PATOLOGIA STOMATOLOGICA

423) Grupele histologice de tumori odontogene:

a) [ ] osteogene
b) [x] epiteliale
c) [ ] vasculare
d) [x] mezenchimale
e) [x] mixte

424) Caracterul de evolutie si localizarea ameloblastomului:

a) [ ] tumora benigna
b) [x] tumora benigna cu caracter local invaziv
c) [ ] maxilarul (incisivi)
d) [x] mandibula (ramura ascendenta)
e) [x] mandibula (regiunea molarilor)

425) Formele histologice ale ameloblastomului:

a) [x] folicular
b) [ ] alveolar
c) [x] plexiform
d) [ ] papilar
e) [ ] tubular

426) Semnele microscopice caracteristice ale ameloblastomului folicular:

a) [ ] crete difuz
b) [x] n centru - celule poligonale i stelate
c) [ ] n centru - celule cubice sau cilindrice
d) [ ] la periferie - celule poligonale i stelate
e) [x] la periferie - celule cubice sau cilindrice

427) Tumorile epiteliale odontogene:

a) [x] ameloblastomul
b) [ ] odontomul
c) [ ] mixomul odontogen
d) [x] tumora adenomatoid
e) [ ] fibromul ameloblastic

428) Formele clinico-anatomice ale ameloblastomului:

a) [ ] viloas
b) [x] chistic
c) [ ] nodular
d) [ ] difuz
e) [x] solid
429) Tumorile benigne din mezenchimul odontogen:
a) [x] dentinomul
b) [ ] fibromul ameloblastic
c) [x] mixomul
d) [x] cementomul
e) [ ] ameloblastomul

430) Variantele histologice ale cementomului:

a) [ ] odontom compus
b) [ ] ameloblastom bazocelular
c) [x] fibromul cementifiant
d) [ ] cementom mixt
e) [x] cementom gigant

431) Tumorile odontogene de genez mixt:

a) [x] fibromul ameloblastic
b) [x] fibroodontomul ameloblastic
c) [ ] tumora adenomatoid
d) [x] odontoameloblastomul
e) [ ] mixomul odontogen

432) Afeciunile pseudotumorale ale maxilarelor:

a) [ ] osteoblastoclastom
b) [ ] chemodectom
c) [x] cherubizm
d) [x] epulis
e) [x] displazia fibroas

433) Variantele histologice ale epulisului:

a) [ ] simplu
b) [x] angiomatos
c) [ ] cavernos
d) [x] gigantocelular
e) [x] fibromatos

434) Semnele histologice ale epulisului gigantocelular:

a) [x] tesut de granulatie
b) [ ] tesut hialinizat
c) [ ] amiloidoblati
d) [x] osteoclasti
e) [x] depozitari de hemosiderina

435) Formele displaziei fibroase i localizarea preponderent:

a) [x] monostotic
b) [x] poliostotic
c) [ ] intraosala
d) [ ] mandibula
e) [x] maxilarul

437) Caracteristica histologic a displaziei fibroase include urmatoarele, cu exceptia:

a) [ ] lezarea osului
b) [x] depozite de melanin
c) [ ] substituirea cu esut fibros
d) [ ] formarea esutului osteoid
e) [ ] formarea chisturilor

438) Caracteristica macroscopic a tumorii gigantocelulare include urmatoarele, cu exceptia:

a) [x] tumor odontogen
b) [ ] tumor osteogen
c) [ ] nodul delimitat
d) [ ] focare de hemoragii
e) [ ] formarea chisturilor

439) Caracteristica microscopica a tumorii gigantocelulare include urmatoarele, cu exceptia:

a) [ ] osteoblasti
b) [ ] osteoclasti
c) [ ] rezorbtia osului
d) [ ] tesut osos neoformat
e) [x] structuri glandulare

440) Variantele histologice ale adenoamelor glandelor salivare:

a) [x] monomorf
b) [x] pleomorf
c) [ ] folicular
d) [ ] chistic
e) [ ] bazofil

441) Semnele macroscopice caracteristice ale adenomului pleomorf:

a) [ ] crete rapid
b) [x] creste lent
c) [x] n form de nodul
d) [ ] crete nelimitat
e) [x] consisten dens

442) Semnele morfologice caracteristice ale adenomului pleomorf:

a) [x] structuri glandulare
b) [x] structuri mezenchimale
c) [x] recidiveaz
d) [ ] nu recidiveaz
e) [ ] nu metastazeaz

443) Variantele histologice de adenom monomorf:

a) [ ] folicular
b) [x] tubular
c) [x] bazocelular
d) [ ] gigantocelular
e) [x] cu celule clare

444) Semnele microscopice caracteristice ale adenolimfomului:

a) [ ] se afecteaz ganglionii limfatici
b) [x] se localizeaz in glanda parotida
c) [x] nodul bine delimitat
d) [x] epiteliu cu citoplasma eozinofila
e) [ ] epiteliu cu citoplasma bazofila

445) Semnele morfologice ale tumorii mucoepidermoide:

a) [ ] nodul bine delimitat
b) [x] celule de tip epidermoid
c) [ ] celule acinoase
d) [x] celule mucogene
e) [x] celule intermediare

446) Criteriile de evoluie malign a tumorii mucoepidermoide:

a) [x] predomina celulele intermediare, care nu produc mucus
b) [ ] predomina celulele mucogene
c) [ ] cretere expansiv
d) [x] cretere invaziv
e) [x] metastazeaz

447) Caracteristica morfologic a tumorii acinocelulare include urmatoarele, cu exceptia:

a) [x] celule mucogene
b) [ ] celule seroase bazofile
c) [ ] cu celule clare
d) [ ] formare de cmpuri solide
e) [ ] metastazeaz

448) Tumora maligna frecventa a glandelor salivare:

a) [ ] tumora mucoepidermoid
b) [ ] tumora acinocelular
c) [ ] adenolimfomul
d) [x] carcinomul adenochistic
e) [ ] carcinomul folicular
449) Leziunile necariate ale dinilor snt urmtoarele, cu excepia:
a) [ ] abraziunea dentara
b) [ ] fluoroza
c) [x] pulpita
d) [ ] eroziuni dentare
e) [ ] defectele cuneiforme

450) Care afirmaii snt corecte referitor la caracteristica cariei dentare:

a) [x] afecteaz frecvent copiii, adolescenii
b) [x] afecteaz frecvent dinii maxilarului sup
c) [ ] afecteaz frecvent dinii maxilarului inferior
d) [x] frecvent snt afectati primii molari
e) [ ] frecvent sunt afectati incisivii inferiori

451) Factorii locali care au importanta in dezvoltarea cariei dentare:

a) [x] excesul de glucide alimentare
b) [x] flora microbiana bucala
c) [ ] grupa de snge
d) [x] componenta salivei
e) [ ] termenii eruptiei dintilor permaneni

452) Factorii generali care au importan n dezvoltarea cariei dentare snt urmtorii, cu excepia:
a) [ ] predispoziia ereditar
b) [ ] tulburrile metabolismului
c) [x] patologia sistemului osteoarticular
d) [ ] coninutul n vitamine, microelemente
e) [ ] tulburri hormonale

453) Depozitul dentar const din urmtoarele componente, cu excepia:

a) [ ] microbi
b) [ ] resturi alimentare
c) [ ] epiteliu descuamat
d) [x] colesterol
e) [ ] mucin

454) Stadiile de evoluie ale cariei dentare:

a) [x] stadiul de macul
b) [ ] stadiul de pigmentare
c) [x] carie superficial
d) [ ] carie circular
e) [x] carie profund

455) Componentele microscopice ale peretelui cavitii cariate:

a) [x] zona de dentin rmolit
b) [x] zona de dentin transparent
c) [ ] esut de granulaie
d) [ ] zona de tesut fibros
e) [x] zona dentinei de substitutie

456) Particularitatile cariei dentare la copii sunt urmatoarele, cu exceptia:

a) [ ] circulara
b) [ ] retrograda
c) [ ] stationara
d) [x] fluoroza
e) [ ] precoce sub smalt

457) Complicaiile locale ale cariei dentare profunde snt urmtoarele, cu excepia:
a) [ ] pulpita
b) [ ] periodontita
c) [x] parodontoza
d) [ ] abces al esuturilor moi
e) [ ] flegmonul planeului bucal

458) Complicaii generale ale cariei dentare profunde snt urmatoarele, cu excepia:
a) [ ] boli reumatice
b) [ ] sepsis
c) [ ] vasculite
d) [x] ictus cerebral
e) [ ] reacii alergice

459) Modificrile reactive ale pulpei includ urmtoarele procese, cu excepia:

a) [ ] dereglari circulatorii
b) [ ] atrofia
c) [x] pulpita
d) [ ] distrofia
e) [ ] chisturi

460)Colectia: stomatologia rom.col1.col2.colPunctajul: 10Factorii etiologici generali ai pulpitei:

a) [x] infecioi
b) [ ] alimentari
c) [x] metabolici
d) [x] toxici
e) [ ] ereditari

461) Factorii etiologici locali ai pulpitei sunt urmatorii, cu exceptia:

a) [ ] traume
b) [ ] factori chimici
c) [x] sialoadenita
d) [ ] caria profunda si medie
e) [ ] agenti termici

462) Structura histologic a pulpei dentare prezint urmtoarele elemente, cu excepia:

a) [ ] fibre colagene
b) [ ] fibroblati
c) [x] miocite
d) [ ] odontoblati
e) [ ] vase sangvine, limfatice i terminaiuni nervoase

463) Variantele pulpitei acute:

a) [ ] cataral
b) [x] seroas
c) [ ] fibrinoas
d) [x] flegmonoas
e) [x] gangrenoas

464) Variantele pulpitei cronice:

a) [x] gangrenoas
b) [x] granulant
c) [ ] purulent difuza
d) [x] fibroas
e) [ ] fibrinoas

465) Complicaiile locale ale pulpitei snt urmtoarele, cu excepia;

a) [ ] periodontita
b) [ ] osteomielita
c) [ ] periostit
d) [x] amiloidoza
e) [ ] flegmonul planeului bucal

466) Complicatii generale in pulpita pot fi urmatoarele, cu exceptia:

a) [x] pneumonia
b) [ ] endocardita infecioas
c) [ ] glomerulonefrita
d) [ ] boli reumatice
e) [ ] vasculita

467) Factorii etiologici ai periodontitei snt urmtorii, cu excepia:

a) [ ] pulpita
b) [ ] caria profund
c) [ ] trauma
d) [ ] factori chimici
e) [x] factori psihici
 468) Formele periodontitei dup localizare:
a) [ ] difuz
b) [ ] acut
c) [x] apical
d) [ ] cronic
e) [x] marginal

469) Variantele periodontitei apicale acute:

a) [x] seroas
b) [ ] fibrinoas
c) [ ] cataral
d) [x] purulent focal
e) [x] purulent difuz

470) Variantele periodontitei apicale cronice:

a) [x] granulant
b) [x] granulomatoas
c) [ ] fibrinoas
d) [x] fibroas
e) [ ] purulent

471) Variantele granuloamelor in periodontita cronica granulomatoasa:

a) [x] simplu
b) [ ] "de corp strin"
c) [ ] specific
d) [x] epitelial
e) [x] chistogranulom

472) Complicaiile locale a periodontitei sunt urmatoarele, cu exceptia:

a) [ ] periostit
b) [ ] limfadenit regional
c) [ ] osteomielit
d) [x] amiloidoza primar
e) [ ] sinusit

473) Particularitile periodontitei la copii includ urmtoarele, cu excepia:

a) [ ] se localizeaz la bifurcaia rdcinilor dinilor poliradiculari
b) [x] formarea chisturilor hidatice
c) [ ] distrucia foliculului dintelui permanent
d) [ ] formarea chisturilor foliculare
e) [ ] se afecteaz dinii temporari i permaneni

474) Cauzele locale ale gingivitei:

a) [x] traumatisme dentare
b) [x] factori chimici
c) [ ] fluoroza
d) [x] infecia din depozitele dentare
e) [ ] caria medie

475) Cauzele generale ale gingivitei:

a) [x] boli infecioase
b) [ ] boli cardiovasculare
c) [ ] boli pulmonare
d) [x] boli endocrine
e) [x] factori metabolici

476) Formele morfologice frecvente ale gingivitei:

a) [x] catarala
b) [x] ulceroasa
c) [ ] fibrinoas
d) [x] hipertrofic
e) [ ] purulent

477) Cauzele principale ale periodontitei snt urmtoarele, cu excepia:

a) [ ] anomalii dentare
b) [ ] anomalii ale esuturilor moi bucale
c) [ ] boli endocrine
d) [ ] boli reumatice
e) [x] hemisinusita

478) Tabloul morfologic al pungii paradontale n parodontit include urmtoarele, cu excepia:

a) [ ] n lumen detrit
b) [ ] peretele din esut de granulaie
c) [ ] sectoare de epiteliu pavimentos
d) [ ] resorbtia osului
e) [x] sechestre osoase

479) Variantele de resorbie osoas n parodontit:

a) [ ] difuz
b) [x] sinuoas
c) [x] lacunar
d) [ ] idiopatic
e) [x] neted

480) Complicaia i consecina frecvent a parodontitei:

a) [x] cderea dintilor
b) [ ] osteomielita
c) [ ] periostit
d) [ ] periodontit apical
e) [ ] pulpit

481) Tabloul morfologic al paradontozei include urmatoarele, cu exceptia:

a) [ ] retractia gingiei
b) [ ] denudarea coletului si radacinii dintelui
c) [ ] scleroza si hialinoza microvaselor
d) [ ] modificari distrofice ale tesutului conjunctiv
e) [x] periostita

482) Afeciunile inflamatorii ale maxilarelor sunt urmatoarele, cu exceptia:

a) [ ] osteit
b) [ ] periostit
c) [x] periodontit
d) [ ] osteomielit
e) [ ] infecia odontogena

483) Variantele morfologice de periostit:

a) [ ] cataral
b) [ ] fibrinoas
c) [x] seroas
d) [x] purulent
e) [x] fibroas

484) Tabloul morfologic al osteomielitei maxilarului include urmtoarele semne, cu excepia:

a) [ ] cavitate umplut cu puroi
b) [ ] membrana piogen
c) [ ] tesut de granulaie
d) [ ] sechestrul osos
e) [x] exces de mucus

485) Complicaiile infeciei odontogene snt urmtoarele, cu excepia:

a) [ ] sepsis
b) [ ] sinusit
c) [ ] tromboflebit
d) [x] pancreatit
e) [ ] mediastinit

486) Complicatiile osteomielitei cronice a maxilarelor:

a) [ ] pericardita
b) [ ] pleurita
c) [x] amiloidoza
d) [ ] pneumonia
e) [ ] hepatita cronica

487) Variantele de chisturi ale maxilarelor:

a) [ ] seros
b) [ ] fibrinos
c) [ ] mucipar
d) [x] folicular
e) [x] radicular

488) Tabloul morfologic al chistului radicular include urmtoarele semne, cu excepia:

a) [ ] 0,5-3,0 cm n diametru
b) [ ] tapetat cu epiteliu pavimentos
c) [x] sechestre osoase
d) [ ] peretele fibros
e) [ ] infiltraie inflamatorie

489) Afeciunile dobndite ale glandelor salivare snt urmtoarele, cu excepia:

a) [ ] sialoadenit
b) [ ] sialolitiaza
c) [x] anomalii de dezvoltare
d) [ ] chisturi
e) [ ] tumori

490) Sialoadenita primar se ntlnete n:

a) [x] parotidita epidemic
b) [ ] tuberculoz
c) [ ] sarcoidoz
d) [x] citomegalie
e) [ ] toxoplasmoz

491) Cauzele sialoadenitei secundare:

a) [ ] alergii locale
b) [x] bacterii
c) [ ] virusuri
d) [x] intoxicatii cu saruri ale metalelor grele
e) [ ] factori mecanici

492) Variantele morfologice de sialoadenit acut:

a) [ ] cataral
b) [x] seroas
c) [ ] fibrinoas
d) [x] purulent
e) [ ] hemoragic
 493) Formele clinico-morfologice de cheilit sint urmtoarele, cu excepia:
a) [ ] exfoliativ
b) [x] papilar
c) [ ] glandular
d) [ ] de contact
e) [ ] meteorologica

494) Formele clinico-morfologice de glosit:

a) [ ] specific
b) [x] exfoliativ
c) [x] romboid
d) [ ] nespecific
e) [ ] hipertrofic

495) Grupele principale de stomatite dup etiologie snt urmtoarele, cu excepia:

a) [ ] traumatice
b) [ ] infecioase
c) [ ] alergice
d) [x] n pneumopatii
e) [ ] n dermatoze

496) Variantele frecvente de stomatita dupa caracterul inflamatiei sunt urmatoarele, cu exceptia:
a) [ ] catarala
b) [ ] ulceroasa
c) [ ] gangrenoasa
d) [x] fibrinoasa
e) [ ] descvamativa

497) Bolile infecioase cu manifestri bucale:

a) [ ] grip
b) [x] rujeola
c) [x] scarlatin
d) [x] varicel
e) [ ] poliomielit

498) Afeciuni dermatologice cu manifestri bucale:

a) [x] lichenul plan
b) [ ] scabia
c) [x] pemfigus
d) [x] dermatita herpetiform
e) [ ] streptodermia

499) Boli de snge cu manifestri bucale sunt urmtoarele, cu excepia:

a) [ ] anemia hipocrom
 b) [ ] anemia pernicioas
c) [ ] eritremia
d) [ ] agranulocitoza
e) [x] anemia posthemoragic acut

500) Avitaminoze nsoite de manifestri bucale:

a) [x] hipovitaminoza A
b) [ ] avitaminoza D
c) [x] avitaminoza B12
d) [ ] avitaminoza B1
e) [x] avitaminoza C

1. Vindecarea plagilor chirugicale dupa incizia supuratiilor se va realiza:

A. per primam
B. per secundam *
C. dupa sutura intradermica
D. dupa sutura in planuri anatomice
E.Dupa sutra de pozitie

2. Flegmonul este o supuratie difuza in care:

A. exista o colectie supurata
B. sint prezente sfacele si bule gazoase *
C. nu este modificata temperatura corporala
D. valoarea procalcitoninei este normala
E. apare constant polyuria

3. In abcesul spatiului vestibular, faza subperiostala este dominata:

A. de congestia tegumentului
B. de febra inalta
C. de congestia fibro mucoasei corespunzatoare dintelui causal*
D. de dureri intense*
E. stare generala intens alterata

4. Flegmonul de planseu bucal poate determina:

A. Tromboza septica a sinusurilor craniene *
B. Meningita septica *
C. Pareza de facial
D. Mediastinita acuta *
E. Gangrena pulmonara *

5. Fasciita necrozanta:
A. Se refera la o supuratie grava a partilor moi *
B. Este determinate de o flora exclusiv anaeroba
C. Poarta de intrare poate fi decelata cu usurinta intotdeauna
D. Debuteaza cu manifestari clinice specifice
E. Poarta de intrare nu poate fi decelata intotdeauna cu usurinta *

6. Osteoperiostita:
A. Este o reactie inflamatorie osoasa localizata *
 B. Diagnosticul diferential se face cu osteomielita *
C. Diagnosticul se stabileste doar pe baza examenului anatomopatologic
D. Tratamentul consta in sechestrectomie
E. Tratamentul include si medicatie nespecifica pentru cresterea *
capacitatii de aparare a organismului

7. Sifilisul cu localizare in teritoriul OMF:

A. Este o infectie contagioasa nespecifica
B. Evolueaza in mai multe stadii *
C. Stadiul tertiar prezinta la nivelul partilor moi tuberculi si gome *
D. Diagnosticul pozitiv se stabileste pe baza reactiilor serologice specifice *
E. Tratamentul este chirurgical

8. Flegmonul planseului bucal:

A. Se mai numeste angina Ludwig *
B. Procesul supurativ cuprinde spatiile submandibulare, spatiile sublinguale, spatiul
submentonier *
C. Supuratia difuza se poate extinde spre spatiul laterocevical, genian, spatiul maseterin
D. Focarul hipertoxic este localizat cel mai frecvent la nivelul spatiului pterigomandibular
E. Are ca punct de plecare procese septice dentoparodontale sau pericoronaritele supurate ale
molarilor de minte superiori

9. Adenita acuta supurata se caracterizeaza prin:

A. Colectie difuza
B. Colectie bine delimitata *
C. Prezinta la periferie fenomenul de periadenita *
D. Tegumentele acoperitoare sunt congestive *
E. Starea generala nu este alterata

10. Sifilisul tertiar

A. Se prezinta la nivelul partilor moi sub forma de sifilide
B. Se insoteste de adenopatie
C. Se prezinta la nivelul oaselor maxilare sub forma de sifiloame si gome *
D. Diagnosticul pozitiv se stabileste pe baza examenului clinic si a reactiilor serologice specifice *
E. Tabloul clinic se remite complet si spontan in 2-4 saptamani

11. Sinusul maxilar:

A. este o cavitate anexa a foselor nazale *
B. se deschide in meatul superior
C. se deschide in meatul mijlociu *
D. se deschide in meatul inferior
E. este implicat in apararea imuna nespecifica *

12. Sinusul maxilar:

A. este o cavitate anexa a cavitatii orale
B. este cavitate de rezonanta pentru fonatie *
C. este absorbant al socurilor traumatice de la nivelul etajului mijlociu al fetei *
 D. este structura de sustinere a globului ocular
E. este o structura compacta

13. Mucoasa care acopera peretele sinusului maxilar este :

A. formata dintr-un epiteliu cu ortokeratoza
B. formata dintr-un epiteliu cu parakeratoza
C. formata dintr-un epiteliu cilindric, cu cili *
D. formata dintr-un epiteliu pluristratificat *
E. formata dintr-un epiteliu de tip respirator *

14. In sinuzita maxilara acuta procesul inflamator al mucoasei trece prin trei faze successive:
A. tumor, calor si dolor
B. congestiva, catarala si supurata *
C. marginatia fagocitelor, diapedeza fagocitelor si fagocitoza
D. exudativa, de granulare si epitelizare
E. permeabilitate vasculara, fagocitoza si citotoxicitate

15. In sinuzita maxilara cronica, mucoasa este :

A. congestionata
B. hiperplaziata *
C. atrofiata
D. cu formatiuni polipoide si chistice *
E. profund alterata *

16. Factorii de risc locali n vindecarea ntrziat a plgilor sunt:

A. Corpi strini restani n plag *
B. Sutura plgii n tensiune *
C. Vrsta pacientului
D. Plgi zdrobite *
E. Imunosupresia

17. Chistul branhial:

A. Este adenopatie laterocervical
B. Este manifestarea cervical a unui limfom Hodgkin
C. Trebuie fcut diagnosticul diferenial cu un lipom laterocervical *
D. Abordul chirurgical este pe cale intraoral
E. Poate maligniza *

18. Chistul canalului tireoglos:

A. Se mai numete i chistul median al gtului *
B. Apare numai la copil
C. Poate fistuliza tegumentar *
D. Apare laterocervical, n 1/3 superioar
E. Trebuie fcut diagnosticul diferenial cu un lipom *

19. Sialochistul:
A. Se datoreaza dilataiei chistice a canalului de excreie a gandelor salivare accesorii
B. Apare doar la vrstnici
 C. Apare frecvent la nivelul buzei superioare
D. Poate fi localizat si in parotida
E. Poate apare pe podeaua sinusului maxilar

20. Mucocelul:
A. Este o tumor malign *
B. Apare in urma unor microtraumatisme cronice la nivelul mucoasei orale
C. Sunt frecvente la nivelul mucoasei jugale
D. Consistenta este fluctuenta *
E. Este foarte dureros la palpare *

21. Ranula:
A. Cel mai frecvent tip este cel n bisac
B. Este situat totdeauna pe linia median *
C. Se poate perfora spontan
D. Se suprainfecteaz frecvent *
E. Varianta n bisac are forma unei clepsidre

22. Chistul sebaceu:

A. Are originea n celulele adipoase din derm
B. Ia natere prin blocarea secreiei glandelor salivare
C. i are originea la nivelul foliculului pilos *
D. Apare frecvent la nivelul tegumentelor cervicofaciale
E. Cavitatea chistic este umplut de sebum *

23. Epulis fissuratum:

A. Este o tumor malign a cavitii orale
B. Apare la purtatorii de proteza mobila
C. Se localizeaza pe mucoasa jugala *
D. Mucoasa acoperitoare poate fi nemodificat clinic *
E. Ridic suspiciunea unei forme de debut ulcerative a unei tumori maligne *

24. Granulomul piogen cu localizare pe mucoasa linguala sau jugala, mai este cunoscut si sub denumirea de:
A. Epulis Fibros
B. Epulis granulomatos *
C. Epulis angiogranulomatos
D. Botriomicom *
E. Hiperplazie papilomatoasa *

25. Granulomul periferic cu celule gigante:

A. Este asociat cu hipeparatiroidismul
B. Este prevalent la sexul masculin
C. Apare mai frecvent la virste tinere
D. Este localizat palatinal
E. Se mai numeste epulis cu celule gigante *

26. Factorii cauzali cu aciune favorizant n necroza pulpar pot fi:

A. traumatisme cu intensitate redus, dar repetate;
B. luxaii, intruzii;
 C. diabet, hipertensiune arteriala; *
D. temperaturi mai mari de 75C;
E. temperaturi sub 0C.

27. Primele elemente ce au de suferit n evoluia necrozei pulpare:

A. celulele; *
B. fibrele conjunctive;
C. pereii vasculari;
D. fibrele nervoase;
E. substana fundamental.

28. Necroza de colicvaie:

A. este o form a gangrenei pulpare;
B. este produs sub aciune enzimatic; *
C. este dominat de fenomene de coagulare a protoplasmei;
D. frecvent instalat dup aplicarea pansamentelor arsenicale;
E. poate fi cauzat de soluii antiseptice de tipul antiformin;

29. Despre necroza de colicvaie sunt adevrate urmtoarele, cu excepia:

A. este o mortificare aseptic a pulpei dentare;
B. dintele este modificat de culoare;
C. testele biochimice sunt negative;
D. testele de vitalitate cu stimul electric nu pot da un rspuns fals negativ; *
E. testele de vitalitate cu curent electric pot da un rspuns fals pozitiv.

30. Factorii cauzali cu aciune determinant n gangrena pulpar sunt:

A. spasme vasculare prelungite urmate de ischemie ;
B. avitaminozele (A i C) ;
C. microorganismele ajunse n spaiul endodontic ; *
D. stri fiziologice: menstruaia, travaliul prelungit ;
E. luxaii cu intruzii.

31. Dup devitalizare cu preparate pe baz de arsenic:

A. se produce o necroz de coagulare; *
B. se produce o necroz de colicvaie;
C. deschiderea camerei pulpare produce o sangerare abundent;
D. pulpa necrozat are aspect uscat; *
E. pulpa necrozat are un aspect galben-brun sau negru-violaceu *

32. Modificri de culoare a dintelui se pot ntlni n:

A. necroza pulpar; *
B. pulpita cronic deschis;
C. gangrena pulpar; *
D. pulpita cronic nchis hiperplazic; *
E. pulpita cronic nchis propriu-zis.

33. Microrganismele implicate n patogenia gangrenei pulpare sunt:

A. streptococi beta hemolitici; *
 B. stafilococul alb; *
C. stafilococul auriu; *
D. gonococi;
E. pneumococi. *

34. Gangrena umed se caracterizeaz prin:

A. tesut pulpar putrificat ferm;
B. imagine radiologic cu modificri periapical;
C. tesut pulpar putrificat foarte moale; *
D. pierdere parial a configuraiei structurale a pulpei;
E. pierdere total a configuraiei structurale a pulpei. *

35. Necroza de coagulare se caracterizeaza prin:

A. pulpa uscata; *
B. pulpa de culoare galben-brun sau negru-violaceu; *
C. consistenta pulpara este redusa;
D. extirparea se realizeaza destul de usor,cu instumente de canal; *
E. apare adesea dupa arsenic. *

36. Necroza de colicvatie este produsa prin:

A. enzime vegetale; *
B. enzime animale; *
C. solutii antiseptic; *
D. arsenic;
E. bradichinina.

37. Infectarea pulpei necrozate se face cu germeni bacterieni proveniti din:

A. cavitatea bucala; *
B. chisturi de vecinatate;
C. canal radicular lateral; *
D. circulatie generala prin anacoreza; *
E. osul alveolar.

38. Tabloul clinic al necrozei pulpare cuprinde urmtoarele:

A. dinte cu transparena mai mare decat a dinilor vecini;
B. durere la excitanii termici;
C. durere la excitani chimici;
D. dinte cu coloraie modificat, brun sau galben-cenuie; *
E. durere la percuia n ax a dintelui.

39. Diagnosticul pozitiv in necroza pulpara se pune pe:

A. modificarea de culoare a dintelui; *
B. hipersensibilitate la palparea cu sonda n camera pulpar;
C. hipersensibilitate la palparea cu sonda n canalul radicular;
D. teste de vitalitate pozitive;
E. nsmanare bacterian pozitiv.

40. Factorii cauzali cu aciune determinant n gangrena pulpar sunt:

 A. spasme vasculare prelungite, urmate de ischemie;
B. avitaminoze;
C. microorganisme ajunse n spaiul endodontic; *
D. luxaii, intruzii;
E. intoxicaii exogene cu diferite metale grele.

41. Un factor cauzator al gangrenei pulpare este:

A. formolul;
B. cresterile mari si bruste de temperatura;
C. actiunea unor enzime de provenienta bacteriana; *
D. dezechilibrul circulator,
E. pansamentul arsenical.

42. Necroza pulpara poate evolua spre:

A. ramane o perioada in acest stadiu; *
B. vindecare spontana;
C. pulpita cronica cu camera pulpara inchisa;
D. gangrena pulpara; *
E. fractura dentara. *

43. Arsenicul determina necroza pulpei dentare prin:

A. modificarea brutala a pH-ului;
B. precipitarea proteinelor plasmatice si lezarea membranei celulare;
C. paralizia peretilor vasculari; *
D. blocarea respiratiei celulare;
E. depolimerizarea colagenului. *

44. Parodontita apical acut hiperemic:

A. reprezint faza iniial a inflamaiei pulpare
B. reprezint faza iniial a inflamaiei ligamentelor periodontale
C. reprezint faza iniial a inflamaiei osului alveolar apical *
D. reprezint faza iniial a inflamaiei septului interradicular
E. reprezint faza iniial a inflamaiei septului interdentar

45. Tabloul morfopatologic al parodontitei apicale acute seroase este dominat de:
A. modificarile vasculare *
B. modificarile chimice
C. modificarile enzimatice
D. durere
E. resorbtie osoasa

46. Celulele epiteliale din structura granulomului epitelial isi pot avea originea in:
A. resturile epiteliale Malassez *
B. mucoasa sinusala *
C. mucoasa bucala in cazul unor fistule *
D. pulpa dintelui
E. osul alveolar
47. Morfopatologic, parodontita apicala acuta seroasa se caracterizeaza prin:
A. turgescenta pernitelor vasculare *
B. ligamente alveolare ingrosate *
C. fenomene de agregare eritrocitara
D. fragmentarea si depolimerizarea ligamentelor Sharpey
E. corticala interna alveolara prezinta un contur neregulat *

48. Stadiul endoosos al parodontitei apicale acute purulente se caracterizeaza prin:

A. prezenta unui bogat infiltrat leucocitar. *
B. durerea este localizata
C. tensiune mare intratisulara *
D. tumefierea si infiltrarea mucoasei
E. liza tesutului osos *

49. Evolutie si complicatii in parodontita apicala acuta purulenta:

A. resorbtie radiculara externa de natura iatrogenica
B. fistulizare, resorbtie si vindecare temporara *
C. complicare cu un proces osteomelitic *
D. resorbtie radiculara interna de natura microbiana
E. supuratia lojelor si a spatiilor cervico-faciale *

50. Morfopatologic, parodontita apicala cronica fibroasa se caracterizeaza prin:

A. se formeza asa numitele leziuni de granulom conjunctiv fibropar *
B. la periferia formatiunii, aglomerarea celulara este mai mare decat in interior
C. vase sanguine cu pereti ingrosati si strangulati de-a lungul traiectului lor *
D. prezenta de infiltrat limfo-poliblastic *
E. apar zone de tesut osos dens cu putine trabecule osoase si spatii intratrabeculare