LECTURA EXPLICATIV

- metod specific n familiarizarea elevilor cu tehnici ale muncii cu cartea -

Orice act de nvare se desfoar cu rezultate bune prin angajarea efortului personal al celui ce
nva. nvarea instrumentelor muncii cu cartea se realizeaz, de asemenea, prin punerea elevilor n
situaia de a opera n mod independet cu elemente ale lecturii explicative. Toate componentele de baz
ale lecturii explicative pot constitui forme de munc independente sau semiindependent la leciile de
citire, n general, n toate mprejurrile n care elevii sunt pui n situaia s foloseasc manuale sau alte
cri. Numai opernd cu aceste instrumente ale muncii cu cartea, elevii i le vor putea nsui, ca bunuri
personale pe care s le utilizeze n munca lor independet: numai astfel vor nva cum s nvee, prin
mijlocirea crii.
Lectura explicativ este procesul prin care se asigur dou achiziii n legtur cu textul literar:
a-l nelege i a-l aprecia. Dup ce elevii au reuit s-i nsueasc tehnica cititului, ei trebuie s ating
un nou nivel, adic o nou performan cerut elevului i nvtorului: ...s facem pe fiecare elev s
neleag i s simt ceea ce a citit, s fie n stare s-i reprezinte imaginile, ideile, sentimentele pe care
le conin cuvintele i propoziiile, s asimileze pe deplin ceea ce a citit, aa cum ochiul fotografiaz un
personaj, o scen, un peisaj pe care l privete cu atenie. (Dottrens, 119) Coninutul ei reiese cu
claritate n eviden dac analizm componentele numelui su: cititul i explicaia. Din realitatea
desfurrii ei se constat c sunt implicate mai multe metode: povestire, demonstraie, conversaie,
explicaie.
Noiunea de citire explicativ are un sens larg. Citirea explicativ nseamn citirea nsoit de
explicarea coninutului citit, n vederea nelegerii acelui coninut. Expicaiile trebuie s urmreasc
nelegerea de ctre copii a ideilor care sunt expuse ntr-un anumit text de citire, pe care s poat s le
exprime clar n vorbirea lor.
n manualele de citire i n listele de lecturi pentru clasele ciclului primar sunt reprezentate texte
literare care aparin genului liric (n care autorul comunic propriile sentimente) i genului epic (autorul
transmite sentimentele i atitudinile sale prin intermediului personajelor). Lipsesc textele din genul
dramatic (scrise pentru a fi reprezentate pe scen). Textele cu caracter epic, datorit prezenei

Page 1
ntmplrilor i personajelor, repere concrete n orientarea copiilor n problematica textului, plac mai
mult.
Caracteristicile textului epic se pot determina fr a recurge la noiuni de teoria literaturii, prin
ntrebri: cine povestete?/autorul; ce povestete?/o ntmplare, ntmplri, o aciune; cine svrete
aciunea?/oameni, animale crora li se atribuie nsuiri omeneti. Se comunic elevilor c oamenii i
animalele care svresc aciuni ntr-o oper literar se numesc personaje.
n orice oper literar, fie liric sau epic, exist o evident organizare interioar a materialului
de via prezentat de autor, fapt concretizat ntr-o anumit succesiune a ntmplrilor sau a tablourilor, a
strilor sufleteti. nvtorul va ndruma elevii n a nelege i a descoperi aceast organizare intern.
Elevul sesizeaz chiar de la aceast vrst c n unele opere epice studiate/citite acas are loc
o lupt de interese ntre personaje sau grupuri de personaje, reprezentnd principii diametral opuse:
binele i rul. n timpul leciilor de interpretare a textului literar, elevii vor fi ajutai s neleag c
aceast ciocnire de interese determin aciunea din textul respectiv. n mod firesc, ei se simt atrai de
spiritul binelui i particip afectiv la ceea ce se prezint n oper, trind momente de satisfacie n
momentul victoriei binelui.
Pentru a putea conduce i ajuta elevii n analiza textelor narative, nvtorul trebui s aib clare
cunotine de teorie literar. Nu pentru a le comunica elevilor, ci pentru a-i cldi pe ele demersul de
interpretare a textului, n mod riguros. Ele l vor ajuta s i clarifice siei problemele de organizare
intern a textului literar.
Totalitatea ntmplrilor/evenimentelor care se desfoar ntr-o oper literar (text epic sau
dramatic) constituie subiectul operei literare. Acesta cunoate mai multe momente:
a) Expoziiunea n cadrul acestui moment se prezint locul, timpul i personajele
principale. n anumite cazuri, pot absenta determinrile de timp sau de loc, cnd acestea sunt
nesemnificative pentru mesajul textului.
b) Intriga reprezint motivul care reprezint aciunea din oper. Urmeaz imediat dup
expoziiune i const dintr-o aciune, o atitudine, o afirmaie etc.
c) Desfurarea aciunii cuprinde mtmplrile determinate de intrig. n general, n
lecturile destinate ciclului primar, desfurarea aciunii cuprinde cteva momente.
d) Punctul culminant este momentul n care ciocnirea/lupta dintre personaje atinge gradul
cel mai nalt. n analiza acestei etape se pot face referiri la valorile morale ale personajelor.

Page 2
 e) Deznodmntul stabilete ncheierea luptei ntre personaje/grupuri de personaje prin
trimful unuia. Pentru a-i face pe elevi s neleag i mai bine semnificaia deznodmntului, nvtorul
poate s comunice el sau s le cear elevilor s gseasc o maxim, un proverb care se potrivete
situaiei prezentate.
n manualele de limba romn exist texte cu coninut practic tiinific i texte cu coninut
literar. Din prima categorie fac parte textele din domeniul tiinelor naturii, geografiei i istoriei.
Predarea textelor cu coninut practic tiinific au urmtoarea structur:

I. Citirea explicativ e textelor cu coninut practic tiinific

1) Activitatea pregtitoare n vederea citirii
Aceast pregtire se realizeaz pe diferite ci:
a) Pe baza observaiilor directe de ctre copii a: fenomenelor naturii, obiectelor, prin
experienele sau experimentele fcute, prin vizite i excursii. n felul acesta, copii vor
putea nelege mai bine textul.
b) Prin recapitularea i sistematizarea cunotinelor din leciile anterioare de citire, ce au
legatur cu noua lecie.
c) Prin intuirea de tablouri, mulaje etc
2) Citirea i analiza textului
Cnd textul e scurt se citete n ntregime, iar cnd e lung, citirea explicativ se face pe
fragmente logice nchegate. Citirea textelor cu coninut practic tiinific, se face de ctre elevi,
fr citirea model a nvtorului. n felul acesta elevii i formeaz deprinderea citirii unui
material nou. Unele texte cu coninut practic tiinific care sunt prezentate ntr-o form literar,
de exemplu legendele istorice, e bine s fie citite de nvtor. Acesta trezete emoii artistice,
sentimente patriotice. Se procedeaz astfel:
a) Lectura se mparte pe fragmente de ctre nvtor. Fragmentele trebuie s aib un
neles relativ deplin ce permite desprinderea ideii principale.
b) Se numete un elev care urmeaz s citeasc. El citete primul fragment.
c) Se explic apoi cuvintele nenelese, cuvintele care n-au fost explicate nainte de citire,
n cadrul discuiilor pregtitoare.
d) Elevii expun pe scurt cele citite n fragment.

Page 3
 e) Elevii desprind i formuleaz ideea principal din fragmentul citit, iar nvtorul o scrie
pe tabl. n felul acesta, elevii se deprind s generalizeze cele citite. Ideea se formeaz
concis i corect.
f) Dup ce s-a scos ideea principal, se trece la citirea fragmentelor urmtoare,
procedndu-se ca la primul fragment.
3) Alctuirea planului de idei al textului citit.
Totalitatea ideilor scrise pe tabl formeaz planul de idei al textului citit. Planul se poate
alctui n mai multe feluri:
a) Sub form de ntrebri
b) Sub form de titluri
c) Sub forma unor propoziii enuniative
Pentru fragmentele narative se pot folosi cu succes titluri, iar pentru fragmentele descriptive
se folosesc propoziii enuniative. Cea mai uoar form de plan o constituie planul fcut sub
form de ntrebri.
4) Recitirea textului
Recitirea trebuie s se fac n clas. Scopul urmrit prin aceast citire const n
consolidarea cunotinelor i n dezvoltarea deprinderilor de citire. A doua lectur se face pe
uniti didactice mai mici dnd posibilitatea mai multor elevi s citeasc. n citirea istorioarelor,
povestirilor se insist i asupra unei citiri expresive pentru formarea unei vorbiri plastice,
colorate. Urmeaz apoi o citire selectiv, doar a pasajelor mai semnificative.
5) Reproducerea celor citite
Elevii sunt pui s reproduc coninutul textului citit, fie pe baz de plan, fie pe baz de
ntrebri puse de nvtor. Reproducerea se face pe rnd de ctre mai muli elevi. Ei i vor fixa
coninutul textului citit prin alte mijloace: alegerea unor ilustraii, desene adecvate, care se fac n
clas sau ca tem pentru acas.
6) Tema pentru acas
Li se d elevilor s citeasc lectura, s rspund n scris la ntrebrile de la sfritul
textului, s gseasc ilustraii corespunztoare sau s ntocmeasc ei desene potrivite.

Page 4
 Textele cu coninut istoric sunt menite a da elevilor cunotine despre trecutul i prezentul patriei
noastre. Ele contribuie la educarea elevilor n spiritul respectului i al preuirii tradiiilor de lupt. Se
prezint sub form de scrieri de popularizare sau de povestiri literare.
n etapa activitii preagtitoare n vederea citirii textului e necesar s se determine momentul
istoric cnd a avut loc evenimentul nfiat n text (acum 1000 de ani, acum 500 de ani). Predarea
bucii poate ncepe prin povestirea coninutului ei de ctre nvtor n loc de lectura integral model a
bucii. Ca material ajuttor se poate folosi harta istoric, ori cea geografic. Pot fi puse chiar stegulee
pe hart, care marcheaz desfurarea evenimentului. ntocmirea hrii istorice a evenimentului
respectiv d acestuia un caracter dinamic. O atenie deosebit trebuie acordat discuiilor cu caracter
generalizator.

II. Citirea explicativ a textelor cu coninut literar

Din categoria textelor cu coninut literar fac parte diverse genuri i specii: povestirea, poezia, fabula,
proverbele, ghicitorile etc.
1) Activitatea pregtitoare
O pregtire judicios fcut creeaz atmosfera necesar i starea sufleteasc
corespunztoare, stimuleaz atenia i interesul elevilor.
2) Citirea integral a textului
Se face o citire expresiv de ctre cadrul didactic. Apoi se adreseaz ntrebri n legtur
cu coninutul textului: ce v-a plcut mai mult? / Pe care personaj l simpatizai? / Care nu v
place?/ De ce?
3) Citirea textului literar pe fragmente i analiza acestora
Acum se asigur nelegerea clar i precis a fiecrui fragment, pe baza analizei lui.
Analiza fragmentelor se face pe baz de ntrebri, dup ce s-au explicat toate cuvintele noi.
4) Alctuirea planului
Se cere copiilor s scoat ideea principal, s intituleze fragmentele, alctuind astfel planul
textului citit. Fragmentele se pot delimita dup:
a) succesiunea n timp a aciunilor i evenimentelor.
b) locul aciunii.
c) apariia personajelor.
d) legtura dintre cauz i efect a aciunilor

Page 5
 Activitatea de ntocmire a planului e strns legat de munca de analiz a vocabularului, a
limbii poetice a operei. Ideiile se pot formula ca titlu, ca propoziii scurte, ca citate.
5) Conversaia generalizatoare
Are scopul s atrag atenia elevilor asupra ideii principale din povestire, s fac o
caracterizare elementar a personajelor i s sublinieze atitudinea autorului fa de personajele
imaginate de el. n clasa I li se cere copiilor s aprecieze dac un personaj a procedat bine sau
ru, n clasa a II a li se cere s fac comparaie ntre faptele diferitelor personaje, iar n clasa a
III-a i a IV-a, caracterizarea personajelor se poate realiza prin descrierea nfirii, a portretului
fizic, a trsturilor morale ale personajelor, prin analiza i aprecierea conduitei i a faptelor lor. E
necesar s se stabileasc o legtur ntre cele citite n clas i lectura elevilor n afar de clas, cu
privire la operele similare ale scriitorului respectiv.
6) Povestirea sau reproducerea textului
Formeaz la elevi deprinderea unei exprimri corecte, coerente i frumoase.
Reproducerea este o activitate de baz n leciile de citire a operelor beletristice. Se face dup
conversaia generalizatoare ori dup recitirea textului. Cerinele unei povestiri corecte:
a) s reliefeze n mod clar ideea principal a textului;
b) s evite digresiunile i amnuntele inutile;
c) s fie construite din propoziii corecte, concise;
d) s foloseasc just i exact expresiile i s nu ntrebuineze cuvinte care sunt de prisos
(iat, pe urm), cuvinte parazitare care diminueaz cursivitatea i frumuseea vorbirii.
e) s foloseasc intonaia corespunztoare, adic o expunere vie, colorat.
Calitatea povestirii depinde de munca nvtorului: dac acesta a fcut n aa fel ca
citirea explicativ s fie reuit, atunci elevul va putea folosi cuvinte proprii frumoase i
adecvate n povestirea textului. n modul acesta se activeaz vocabularul pasiv al elevilor. nti
se povestete primul fragment, apoi se povestete al doilea fragment, urmnd ca apoi s se
povesteasc cele dou fragmente. La fel se continu i cu restul textului. nvtorul va analiza
caracterul expresiv al povestirii i-i va ajuta pe elevi s neleag nepotrivirea expresiilor sau a
intonaiei (dac va fi cazul). Povestirea amnunit poate fi ajutat dac se trec pe tabl cuvintele
i expresiile mai greoaie cu scopul de a putea fi folosite de elevi i de a intra n vocabularul lor.
Povestirea pe scurt se numete rezumat. E greu de realizat deoarece necesit generalizri din

Page 6
 partea elevilor, acetia avnd nevoie de priceperea de a scoate n eviden numai ceea ce e
esenial. La rezumat nu se adaug niciun cuvnt n plus fa de text.
7) Citirea de ncheiere
Are ca obiective fixarea ct mai temeinic a coninutului i formarea deprinderii unei
citiri expresive. Acesteia i se altur citirea selectiv i citirea pe roluri.
8) Activiti creatoare n legtur cu citirea textelor literare
Amintim aici povestirea cu schimbarea formei, povestirea prin analogie, continuarea
povestirilor, intercalarea unor noi episoade, ilustrarea textelor literare, modelajul, dramatizarea
povestirilor.

III. Particularitile citirii diferitelor genuri de opere literare

1) Interpretarea poeziilor
Copiilor le plac poeziile. Ei sunt atrai de ritmul i muzicalitatea versurilor. Alteori, le
place vreun cuvnt sau o expresie figurat neneleas ca sens i tocmai n aceasta ei gsesc o
deosebit frumusee. Citirea lor expresiv contribuie la educarea estetic a copiilor.
Caracteristicile poeziei ca oper literar, impun ns luarea lor n considerare n mod specific, n
diversele etape ale predrii.
Dup prima lectur a poeziei (cea model) e util ca elevii s fie ntrebai ce impresie le-a
fcut poezia. Urmeaz analiza poeziei n ceea ce privete coninutul de idei i forma. Unele
poezii sunt astfel alctuite nct fiecare strof reprezint un fragment logic nchegat, n altele,
fragmentul poate cuprinde dou strofe. Sunt poezii nemprite n strofe, ca atare, trebuie
delimitate versurile care formeaz unitile logice respective. Alteori fragmentul cuprinde o
strof i unu dou versuri din strofa urmtoare. Cadrele didactice trebuie s mpart n prealabil
poezia n fragmente logice ca s poat alctui ulterior un plan al poeziei.
O importan deosebit o prezint explicarea expresiilor plastice, a figurilor de stil.
Eleviil trebuie s neleag pe deplin imaginile artistice, s-i formeze reprezentri concrete n
legtur cu fiecare descriere poetic. Elevii trebuie ajutai n formularea ideilor principale.
Dup analiza poeziei are loc munca minuioas asupra citirii expresive a poeziei. nti se
citete poezia n gnd, apoi cu voce tare. n discuiile cu caracter generalizator se scot n eviden
ideile principale ale poeziei, se caracterizeaz personajele, se traduce vorbirea plastic n limba
prozei obinuite. Se trece la nvarea pe de rost, parial sau n ntregime a poeziei. Metodic, se

Page 7
 citete o strof, se repet, se memoreaz. Se trece la strofa a doua. Cnd elevii o tiu pe cea de-a
doua, le recit mpreun. Se procedeaz tot aa pn la sfrit.
2) Interpretarea fabulei
Fabula este o naraiune alegoric (simbolic) cu coninut satiric educativ, de proporii
reduse i de obicei scris n versuri. Personajele din fabul sunt animale, plante, lucruri, oameni,
iar toate aceste personaje trebuie nelese n sens alegoric, figurat.
n fabule se ridiculizeaz parvenitismul, ignorana, egoismul, ludroenia, vorbria
goal, superficialitatea, indiferena fa de soarta semenilor. Fabula este alctuit de obicei din
dou pri distincte: povestirea ntmplrii (alegoria) i nvtura (morala).
Citirea i studierea fabulei se fac dup urmtorul plan:
a) Conversaia pregtitoare, explicndu-se cuvintele care ar ngreuna nelegerea
fabulei la prima ei lectur.
b) Citirea fabulei de ctre nvtor i apoi de ctre elevi.
c) Intuirea ilustraiilor n legtur cu fabula.
d) O conversaie de generalizare (caracterizri elementare, scoaterea ideii
principale), cu citirea diferitelor pasaje ale fabulei (citire selectiv)
e) Povestirea fabulei de ctre elevi.
f) Gsirea analogiei din via i descoperirea sensului alegoriei.
g) Citire expresiv a fabulei (tonul general al citirii, particularitile expresive ale
citirii diferitelor pasaje)
h) Citirea pe roluri
Citirea pe roluri, dramatizarea fabulei uureaz nvarea ei pe de rost.
3) Interpretarea proverbelor, zictorilor i ghicitorilor
Proverbele sunt expresii populare scurte, uneori versificate, care cuprind o nvtur
folositoare n via. Ele exprim ntr-o form concis un adevr extras din viaa de toate zilele.
Sunt folosite cu prilejul predrii unor buci de citire cu coninut literar sau practic tiinific cu
funcia de fixare a cunotinelor. Se poate elevilor s fac o comparaie ntre un proverb i morala
unei fabule: de exemplu, proverbul Prietenul la nevoie se cunoate se potrivete foarte bine cu
morala fabulei Doi prieteni i ursul.
Zictorile se aseamn foarte mult cu proverbele. Deosebirea const n aceea c
proverbul are forma unei propoziii dezvoltate complet, iar zictoarea se reduce la o expresie

Page 8
 eliptic, la un grup de cuvinte pe care l putem introduce ntr-o propoziie a noastr. Vorba mult
srcia omului este o zictoare. Dac o dezvoltm spunnd: Nu-i pierde vremea flecrind
cnd vrei s faci treab cu spor, obinem un proverb.
Ghicitorile sunt un mijloc foarte bun pentru dezvoltarea gndirii i a vorbirii elevilor. Ele
cuprind o descriere poetic a unor lucruri, fiine sau fenomene din natur, pe care trebuie s le
depistm dup cteva nsuiri caracteristice. Ghicitorile pot fi folosite cu funcia de a pregti
copii pentru o compunere. Pentru a uura dezlegarea ghicitorilor de ctre elevi, se poate mpleti
dezlegarea ghicitorii cu analiza imaginilor ei. De exemplu: li se cere copiilor s gseasc
exemple potrivite pentru dezlegare, indicnd domeniul din care a fost luat ghicitoarea sau se d
dezlegarea i se ntreab elevii de ce este potrivit textului ghicitorii. Elevii fac aceast
comparaie. Ghicitorile pot fi scrise pe caiete.

Bibliografie

o Berca, M. Eliza, M. Ionescu, Metodica predrii limbii romne la clasele I IV, Ed. did. i ped.
Bucureti 1975.
o erdean, Metodica predrii limbii romne la clasele I IV, Ed. did. i ped. Bucureti 1988.
o Corneliu Crciun, Metodica predrii limbii romne n nvmntul primar, Ed. Emia Deva 2003
o www.didactic.ro

n continuare, dorim s anexm cteva articole din literatura de specialitate,

strns legate de tema tratat mai sus.

Page 9
 Metoda Lecturii Explicative

METODA LECTURII EXPLICATIVE

este metoda fundamental pentru insusirea tehnicilor muncii cu cartea;

prin intermediul acestei metode, elevul va trece de la lectura pasiv(cantitativ) la lectura activ
a unui text, indiferent de natura acestuia ;

Un complex de metode lectura,explicatia,conversatia,povestirea,demonstratia,exercitiul-

toate conducand la intelegerea textului analizat.

OBIECTIVE

ELEVII VOR FI CAPABILI:

S citeasc textul lectiei prin procedee diferite de lectur;

S decodeze textul(din punct de vedere lexical,ortografic,ortoepic si de punctuatie);

S formuleze intrebri/rspunsuri referitoare la continutul textului;

S impart textul in fragmente logice si s intocmeasc planul de idei;

S realizeze povestirea oral(clasa a II-a),scris(clasa a III-a, a unor fragmente).

OBSERVATII:

Incepand cu clasa a II-a, invttorul nu mai desfsoara ore separate de scriere.

Este necesar ca orele de limba roman din perioada postabecedar de la clasa I s se desfsoare
dup modelul orei de limba roman de la clasa a II-a.

Invttorul in primele sptmani ale clasei a II-a /uit c nu mai are or special de scriere;de
aceea, de multe ori raportul citit/scris nu este corect realizat,fiind in defavoarea scrisului.Acest
fapt are urmri in realizarea calittii si cantittii scrisului, dar si in mentinerea unui ritm propriu
prea lent de scriere, aspect resimtit si de elev si de invttor in ciclul curricular de dezvoltare-
clasele a III-a si a IV-a.

MODEL DE STUDIERE A UNUI TEXT IN PROZA

Page 10
ORA I:1.DESCIFRAREA TEXTULUI

2.DECODAREA TEXTULUI

ORA A II-A:1.RECEPTAREA TEXTULUI

2.VALORIFICAREA CONTINUTULUI EDUCATIV AL TEXTULUI

3.EXERSAREA COMUNICRII

CITIRE ORA I

DESCIFRAREA TEXTULUI

1.Lectura-model (realizat de invttor)

2.Dialog, referitor la continutul textului

3.Lectura independent a textului (lectura in soapt sau silentioas)

4.Exersarea actului cititului (procedee diferite de lectur)

citire in lant

citire selectiv (pe probleme sarcini) si alte procedee de lecturare.

Toti elevii din clas trebuie s citeasc cu voce tare, urmriti, indrumati de ctre invttor.

DECODAREA TEXTULUI
1.Identificarea cuvintelor si expresiilor
2.Explicarea acestora
3.Exercitii lexicale
4.Citirea pe sinonime (cu schimbarea ,inlocuirea unor cuvinte din text cu altele, cu inteles
asemantor, care nu schimb intelesul comunicrii)
5.Formularea propozitiilor intrebare(la inceput invttorul,apoi elevii)plecand de la propozitii
din text
6.Formularea propozitiilor rspuns sau identificarea propozitiilor care constituie rspunsul la
intrebrile formulate
7.Constructii ale elevilor, plecand de la :
cuvinte si expresii noi
intamplri asemntoare.

REINTREGIREA CONTINUTULUI DE IDEI, PRIN LECTUR INTEGRAL A TEXTULUI

Page 11
 TEMA PENTRU ACASA

Tema pentru acasa trebuie precizata cu claritate:elevul trebuie sa invate sa citeasca bine,
corect textul, apoi sa-si scrie tema.

CITIRE ORA A II-A

RECEPTAREA TEXTULUI

-pe baza metodei Lectura explicativa-

1.Identificarea fragmentelor

2.Citirea si povestirea acestora(oral)

3.Formularea planului de idei(oral)

4.Citirea (fixarea)planului de idei

5.Povestirea orala a textului cu ajutorul planului de idei

6.Valorificarea continutului educativ al textului si exersarea comunicarii

7.Reintregirea continutului de idei prin lectura integrala a textului

8.Concluzia desprinsa din text(invatatura, morala,exemplul de urmat etc.)

Rolul lecturii i strategii

pentru ndrumarea, pregtirea i optimizarea
lecturilor n rndul elevilor

Page 12
 Lectura operelor literare, ca mijloc de instrucie i educaie, are o importan deosebit n
pregtirea tinerilor la intrarea n via, n alegerea profesiunii i a modelului de urmat.
Adrian Marino stabilete urmtoarele modaliti de lectur: lectura-informaie, lectura-
distracie, lectura-refugiu (form de evaziune), lectura-plcere, lectura-cultur, lectura-existen. Lor li
se pot aduga, cu eventuale suprapuneri, lectura de ntreinere, de mbuntire a profesiei, lectura ca
recreere, divertisment, cale spre cunoaterea cultural sau tiinific, lectura-curiozitate etc. Ca alte
forme se pot aminti, de asemenea, lectura-drog i lectura-tranchilizant, privite ca valori terapeutice.
Cititorul poate fi pasionat, cel care strbate fr alegere tot felul de cri i triete din influena
i modelul lor, ocazional, dar cu formaie multilateral, cititorul cu pasiuni de etalare a cunotinelor,
cititorul analist, cititorul-filosof, cu tendine de critic de idei, cititorul snob, cititorul la care literatura
devine materie colar etc.
ntruct lectura este un eveniment al cunoaterii, studiul crilor de ctre elevi impune
organizarea, ndrumarea i supravegherea de ctre profesori, ntocmirea listelor bibliografice, controlul
cititului, al lecturii, folosirea acesteia etc. Muli profesori, ns, se confrunt cu o realitate care adeseori
i descumpnete: elevii lor nu citesc, nu valorizeaz lectura, ntr-un cuvnt nu se simt motivai pentru
acest efort intelectual.
Elevii care nu citesc sunt prini ntr-un cerc vicios: citesc cu greutate, nu le place s citeasc, nu
citesc mult, nu neleg ceea ce citesc.
Pentru a transforma elevii n cititori mai buni este nevoie de o viziune integratoare, de o regie, de
o punere n scen, regizorul ateptat fiind profesorul. Un prim pas al acestei puneri n scen este
clarificarea intelor lecturii n coal, a competenelor i atitudinilor pe care profesorul i propune,
conform programei, s le formeze prin studiul literaturii. Scopul studiului literaturii n coal este
formarea unor abiliti (competene) pentru diverse tipuri de lectur: lectura de informare, lectura de
plcere, lectura instituionalizat.
coala are menirea de a forma un lector competent, dar i un cititor care s-i formeze gustul
propriu pentru lectur, astfel nct s fie un cititor activ pe tot parcursul vieii. Faptul c programele
actuale sunt puse sub semnul comunicrii are drept consecin conceperea lecturii att ca act de
cunoatere ct i ca act de comunicare (textul devine astfel dinamic, fiind un dialog al receptorului cu
textul, participare activ la procesul de reconstruire a sensurilor).

Page 13
 Pe de alt parte, activitile de producere a mesajelor orale i scrise pe marginea textelor
discutate n clas au o pondere important n cadrul orelor de literatur pentru c ele demonstreaz
nivelul abilitilor de nelegere, analiz i interpretare ale fiecrui elev.
Principalele orientri n didactica lecturii pot fi sintetizate n trei modele: modelul cultural,
centrat pe profesor, n care predomin transmiterea de informaii despre text ca produs cultural, modelul
lingvistic care solicit de regul participarea activ a elevului, fiind asociat frecvent cu tehnici de analiz
lingvistic, avnd un caracter pronunat analitic, i modelul dezvoltrii personale centrat pe elev, n
care predomin valorizarea reaciilor personale n receptarea textului; accentul cade pe motivarea
elevului pentru lectur prin corelarea temelor i aspectelor ntlnite n textele literare cu experiena
personal a acestuia. Fiecare dintre aceste modele are avantajele i dezavantajele sale. Noile programe
nu exclud niciuna dintre cele trei tendine de studiu al literaturii, dar un accent prioritar l au ultimele
dou modele. Pentru ca lectura s devin mai motivant pentru elevi, exist cteva principii considerate
eseniale:
Lectura s fie centrat pe sensurile pe care un text le poate genera;
Lectura s fie interactiv (receptorul intr n dialog cu textul, pune ntrebri, ncearc s
formuleze rspunsuri personale);
Lectura s fie exersat (elevilor li se creeaz oportuniti de a citi n scopuri diverse texte variate;
profesorul folosete n mod consecvent la orele de literatur un algoritm de lucru cu textul);
Lectura s aib un scop pe care elevii s-l poat identifica (plcere, cunoatere, descoperirea unor
strategii de lectur etc.);
Lectura s fie ncurajat (prin atitudinea personal a profesorului care valorizeaz lectura, dar i
prin feed-back).
Nu este suficient ca profesorul s fie de acord cu aceste principii, el trebuie s le pun i n
practic, n timpul orelor de literatur pe care le regizeaz.
Ora de literatur trebuie s se bazeze, n primul rnd, pe lucrul cu textul. Aceasta nseamn c n
cadrul unei lecturi dirijate de ctre profesor, elevul deconstruiete textul pentru a-i reconstitui
semnificaiile.
Judit Langer identific patru relaii care se creeaz ntre cititor i text:
a pi din exterior spre interior - intrarea n lumea textului;
a fi n interior i a explora lumea;
a pi napoi i a regndi datele pe care le avem;

Page 14
 a iei din lumea textului i a obiectiva experiena.
Profesorul trebuie s ghideze lectura, aceast cltorie a elevilor n lumea textului, astfel nct
fiecare dintre ei s ajung la o nelegere personal a textului discutat, s nu dea verdicte privind
interpretrile pe care elevii le dau unor texte, s ncurajeze notarea ideilor, mprtirea acestora i
confruntarea dintre ele.
Metodele de evaluare a dezvoltrii competenelor de lectur i a atitudinilor fa de lectur sunt
urmtoarele:
Evaluarea trebuie s vizeze obiectivele programei;
Evaluarea trebuie s fie realizat prin probe care s acopere att abilitile de exprimare oral, ct
i pe cele de exprimare scris n receptarea textelor prin metode diverse;
Evaluarea trebuie sa vizeze, n primul rnd, latura calitativ a procesului de lectur
(competenele i atitudinile elevului);
Evaluarea trebuie s vizeze progresul fiecrui elev n raport cu un moment anterior.
Motivarea elevilor pentru lectur depinde, n primul rnd, de efortul pe care l face fiecare
profesor n parte, clarificndu-i el nsui anumite aspecte privind punerea n scen a lecturii n coal.
Paul Cornea spunea n lucrarea sa Introducere n teoria lecturii c nici computerul, nici
televizorul nu vor duce la dispariia crii, c lectura va continua s joace un rol cardinal n viaa
oamenilor, c accelerarea progresului tehnic va fi mereu nsoit de remedierea compensatoare a unui
spaiu liber pentru nchipuire, visare i cutare de sens Cred, vreau sa cred c vom continua s citim
chiar dac nu vor mai fi cri. O vom face, la nevoie, pe ecrane portabile sau fixe, de buzunar ori de mari
dimensiuni, dar vom continua s-o facem ct vreme vom persevera s gndim i s producem bunuri
simbolice.

Bibliografie
1. Cornea, Paul, Introducere n teoria lecturii, Ed. Minerva, Bucureti, 1988
2. Goia, Vistian, Didactica limbii i literaturii romne pentru gimnaziu i liceu, Ed. Dacia, Cluj-
Napoca, 2000
3.Pamfil, Alina, Didactica limbii i literaturii romne, Ed. Dacia, Cluj- Napoca, 2000
4.Perspective - Revist de didactica limbii i literaturii romne, Nr. 1/2005

LECTURA- FORMA SPECIFICA A MUNCII INTELECTUALE

Page 15
MOTTO:

Te lasi de carte o saptamana, ea se lasa de tine o luna. Te lasi de carte o luna-doua, ea te lasa
pentru un an, te lasi un an-doi, te-ai lasat de ea pentru totdeauna.

Dimitrie Gusti

Planul lucrarii:

1. Invatarea in concordanta cu cerintele si conditiile vietii

2. Necesitatea invatarii eficiente
3. Modalitati de invatare a citit-scrisului in ciclul primar
4. Lectura forma specifica a muncii intelectuale

1. Invatarea in concordanta cu cerintele si conditiile vietii sociale

Continuitatea in munca intelectuala as considera-o lege de aur a studiului individual, o munca

plina de efort, cu atat mai importanta cu cat noi, oamenii, cautam sa evitam eforturile prea mari.
Pentru formarea unui om care sa se profesionalizeze rapid in anumite directii se impune o noua
viziune asupra sarcinilor care revin scolii si implicit dascalilor ei.
In aceasta etapa cresc rolul si importanta invatamantului primar pentru evolutia si devenirea
tinerilor.Sunt prioritare obiectivele centrate pe asimilarea instrumentelor de baza, care deschid calea spre
dobandirea viitoare a valorilor esentiale ale culturii, pe stilul activitatii intelectuale, pe atitudini si
capacitati psihice fundamentale. Nu este suficient ca elevul sa stie, ci trebuie abilitat sa faca sa stie,
adica sa stie sa invete, sa se poata folosi in situatii noi de cunostintele si deprinderile dobandite, sa
faca legaturi logice si transferuri. Sporeste, astfel, rolul invatatorului, care trebuie sa declanseze, sa
dirijeze procesul invatarii,sa creeze situatii noi de invatare, sarcini de lucru atractive, sa selecteze si sa
utilizeze deliberat si creator strategiile si mijloacele didactice care sa conduca spre o invatare eficienta.

2. Necesitatea invatarii eficiente

Page 16
 Predarea nu constituie un scop in sine.Vehicularea informatiilor comunicate de invatator, sau
descoperite de elev, nu are ca finalitate depozitarea lor in memorie ci modificari de natura formativa ce
urmeaza a se produce in personalitatea copiilor, achizitii cognitive, afective, trairi sufletesti si
experiente ce pot fi utilizate in urmatoarele etape ale invatarii, in practica sau in viata.De altfel, studiile
de specialitate sustin ca elevii au un statut de ascultatori-receptori intr-un procent situat sub 57% iar
ascultarea insotita de intelegere presupune ca elevii sa se concentreze, sa fie deprinsi sa se detaseze de
propriul eu, intrand in rezonanta cu cel care vorbeste.Stim cu totii ca aceste deprinderi se formeaza in
timp si nu putem vorbi de finalizarea lor in ciclul primar. Prin urmare, se impune abordarea metodelor
activ-participative care dau elevului libertate de exprimare si actiune, il stimuleaza si il incurajeaza sa
caute singur cunostintele, sa se implice, sa dovedeasca responsabilitate in argumentarea propriilor
afirmatii.

3. Modalitati de invatare eficienta a citit-scrisului in ciclul primar

Invatarea nu are scopul doar de a ne conduce undeva, ea trebuie sa ne permita sa continuam mai
usor in etapa urmatoare.(J.S. Bruner)
La finalul ciclului primar, elevii trebuie sa aiba deprinderi de scriere si exprimare, formate si
stabilizate, daca tinem cont ca principalul scop al studiului limbii si literaturii romane in scoala generala
este acela al formarii obisnuintelor de exprimare corecta, clara, nuantata, atat in scris cat si oral.
Stim ca exprimarea gresita a celui mai valoros bagaj de cunostinte anuleaza orice calitate,ca
greselile de ortografie si pronuntie ingreuneaza intelegerea si munca.
Pentru ca greselile sa fie inlaturate, e necesar sa cunoastem cauzele care le-au generat si sa
aplicam apoi acele modalitati de corectare care sa asigure succesul.
Cauzele greselilor pot fi:

- de ordin didactic (exigenta scazuta, corectare superficiala, metode lipsite de

eficienta etc. )
- de natura psiho-sociala ( superficialitate, dezinteres, invatare mecanica, climat
daunator in unele familii etc.)
Pentru prevenirea sau corectarea greselilor in scrierea elevilor,metodele sunt variate.Exemplu:

- invatarea pe grupe;

Page 17
 - atentionarea elevului ca a gresit in randul al doilea sau ca are trei greseli pe
pagina fiind pus sa gandeasca, sa le descopere si sa le corecteze;
- autocorectarea unei dictari, autodictari, compozitii literare, pe randurile lasate
libere in acest scop, inca din momentul in care au inceput sa scrie;
- unitate de cerinte si in cazul altor discipline predate de profesori;
- verificarea temei scrise, cu ocazia raspunsului oral sau verificarea caietului de
notite;
- pastrarea evidentei greselilor personale pentru fiecare elev in fise de observare
individuala sau a greselilor colective si urmarirea persistentei sau remedierii
acestora;

Scrisul si cititul se invata simultan, intr-o unitate integratoare. Insusirea cititului este un proces
relativ indelungat, care parcurge doua etape:

a). invatarea tehnicii, a mecanismului propriu-zis al cititului;

b). asimilarea acestui instrument al muncii intelectuale, adica familiarizarea elevului cu

capacitatea de a se orienta intr-un text scris, de a folosi cartea ca mijloc de informare si formare;

A sti sa citesti inseamna a fi dobandit o tehnica ce nu prezinta valoare si interes decat daca cel ce
stie sa citeasca intelege ceea ce citeste. Cititul devine operational numai atunci cand el constituie o
metoda de lucru care sa-i faca pe elevi in stare sa-si completeze singuri instruirea elementara pe care au
primit-o in scoala.

4 . Lectura forma specifica a muncii intelectuale

Depasirea stadiului de asimilare a cititului, ca deprindere fundamentala, se face prin intrarea

progresiva a elevului in rolul de cititor avizat.Spre sfarsitul ciclului primar, elevii al caror gust pentru
lectura a fost stimulat, ori cei care au aceasta placere pornita din structura lor sufleteasca, pot fi ajutati sa
deprinda tehnici de lectura rapida si eficienta.Astfel, elevii vor fi indrumati in etape premergatoare :

- sa-si organizeze un program zilnic rational si eficient;

- sa stapaneasca diverse modalitati de citire: cu voce tare si in gand ,
expresiv si rapid, fluent si dialogat;

Page 18
 Rapiditatea, viteza de citire se perfectioneaza in timp, prin exercitiu sustinut, fara rabat la
corectitudine. Elevul va fi ajutat sa-si mareasca campul de vizibilitate atat pe orizontala cat si pe
verticala, sa-si disciplineze ochii, ajungandu-se spre sfarsitul ciclului primar la viteza de 190-200
cuvinte pe minut sau pana la 25 de pagini pe ora. La baza vitezei de citire stau procesele mintale :
coeficientul de inteligenta, un bagaj bogat de informatii, cultura precum si antrenamentul in lectura).
Pe de alta parte, motivatia este un filtru ce nu lasa sa treaca decat mesajele care ne intereseaza la
un moment dat, deci adevarata lectura este una motivata, deosebita de cea intamplatoare.
Din acest punct de vedere descoperim elevi care citesc pentru informare dar si elevi pentru care
autorul si personajele devin prieteni si confidenti ai acestuia.
Un cititor pasionat va ajunge in scurt timp sa stapaneasca si sa utilizeze un vocabular bogat si
nuantat. La intrarea in scoala numarul de cuvinte cunoscute de un copil variaza intre 2000-3000 insa
multe dintre ele constituie vocabularul pasiv al acestuia. Pentru activizarea si imbogatirea lui
invatatorul cauta cele mai eficiente modalitati, stiut fiind faptul ca inamicul nr. 1 al lecturii in general
este televizorul si ca elevii utilizeaza un vocabular pentru scoala si unul,foarte colorat,pentru
comunicarea in afara scolii.
Revenind la ideea ca lectura este un instrument al muncii intelectuale, nu este lipsit de
importanta sa dam elevului cheia studierii tematice a unei carti, fie pentru documentare fie pentru
relaxare, si anume RICAR, adica:

R- rasfoind-o isi formeaza o idee generala despre ce contine cartea;

I- sa-si puna intrebari la care se asteapta sa afle raspunsul dupa citirea cartii;

C- sa citeasca cartea;

A- sa-si aminteasca punctele principal;

R- sa recapituleze pentru a verifica cat de bine a depistat punctele principale.

Asadar, cartea ramane principalul izvor de informatie, suportul nelipsit in activitatea

educationala in perioada scolaritatii si a sta aplecat asupra cuvantului scris inseamna a cauta calea
cunoasterii a intelegerii si a propriei realizari.1Chemarea cartii vine la inceput din afara, fiind favorizata
de atmosfera din familie si scoala, apoi se constituie intr-un stil de munca.

Page 19
 Bibliografie:

1. Ioan Neacsu, Metode si tehnici de invatare eficienta, Ed. Militara, Bucuresti , 1990

2. L. Tompa, Georgeta Lazarescu, I. Negura, C. Olareanu, Camelia Rosculet, Maria Debruyker-

Metode si tehnici de munca intelectuala, Ed. Didactica si Pedagogica , Bucuresti, 1979

3. Derek Rowntree - Invata cum sa inveti, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1980

Page 20