultii de Relaii Publice a colii Naionale de
tiine Politice i Administrative din Bucureti. Specialitii pregtii aici se incadreaz plenar in
activitatea tumultoas i plin de surprize a universului relaiilor publice. Printre absolvenii
acestei faculti sunt i caiva originari din Republica Moldova, foarte cutai i angajai fr
rezerve de ctre firmele transnaionale ce activeaz la noi.

La fel de necesar ar fi i o publicaie de specialitate care ar elucida aceast nou i puin


explorat la noi tematic. In jurul acestei publicaii s-ar aduna specialiti i entuziati ai acestei
preocupri, oameni de tiin i inceptori in domeniu ca mai apoi s se uneasc intr-o asociaie
naional a specialitilor in relaiile publice. Astfel de asociaii exist in majoritatea rilor cu
democraie avansat.
.

Intrebri pentru recapitulare:

1. Determinai obiectivele activitii de RP.


2. Facei o scurt caracteristic a responsabilitilor i atribuiilor serviciului de relaii publice din
primrie.
3. Caracterizai formele i metodele de informare a cetenilor despre politicile publice ale
consiliului local i activitatea curent a primriei.
4. Facei o trecere in revist metodelor de consultarea cetenilor in probleme de interes local.
5. Care sunt pilonii de baz ai transparenei in activitatea administraiei publice locale?
6. Caracterizai prevederile principale ale Legii Republicii Moldova Cu privire la accesul la
informaie
7. Caracterizai activitile de baz ale autoritilor publice locale privind asigurarea unui dialog
eficient: APL societatea civil
8. Care sunt precondiiile implicrii publicului in procesul decizional la nivel local?
9. Descriei cazuri cunoscute de Dvs. in care autoritile publice au realizat cu succes activiti de
implicare a publicului in procesul decizional
10. Caracterizai sarcinile specifice ale serviciilor de RP in asigurarea desfurrii in condiii
corespunztoare a programului de audien a cetenilor
11. Care sunt componentele de baz ale imaginii autoritilor publice?
12. Numii cauzele care pot genera apariia unei crize de imagine.
13. In ce constau obiectivele promoionale ale serviciilor de RP?
14. Caracterizai deosebirile i asemnrile dintre activitatea de RP i jurnalism, marketing,
advertisting.

BIBLIOGRAFIE SELECTIV

1. Ion Chiuciurnean, Gestionarea crizelor de imagine, Curs de leccii, SNSPA, Facultatea de


Comunicare i Relacii Publice, Bucureti, 2002, pag. 18.
2. Dicionar de sociologie. Editura Babel, Bucureti, 1993.
3. McLonglin, Barry, Risk and Crisis Communication. McLonglin Multimedia Publishing Ltd.,
Ottawa, Canada, 1996.
4. Ghidul relaiilor cu publicul, Bucureti, 1999.
5. Mihai Dinu, Comunicarea, Bucureti, 2000.
6. Vezi Victor Popa, Dreptul public, Chiinu, 1998.
7. Frederic C. Tumer, Introduction. Public Opinion and Electoral Behaviour. International Social
Sciance Jornal.
8. Septimiu Chelcea, Sociologia opiniei publice, Curs de lecii, Bucureti, 2000 .
8. Michael Macpherson, Aplicaii ale tehnologiei informaiei privitoare la participarea cetenilor
la viata politica, http://home.snafu.de/mjm/miercurea.html
9. Vera Foretova, Miroslav Foret, The council and the public, Brno, 1999.
10. Gabriel Paslaru, Prima agenie de relaii publice, Revista Roman de Comunicare i Relaii
Publice, nr. 1, 1999.
.

Anexa 1

OBLIGAIUNILE
de funcie ale specialistului primriei in relaii publice

1. Lucreaz sub conducerea nemijlocit a conductorului (primarului) instituiei.


2. Particip nemijlocit la activitatea de elaborare i implementare a politicilor publice, realizarea
planurilor de dezvoltare durabil a localitii. Face propuneri privind ajustarea acestora la
doleanele i cererile cetenilor.
3. Informeaz cetenii despre chestiunile discutate, deciziile adoptate, despre activitatea
economic, social-cultural, organizatoric a consiliului local i a primriei.
4. Organizeaz luri de cuvant ale factorilor de decizie la radio i in presa local, la posturile
locale de TV.
5. Organizeaz conferine de pres, intalniri la masa rotund la radio, TV ori la redaciile
ziarelor din regiune.
6. Efectueaz zilnic revista presei i aduce la cunotina factorilor de rspundere cele mai
relevante materiale din presa periodic, radio i TV.
7. Organizeaz sondaje de opinii in probleme de interes local. In cazul efecturii unui
referendum este coordonatorul activitilor organizatorice.
8. Intocmete i organizeaz difuzarea in randurile populaiei a agendelor despre personalul
(serviciilor) consiliului (primriei) descriind funciile i indicand locul i orele lor de lucru
(audien).
9. Redacteaz i editeaz dri de seam anuale privind activitatea consiliului local i a primriei.
Organizeaz difuzarea lor ctre ceteni.
10. Este responsabil de editarea buletinului informativ (ziarului) al consiliului local.
11. De comun acord cu alte persoane de rspundere organizeaz audiena cetenilor.
Generalizeaz trimestrial lucrul cu petiiile i sesizrile populaiei. Face propuneri privind
ameliorarea situaiei privind audiena cetenilor.
12. Intocmete i asigur subdiviziunile consiliului, primriei cu pachetul de firm.
13. Elaboreaz instruciuni privind stilul, normele i principiile comportamentale ale
funcionarilor consiliului (primriei): formulele de politee, rspunsul la telefon, comportamentul
in situaii de criz, etc.;
14. Organizeaz instruirea funcionarilor i a personalului in spiritul respectrii normelor i
principiilor de comportament in relaiile cu cetenii.
15. Coordoneaz relaiile intre APL i reprezentanii societii civile.
16. Promoveaz transparena administrativ in cadrul autoritii publice locale.
17. ine la control i face propuneri in chestiuni privind activitatea promoional. Este
responsabil de organizarea, primirea i insoirea delegaiilor oficiale ce vin la primrie.
.

Anexa 2
CHESTIONAR
pentru monitorizarea activitii organelor administraiei publice
locale in relaiile publice

I. INFORMAREA PUBLICULUI ALEGTOR DESPRE POLITICILE PUBLICE I


ACTIVITATEA COTIDIAN A CONSILIULUI LOCAL (PRIMRIEI).
1. Existena unui sistem de lucru privind informarea cetenilor despre activitatea curent;
2. Starea i coninutul informaiei ilustrative din incinta primriei;
3. Existena unei reele informaionale ilustrative in cadrul localitii, in grupuri pe interese;
4. Existena unor forme tiprite de difuzare a informaiei (gazete, foi volante, pliante, cri
potale etc.);
5. Utilizarea mijloacelor mass-media pentru difuzarea informaiei curente (luri de cuvant la
radioul i gazeta local, in mass-media republican).
6. Folosirea mijloacelor de informare oral a cetenilor (adunrile cu cetenii, luri de cuvant
ale consilierilor, specialitilor in grupuri pe interese, la domiciliu, la adunri i manifestaii de
mas ale cetenilor).

II. CONSULTAREA POPULAIEI IN PROBLEME DE INTERES LOCAL.


1. Afiarea in locurile publice a proiectelor deciziilor i planurilor de activitate in domeniile de
interes comun, a materialelor explicative adiionale cu solicitarea prerilor i propunerilor
cetenilor;
2. Efectuarea sondajelor de opinii privind proiectele de decizii pe problemele de interes vital ale
populaiei (amenajarea teritoriilor, sistemul de taxe locale, privatizarea, pturile socialmente
vulnerabile etc.);
3. Antrenarea specialitilor independeni, a grupurilor de ceteni i reprezentani ai societii
civile la elaborarea i discutarea proiectelor de decizii, a planurilor de activitate curent i de
perspectiv, a planurilor de dezvoltare durabil etc.;
4. Analiza propunerilor i a observaiilor critice ale cetenilor adresate organului administraiei
publice (sistemul de lucru cu propunerile i sesizrile populaiei, formele de inregistrare,
rezolvare i informare a solicitanilor, responsabilitatea funcionarilor pentru aceast activitate).

III. FORMAREA IMAGINII AUTORITILOR PUBLICE


1. Starea i coninutul Pachetului de firm:
a) blancheta general (foaie cu antet);
b) blancheta pentru scrisoare neoficial;
c) cartea de vizit a instituiei;
d) cartea de vizit a funcionarilor;
e) pliante cu date i imagini despre activitile comunitii;
f) fie pentru dispoziii scrise;
g) colecia de imprimate ale actelor normative.
2. Starea localului in care este plasat organul administraiei publice: a) aspectul exterior; b)
amplasarea cabinetelor; c) existena panourilor informative, iluminarea, factorii de ospitalitate;
d) aspectul locurilor de lucru ale funcionarilor.
3. Stilul de lucru al factorilor de decizie:
a) accesibilitatea factorilor de decizie pentru populaie:
- sistemul de audiere a cetenilor
- atitudinea fa de ceteni;
- asigurarea popularitii;
- formarea imaginii proprii.
b) existena unor instruciuni privind normele i principiile de comportament la serviciu:
- intre subaltern i conductor;
- intre conductor i subaltern;
- intre funcionar i cetean;
- intre brbai i femei colegi de lucru.
c) norme i principii de comportament ale unor persoane cu funcii specifice (secretara din
antecamera efului, personalul de la recepie).
4. Instituia primarului (efului de subdiviziune) i formarea imaginii lui (elemente ale stilului i
normelor de comportament);
5. Organizarea instruirii personalului in spiritul respectrii normelor codului de conduit la
serviciu.

IV. TRANSPARENA ACTIVITII AUTORITILOR ADMINISTRAIEI PUBLICE


LOCALE
1. Starea i coninutul informaiei ilustrative din incinta organului administraiei publice ce
vorbete despre:
a) structura i atribuiile organului administraiei publice;
b) funciile i responsabilitile funcionarilor lui;
c) regimul de lucru al funcionarilor i subdiviziunilor;
2. Cunoaterea de ctre ceteni a atribuiilor i sistemului de lucru al fiecrui funcionar i
subdiviziunea organului de administrare;
3. Sistemul de lucru al funcionarilor privind informarea cetenilor despre activitatea lor. (Dri
de seam in faa populaiei, difuzarea unor buletine, pliante, foi volante explicative etc.);
4. Asigurarea dreptului populaiei de a cunoate coninutul documentelor de toate tipurile pe care
le deine administraia:
a) existena instruciunilor de serviciu care ar reglementa dreptul de acces al cetenilor la
documentaia administrativ;
b) asigurarea caracterului inteligibil al informaiei administrative (coninut clar i concret,
rapoarte veridice, accesibile i publice).
5. Asigurarea dreptului publicului de a fi consultat in probleme de interes deosebit (practicarea
anchetelor publice, a sondajelor de opinii, participarea grupurilor de ceteni la discutarea
aciunilor cu impact asupra publicului etc.).
6. Posibilitatea cetenilor de a critica i a influena direct procesul decizional i operativ al
organelor administraiei publice (lucrul cu observaiile critice i sesizrile cetenilor);
7. Formele i modalitile de dare de seam a organului administraiei publice fa de populaie.
(Periodicitatea, formele de organizare, asigurarea activismului populaiei, legtura invers).
8. Utilizarea mass-media in scopul asigurrii transparenei administrative.
9. Accesul cetenilor la dosarele personale.

V. IMPLICAREA PUBLICULUI IN PROCESUL DECIZIONAL


1. Existena condiiilor pentru participarea publicului la edinele consiliului local. Sistemul de
lucru privind accesibilitatea pentru public a activitilor autoritilor publice locale.
2. Sistemul de organizare a adunrilor generale ale cetenilor cu discutarea proiectelor celor mai
importante decizii ale consiliului;
3. Organizarea unor dezbateri publice cu participarea reprezentailor societii civile;
4. Implicarea cetenilor in procesul de pregtire a chestiunilor de pe ordinea de zi a consiliului
in cadrul unor comisii de lucru cu drept consultativ;
5. Discutarea unor proiecte de alternativ inaintate de organizaiile de ceteni.

VI. ASIGURAREA UNUI DIALOG EFICIENT INTRE ADMINISTRAIA PUBLIC


LOCAL I ORGANIZAIILE DE CETENI (ONG-uri, cluburi pe interese, grupuri de
iniitiv, organizaii filantropice etc.)
1. Existena unui registru al tuturor formaiunilor obteti ce activeaz in cadrul satului
(comunei), oraului.
2. Sistemul de lucru cu ONG-urile, implicarea lor in dirijarea treburilor publice.
3. Ajutorul acordat de autoritile publice ONG-urilor active (local, telefon, servicii de
multiplicare).
4. Implicarea ONG-urilor in procesul de pregtire i discutare a chestiunilor la edinele
consiliului local.
5. Elaborarea i implementarea de proiecte comune APL-ONG-uri: importan, impact,
participarea publicului.

VII. ASIGURAREA DESFURRII IN CONDIII CORESPUNZTOARE A


PROGRAMULUI DE AUDIEN A CETENILOR

1. Cunoaterea de ctre personalul responsabil de audiena cetenilor a prevederilor legislaiei in


domeniu.
2. Existena condiiilor necesare pentru audiena cetenilor (sal special amenajat, mese,
scaune, rechizite de scris etc.)
3. Respectarea de ctre funcionari a cerinelor privind inregistrarea i evidena persoanelor
venite la audien.
4. Eficiena activitii de soluionare a petiiilor i sesizrilor populaiei. Sistemul de control
privind circularea petiiilor in aparat.
5. Lucrul cu petiiile reexpediate de organele ierarhic superioare.
6. Respectarea de ctre personal a normelor i principiilor de comportament in relaiile cu
publicul in timpul audienei.

VIII. ACTIVITATEA SERVICIILOR DE RP PRIVIND PROMOVAREA VALORILOR


LOCALE I ATRAGEREA INTERESULUI PUBLIC
1. Existena unui registru (cadru) al celor mai de vaz valori ale localitii (locuri pitoreti,
bogii naturale, construcii i monumente istorice, oameni interesani meteri populari, talente
innscute, obiceiuri i tradiii locale etc.).
2. Sistemul de lucru privind promovarea valorilor locale:
a) dezvoltarea infrastructurii turismului rural;
b) organizarea diferitor manifestaii cultural-educative (festivaluri, treceri in revist, clci i
eztori etc.)
c) editarea de materiale promoionale (pliante, ilustrate, cri de memorie etc.), producerea unor
filme de scurt metraj, fotografii i postere.
3. Sistemul de lucru privind atragerea persoanelor interesate, a turitilor i investitorilor strini.
4. Antrenarea publicului in valorificarea bogiilor naturale i spirituale ale localitii.
..

Anexa 3

EXTRAS
din Statutul Corpului comunicatorilor

Corpul Comunicatorilor este o structura de specialitate, fara personalitate juridica, infiinat la 20


februarie 2000 in cadrul Federaiei Municipiilor din Romania.

Corpul Comunicatorilor este o reea profesional a funcionarilor din cadrul administraiei


publice locale, care distribuie informaii in cadrul i in afara administraiei.

In accepiunea general a participanilor la Adunarea Generala, comunicatorul este acea persoana


din cadrul unei instituii publice, agent economic sau de alt natur, care indeplinete, in
principal, atribuii care in de activitatea de comunicare a instituiei (agentului economic etc.) i
de imaginea acesteia, cum ar fi cele de relaii publice, relaii cu publicul, cu societatea civil, cu
mass-media, relaii externe etc.

Corpul Comunicatorilor are ca misiune promovarea comunicrii in mod coerent i profesional la


nivelul administraiei publice locale i ii propune realizarea urmtoarelor obiective majore:

recunoaterea de ctre autoriti a necesitii i importanei comunicrii pentru a rspunde


dreptului i nevoii cetenilor de a fi informai cu privire la activitile administraiei publice de
toate nivelurile;
unirea celor angajai in crearea i difuzarea informaiilor privind administraia public;
promovarea imaginii i credibilitii autoritilor publice locale;
asigurarea dreptului ceteanului de a avea acces la orice informaie cu caracter public;
imbuntirea cunoaterii administraiei de ctre public;
imbuntirea comunicrii intre instituiile administraiei publice i comunitatea local;
stabilirea i dezvoltarea unui standard ridicat al profesionalismului individual i al serviciului
public;
formarea profesional i promovarea de msuri de eficientizare i modernizare in domeniul
comunicrii.

Avand convingerea c adevrul este inviolabil i sacru i c furnizarea informaiilor publice este
esenial in serviciile publice; c publicul larg i fiecare cetean in parte are dreptul la informare
egala, la timp, complet i uor de ineles in legtura cu administraia public comunicatorii se
angajeaz:

- sa se comporte profesional, sincer, corect, onest cu responsabilitate i rspundere fa de public;


- sa duc o via profesional concordant cu interesul public, recunoscand c fiecare in parte
suntem administratorii increderii publicului;
- sa nu comunice in mod intenionat informaii false sau derutante i s acioneze prompt pentru
corectarea acestora;
- schimburi de experien,
- programe de instruire,
- dezbateri si mese rotunde,
- publicaii,
- referate si alte lucrri tiinifice,
- proiecte si programe in domeniul comunicrii,
- recomandri, propuneri,
- comunicate.

Grupuri int:
- ceteni
- mass-media
- societatea civil
- mediul de afaceri
- structuri ale administraiei publice.

CAPITOLUL 1
DENUMIRE, FORMA JURIDICA, MISIUNE

Articolul 1
Corpul Comunicatorilor se constituie ca structura de specialitate fr personalitate juridic, in
cadrul Federaiei Municipiilor din Romania (FMR), avand ca misiune promovarea comunicrii
in mod coerent i profesional la nivelul administraiei publice locale, recunoaterea profesiei de
comunicator i creterea nivelului pregtirii profesionale a celor care o practic.

Articolul 2
Comunicator este funcionarul public care indeplinete atribuii de relaii publice, cu publicul, cu
societatea civil, cu mass-media, relaii externe, precum si oricare alt tip de atribuii care in de
activitatea de comunicare a instituiei i de imaginea acesteia.

CAPITOLUL 2
SCOPUL SI OBIECTIVELE

Articolul 3
Corpul comunicatorilor ii propune ca scop principal promovarea i susinerea comunicrii prin
mijloacele specifice profesiei aciuni i activiti concrete in sensul reunirii, armonizrii,
creterii i concentrrii eforturilor, capacitilor, resurselor umane, financiare i materiale la nivel
local, naional i internaional.

Articolul 4
Corpul Comunicatorilor va aciona in cadrul Federaiei Municipiilor din Romania pentru
realizarea urmtoarelor obiective:
- recunoaterea de ctre autoriti a necesitii i importanei comunicrii;
definirea i recunoaterea statutului profesional; -
- promovarea imaginii i credibilitii autoritilor publice locale;
- extinderea asociaiei la nivelul intregii administraii publice locale, crearea unei asociaii
naionale a comunicatorilor;
- formarea profesional i promovarea de masuri de eficientizare i modernizare in domeniul
comunicrii;
- obinerea dreptului de a participa cu caracter consultativ la deciziile Ageniei Naionale a
Funcionarului public cu privire la profesia de comunicator
- aprarea intereselor profesionale ale membrilor asociaiei;
- armonizarea structurilor de comunicare la nivelul diferitelor autoriti locale
- realizarea i promovarea unui Cod deontologic al profesiei de comunicator
- oferirea de expertiza in domeniul strategiilor de comunicare ce deservesc scopurile Federaiei
Municipiilor din Romania;
- imbuntirea comunicrii intre instituiile administraiei publice i comunitatea local;
- asigurarea dreptului ceteanului de a avea acces la orice informaie cu caracter public;
- indeplinirea unor obiective specifice propuse de organele de conducere ale FMR.

Articolul 5
In vederea realizrii obiectivelor pentru care a fost creat, Corpul Comunicatorilor va folosi
urmtoarele forme i mijloace de lucru:
schimburi de experiena
- programe de instruire
- dezbateri i mese rotunde
- publicaii
- referate i alte lucrri tiinifice
- proiecte i programe in domeniul comunicrii
- recomandri
- propuneri, comunicate etc.
Articolul 6
Fondurile necesare desfurrii activitii Corpului Comunicatorilor vor fi asigurate din bugetul
FMR precum i din alte surse alternative de finanare.

CAPITOLUL 3
ORGANIZARE I CONDUCERE

Articolul 7
Membru cu drepturi depline in cadrul Corpului Comunicatorilor poate deveni, in urma unei
cereri inaintate acestuia, orice comunicator angajat al unei primarii din cadrul FMR.

Membru asociat poate deveni orice comunicator angajat in cadrul altor structuri ale
administraiei publice i dorete s adere la prezentul statut membrii asociai nu au drept de vot
in Adunarea General.
..

Anexa 4

REZULTATELE
sondajului sociologic
pentru evaluarea ateptrilor populaiei
in raport cu activitatea consiliilor judeene (municipale)
in Republica Moldova, efectuat in cadrul proiectului TACIS Consolidarea administraiei publice
in Republica Moldova

I. Scopurile activitilor.
In perioada 10 decembrie 2001 15 ianuarie 2002, in 4 judee din Republica Moldova i mun.
Chiinu a fost efectuat o intervievare a populaiei in probleme privind ateptrile ei vis-a-vis
de activitatea consiliilor judeene. In total au fost fi intervievate 75 de persoane (cate 15 in
fiecare jude).

II.Coninutul sondajului.
Chestionarul privind ateptrile cetenilor in raport cu activitatea autoritilor publice regionale
(consiliile judeene) privind redresarea situaiei social-economice i perfecionarea formelor i
metodelor de activitate a coninut trei grupuri de intrebri:
Primul grup se referea la stabilirea gradului de cunoatere general de ctre ceteni a noiunilor
privind administraia public, precum i funciile i atribuiile acestora.

1. Cand v-ai adresat ultima oar la consiliul judeean (municipal) cu vreo problem?
2. Ce tii despre consiliul judeean? Rezolvarea cror probleme ale comunitilor din jude
considerai c ine de competena consiliului judeean?
3. Pe cine din consilierii judeeni (municipali) cunoatei?
4. Ce putei spune despre activitatea factorilor de rspundere din cadrul consiliului judeean
(municipal) preedintele, vicepreedinii, efii direciilor? Cum rezolv ei problemele legate de
activitatea comunitilor locale?
5. De ce depinde, la prerea D-voastr, succesul activitii consiliului judeean in actuala lui
formul?

Al doilea tip de intrebri se referea la gradul de cunoatere a problematicii referitoare la impactul


activitii autoritilor publice locale asupra comunitilor in genera i a contribuabililor in
special.
1. Ce fel de taxe locale urmeaz a plti cetenii judeului (municipiului)?
2. Cunoatei la ce sunt utilizate taxele pltite de cetenii judeului (municipiului)? Putei aduce
vreun exemplu pe care il cunoatei personal de utilizare a taxelor locale in folosul comunitii?
3. Care la momentul actual este cea mai complicat problem din cadrul judeului, la care ar
trebui s-i concentreze atenia consiliul judeean (municipal)?
4. Care, dup prerea D-voastr, sunt funciile prefecturii judeene (municipale)?

Al treilea grup de intrebri se refer la preferinele cetenilor privind informarea lor pe cele mai
stringente probleme ale comunitilor.

1. Care credei c ar fi cile, formele i metodele de informare a cetenilor despre politica


bugetar a autoritilor locale?

III. Generalizarea rezultatelor obinute.


In total au fost chestionai 76 de respondeni conform urmtoarei grile:

EANTIONUL
utilizat in cadrul chestionrii
.

Total persoane 75

A.

Dup ocupaie:

1.

Funcionari publici

20

2.

Ceteni angajai in campul muncii i cu o poziie socio-economic activ

25

3.

Oameni de afaceri

4.

omeri

5.
Lucrtori din sfera culturii

6.

Studeni

7.

Pensionari

B.

Dup varst

1.

Tineret pan la varsta de 30 de ani

28

4.

De varst medie (30-50 ani)

32

5.

Dup 50 ani

16

C.

Dup studii

1.

Cu studii superioare

54

3.

Cu studii medii
22

D.

Dup locul de trai

1.

Ceteni de la ora

58

2.

De la sat

18

E.

Dup sex

A.

Femei

43

B.

Brbai

33

Rezultatele obinute in cadrul evalurii ateptrilor au fost analizate i sistematizate pe categorii


de rspunsuri, ceea ce ne permite formarea unui tablou relativ al atitudinilor cetenilor fa de
problematica autoritilor publice regionale, modul i nivelul de rezolvare de ctre acestea a
problemelor comunitilor.

Datele generalizate privind rezultatele sondajului oglindesc urmtorul tablou sociologic:

La intrebarea Cand v-ai adresat ultima oar la consiliul judeean (municipal) cu vreo
problem? 23 (30%) de respondeni au spus c nu s-au adresat nici o dat 24 (31%) dintre ei s-
au adresat recent, timp de ultima lun, 11 (14%) se adreseaz permanent cu diferite chestiuni.
Adic aproape jumtate din cei chestionai (45%) vin la consiliul judeean cu diferite intrebri i
pot intr-un fel sau altul s judece despre stilul de lucru, atribuiile i competenele acestui organ
al administraiei publice.
Majoritatea respondenilor 56 (74%) cunosc persoanele responsabile de audiena cetenilor, 15
(20%) nu au avut de a face cu ele i nu le cunosc.

La intrebarea Rezolvarea cror probleme ale comunitilor din jude considerai c ine de
competena consiliului judeean? prerile intervievailor s-au dispersat vdit, acetia invocand
35 de domenii in care, dup prerea lor, ar trebui s se manifeste aceast autoritate public. Cele
mai multe preri s-au centrat in jurul a 5 grupuri principale de probleme cum ar fi:

Problemele sociale 14 (18%)


Problemele economice 13 (17%)
Problemele financiare 11 (14%)
Problemele de dezvoltare a culturii 5 (9 %)
Acordarea de ajutor material cetenilor 4 (5%)

Se cere de menionat faptul c un numr considerabil de respondeni 11 (14%) n-au tiut ce s


rspund la aceast intrebare.

Respondenilor le-a fost i mai greu s dea o apreciere activitii factorilor de rspundere din
jude. Astfel la intrebarea Ce putei spune despre activitatea factorilor de rspundere din cadrul
consiliului judeean (municipal) preedintele, vicepreedinii, efii direciilor? Cum rezolv ei
problemele legate de activitatea comunitilor locale ? 16 (21%) participani la sondaj au spus
c nu cunosc ori n-au rspuns in genere. Iar 17 (22%) au apreciat aceast activitate drept bun
i satisfctoare. In acelai timp 21 (28%) au dat factorilor de decizie i funcionarilor din
autoritile publice judeene calificative de tipul:

Trgneaz adoptarea deciziilor

Predomin birocratismul i tergiversarea

Superficial

Rezolv probleme persoanele

Stau prea mult prin cabinete

Puin contacteaz cu cetenii

Insuficient

Iresponsabil

1
Nu rezolv nimic

A sczut prestigiul funcionarului public

Majoritatea funcionarilor de la CJ nu lucreaz pe nou,


sunt fricoi i ii fac interesele lor

Ar fi bine dac nu s-ar amesteca politica

i tot ei indic ce le lipsete funcionarilor publici de nivel judeean pentru rezolvarea cu succes
a problemelor. La intrebarea De ce depinde, la prerea D-voastr, succesul activitii consiliului
judeean in actuala lui formul? 40 (53 %) de respondeni au numit Competena i
profesionalismul, 11 (14%) Spiritul de echip. i numai 10 (13%) Starea financiar a
judeului. 4 (5%) respondeni au invocat drept cauz a lacunelor in activitatea funcionarilor
apartenena lor de partid.

La fel de multe sunt i problemele, care, dup prerea celor intervievai, au rmas in afara
ateniei consiliului judeean. La aceast intrebare 13 (17%) respondeni in prim plan au
evideniat problema crerii locurilor de munc combaterea omajului. 10 (13%) din ei se plang
pe starea deplorabil a spaiului locativ i in special pe problema inclzirii apartamentelor. 9
(12%) respondeni sunt ingrijorai de starea finanelor publice, legand aceast situaie cu
stagnarea din sfera social. E semnificativ faptul c pe lang aceste chestiuni de ordin consumist
7 (9%) au enumerat printre problemele rmase fr atenie problema tineretului. Iar 6 (8%) nu
cunosc in general problema i n-au putut s se pronune in aceast direcie.

Aceast intrebare a fost repetat in chestionar sub un alt unghi de vedere: Care la momentul
actual este cea mai acut problem din cadrul judeului, la care ar trebui s-i concentreze atenia
consiliul judeean (municipal)? i aici prerile participanilor la sondaj s-au dispersat. Dar la fel
ca i in cazul de mai sus, pe primul loc vine problema crerii locurilor de munc 11 (14%),
consolidarea strii financiare 9 (12%), sporirea nivelului de trai al populaiei 8 (10%).

La blocul 2 de probleme transparena procesului bugetar s-a depistat o cunoaterea foarte


vag, aproximativ de ctre ceteni a sistemului fiscal, a modului de formare i gestionare a
bugetului etc.

Dac la intrebarea Care sunt sursele din care se formeaz bugetul judeean? 41 (54%) au
rspuns din impozite, 26 (34%) taxele locale, atunci la intrebarea Cine aprob i cine
este responsabil de gestionarea bugetului judeean? 34 (45%) n-au tiut ce s rspund.

i la intrebarea Ce fel de taxe locale urmeaz a plti cetenii judeului (municipiului)?


majoritatea au numit doar trei-patru tipuri din cele 16 stipulate prin lege. Din ei 26 (34%) au
rspuns sincer c nu tiu despre ce este vorba.
Aceeai lips de transparen rezult i din rspunsurile la intrebarea: Cunoatei la ce sunt
utilizate taxele pltite de cetenii judeului (municipiului)? Putei aduce vreun exemplu pe care
il cunoatei personal de utilizare a taxelor locale in folosul comunitii?. 23 (30%) au rspuns
Nu tiu, 16 (21%) consider c acestea sunt utilizate la plata salariilor funcionarilor i
intreinerea sferei de ocrotire a sntii 37 (49%) din respondeni ii dau seama c aceste
venituri pot i trebuie s fie utilizate in folosul comunitilor, dar ele sunt atat de mici incat nu
pot acoperi toate cheltuielile necesare.

Recunoscand c nu cunosc prea multe despre activitatea economico-financiar a autoritilor


publice locale, la intrebarea: Care credei c ar fi cile, formele i metodele de informare a
cetenilor despre politica bugetar a autoritilor locale? 51 (67%) au numit folosirea pe larg a
posibilitilor mijloacelor de informare in mas: presa, radioul, televiziunea, 18 (24%) sunt
pentru practicarea intalnirilor cu populaia, a edinelor i seminarelor de informare.

Chestionarul a coninut i intrebarea: Care sunt atribuiile prefecturii judeene (municipale)?, la


care 14(18%) au rspuns nu tiu, 12 (16%) controlul legalitii, restul (66%) au dat
rspunsuri vagi, pe dibuite, neavand o viziune clar asupra atribuiilor acestei autoriti publice.

Concluzii:
1. Atitudinea general a celor intervievai fa de activitatea autoritilor publice de nivel
regional (judeean, municipal) este constructiv, nici unul din respondeni nu s-a pronunat
pentru desfiinarea consiliilor judeene, a prefecturilor, serviciilor publice existente. Din contra,
cetenii in cauz salut existena unor aa structuri cum ar fi prefectura ca s le mai dea peste
maini celor cu mana lung.
2. Faptul c nu cunosc indeajuns activitatea acestor autoriti publice se explic, in primul rand,
prin perioada scurt de timp, insuficient ca oamenii s se deprind i s ineleag cine i cu ce
trebuie s se ocupe. In al doilea rand o parte din vin o au insei autoritile publice judeene care
inc n-au desfurat o adevrat activitate de relaii publice i transparen administrativ.
3. Starea general de criz se rsfrange i asupra fiecrei structuri a administraiei publice,
paralizandu-i intr-o msur mai mare sau mai mic activitatea. In aceste condiii, e greu de
obinut nite rezultate convingtoare intr-o perioad scurt de timp. Iar cetenii, populaia ii
creeaz impresie despre activitatea autoritilor publice locale dup nite rezultate imediate, pe
care le ateapt i de care are nevoie azi, acum, aici.
..

Anexa 5

CONTACTUL CETEAN FUNCIONAR


Reguli de baz ale unei discuii

1. A asculta i a inelege situaia partenerului


- a asculta cu atenie
- a descoperi ceea ce partenerul dorete s transmit
simple informaii
sentimente personale
- pentru a inelege partenerul in propriul su cadru de aciune
evitai dac este posibil ideile i evalurile personale pe durata discuiei;
lsai-i partenerului timpul necesar pentru a-i tri propriile-i sentimente i a se putea exprima.
- a dovedi inelegere
reformulai cu propriile cuvinte ce ai ineles din informaiile prezentate de partener i
sentimentele exprimate in cursul discuiei.
- fii ingduitor cu partenerul de discuie
fii rbdtor i ateptai, pe cit posibil, ca acesta s-i formuleze cererea, fr a-l intrerupe;
incercai s creai o atmosfer plcut, clduroas, de inelegere i ingduin.
- avei incredere in capacitatea i inteligena partenerului, chiar dac acesta dovedete anumite
dificulti
ajutai la inelegerea situaiei;
lsai partenerului ansa s gseasc el insui soluiile (aceasta necesit timp i rbdare);
artand incredere partenerului, el va fi capabil s aib incredere in el insui.

Imperativele unui bun comportament al funcionarului in relaiile cu publicul.


A adopta o atitudine de receptivitate, de intimpinare cu amabilitate.
Aceasta este opusa atitudinii de iniiativ care pune ceteanul in situaia evident de a fi obligat
s rspund la intrebri i s reacioneze.

A-i concentra interesul asupra celor trite de interlocutor i nu asupra faptelor pe care le
prezint.

Nu trebuie luate in considerare evenimentele ca atare, ci influena lor asupra subiectului


discuiei.

A fi interesat de persoan i nu de problem. Trebuie s incercm s nu vedem problema separat,


ci ca o legtur intre problem i cel ce o prezint.

A-i respecta interlocutorul i a manifesta o consideraie real fa de el, in loc s-i artm o
poziie de superioritate sau de dominaie.

Trebuie s intervenim astfel incat s-i crem certitudinea c este respectat modul su de a tri sau
a inelege. Trebuie s ascultm i s inelegem.

A inlesni comunicarea, i a nu face destinuiri sau dezvluiri.

Este necesar a se face un efort pentru a menine i imbunti capacitatea de comunicare i de


formulare a problemei, nu de a atepta un moment favorabil pentru a-i da explicaii asupra a ceea
ce noi presupunem c el ar trebui s spun sau s nu fac.

Comportamentul ce trebuie adoptat in cursul


unei discuii pentru a convinge interlocutorul

FACTORI POZITIVI IN PROCESUL DE CONVINGERE


- Crearea unei atmosfere prieteneti, adoptarea unui ton politicos, sensibil la evenimente.
- Aparena credibil i competena.
- Inelegerea situaiei partenerului; distincie intre dorina ceteanului i restriciile impuse de
lege.
- Argumentri pentru convingerea ceteanului privind inelegerea corect a situaiei.
- A fi deschis la orice fel de obiecii.
- A comunica cu ceteanul la nivelul strii sale emoionale (limbaj adaptat, a furniza informaiile
strict necesare).

Factorii negativi in preocesul de covngere

- Atmosfera, respingerea, tonul impersonal, dezinteresul fa de evenimente


- Aparena de incompeten
- A lsa s se vad dezinteresul; dezaprobare fa de cererea ceteanului.
- A se exprima pe ton de superioritate, folosind formulri abstracte, fr a se baza pe textele de
lege.
- A ignora obieciile.
- A adopta o stare de neutralitate.
- A folosi un limbaj specializat, bogat in detalii tehnice.

Reguli de baz ale comportamentului


unui bun funcionar in vederea crerii unui climat de inelegere

1. Funcionarul trebuie s incerce s ineleag cit mai corect cererea ceteanului i motivaia
acestuia.
2. El trebuie s poat obine cit mai repede posibil i fr s-l jigneasc pe interlocutor informaii
importante necesare lurii unei decizii referitoare la cererea formulat.
3. Trebuie s respecte reglementrile legislative i s nu se lase influenat de prerile personale
privind drepturile ceteanului in cauz, pentru a putea lua o decizie corect.
4. Trebuie s se pun intr-adevr in pielea ceteanului, dar s-i respecte totodat statutul de
funcionar in slujba ceteanului.
5. Funcionarul nu trebuie sa manifeste un anumit aer de superioritate datorat poziiei sale sau
rolului in luarea deciziei, ci dimpotriv, trebuie s depeasc aceast situaie i s se considere
partenerul ceteanului.
6. Funcionarul trebuie s recunoasc exact sentimentele, convingerile i atitudinile partenerului
su i s poat s-i dirijeze comportamentul astfel incit s fie evitate frustrrile i conflictele. Nu
trebuie niciodat s se lase influenat de prima impresie creat de partener.
7. Trebuie s tie s refuze, dac este nevoie, o anumit cerere a ceteanului, astfel incit refuzul
s fie exprimat politicos, clar i convingtor.
8. El nu trebuie s se lase impresionat in luarea deciziei sale nici de originea social, nici de
personalitatea i aspectul exterior ai ceteanului, dar trebuie, dac este necesar, pentru o mai
bun inelegere a situaiei s se adapteze limbajului i comportamentului ceteanului.
9. Comportamentul su nu trebuie s fie influenat, pe cit posibil, de propria-i personalitate sau
de convingerile i sentimentele sale.
10. El trebuie s fie suficient de competent in ceea ce inseamn relaiile umane, modul de
desfurare a unei discuii i regulile de baz ce trebuie respectate in cursul discuiei.
11. Urmeaz s aib o atitudine prieteneasc i politicoas atunci cand se afl in faa unor clieni
dificili sau argoi.
12. Spoat soluiona aceste situaii repede, dar fr s se precipite.
13. S incerce s-i ajute pe ceteni i s se intereseze despre problemele lor in limita in care
regulamentul ii permite.
14. S incerce s evite orice motiv de frustrare neateptat sau nejustificat fa de cetean
pentru a reduce la minimum agresiunile i conflictele care oricum nu vor putea fi eliminate
datorit existenei evidente a unor interese opuse.

..

Anexa 6

PROGRAMA
de studiu la disciplina Relaii publice in administraia public local

I. Descrierea disciplinei.

Relaiile publice ca obiect de studiu reprezint o sintez a teoriei i practicii activitii ageniilor
i serviciilor de RP din rile cu democraie dezvoltat i a experienei acumulate de ctre
autoritile publice din Republica Moldova in lucrul cu cetenii. Cursul de lecii const din
cateva compartimente fiecare din acestea coninand atat prelegeri cat i lecii practice.

In special cursul are drept obiective de baz familiarizarea participanilor cu noiunile i


definiiile de baz din domeniul relaiilor publice, tacticilor i strategiilor activitii de relaii
publice la intreprinderi i organizaii, structuri i mecanisme de comunicare eficient in interiorul
i exteriorul firmei, tehnici de formare a imagini firmei i promovrii valorilor locale.

Materialul predat se va axa preponderent pe experiena de lucru a autoritilor publice de diferite


niveluri in relaiile publice i va conine o analiz ampl a practicilor de lucru a primriilor,
consiliilor judeene, organelor administraiei publice centrale privind relaiile publice, informarea
cetenilor, asigurarea transparenei administrative, relaiile cu formaiunile societii civile.
Un compartiment aparte vor constitui relaiile administraiei publice cu presa, formele i
metodele de conlucrare cu mass-media, organizarea campaniilor de pres, a conferinelor,
briefingurilor, emisiilor publicitare etc. Cursul conine 5 compartimente-teme de baz i este
prevzut pentru 68 ore de studii.

II. Descrierea succint a coninutului cursului.

Tema 1: Relaiile publice: noiuni i definiii.


Tema cuprinde analiza evoluiei conceptului de relaii cu publicul, a noiunilor de baz, a colilor
principale de relaii publice in Europa i SUA. Se va face o trecere in revist a situaiei actuale a
dezvoltrii teoriei i practicii relaiilor publice, a pregtirii cadrelor in domeniu.

Tema 2: Schema mecanismului de comunicare RP.


In cadrul acestei teme vor fi examinate mecanismele de comunicare RP, formele i metodele de
asigurare a fluxului informaional in cadrul firmei, comunicarea extern, canalele de difuzare a
informaiei, piedicile in calea difuzrii informaiei, corelarea dintre diferite mijloace de
informare conform specificului segmentelor de public.

Tema 3: Structuri i servicii de RP. Sistemul RACE


Studenii vor avea posibilitatea s ia cunotin de structurile actuale i activitatea serviciilor de
RP in Republica Moldova i peste hotare. Vor fi analizate formele i metodele de lucru in cadrul
diferitor structuri de RP.

Tema 4: Sarcini i obiective ale serviciilor de relaii publice in administraia public.


Tema dat este de baz in cadrul cursului i presupune studierea in detaliu a sarcinilor i
scopurilor serviciilor de RP la nivel local, regional i central. Tema va fi elucidat conform
urmtoarelor subiecte de studiu:

A) Informarea cetenilor privind politica consiliului local i activitatea curent a organelor


autoritilor publice.
B) Formarea imaginii autoritilor publice.
C) Asigurarea unui dialog eficient intre APL i sectorul asociativ.
D) Asigurarea realizrii in condiii corespunztoare a programului de audien a cetenilor.
E) Consultarea cetenilor in probleme de interes local.
F) Transparena administrativ.
G) Activitatea promoional.
H) Implicarea publicului in procesul decizional.

Tema 5: Asigurarea transparenei administrative.


In cadrul acestei teme va fi generalizat experiena existent in rile cu democraie avansat
privitor la realizarea celor mai importante principii ale transparenei administrative: dreptul
cetenilor de a cunoate, de a inelege, a fi ascultai i a supune criticii deciziile administrative,
accesul publicului la informaia administrativ, inclusiv in domeniul strii mediului ambiant,
participarea publicului la procesul decizional etc.

Tema 6: Relaiile cu presa.


In cadrul acestei teme vor fi abordate aspectele specifice referitoare la relaiile autoritilor
publice locale cu mass-media local i central. Vor fi analizate formele i metodele de antrenare
a presei scrise i audiovizual in procesul de informare a cetenilor, formare a opiniei publice,
consultare a publicului in problemele de interes local etc. Vor fi analizate sarcinile serviciilor de
pres (a responsabililor pentru lucrul cu presa), vor fi elaborate principii de colaborare cu mass-
media in condiiile pluripartitismului i liberului acces la informaie.