CONCEPTE JURIDICE FUNDAMENTALE

IUS QUIRITIUM

Nucleul originar de reguli juridice de inspiraie religioas, marcat de un profund sincretism

juridico-religios, specific perioadei arhaice, care guverna rapoartele inter-familiare, prin
reglementares convieuirii panice ale familiilor n interiorul gintei. Aceste norme sunt cunoscute
ca ius legitimus vetus i au constituit baza Legii celor XII Table (451 .Hr)

IUS CIVILE

Aa era definit complexul de norme edictate prin leges, plebiscita, senatusconsulta, responsa
prudentium i constitutiones imperiale.

IUS HONORARIUM

Indica ansamblul de norme ce derivau din activitatea interpretativ a pretorului (fie el urbanus
sau peregrinus) i care vizau rezolvarea echitabil a unor cazuri particulare nereglementate de
ctre ius civile.

IUS GENTIUM

Ansamblul de norme, ce derivau din aa numita naturalis ratio, aplicabil relaiilor dintre ceteni
i strini, care nu erau reglementate de dreptul civil i care se caracterizeaz printr-un formalism
mult mai redus i prin proceduri mai accesibile.

IUS NATURALE

Un complex de precepte universale de convieuire social, dictate de nsi natura i comune

tuturor fiinelor vii (quod natura omnia animalia docuit). Reglementa rapoartele ntre oamenii
liberi i sclavi, ntruct sclavii nu erau considerate persoane, ci bunuri, doar c nu li se putea
nega statutul de fiine vii.

IUS PUBLICUM

Ramur a dreptului care avea ca obiect reglementarea organizrii i funcionrii statului.

IUS PRIVATUM

Acel complex de norme care se raportau exclusiv la latura privat a raporturilor juridice, ntre
simplii particulari (acei pater familias). Normele lui ius privatum i au i ele originea n ius
quiritium.
IUS COMMUNE

Noiune mai puin utilizat, ns care desemna dreptul aplicabil tuturor, fr distincii, ntruct
era inspirat de o norm general.

IUS SINGULARE

Desemna norma de excepie, care derog de la ius commune i sugerat de o utilitate particular.