1. Se spune c intelectul e dat omului ca s cunoasc adevrul.

Intelectul e dat
omului, dup prerea mea, nu ca s cunoasc adevrul, ci s primeasc adevrul.

2. Am avut revelatia c n afar de Dumnezeu nu exist adevr. Mai multe

adevruri, zic eu, raportate la Dumnezeu, este egal cu nici un adevr. Iar dac
adevrul este unul singur, fiind transcendent n esent, sediul lui nu e nici n stiint,
nici n filozofie, nici n art. Si cnd un filozof, un om de stiint sau un artist snt
religiosi, atunci ei nu se mai disting de o bab murdar pe picioare care se roag
Maicii Domnului.

3. Acum, mai la btrnete, pot s spun c fr Dumnezeu si fr nemurire nu exist

adevr.

4. O bab murdar pe picioare, care st n fata icoanei Maicii Domnului n biseric,

fat de un laureat al premiului Nobel ateu - baba e om, iar laureatul premiului
Nobel e dihor. Iar ca ateu, sta moare asa, dihor.

5. Eu cnd discut cu un ateu e ca si cum as discuta cu usa. ntre un credincios si un

necredincios, nu exist nici o legtur. la e mort, sufleteste mort, iar cellalt e viu
si ntre un viu si un mort nu exist nici o legtur. Credinciosul crestin e viu.

6. Ateii si materialistii ne deosebesc de animale prin faptul c nu avem coad.

7. Ateii s-au nscut, dar s-au nscut degeaba.

8. Eu nu detest burghezia. Eu m-am lmurit c un om care vrea s fie bogat nu

este un pctos. Spunea odat un preot btrn: Circul o zical c banul e ochiul
dracului. Eu nu-l concep ca ochiul dracului, eu l concep ca pe o scar dubl. Dac-l
posezi, indiferent n ce cantitti, si te misti n sus binefctor pe scar, nu mai e
ochiul dracului. Iar dac cobori, atunci te duci cu el n infern, prin vicii, prin lcomie
si prin toate imperfectiile legate de orgoliu si de pofta de stpn.

9. Nu pot evita neplcerile btrnetii si nu m pot supra pe Dumnezeu c m-a tinut

pn aproape la nouzeci de ani. ns btrnii au o supap foarte nteleapt: au
dreptul la nerusinare. O nerusinare nelimitat. Cnd m gndesc la suferintele
btrnetii, mi dau seama c n natura asta oarb cel mai mare geniu este geniul
mortii. Faptul c murim, de cele mai multe ori la timp, este un semn al dragostei lui
Dumnezeu pentru noi.

10. Eu snt iudeocentric n cultura Europei, cci dac scoti Biblia din Europa, atunci
Shakespeare devine un glumet tragic. Fr Biblie, europenii, chiar si laureatii
premiului Nobel, dormeau n crci. Stiinta si filozofia greac snt foarte folositoare,
dar nu snt mntuitoare. Prima carte mntuitoare si consolatoare pe continent -
suveran - e Biblia.

11. Exist o carte a unui savant american care ncearc s motiveze stiintific Biblia.
Asta e o prostie. Biblia are nevoie de stiint cum am eu nevoie de Securitate.

12. Luther, ct e el de eretic si de zevzec, a spus dou lucruri extraordinare: c

creatia autonom e o cocot si c nu exist adevr n afar de Biblie. Mie mi-a
trebuit o viat ntreag ca s aflu asta. El nu era asa btrn cnd a dibcit chestia
asta, c era clugr augustin... Mie mi-a trebuit o viat ca s m conving c n
afar de Biblie nu e nici un adevr.

13. Shakespeare, pe lng Biblie, - eu demonstrez asta si la Sorbona - e scriitor din

Gesti.

14. n afara slujbelor bisericii, nu exist scar ctre cer. Templul este spatiul sacru,
n asa fel nct si vecinttile devin sacre n prezenta lui.
15. Stii unde poti cpta definitia omului? - te ntreb. n templu. n biseric. Acolo
esti comparat cu Dumnezeu, fiindc exprimi chipul si asemnarea Lui. Dac Biserica
ar disprea din istorie, istoria n-ar mai avea oameni. Ar disprea si omul.

16. n biseric afli c existi.

17. Ce pustiu ar fi spatiul dac n-ar fi punctat de biserici!

18. n afar de crti nu triesc dect dobitoacele si sfintii: unele pentru c n-au
ratiune, ceilalti pentru c o au ntr-o prea mare msur ca s mai aib nevoie de
mijloace auxiliare de constiint.

19. Platon are un demiurg care nu e creator, ci doar un meserias de geniu, fiindc
materia i premerge. Prima idee de creatie real, au adus-o n istorie crestinii.

20. De creat doar zeul creaz, iar omul imit. Eu cnd citesc cuvntul creatie -
literar, muzical, filozofic - lesin de rs. Omul nu face altceva dect s reflecte n
litere, n muzic sau n filozofie petece de transcendent.

21. Cum s fie creatura creator? ''Hai tat, s-ti art mosia pe care ti-am fcut-o
cnd nu eram n viat...'' Pi cum s fie creatura creator?

22. Omul e un animal care se roag la ceva. Caut un model ideal. Si uneori
nimereste, alteori, nu. Cei care au descoperit modelul ideal si succesiunea
fenomenului din el snt crestinii. Crestinismul nu poate fi identificat cu nici un
sistem filosofic, monist, dualist, sau pluralist.Crestinismul este pur si simplu.
Despre crestinism, Bergson spune c noi l respirm. Are materialitatea aerului.
Seamn cu aerul. Noi sntem crestini fr s vrem. Si cnd sntem atei sntem
crestini: c respirm crestinismul cum respirm aerul.

23. Crestinismul nu e ideologie, c atunci se aseamn cu marxismul. Religia e

expresia unui mister trit, or ideologia e ceva construit.

24. A fi cresti nseamn a cobor Absolutul la nivel cotidian. Numai sfintii snt
crestini absoluti. Altminteri, crestinismul, gndit real, e inaplicabil tocmai pentru c
e absolut.

25. Suveran fat de natur, supus Divinittii, nemuritor si liber prin depsirea
extramundan a conditiei sale - acesta este omul crestin.

26. Nimic nu poate inlocui crestinismul; nici toat cultur antic precrestin. Eu snt
de prere c apogeul Europei nu e la Atena, ci n Evul Mediu, cnd Dumnezeu umbla
din cas n cas. Eu definesc strlucirea epocilor istorice n functie de geniul religios
al epocii, nu n functie de isprvi politice.

27. Iisus Hristos este eternitatea care puncteaz istoria.

28. Dac nu cunosti revelat - prin gratie divin - sau inspirat, nu cunosti nimic. De
pild, povestea cu mrul lui Newton, care a czut. Nu stiu unde am citit eu
stupiditatea asta: ''Il tomba dans une mditation profonde qui la conduit jusqua la
loi de la gravitation universelle''. Si eu spun: dac Newton gndea pn la Judecata
de Apoi, nu descoperea nimic! Dar el a fost mult mai ntelept. Cnd a fost ntrebat
cum a descoperit gravitatia, a zis: Am fost inspirat. Pi scrie pe mr, sau scrie
undeva n natur '' legea gravitatiei''? Fenomenele lumii interioare si ale lumii
exterioare tac. Iar omul autonom si orgolios creds c exploreaz lumea interioar si
exterioar cu jocul lui de ipoteze si c descoper ceea ce vrea el. El caut; dar eu
spun c el caut, nu c afl. Sau dac afl, trebuie s fie ca Newton, inspirat.
29. Bergson e mai cuviincios ca Aristotel si zice c democratia e singurul sistem
compatibil cu libertatea si demnitatea uman, dar are un viciu incurabil: n-are
criterii de selectiune a valorilor. Deci democratia e sistemul social n care face
fiecare ce vrea si-n care numrul nlocuieste calitatea... Triumful cantittii mpotriva
calittii. Bergson a fost acuzat n micul dictionar filozofic al lui Stalin c e fascist.

30. Fr s gndesc n stilul darwinismului social, nu pot s rmn indiferent la

incapacitatea democratiei de a asigura selectiunea natural a valorilor. Democratii
gndesc corpul social aritmetizat: numr capetele toate si unde e majoritate, hai la
putere. Sufragiul turmei! Asta e prerea mea despre democratie.

31. Eu cred c omul e fcut de Dumnezeu si cred c Dumnezeu n-a instalat nici un
drac n el. Nu pot s spun c Dumnezeu a fcut un om purttor de drac. Dac omul
e fptura lui Dumnezeu, dracul intr ocolit acolo, nu intr cu voia Lui.

32. Un filozof care se zbate fie s gseasc argumente pentru existenta lui
Dumnezeu, fie s combat argumentele despre inexistenta lui Dumnezeu reprezint
o poart spre ateism. Dumnezeul lui Moise este neatributiv. Cnd l ntreab Moise
pe Dumnezeu: Ce s le spun lora de jos despre Tine? - Dumnezeu i spune: Eu snt
cel ce snt.

33. n fata lui Dumnezeu, geniul e vr primar cu idiotul.

34. Binele si rul snt conceptele pedagogiei lui Dumnezeu fat de oameni.

35. Crui brbat nu-i plac femeile? n primul rnd la iubesti pentru farmecul lor, si n
al doilea rnd le iubesti pentru c fac oameni.

36. Eu ncerc o experient: ncerc s m deparazitez de filosofie, de pduchernita

metafizicii. Cioran s-a deparazitat mai demult, desi face filozofie. Un prieten de-al
meu zice: te deparazitezi, dar folosesti sculele ei. Da, dar dac m urc n tren, nu
nseamn c zeul meu e calea ferat.

37. n Evul Mediu s-a formulat de ctre filozofii sireti teoria adevrului dublu:
secundum fidem - adevrul dup credint si secundum rationem - adevrul dup
ratiune, ca s aib cale liber pentru filozofie. Adic s rtceasc pn i ia dracul...
C poti, n filozofie, s rtcesti pn devii nuc. Ce-au realizat filozofii prin
autonomia lor? Nimic! N-au nici un adevr.

38. Babele evlavioase merg la absolut rugndu-se, iar filozoful trncnind silogisme.

39. Francmasoneria doreste puterea cu lozinci democrate. Nu snt religiosi, au o

singur religie: propria lor doctrin. Pe dusmani i anuleaz social. Au o structur
supranational, deci snt antinaturali. Toti cei care aspir la unitatea speciei om
anuleaz principiul competitiei ntre popoare; anuleaz nsusi principiul civilizatiei
moderne, nscut prin lupt.

40. Geniul e relief, noutate, inventie, creare de epoc si stil. Nu e neaprat un

ntelept, ci un suprainteligent. Geniile snt originale, n msura n care originalitatea
e posibil. n fond, maxima mea a fost aceasta: Dumnezeu este creator, iar omul
imitator. Prin ncercarea de a imita mereu Divinitatea, prin proximitatea fat de
divin, geniul e mai apropiat de cer; dar nu snt n msura n care e apropiat sfntul.

41. n fata lui Dumnezeu nu exist genii, Dumezeu lucrnd nu cu genii, ci cu

oameni.

42. Dumnezeu a fcut lumea si pe om; si cu om a ncoronat creatia sa. Si l-a

nsrcinat s cunoasc lucrurile. De-acolo vine denumirea lor. - Originea primordial
a capacittii de a determina numele lucrurilor, care este o operatie logic; originea
mistic a gndirii logice.

43. Aparitia unui mare gnditor e pentru creier ca o baie pentru un om care a
muncit, a asudat, s-a murdrit si se spal. Gndirea este o ''splare'' a creierului.
Asta m face cteodat s cred c gndirea nu e din creier si c acest creier e numai
un sediu... De ce gndirea nu e produs de creier, care e numai un sediu? Fiindc n-
o produc toate creierele. Dac inteligenta ar fi produsul creierului, atunci ntre
Goethe si nea Ghit n-ar mai fi nici o diferent.

44. Am auzit odat un profesor de la Politehnic; am avut impresia c asist la un

balet de ursi. Dac ntr-un salon, ntr-un colt, unul fumeaz si tace, la e inginer...
Inginerul e practic, savantul nu e practic. Cnd i s-a spus lui Max Planck, creatorul
fizicii cuantice, c s-a mai gsit o aplicatie, el a spus: care e, m? Uite care... - Ca
s vezi, nici nu m-am gndit!

45. Inteligenta, orict de mare nu e suficient pentru a te curta de prejudecti. Cu

ct inteligenta e mai mare, cu att prejudecata e mai voinic, pentru c ai aparat s-o
justifici.

46. ntrebat fiind cum ntelege gndirea, n form pur sau n exemple, Nae Ionescu
a rspuns: exemplele au fost lsate de Dumnezeu pe pmnt pentru ca ideile s fie
sesizate senzorial si de prosti.

47. Nu stiu de ce gluma asta de-a face istorie se practic att de mult. Dac ai cultul
istoriei, ai cultul aparitiei si disparitiei; e consolator acest joc? Istorismul, adic
perspectiva istoric asupra vietii si lumii, a dus n cimitir. Ne necm n istorie.
Pentru c istoria nu te nvat numai s faci ceva, ca popor; cu istoria tot ce
nsemnezi n interiorul unui popor devine discutabil prin faptul c nu poti, la infinit,
s lucrezi la facerea ta, ci dispari si apare altcineva care, chiar dac nu te
nlocuieste, te prelucreaz. Si dac nu poti iesi din devenire, nu poti scpa de
tristete; tristetea metafizic e fructul devenirii. Snt prosti istoricizanti care se
consoleaz prin devenire. Devenim mai civilizati, nu? Sau mai culti... Adic murim
ca si caprele, numai c e mare lucru c exist Kant, Descartes, exist Newton, m
rog, attia mari creatori de cultur, si exist si furitorul de religie, Hristos - dar nu
ne intereseaz!

48. Istoria e ntemeiat pe istoria dintre Eva si dracul. Asa ncepe istoria, aceast
rtcire a omului, ca o damnatie. ar la aparitia lui Hristos, atunci s-au suprapus
teandric omul divinizat si divinitatea om si istoria a fost anulat.Cioran are o
afirmatie extraordinar: Istoric este tot ceea ce este supraistoric. Crestinismul a
punctat supraistoric, desi a aprut n istorie.

49. Snt dou mari discipline guvernate de principiul ireversibilittii: termodinamic

si istoria.

50. Nu e om, Kant. N-a reusit s fie om cu toat stabilitatea lui. Iar badea
Gheorghe, care se sincronizeaz cu clopotele de la biseric, e laureat al premiului
Nobel pe lng Kant.
51. Legionarismul era n nsesi ideile epocii, dar leginarismul nu putea s ias
cstigtor deoarece avea la baz o eroare - nationalismul absolut, care este
impracticabil. De la excesul de nationalism li s-a tras sfrsitul legionarilor.

52. La comunisti, dac nu esti cu ei - sau nu mai esti cu ei - nseamn c esti

legionar. De ce acest ''sindrom legionar'' la bolsevici m ntrebati? Fiindc legionarii
snt singurii romni care n-au avut n dictionar la litera G cuvntul glum si cnd i
prindea pe comunisti era vai de cozonacul lor.Dar de fapt, nici comunistii nu stiu de
glum; sta-i punctul lor comun cu legionarii.

53. Nu se poate spune c miscarea legionar n-a fost puternic! N-a avut rezultate
pozitive fiindc extremismele snt greu suportabile. Nici fascismul italian n-a durat,
nici national-socialismul german n-a durat si erau similare cu miscarea legionar.
Deosebirea dintre ele si miscare este aspectul religios al miscrii legionare. Nici
fascismul si nici national-socialismul n-aveau caracter religios. Hitler era cu mituri
germanice, Mussolini era ateu. ntr-o ntrunire se spune, Mussolini s-a uitat la ceas
si a zis: i dau ultimatum lui Dumnezeu ca n cteva minute s m trsneasc dac
exist! Si apoi s-a uitat la ceas. Au trecut minutele si a demonstrat c Dumnezeu
nu exist.

54. Unde e omul, n imanent, absolut liber? ntr-o bisericut din lemn din
Maramures, unde sacerdotul crestin vorbeste de mistere, de taine, si se las
nvluit de ele ca si credinciosii.

55. Omul e liber si eliberat numai n templul crestin, acolo, n ritual, cnd se
comunic tainele care i nvluiesc deopotriv si pe sacerdot, si pe credinciosi. Ca s
fii cu adevrat liber, trebuie s nlocuiesti infinitul si autonomia gndirii cu credinta
n Dumnezeul crestin: ''Robeste-m Doamne, ca s fiu liber!'' (Imitatio Christi)

56. Libertatea eu o asemn cu o frnghie agtat de undeva, de sus. Te poti urca pe

ea la cer, participnd la actul mntuirii tale crestine, sau poti s cobori n ntuneric.
Bipolaritatea liberttii. Dup crestini, libertatea este vehicolul cu care poti s cobori
n ntuneric, dac esti vicios. Infractorii snt primitivii actuali, pentru c ei nu snt
adaptabili la morala zilnic si o calc fiind liberi. Am nvtat la nchisoare c omul e
un animal stupid, deoarece confisc libertatea semenilor si. Tiranul e un om
absurd si lipsit de rusine. Nu i e rusine s si chinuie semenii. Oricum sntem captivi
n univers. Ne ajunge aceast grozvie. Dar s intensifici aceast captivitate pn la
nivelul puscriei - numai omul e capabil de asemenea nebunie.

57. Liberatea omului e partea divin din el.

58. Limba romn are virtuti complete, adic poate fi vehicol a tot ce se ntmpl
spiritual n om. E foarte greu de mnuit. Prin ea poti deveni vultur sau cntret de
stran. Limba romn are toate premisele valorice pentru a deveni o limb
universal, dar nu stiu dac e posibil acest mars istoric. Dac am fi fost un popor
cuceritor... Noi, romnii, nu punctm universalitatea nicieri. Si asta ne face
sceptici. Ceea ce ne lipseste este ndrzneala.

59. Luciditatea este o limpezire a spiritului nimicitoare. Cnd esti lucid esti n fata
cimitirului. A fi lucid nseamn a-ti da seama perfect de limitele si neputintele tale.
Luciditatea este o categorie dizolvant. n msura n care Dumnezeu trebuie primit,
si nu nteles, la Dumnezeu nu ai acces prin luciditate.

60. M ntreba Marin Preda cum era cu macedoromnii si i-am zis: domnule Preda,
macedoromnii nu snt romni, snt super-romni, romni absoluti. Att de
npstuti si goniti, au instinct national de fiar btut. Iar eu si dumneata pe lng
ei, avem fort domestic de rate. Mcim. Am stat cu macedoromni n temnit. i
bteau pn i omorau, dar nu declarau nimic. Au o brbtie perfect.

61. A sti la scar uman, poate fi folositor - dar n nici un caz mntuitor.

62. E mai mntuitoare o rugciune ntr-o biseric din Giesti dect Platon.

63. Ideea mortii absolute st la baza smintelii moderne.

64. Heidegger spune asa: ca s iesi din anonimat, trebuie s triesti nelinistea
perspectivei neantului zilnic. El te ndeamn, Heidegger, s triesti murind absolut
n fiecare zi!

65. Moartea m determin s fiu esential. M-a impresionat foarte mult sunetul
pmntului cznd pe cosciugul lui Nae Ionescu.

66. Mortii antici nu snt deloc frumosi. Numai mortii crestini snt. Am gsit totusi la
Homer un mort de toat frumusetea: Pentensileea, regina amazoanelor, omort de
Ahile. Si plnge Ahile c a omort frumusetea asta de femeie... Si-atunci Tersit -
vocea poporului muncitor - se apuc s insulte cadavrul Pentensileei. Ahile i d un
pumn si-l omoar - pe poporul muncitor - c-i obraznic si c insult cadavrul leia.
Aici am vzut asadar o frumusete, desi n principiu, mortii antici nu snt frumosi.
Crestinii snt cei care au introdus masca frumoas a mortului.

67. Cine slujeste lui Cronos este obsedat de imaginea cimitirului.

68. Omul e guvernat pe pmnt de dou morale: de morala dogmelor, care e

crestin si etern, adic absolut, si de morala normelor, care, ca moral laic, e
construit pe putintatea si imperfectiunea omului. Morala laic nu poate fi
desprins de morala absolut si ea arat c omul se misc asimptotic la
perfectiune, pe care n-o poate atinge niciodat.

69. Morala n sine, autonom, e mai primejdioas pentru religie dect ateismul.
Stiinta moravurilor, ca teoretizare a moralei laice, este din punctul de vedere al
Absolutului religios egal cu zero. Seamn cu Mersul trenurilor, dup prerea mea.
Poti s-o schimbi, ca pe tren, la care statie vrei. Omul autonom nu e capabil s
creeze o ordine moral. O primeste de sus, sau nu o primeste deloc. Cum e posibil
morala public? Prin nstpnirea absolut a moralei religioase crestine. Dogmele
crestine trebuie s porunceasc normele morale, care, fr ele, nu se deosebesc de
Mersul trenurilor dect prin obiect. Morala public ntr-un stat crestin trebuie s stea
sub imperiul certitudinii dogmelor crestine reflectate imperfect de omul mrginit.
Dac nu situm Biserica deasupra statului, ne aflm n treb si face fiecare ce vrea.

70. Elitele morale snt mai presus dect cele intelectuale. Mie mi plac oamenii care
fac judecti. Cei care fac silogisme snt fat de adevr, cum snt curcile alea care se
ncurc printre popice.

71. Napoleon face adevrata istorie a Revolutiei franceze. Un om care a refcut

ordinea natural, punnd parul pe haimanalele de pe ulit. Cnd a fost ntrebat cum
si explic intrarea armatelor sale n Trile de Jos ca pe bulevard, n timp ce regii
Frantei se pinteau la ele zadarnic, Napoleon a rspuns: N-au intrat armatele
Frantei, ci ideile revolutionare de pe drapel! ncepuse o nou filozofie a istoriei, cu
Napoleon.

72. Fr nemurire si mntuire, libertatea e de neconceput. Omul, dac nu are n

substanta lui ideea nemuririi si mntuirii, nu e liber. Seamn cu berbecul, cu capra,
cu oaia...

73. Omul a depasit conditia de animal abia atunci cnd n el a aprut ideea
nemuririi, care nu trebuie confundat nici cu pemanenta speciei, nici cu conceptia
estetic a gloriei.

74. Fr Dumnezeu omul rmne un biet animal rational si vorbitor, care vine de
nicieri si merge spre nicieri. Si el rmne asa chiar dac este laureat al premiului
Nobel sau mturtor. Cnd, unde si n ce scop a aprut el n calitatea asta de om?
Dac se ntreab singur si nu e un zeu n dreptul casei care s-i reveleze data
nceputului, nseamn c omul rmne un biet animal rational care vine de nicieri
si merge spre nicieri.

75. Renasterea italian, unde omul este situat n centrul universului, este eretic
din punct de vedere crestin. Autonomizarea puterii omului este n sine demonic.
Prerea mea este c omul este cel mai semnificativ, de fapt, singurul care este om,
este homo religiosus.
76. Aotonomia spiritual a omului este iluzorie si ea se misc perpetuu ntre
Dumnezeu si dracul. Fr credint si Biseric, omul rmne un simplu animal
rational si muritor, rationalitatea avnd doar caracterul unei mai mari puteri de
adaptare la conditiile cosmice dect restul dobitoacelor. Cnd zici c omul e un
animal rational, si muritor, rationalitatea avnd doar caracterul unei mai mari puteri
de adptare la conditiile cosmice dect restul dobitoacelor. Cnd zici c omul e un
animal rational, atributul rationalittilor l distinge de restul viettilor, nescotndu-l
din perspectiva mortii absolute.Moartea devine relativ, ca o trecere numai prin
religie - stiinta, orict de savant, nescotnd omul dect aparent din regnul animal.
Nici o consolare c eu m deosebesc de elefant sau de capr pentru c fac
silogisme, dac apar si dispar n mod absurd din natur.